conflicte ÎngheȚate azi –...

1 © Black Sea University Foundation (BSUF) http://www.fumn.eu/

CONFLICTE ÎNGHEȚATE AZI – REVISTA

PRESEI DE LIMBĂ RUSĂ

10-16 martie 2014

Black Sea University Foundation (BSUF) 13, Calea 13 Septembrie, 761172, Bucharest-5, Romania

Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN) Calea 13 Septembrie nr. 13, 761172, București, Sector 5, România E-mail: [email protected] Tel.: + 4 031 405 25 42 + 4 0755 087 185


CONFLICTELE ÎNGHEȚATE AZI – REVISTA PRESEI DE LIMBĂ RUSĂ

În cadrul unui proiect sprijinit financiar de către THE GERMAN MARSHAL FUND -

Bucharest, la solicitarea FUNDAȚIEI UNIVERSITARE A MĂRII NEGRE (FUMN) –

aflată sub egida Academiei Române -, vă propunem un demers singular în spaţiul

public românesc – revista presei de limbă rusă din R. Moldova (inclusiv regiunea

transnistreană), Ucraina, Rusia, Osetia de Sud, Abhazia și Karabahul de Munte,

referitoare la așa numitele „conflicte înghețate” din spațiul fostei URSS. Revista presei

este realizată profesionist, direct de la sursă. Este un demers menit nu doar să

informeze, ci şi să genereze analize, discuţii, comentarii, semne de întrebare, legată de

zone de potenţial conflict aflate nu departe de frontiera României şi a spaţiului euro-

atlantic. ISPRI și FUMN îşi propun să devină inclusiv spaţiul unor asemenea dezbateri.


Mass-media din Transnistria

Sursa: MIR PMR

Un nou centru pentru „consultanța” transnistrenilor

Liderul separatist Evgheni Șevciuk a participat la ceremonia de deschidere a Centrului

informațional-analitic Pruto-Nistrean al Institutlui Rus pentru Studii Strategice (IRSS).

„Centrul informațional-analitic va oferi consultanță științifică în domenii importante

pentru Transnistria”, a declarat liderul separatist de la Tiraspol.

„Am înființat un centru regional care va funcționa din Transnistria. În colaborarea cu

mediul de experți transnistreni vom analiza problemele de actualitate cu care se

confruntă regiunea”, a declarat directorului Institutului de Rus pentru Studii Strategice

(IRSS), Leonid Reșetnikov.

Amintim că obiectivul principal al Centrului informațional-analitic Pruto-Nistrean al IRSS

este oferirea consultanței necesare în vederea stabilirii și consolidării relațiilor ruso-

transnistrene în domeniile socio-politic, socio-economic, culturale, umanitare și

spirituale.


Sursa: MIR PMR

Ambasadorul rus promite că va interveni în problema restricțiilor de la

frontiera moldo-ucraineană

La Tiraspol s-a desfășurat o întâlnire între liderul nistrean Evgheni Șevciuk și

ambasadorul rus în Republica Moldova, Farid Muhametșin. Dialogul a vizat un schimb

de opinii privind o serie de aspecte legate de situația socio-economică a cetățenilor ruși

care locuiesc în regiunea separatistă.

Șevciuk și-a exprimat îngrijorarea față de decizia autorităților ucrainene de a restricționa

accesul cetățenilor ruși din Transnistria pe teritoriul ucrainean.

„Am apelat la ambasadorul rus cu rugămintea să contacteze misiunile diplomatice la

nivel înalt pentru a afla care sunt cauzele acestor inovații pe segmentul de frontieră

ucraineano-transnistreană, și, în primul rând, anularea acestor restricții aplicate

cetățenilor ruși rezidenți în Transnistria”, le-a răspuns Șevciuk jurnaliștilor. La rândul

său, Farid Muhametșin a declarat că Ambasada Rusiei în Republica Moldova a primit

deja informații cu privire la această situație.

„Eu sunt de aceeași părere ca și Evghenii Șevciuk. Astăzi voi solicita Ambasadei

Ucrainei în Republica Moldova să clarifice acest aspect”, a declarat ambasadorul rus.

De asemenea, și-a exprimat intenția de a anunța MAE al Federației Ruse despre

„încălvarea drepturilor la libera circulație a cetățenilor ruși”.


De asemenea, la reuniune au mai fost discutate aspecte legate de proiectele sociale și

umanitare comune care urmează a fi puse în aplicare în regiunea secesionistă.

Sursa: MIR PMR

Republica Moldova condamnă acțiunile Federației Ruse pe teritoriul

Ucrainei

Republica Moldova își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu ultimele evoluții din

Ucraina, în special privind situația în jurul peninsulei Crimeea, și acțiunile cu caracter

militar întreprinse de autoritățile Federației Ruse.

Despre aceasta informeză MIR PMR cu referire la un comunicat ofical al Președinției.

Potrivit sursei, Republica Moldova subliniază importanța respectării suveranității și

integrității teritoriale a Ucrainei și neadmiterii violării principiilor dreptului internațional.

„În vederea prevenirii acţiunilor ce pot conduce la destabilizarea în continuare a situaţiei

în regiune, Republica Moldova cheamă să fie utilizate de urgență toate mecanismele

internaţionale pentru soluţionarea crizei exclusiv pe căi diplomatice”, se mai spune în

comunicat.


Sursa: MIR PMR

Tiraspolul dispus să întoarcă banii confiscați de la Liceul „Lucian

Blaga”

Reprezentanţii politici pentru reglementarea transnistreană de la Chişinău şi Tiraspol,

Eugen Carpov şi Nina Ştanski, s-au întâlnit joi, 13 martie, la Tiraspol.

Potrivit Biroului pentru Reintegrare, întrevederea a avut loc la sediul Misiunii OSCE de

la Tiraspol, la ora 11:00.

În cadrul întrevederii reprezentanţii politici au discutat despre situaţia şcolilor

moldoveneşti cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană. Astfel, partea

transnistreană a atras atenția asupra unui număr de probleme administrative care

trebuiesc rezolvate pentru a evita impedimentele de funcționare a instituțiilor de

învățământ ale Republicii Moldova situate în regiunea transnistreană. Partea

transnistreană a salutat intenția autorităților moldovenești de a plăti arenda clădirilor

unde funcționează școlile moldovenești cu predare în limba română. La întrevedere,

delegația Republicii Moldova a mai solicitat autorităților transnistrene returnarea banilor

destinați plății salariilor profesorilor, iar reprezentanții nistreni s-au arătat dispuși să

ducă la îndeplinire solicitarea întocmind un proces verbal al ședinței pentru a informa

organele competente nistrene de hotărârea luată la runda de negocieri.

Amintim că pe 5 februarie 2014, directorul liceului cu predare în limba română „Lucian

Blaga“ din Tiraspol, Ion Iovcev, a fost reţinut de miliţienii transnistreni în urmă cu trei

ore. Potrivit vicedirectorului instituţiei, Raisa Pădureanu, Iovcev, împreună cu contabilul


şi un şofer au fost arestaţi de separatişti în timp ce veneau dinspre Căuşeni spre

Tiraspol, sub motivul că ar fi făcut contrabandă.

Sursa: Regnum

Expert rus: „Formatul 5+2 riscă să devină 7-1”

Expertul rus Serghei Kolerov este de părere că Tiraspolul și Chișinăul ar trebui să

atragă o atenție mai mare formatului de negocieri „5+2” pentru soluționarea diferendului

nistrean, și în special asupra „legitimității” acestuia în urma crizei ucrainene.

„De fapt Moscova nu recunoaște noul guvern de la Kiev. Respectiv, toate obligațiile

asumate de partea rusă pot fi neglijate. Deși atitudinea Moscovei față de actualele

autorități de la Kiev este una destul de contradictorie, acestea sunt catalogate simultan

ca ʼnelegitimeʼ, ʼnu chiar legitimeʼ, sau chiar ʼparțial legitimeʼ, legitimitatea celui de al

doilea garant (Ucraina) va fi pusă la îndoială de către primul actor garant al formatului

de negocieri 5+2. La fel se va întâmpla cu legitimitatea prezenței observatorilor militari

ucraineni în cadrul comisiei unficate de control. Renunțarea la acest format deja mort,

unde majoritatea mebrilor implicați în procesul de soluționare a conflictului transnistrean

respectând ʼintegritatea și suveranitatea teritorială a Republicii Moldovaʼ insistă asupra

celui de al treilea coș privind statutul politic al regiunii transnistrene, arfi binevenită.

Cred că acest format va deveni 5-2, sau mai degrabă 7-1 (minus Rusia)”.


Sursa: Regnum

Ucraina a demarat o operațiune specială la frontiera cu Republica

Moldova pe segmentul transnistrean

Serviciul vamal al Ucrainei a început o „operațiune specială” la granița moldo-

ucraineană pe segmentul transnistrean, ne informează PUBLIKA.MD cu referire la

declarațiile ambasadorului ucrainean în Republica Moldova, Sergei Pirojkov.

Potrivit diplomatului de la Kiev, toți cei care trec frontiera Republicii Moldova pe

segmentul transnistrean vor fi verificați minuțios și întrebați care este scopul vizitei în

Ucraina. „Zona transnistreană a devenit foarte importantă pentru noi deoarece nu este

controlată de autoritățile de la Chișinău. Astfel, am înăsprit regimul de trecere a

frontierei”, a declarat Pirojkov.

Amintim că anterior, în mass-media ucrainene și moldovenești au apărut informații

despre deplasarea unor trupe rusești dinspre Transnistria spre Ucraina pentru

destabilizarea situației în regiunile învecinate Crimeii. Despre posibilitatea apariției unor

provocări din partea regimului de la Tiraspol au vorbit și alți oficiali moldoveni, cum ar fi

șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, Mihai Bălan,

care, în cadrul reuniunii comisiei parlamentare pentru securitatea națională a declarat


că instituția pe care o conduce „este pregătită să prevină orice provocări venite de la

Tiraspol”.

Oficialii de la Tiraspol nu au comentat deocamdată aceste afirmații, abținându-se în

general să facă orice fel de declarații cu referire la situația din Ucraina.

Sursa: Regnum

Titus Corlățean: „Suntem extrem de atenţi faţă de eventuala

contagiune din zonă”

Formatul 5+2 pentru Transnistria nu este posibil în acest moment, ţinând cont de

situaţia fierbinte din Ucraina. O spune într-un interviu la RFI ministrul de Externe, Titus

Corlăţean. El crede că e nevoie ca „situaţia din regiune să se calmeze, pentru a vedea

care sunt modalităţile de relansare a dialogului politic în sens mai larg”.

Titus Corlăţean precizează că România este extrem de atentă faţă de riscul ca

tensiunile din Crimeea să se extindă în alte regiuni.

Transnistria „a fost un subiect discutat şi pe agenda europeană şi în agenda bilaterală

pe care am avut-o la Kiev, este o preocupare foarte serioasă legată de această tentaţie

de realizare a unei conexiuni, a unui brâu de conflicte prelungite, îngheţate, începând

cu Nagorno-Karabah, cu Abhazia şi Osetia de Sud, continuând acum cu tentaţia legată


de Crimeea, spre Odessa şi Transnistria. Da, există o tipologie similară, care a fost

folosită de fiecare dată, a fost invocată de către Federaţia Rusă un aşa-zis drept de

ingerinţă pentru ca statul înrudit să protejeze minoritatea înrudită sau proprii cetăţeni

aflaţi pe teritoriul altui stat. Acest drept nu există şi nu este admis în Dreptul

internaţional, drept între ghilimele. Nu există un aşa-zis drept de ingerinţă pentru a

proteja nişte oameni cărora oricum le-ai acordat printr-un proces accelerat foarte multe

paşapoarte, în scopuri politice. Or, din acest punct de vedere, comunitatea

internaţională democratică a fost foarte fermă. Nu întâmplător sunt şi decizii ale

Consiliului Nord-Atlantic legat de anumite măsuri în regiune, pentru a proteja

securitatea aliaţilor şi Polonia şi România, suntem extrem de atenţi faţă de eventuale

evoluţii de contagiune în regiune”.

„În orice caz, autorităţile ucrainene-şi am salutat acest lucru la Kiev-au luat decizia de a

fi mult mai scrupuloase şi mai ferme în controlul punctelor de trecere la frontiera

transnistreană a Republicii Moldova, pentru că din Transnistria efectiv au fost deplasate

elemente provocatoare spre alte regiuni ale Crimeii. Deci e o profundă preocupare, o

urmărire atentă şi permanentă a evoluţiilor şi sperăm ca prin poziţia politică foarte fermă

a Uniunii Europene şi a NATO să putem descuraja orice fel de tentaţii în acest sens”,

spune ministrul de Externe.

Întrebat dacă formatul 5+2 din negocierile privind Transnistria ar trebui schimbat, Titus

Corlăţean a răspuns: „Cred că la acest moment este nevoie să ne concentrăm asupra

procesului de normalizare politică în Ucraina, pentru că formatul 5+2 a avut şi merite,

dar a avut şi dezavantaje, pentru că dacă e să mă refer la dezavantaje, a lipsit voinţa

politică de a intra în gestionarea subiectelor politice de fond, cele cu adevărat serioase,

legate de reglementarea conflictului transnistrean. În acest moment, într-o astfel de

situaţie fierbinte, vă daţi seama că un exerciţiu 5+2 nu este posibil în acest moment.

Deci este nevoie ca situaţia din regiune să se calmeze, să se gestioneze în plan politic

şi nu militar, pentru a vedea care sunt modalităţile de relansare a dialogului politic în

sens mai larg”.

„În orice caz, iată că prelungirea acestei situaţii de conflicte îngheţate, conflicte

prelungite dezavantajează vecinătatea Uniunii Europene şi Uniunea Europeană

conştientizează faptul că ar fi trebuit să fie mai activă, mult mai activă, mai angajată de

mai multă vreme”, conchide şeful diplomaţiei române.


Sursa: Regnum

Moscova cere abrogarea Legii Republicii Moldova privind statutul

Transnistriei

Moscova insistă asupra abrogării Legii cu privire la principiile de bază ale statutului

juridic al localităților din stânga Nistrului, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în

2005, și anunță că numai după aceasta este dispusă să negocieze problemele incluse

în așa-numitul „al treilea coș” al tratativelor privind reglementarea conflictului

transnistrean. De asemenea, Kremlinul consideră inoportune discuțiile privind

acordarea unui rol de mediatori pentru Statele Unite și Uniunea Europeană.

Un comunicat în acest sens a fost difuzat astăzi de Ministerul de Externe al Federației

Ruse, ca reacție la declarațiile făcute de vicepremierul moldovean pentru Reintegrare,

Eugen Carpov, într-un interviu pentru UNIMEDIA.

Legea din 2005 prevede înființarea în Transnistria a unei unități teritorial-administrative

autonome, cu un statut similar celui al Găgăuziei, ca parte inalienabilă a Republicii

Moldova. În același timp, problemele de ordin politic și statutar sunt cele care formează

„al treilea coș” al negocierilor asupra Transnistriei.

Externele de la Moscova pretind că, prin intermediul lui Carpov, Rusia a fost supusă

unor acuzații, la care diplomații se văd obligați să răspundă:


Lăsând deoparte limbajul diplomatic și toate șiretlicurile, pentru Moldova este vorba

doar despre extinderea aplicării acestei Legi pe malul stâng, ignorând totalmente opinia

Tiraspolului. Îndemnul partenerilor moldoveni „să ne imaginăm că o astfel de Lege nu

există” nu pot găsi răspunsul așteptat. În condițiile în care pentru una dintre părți

problema este deja hotărâtă, toate discuțiile pe marginea acestui subiect sunt prea

asemănătoare cu disputele scolasticilor medievali despre câți demoni pot încăpea pe

vârful unui ac.

Pe lângă asta, diplomația rusă afirmă că în prezent, când normalizarea relațiilor dintre

Chișinău și Tiraspol ar aduce primele roade, nu ar fi cazul să se poarte discuții privind

„prestigiul, forma și nu conținutul” statutul de observatori pe care îl au în cadrul

negocierilor Statele Unite și Uniunea Europeană.

Sursa: Regnum

La ce consecințe am putea să ne așteptăm după referendumul din

Crimeea?

În ultimul timp a apărut o serie de opinii referitoare la statutul republicilor sud-

caucaziene Abhazia și Osetia de Sud, ca urmare a desfășurării referendumului din

Crimeea.

Pe 11 martie curent, Partidul Comunist din Osetia de Sud s-a adresat fracțiunii PC din

Duma de Stat să inițieze un amendament legii care prevede alipirea peninsulei Crimeea

în componența Rusiei, astfel încât să se permită și altor state să se alăture Federației

Ruse. Partidul „Osetia Unită” a propus încă din luna ianuarie organizarea unui


referendum privind unirea republicii cu Osetia de Nord aflată în componența Federației

Ruse. Între timp, liderul de la Țhinvali împreună cu o serie de oficiali sud-osetini s-au

pronunțat în favoarea menținerii statului de republică independentă a Osetiei de Sud.

Liderul Osetiei de Nord, Teimuraz Mamsurov, a catalogat această inițiativă de unificare

a celor două republici drept una „irațională”.

Cu toate acestea, cei care se pronunță pentru menținerea independenței Osetiei de Sud

declară că sprijină desfășurarea referendumului din Crimeea, inclusiv liderul partidului

„Noua Osetie” și ministru interimar de externe al regiunii, David Sanakoev, consideră că

Osetia de Sud ar trebui să se dezvolte ca stat independent. Potrivit acestuia, actuala

situație din Crimeea seamănă izbitor cu cea a Osetiei de Sud la începutul anilor 1990,

atunci când poporul din republică au fost fosrțați de creșterea tensiunilor să organizeze

un referendum. „De aceea, noi înțelegem aspirațiile oamenilor din peninsula Crimeea și

le susținem”, a mai adăugat acesta.

Bloggerița Ahra Smir din Abhazia le reproșează celor care doresc integrarea republicii

în componența Federației Ruse: „Independența este un instrument și nu un scop în

sine, iar faptul că acest instrument nu funcționează la randamentul său maxim nu

constituie o caracteristică a sa. Să ne imaginăm că toți oamenii folosesc mijlocul de

transport în public. Acesta este mult mai ieftin și sigur, cu toate acestea oamenii au

tendința de a-și achiziționa propria mașină. De ce? Pentru că mașina ta reprezintă

independența – un instrument flexibil”.

Jurnalistul Anton Kriveniuk nu împărtășește același punct de vedere, considerând că

„adaptarea Abhaziei conform lumii moderne este inutilă”. Potrivit acestuia orice

sociolog, antropolog, demograf etc. converg asupra faptului că un stat ca Abhazia nu

poate exista de sine-stătător. „În cel mai bun caz, epaca sa s-a încheiat odată cu

sfârșitul statelor-cetăți. Pur și simplu pentru că a crescut numărul populației”, a mai

subliniat Kriveniuk.

Șeful centrului de analiză strategică „Alte et Certe”, Andrei Epifanțev, dacă precedentul

crimeean va avea loc, vom asista la scenarii politice care nu au avut loc în ultimii 40-50

de ani: „nu este vorba numai despre apariția unor noi state sau izolarea acestora de

altele, ci și de unirea cu alte state cu acordul acestora din urmă”. Iar acest precedent va

afecta istoria noastră. Osetinii din sud și-ar dori unirea cu Federația Rusă, însă abhazii

optează mai mult în favoarea independenței. Însă contextul ar putea fi mult mai

pofunde. Expertul subliniază faptul că „în contextul în care regulile jocului sunt

acceptate de toată lumea, iar Osetia de Sud face pasul spre intrarea în componența

Federației Ruse, aceasta ar trebui să țină cont că în raionul Leningorsk are o populație

de 50%-60% de etnici georgieni. Dacă acest raion ar vota la referendum unirea cu

Georgia, cine să se mai opună? Este pregătită oare Osetia de Sud să se unească cu

Rusia în contextul în care riscă să piardă raionul Leningor? Este pregătită Abhazia să

renunța la propria statalitate în favoarea pierderii raionului Gali?”, a subliniat expertul.


„Abhazii au început să se teamă pe de-o parte că vor fi nevoiți să organizeze un

referendum unde să aleagă integrarea republicii în componența Rusiei, iar pe de altă

parte, că vor fi puși în situația de a pierde districtul Gali. Acest fapt l-a determinat pe

ministrul de externe abhaz, Veaceslav Cirikba, să declare că Abhaziaun astfel de

scenariu e imposibil, deoarece în constituția abhază există o clauză care interzice

organizarea oricărui referendum care pune la îndoială integritatea teritorială și

suveranitatea statului”, a declarat Epifanțev.

În cazul în care Crimeea va vota în favoarea aderării în componența Federației Ruse,

iar Rusia va spune „da”, vom putea fi martorii unor schimbări serioase pe harta politică

a lumii, exceptând Osetia de Sud și Abhazia. Karabahul de Munte și Transnistria ar

putea „obține o perspectivă de integrare”. Totodată, expertul a mai adăugat că am

putea asista la astfel de tendințe centrifuge în Kazahstanul de Nord, regiunile vestice

ale Ucrainei locuite de ruteni, maghiari, români etc.”

Sursa: Regnum

Expert rus: „După Crimeea, Rusia trebuie să recunoască Transnistria”

Directorul Institutului Rus pentru Studii Strategice (IRSS), Leonid Reșetnikov, este

convins că dacă populația Crimeii va vota în favoarea intrării în componența Federației

Ruse, problema recunoașterii Transnistriei ca stat independent este o chestiune de

timp.


„În opinia mea, Rusia ar trebui imediat după Crimeea să recunoască Transnistria

invitând-o să organizeze un alt referendum privind intrarea în componența Federației

Ruse”, a consideră directorul IRSS.

„Doar în acest mod putem proteja Transnistria. Da, noi am recunoaște Transnistria, iar

aceasta ar putea intra în componența Federației ca republică autonomă pe care trebuie

să o protejăm. Nu avem de ales. Altfel riscăm să pierdem Transnistria”, a conchis

Reșetnikov.

Sursa: DNIESTER

Autoritățile separatiste „tac” față de evenimentele din Ucraina

Autoritățile transnistrene au ales să ignore referendumul din Crimeea. Comparativ cu

alte referendumuri desfășurate în Abhazia și Osetia de Sud, Transnistria a decis să nu

trimită proprii observatori și reprezentanți în peninsulă. Despre desfășurarea

referendumului din Crimeea nu a amintit nici departamentul de externe de la Tiraspol

condus de Nina Ștanski.


Între timp, Evgheni Șevciuk a dispărut din regiune. Conform unor surse, liderul

tiraspolean a fost văzut la aeroportul din Odesa, însă nu s-a putu afla în ce direcție a

plecat acesta.

Experții consideră că „tăcerea” liderilor nistreni este datorată temerii față de

eventualitatea unor sancțiuni economice din partea Kievului.


Mass-media rusă din Ucraina

Sursa: Site-ul oficial al Radei din Simferopol

Crimeea și-a declarat independența față de Ucraina

Parlamentarii republicii autonome Crimeea au adoptat o declaraţie privind independenţa

peninsulei, care a fost postată pe site-ul oficial al Radei din Republica Autonomă

Crimeea. Declaraţia de independenţă este necesară pentru procedurile juridice din

cadrul demersului Crimeii de alipire la Rusia şi pentru referendumul de pe 16 martie.

„Un document foarte important - o declarație de independență - a fost adoptată în timpul

sesiunii. Acest document este necesar pentru procedurile juridice în cadrul intrării

Crimeii în componența Rusiei și pentru referendumul din Crimeea”, a explicat un

parlamentar.

Reproducem textul așa-numitei „declarații de independență”:

„Noi, deputații Sovietului Suprem al Republicii Autonome Crimeea și ai Consiliului Local

din Sevastopol, în baza prevederilor Cartei Națiunilor Unite precum și a altor

instrumente internaționale care recunosc drepturile popoarelor la autodeterminare,

luând în considerare sprijinul oferit de Curtea Internațională de Justiție regiunii Kosovo

în data de 22 iulie 2010, subliniind faptul că declarația de independență a unei regiuni a

statului nu încalcă normele de drept internațional, hotărâm:

1. În cazul în care la referendumul programat pentru 16 martie 2014 popoarele din

Crimeea vor decide includerea Republicii Autonome Crimeea și a orașului


Sevastopol în componența Federației Ruse, Crimeea va fi declarată stat

independent și suveran, având ca formă de guvernământ republica;

2. Republica Crimeea va fi un stat democratic, secular și multietnic, care-și asumă

să mențină pacea și consensul inter-etnic și inter-confesional;

3. Republica Crimeea se va adresa Federației Ruse, ca stat independent și

suveran, cu rugămintea de a o primi Republica Crimeea în componența sa în

baza acordurului interstatal ca subiect de drept al Federației Ruse.

Declarația a fost aprobată de Sovietul Suprem al Republicii Autonome Crimeea în

cadrul sesiunii extraordinare care a avut loc pe 11 martie 2014 (semnată de

președintele Sovietului Suprem al Republicii Autonome Crimeea, Vladimir Konstantinov)

precum și de Consiliul local al orașului Sevastopol (semnată de președintele consiliului

urban Iurii Doinikov)”.

Camera inferioară a parlamentului rus va discuta, amenda și vota până în data de 21

martie un proiect de lege ce va permite republicii ucrainene să se alăture mai rapid

Rusiei, a precizat și un parlamentar rus.

Autoritățile din Crimeea estimează o prezență la urne „foarte ridicată” la referendumul

din 16 martie, în condițiile în care 80% din populație ar fi de acord cu alipirea la Rusia.

Autoritățile pro-ruse din Crimeea i-au cerut președintelui rus, Vladimir Putin, să ia în

considerare cererea regiunii de a se alipi Federației Ruse, chestiune ce va fi supusă

unui referendum în peninsula ucraineană la 16 martie.

Peninsula Crimeea este o republică autonomă a Ucrainei, aflată pe coasta nordică a

Mării Negre, cu capitala la Simferopol. Trecută de-a lungul timpului de la Rusia la

Ucraina, populația majoritar rusă ar dori acum întoarcerea la stăpânirea rusă.

Tulburările din Crimeea au început după ce opoziția a preluat puterea la Kiev. În urma a

patru luni de proteste violente, președintele Viktor Ianukovici a fugit în Rusia. Acesta a

preferat relații mai strânse cu Moscova, în defavoarea relațiilor cu Uniunea Europeană,

ceea ce a declanșat valul de proteste din țară.

Rusia, care are o baza navală la Sevastopol, în Crimeea, unde este găzduită flota sa la

Marea Neagră, are interese strategice aici. Aproape 60% din populația peninsulei este

de origine rusă și ar prefera să fie condusă de la Moscova, nu de noua putere de la

Kiev, pro-europeană.

Rusia are un interes strategic să păstreze Crimeea. Are acces limitat la Marea Baltică și

Marea Neagră. În portul Sevastopol din Crimeea se află flota sa la Marea Neagră, care

joacă rolul de protecție pentru granița sud-vestică a Rusiei. Securitatea nu este

asigurată astfel doar pentru Rusia continentală, ci și pentru zona Caucazului.

În plus, atâta vreme cât flota rusă se află în Crimeea, Ucraina nu poate adera la NATO,

întrucât găzduiește baza militară a unui stat non-membru pe teritoriul său.


Sursa: „Interfax-Ucraina”

Banca Mondială alocă 3,7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea

Ucrainei

Banca Mondială va aloca Ucrainei suma de 3,7 miliarde de dolari pentru demararea

reformelor, ne informează „Interfax-Ucraina” cu referire la declarațiile președintelui

Băncii Mondiale, Jim Yong Kim.

„Vom continua să alocăm fonduri proiectele noastre demarate în Ucraina și intenționăm

să sprijinim guvernul ucrainean față de implementarea reformelor necesare pentru

stabilizarea situației economice din țară”, a declarat președintele Băncii Mondiale.

În prezent, Banca Mondială a demarat în Ucraina o serie de proiecte în domeniile

infrastructurii, locuințelor și medicamentelor, în valoare de 3,7 miliarde de dolari.

Recent, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) s-a deplasat la Kiev pentru a

negocia un nou program de finanțare, evaluând, în același timp, situația economică din

țară. Reprezentanții FMI se vor afla în Ucraina până pe 14 martie.


Sursa: LB.ua

Ucraina nu va utiliza forța militară împotriva Crimeii

Ucraina nu intenționează să folosească forța militară pentru a opri ocupația rusă din

Crimeea pentru a nu pune în pericol granițele sale din est, ne informează portalul de

știri LB.ua cu referire la declarațiile președintelui Oleksandr Turcinov.

„Nu putem declanșa o operațiune militară în Crimeea pentru că astfel am pune în

pericol frontiera de est a Ucrainei, care e cea mai vulnerabilă”, a declarat președintele

de la Kiev.

De asemenea, Turcinov a specificat faptul că așa-numitul „referendum” din Crimeea va

fi falsificat.

„Ceea ce ei numesc referendum, nu va avea loc în peninsulă, ci în birourile din

Kremlin”, s-a arătat hotărât președintele.

Reamintim că pe 1 martie Consiliul Federației (Senatul) a promulgat decizia

președintelui rus Vladimir Putin de a utiliza Forțele Armate ale Federației Ruse pe

teritoriul suveran al Ucrainei.


Sursa: VESTI.UA

Crimeea va închide spațiul aerian pe perioada desfășurării

referendumului

Pe toată perioada desfășurării așa-numitului „referendum”, spațiul aerian al Crimeii va fi

închis, transmite portalul de știri VESTI.UA cu referire la postarea pe contul său de

Twitter a prim-ministrului Republicii Autonome Crimeea, Serghei Aksenov.

„Începând cu 17 martie, aeroportul din Simferopol va funcționa în regim normal”, a

declarat Aksenov.

În același timp, autoritățile separatiste din Crimeea au limitat accesul aeronavelor care

fac escală la Simferopol pentru a evita orice fel de provocări.

„Pentru a împiedica sosirea unor provocatori în regiune, am hotărât restricționarea

accesului aeronavelor. Începând cu 17 martie aeronavele străine vor putea sosi în

regim normal”, a declarat viceprim-ministrul Republicii Autonome Crimeea, Rustam

Temirgaliev.


Sursa: UNIAN

Ucraina va merge spre Europa, iar separatiștii din Crimeea spre Rusia

Ucraina va semna Acordul de Asociere – partea politică – cu Uniunea Europeană, pe

21 martie 2014, a anunţat premierul acestei ţări, Arsenii Iaţeniuk. Ştirea a fost difuzată

de agenţia UNIAN, citând Ukrainska Pravda. Potrivit portalului ucrainean, premierul

Ucrainei a purtat deja discuţii în acest sens cu preşedintele Consiliului European,

Herman Van Rompuy. „Am avut o discuţie cu preşedintele Consiliului European,

Herman Van Rompuy, în cadrul careia am convenit că pe 21 martie, în cadrul

summitului Consiliului UE, va fi semnată partea politică a acordului de asociere între

Ucraina şi Uniunea Europeană”.

Totodată, portalul de știri amintește că pentru intrarea în componența Federației Ruse

au votat 96,6% din participanții la referendumul declarat ilegal de către Rada Supremă

din Kiev, ne informează UNIAN cu referire la declarațiile președintelui comisiei

parlamentare din Simferopol, Mihail Malîșev.


Sursa: HVYLYA

Moscova este pregătită să cedeze. În schimbul la ce?

Probabil că Vladimir Putin a hotărât să dea înapoi în ceea ce priveşte exercitarea

presiunilor la adresa Ucrainei. După cum ne informează „Eho Moskvî” („Ecoul

Moscovei” – rom.), președintele rus, Vladimir Putin, a avut o întevedere informală cu

oligarhii locali. Tema abordată în cadrul discuțiilor: consecințele economice asupra

mediul de afaceri rusesc de pe urma sancțiunilor impuse de SUA și UE.

Remarcăm faptul că membrul Consiliului Economic pe lângă Administrația Prezidențială

de la Kremplin, Alexei Kudrin, a subliniat faptul că, în urma sancțiunilor impuse de

partenerii occidentali, creșterea economică a Rusiei ar putea fi la zero. Potrivit acestuia,

întreprinderile rusești au obținut credite de la băncile străine în valoare de 700 miliarde

de dolari, iar în prezent aceste credite sunt stopate, iar proiectele investiționale sunt

înghețate. Jucătorii de pe piață se află în expectativă. Vor fi sancțiunile îndreptate

împotriva Federației Ruse mai dure?

Dacă da, atunci se poate să asistăm la o reducere drastică a accesului la creditele

străine din partea întreprinderilor rusești. De fapt, exceptând o posibilă intervenție

militară masivă în Ucraina, nimeni nu a uitat intenția autorităților ruse de a expropria

activele și capitalurile companiilor occidentale, ca raspuns la sancțiunile economice

venite dinspre SUA și UE.

Potrivit „Eho Moskvî” în fața biroului premierului rus Dmitri Medvedev stau la coadă o

mulțime de șefi ai corporațiilor rusești având o singură solicitare: compensarea

pierderilor suferite de companii de pe urma înghețării liniilor de creditare occidentală.


Bursa de la Moscova a înregistrat deja o scădere a indicilor și pierderi semnificative a

acțiunilor companiilor VTB, Gazprom, Nichel, Sberbank. Rubla se află pe punctul de a

scufunda adânc și o poate salva doar o intervenție rapidă a Băncii Centrale.

Primul pas serios în „persecutarea” unor membri ai „familiei” putiniste a fost arestarea

oligarhului rus Firtîș. A fost urmărit de FBI timp de aproape 8 ani, iar pe 11 martie curent

a fost arestat. Îndrăznesc să presupun că acest individ implicat în tot felul de escrocherii

financiare ne poate poveste foarte multe lucuri despre „baronii” gazului rusesc. Dintre

aceștia din urmă cel mai mare este Vladimir Vladimirovici. De fapt acesta este un

semnal că autoritățile americane vor să aplice sancțiuni serioase „baronilor” ruso-

ucraineni. Interesul autorităților americane manifestat pentru inculpatul respectiv ar

putea fi legat și de implicarea sa în finanțarea mișcării „Russkoe Edinstvo” din Crimeea

și a acoliților lui Aksenov.

De remarcat e și declarația șefului Gazprom, Alexei Miller. Acesta a declarat reporterilor

că Gazpromul nu va închide robinetul pentru Ucraina și nu va cere imediat întoarcerea

datoriei de 1,8 miliarde de dolari. Nu va solicita nici plata în avans pentru gazul furnizat.

Și toate acestea, potrivit șefului Gazprom, se datorează înfrățirii dintre popoarele celor

două state. Miller a insistat asupra diferenței de ajutor furnizat Ucrainei de Statele Unite

și Rusia.

Este evident că Rusia are nevoie de ajutorul Germaniei pentru a contrabalansa puterea

Statelor Unite, de aceea, probabil ne putem aștepta la unele concesii venite din partea

Moscovei. Dacă Rusia se va aventura să piardă piețe de desfacere ale Germaniei și

Ucrainei, riscă să transforme acțiunile Gazpromului în praf. Judecând după ultimele

demersuri oficiale, în UE a început să se vorbească serios despre o revenire la

dezvoltarea energiei nucleare, renunțând la centralele electrice care funcționează în

baza combustibilului rusesc. Nemaivorbind de faptul că SUA a fost deja demarată

construcția a peste 20 de terminale pentru exportul de gaze naturale în stare lichefiată.

Un alt semnal al sfârșitului acestui „război rece” dintre Rusia și Ucraina se referă la

declarația liderului partidului „Ukrainskii vîbor” („Alegerea ucraineană” – rom), Viktor

Medvedciuk cu referire la pierderea lui Viktor Ianukovici a dreptului moral de a mai fi

șeful statului ucrainean și necesitatea aducerii acestuia în fața unui tribunal ucrainean.

Trebuie să înțelegem că și „capul” lui Ianukovici este pus la „licitație” pentru

normalizarea relațiilor dintre Kiev și Moscova.

Cu toate acestea, rămâne deschis dosarul Crimeii.

Probabil că Moscova va da semnale că este dispusă să negocieze direct cu Kievul.

Ceea ce înseamnă că este pregătită să cedeze. Însă în schimbul a ce?

Autor colectiv de la Centrul Ucrainean pentru Analiză Socială


Sursa: HVYLYA

Scenarii ale evoluţiei separatismului din Crimeea

Mulți experți europeni și americani sunt de părere că Vladimir Putin nu se va mulțumi

doar cu trofeul Crimeea, ci va continua să meargă mai departe în partea continentală a

Ucrainei, cel puțin până în momentul când nu va întâmpina o rezistență reală. Diverși

experți sugerează scenarii de ocupare a regiunii Odesa și deblocarea regiunii

separatiste Transnistria. Alți experți nu exlud faptul că miza „cruciadei ruse” este

obținerea unui control direct asupra Kievului. Unii „conflictologi” au mers și mai departe,

ghicind care ar fi următoarea victimă a agresiunii rusești în Europa, precum și

pregătirea NATO pentru a respinge o eventuală agresiune militară împotriva statelor-

membre.

De remarcat este răspunsul moale al comunității internaționale față de acțiunile Rusiei

în Crimeea, dictate de nedorința acesteia de a se certa cu Rusia din cauza Ucarainei.

Multe state europene sunt încă dependente de energia rusească și mai ales, se

manifestă un dezinteres vădit față de tendințele de apropiere dintre Rusia și China.

Toate acestea sugerează faptul că Rusia nu va fi pedepsită pentru acțiunile sale în

Ucraina.

Mulți politicieni și analiști ruși consideră că Occidentul se va agita la început, după care

se va resemna cu noile realități ale de pe harta Europei. Se pare că nici Bruxellesul nu


crede în sancțiuni mai puternice la adresa Moscovei. Discuțiile purtate între diplomații

ucraineni și reprezentanții europeni pe marginea aplicării unor sancțiuni mai dure la

adresa regimului putinist, deseori seamănă cu ghicitul în cafea.

Lăsăm deoparte teoriile conspiraționiste prin care Occidentul special ar „incita” Moscova

să pună în aplicare planurile sale agresive pentru ca mai apoi să o arunce într-o deplină

izolare economică, politică și militară, ceea ce ar reprezenta o amenințare directă la

adresa existenței statului rus în forma sa actuală.

Acum Moscova consideră că ar fi mult mai avantajos să rupă Crimeea din componența

Ucrainei și să o integreze în componența sa, fără avreo etapă intermediară de

„independență”.

Potrivit unor informații, Kremlinul ar avea în vedere mai multe scenarii a evoluției „crizei

din Crimeea”.

Primul scenariu: „Tuvinizarea” Crimeii. Rusia de mult a abandonat principiul

federalizării lui Elțin „ia-ți atâta suveranitate cât poți duce”. Putin a finalizat reforma

relațiilor federale prin revizuirea tratatelor între centrul federal și republicile Federației

Ruse.

În 2010 a avut loc un referendum în vederea normalizării legislației relației dintre

subiecții federali și reglementările federale din Constituția Rusiei.Însă cel mai izbitor pas

a lui Putin în reforma federală a fost mai degrabă atinsă în componenta federală, decât

în cea etnică, prin crearea a șapte districte federale cu șapte reprezentanți

plenipotențiari ai Președintelui (ambasadori).

Prin urmare, Kremlinul nu le poate oferi avansuri generoase lui Aksenov și

Konstantinov, ci va încerca să controleze direct peninsula. Miza este desfășurarea unui

referendum „corect” și accelerarea „armonizării legislației locale din Crimeea cu

legislația Federației Ruse”.

Un exemplu clasic de absorbție a unui stat suveran este Republica Tuva, care a avut

propriul stat recunoscut între 1918-1944. Timp de aproape 10 ani republica s-a bucurat

de o autonomie extinsă în componența Federației Ruse (1991-2010). Însă la 12 aprilie

2010 a fost organizat un referendum local pentru a armoniza legilația republicii cu

prevederile constituționale ale Federației Ruse. Acum Tuva este doar formal subiect de

drept federal. În realitate puterea executivă se află sub controlul deplin al Centrului

federal, iar locuitorii Tuvei sunt discriminați pe criterii culturale și etnice atât la locul de

muncă, cât și în instituțiile de învățământ.

Al doilea scenariu: Încorporarea treptată sau „federația contractuală”. Acest

scenariu se bazează pe ideea că Rusia intenționează să-și reducă pierderile în politica

externă. Kremlinul este conștient că, pe termen lung, va trebui să se confrunte cu o

semnificativă presiune internațională imensă, cu o criză a dialogului politic și chiar o

realuare parțială a „războiului rece”. Și toate acestea fără prea mari sancțiuni din partea

Occidentului.


Algoritmul scenariului este următorul: Moscova insistă ca în Constituția Republicii

Autonome Crimeea, adoptată la 6 mai 1992 și care prevede o relație contractuală cu

Ucraina, Art. 9 să fie modificat prin înlocuirea Ucrainei cu Federației Rusă. Articolul

sună astfel: „Republica Autonomă Crimeea este parte componentă a Ucrainei, iar

relațiile lor se vor baza pe tratatele și acordurile încheiate”.

Al treilea scenariu: „Transnistrizarea” Crimeii. Cu toate acestea, există și o altă față

a monedei. Moscova este extrem de dependentă de exporturile de petrol și gaze în

Europa (politica UE de a-și diversifica aprovizionarea cu energie și noile perspective de

revizuire a prețurilor la carburanți, în contextul unui bazin mai mare de furnizori de gaze

și petrol, îi dau dureri de cap Moscovei). Rusia, în mod clar, nu vrea să-și piardă

partenerii din Uniunea Vamală, care urmăresc cu mare atenție ceea ce se întâmplă în

Crimeea, știind că ar putea fi următorii pe listă. Rusia este încă foarte dependentă de

cooperarea cu Occidentul într-o serie de domenii high-tech, inclusiv în domeniul militar.

În Rusia există un număr de potențiale surse de separatism, datorate în principal de

eșecul politicii naționale promovate de Kremlin, de capacitățile limitate ale Kremlinului în

sectorul financiar și intenția unor state din caucaz de a restabili „dreptatea istorică”.

Momentan oficialii ruși preferă să nu se gândească la rezultatele unui potențial

referendum pentru secesiune a regiunilor Kaliningrad, Karelia, Sahalin, Kamceatka,

Insulele Kurile, Tuva, Buriatia.


Mass-media din Federaţia Rusă

Sursa: RIA Novosti

Kievul a blocat 110 milioane dolari în Trezoreria Crimeei

Acești bani erau destinați pentru plata pensiilor și salariilor beneficiarilor ajutorului social

din sectorul public, se spune în comunicatul emis de Sovietul Suprem din Crimeea.

Deputații din Crimeea au imputat Kievului că localnicii lucrau și contribuiau la bugetul de

stat în timp ce activiștii de pe Maidan protestau „pașnic”.

Trezoreria de la Kiev a blocat în conturi în jur de 1 miliard de hrivne (aproximativ 110

milioane de dolari) din care trebuia să se plătească pensiile, salariile și ajutoarele

sociale destinate locuitorilor din peninsula Crimeea.

„În ultimele patru luni, în timp ce activiștii de pe Maidan protestau ʼpașnicʼ, crimeenii

munceau și contribuiau la bugetul de stat”. Drept recunoștință „autoritățile din Kiev au

blocat conturile Serviciului Trezoreriei de stat al Ucrainei în Crimeea. Iar acolo erau nu

mai puțin de un miliard de hrivne”, se spune în comunicatul de presă emis de serviciul

de presă al legislativului din peninsulă.

Deputații intuiesc faptul că această decizie de a bloca contuirle a fost luată în vederea

împiedicării desfășurării referendumului programat pe 16 martie.


„Scopul acestei acțiuni este de a îngenunchea Crimeea și a-i lipsi pe locuitori de un trai

mai bun, blocând salariile la aproape 200 000 de muncitori din sectorul public, iar 180

000 de familii vor rămâne fără alocații pentru copii”, se mai spune în comunicatul de

presă.

Sursa: RIA Novosti

NATO trimite avioane AWACS deasupra Poloniei și României

NATO a anunțat luni că va trimite avioane de cercetare și alarmare îndepărtată

(Airborne Warning and Control System - AWACS) pentru a efectua misiuni de

recunoaștere deasupra Poloniei și României, în contextul crizei din Ucraina.

Aceste misiuni aeriene „vor întări capacitatea (NATO - n.red.) de supraveghere a

situației” și vor avea loc doar în spațiul aerian al țărilor care aparțin alianței

transatlantice, a declarat la Bruxelles un responsabil NATO.


Potrivit unui purtător de cuvânt al NATO, citat de Reuters, ambasadorii NATO,

acționând la recomandarea comandantului forțelor NATO în Europa, generalul

american Philip Breedlove, au dat undă verde luni zborurilor.

Decizia de a trimite aeronave AWACS a fost luată de Consiliul Atlanticului de Nord care

grupează ambasadorii celor 28 de țări NATO.

Desfășurarea acestor misiuni „este o acțiune întemeiată și responsabilă” care urmează

deciziei luate săptămâna trecută de NATO de a consolida acțiunile de supraveghere a

țărilor membre, vecine ale Ucrainei, a precizat responsabilul NATO.

NATO operează o flotă de 17 avioane Boeing E-3A dotate cu AWACS (Airborne

Warning and Control System) care permite supravegherea spațiului aerian mult mai

bine decât cu ajutorul unui radar de la sol.

„Zborurile acestor avioane asupra țărilor membre ale NATO este un lucru obișnuit”, a

declarat un diplomat, subliniind totodată că este ieșit din comun faptul că NATO anunță

acest lucru public. „Nu este vorba despre o mișcare de acutizare a tensiunilor”, în

contextul în care occidentalii așteaptă o soluționare pașnică a crizei, a dat asigurări

oficialul.

Aeronavele AWACS vor „efectua misiunile lor de la baza din Geilenkirchen, Germania,

și de la cea din Waddington, Marea Britanie”, a precizat reprezentantul NATO.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat săptămâna trecută că

evenimentele din Ucraina au avut „consecințe grave pentru securitatea șii stabilitatea

zonei euro-atlantice”. El a acuzat Rusia de „încălcarea suveranității și integrității

teritoriale a Ucrainei, și de încălcarea angajamentelor sale internaționale” prin

desfășurarea de trupe în Crimeea.

NATO a insistat că nu se pregătește să joace un rol operațional în criză.

Washingtonul, cel mai puternic membru al NATO, a decis să-și intensifice

antrenamentele aeriene comune cu Polonia și să crească participarea la protecția

spațiului aerian al țărilor baltice, asigurată în ultimii 10 ani de NATO.

Joia trecută, Statele Unite au anunțat trimiterea în Lituania a patru avioane de luptă F -

15, iar duminica trimiterea a 12 avioane F - 16 în Polonia.


Sursa: RIA Novosti

OSCE nu va participa la referendumul ilegal din Crimeea

Președintele în exercițiu al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa,

ministrul de externe al Elveției, Didier Burkhalter, nu vede nicio posibilitate ca instituția

pe care o reprezintă să trimită observatori la referendumul din Crimeea programat pe 16

martie.

„Condiția este ca statul-gazdă să solicite prezența observatorilor OSCE”, se spune în

comunicatul postat pe site-ul instituției.

De asemenea, în comunicat se mai spune că în practica internațională, precum și în

cea a Elveției, „procesele care vizează modificarea parametrilor constituționali și

înființarea unei autonomii regionale, sunt de lungă durată și pot necesita luni și chiar ani

întregi”. Un astfel de proces ar necesita consultarea și implicarea mai multor participanți

la dialog, atât la nivel național, cât și regional și local. „În caz contrar, astfel de procese

ar provoca mai multe tensiuni, în loc să conducă la o soluție durabilă”, inclusiv ar

apărea mai multe probleme legate de drepturile minorităților.


Burkhalter și-a reiterat disponibilitatea de a purta discuții cu toate partidele „într-un

format al grupurilor de lucru”, sugerând, în același timp, ca toate statele memebre ale

OSCE să susțină decizia cu privire la o posibilă misiune de monitorizare în Ucraina.

Sursa: Kommersant.ru

Popularitatea lui Putin în plină ascensiune

Potrivit datelor furnizate de Centrul Rus de Studiere a Opiniei Publice (CRSOP) ratingul

de popularitate a președintelui rus, Vladimir Putin, a atins cei mai mari indici din ultimii

trei ani, ajungând la nivelul de 71,6%.

Potrivit experților de la CRSOP, la mijlocul lunii februarie 2014, popularitatea lui Vladimir

Putin înregistrase o creștere cu 9,7%, constituind 71,6%. Acest trend a continuat pe tot

parcursul ultimelor trei săptămâni. Potrivit sociologilor, cauzele acestei creșteri ar fi

decizia liderului de la Kremlin de a interveni militar în Crimeea, pe teritoriul Ucrainei,

succesul sportivilor ruși de la Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Soci.

Sondajul a fost efectuat în perioada 8-9 martie 2014 pe un eșantion de 1600 de

persoane din cele 42 de regiuni ale Federației Ruse.

Sociologii de la CRSOP a subliniat faptul că popularitatea lui Putin înregistrase o

creștere constată de 60%, iar trendul de creștere a început în mai 2012, imediat după

inaugurarea lui Vladimir Putin în calitate de șef al statului (68,8%). Printre cei mai

importanți factori, indentificați de respondenți, care au dus la creșterea popularității


președintelui au fost: criza din Ucraina și intervenția din Crimeea (64%), Jocurile

Olimpice de Iarnă de la Soci (32%). Evenimentele precum devalorizarea rublei și

amnistia fostului ministru al Apărării, Anatolii Serdiukov au fost catalogate drept

importante de doar 2%. Și doar 15% dintre respondenți nu au știut să identifice ce

evenimente importante au marcat popularitatea lui Putin.


Mass-media rusă din Republica Moldova

Sursa: PUBLIKA.MD

Şevciuk neagă faptul că în regiunea transnistreană se racolează

voluntari pentru a lupta în Ucraina

Liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, neagă afirmaţiile unui oficial al Ministerului de

Interne de la Kiev, care declara săptămâna trecută că militarii ruşi din regiunea

transnistreană racolează voluntari pentru a lupta în Ucraina.

Într-un interviu pentru jurnaliştii din stânga Nistrului, Şevciuk a spus că a solicitat

autorităţilor ucrainene explicaţii în acest sens, dar deocamdată nu a primit niciun

răspuns.

Totodată, liderul de la Tiraspol a respins informaţiile potrivit cărora trupe speciale au

fost dislocate la frontiera din estul ţării pentru consolidarea acesteia.

Săptămâna trecută, presa din Ucraina a publicat declaraţia unui şef de departament din

cadrul Ministerului de Interne de la Kiev care spunea că în stânga Nistrului sunt racolaţi

provocatori, care vor fi trimişi în Odesa pentru a destabiliza situaţia din regiune.


Sursa: PUBLIKA.MD

Mai mulţi cetăţeni ruşi din stânga Nistrului nu au fost lăsaţi să intre pe

teritoriul Ucrainei

Cetăţenii ruşi care locuiesc în regiunea transnistreană nu sunt lăsaţi de grăniceri

ucraineni să intre pe teritoriul statului vecin. Informaţia a fost publicată ieri pe site-ul

aşa-zisului minister de externe din stânga Nistrului.

Astfel, mai mulţi cetăţeni ruşi, cu vârste cuprinse între 17 şi 65 de ani, au făcut drum

întors de la frontieră fără să primească o explicaţie în acest sens. Liderii de la Tiraspol

au solicitat ambasadorului Federaţiei Ruse în Moldova Farit Muhametşin să clarifice

situaţia creată cu ambasadorul Ucrainei din Moldova, în cadrul unei întrevederi.

Diplomatul ucrainean a refuzat însă să participe la discuţii. La rândul său, Farit

Muhametşin a declarat că va informa autorităţile ruse cu privire la acest incident.


Sursa: PUBLIKA.MD

Ambasadorul Ucrainei în Moldova: „Rusia nu se va opri la Crimeea, ci

va dori şi anexarea regiunii transnistrene”

Regimul lui Putin se gândeşte la mai mult decât o alipire a Crimeei. Ceea ce se

întâmplă în ţara vecină este un motiv de temere pentru Republica Moldova, iar Rusia nu

se va opri aici, ci va dori şi anexarea regiunii transnistrene. Declaraţiile au fost făcute de

ambasadorul Ucrainei în Moldova, Serghei Pirojkov, invitat la emisiunea Fabrika.

„Acţiunile din Crimeea sunt un pericol pentru Moldova, scenariul de acolo ar putea avea

loc şi aici. După ce Rusia va ocupa un teritoriu din Ucraina, va dori şi regiunea

transnistreană. Noi ne dorim ca această regiune să rămână în componenţa Republicii

Moldova. De asemenea, şi preşedintele OSCE optează pentru acelaşi lucru”, a

menţionat Pirojkov.

Totuşi, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova este optimist şi speră că acţiunile

violente care au avut loc în Ucraina nu se vor repeta şi pentru ţara noastră. „Nu dorim

să avem aceeaşi situaţie pe care o are acum Ucraina. Sunt optimist , cred că se va

reveni la normal şi totul se va rezolva pe cale paşnică”, a punctat acesta.

Publika.md aminteşte că, anterior, şi directorul de programe IPP, Oazu Nantoi, a

declarat în cadrul emisiunii Fabrika că după ce Rusia va anexa Crimeea, va veni şi

rândul regiunii transnistrene.


Sursa: Radio Europa Liberă

Tiraspolul cere din nou ajutorul Moscovei

Cetăţenii Republicii Moldova ar putea călători fără vize în Europa deja din vara acestui

an. Tiraspolul cere din nou ajutorul Moscovei pentru a putea preveni ceea ce numeşte

consecinţele apropierii Moldovei de Uniunea Europeană. Şi… conturile liceului „Lucian

Blaga” de la Tiraspol cu predare în grafie latină au fost deblocate, după vizita

reprezentantului special al noii preşedinţii a OSCE.

Europa Liberă: Un anunţ important pentru locuitorii ambelor maluri ale Nistrului l-

a făcut, zilele trecute, l-a Chişinău, o raportoare a Parlamentului European,

responsabilă de dosarul liberalizării vizelor pentru cetăţenii moldoveni.

Eurodeputata slovenă Tanja Fajon a prezentat un calendar optimist şi a spus că

ar dori ca vizele să poată fi abolite deja în luna iulie a acestui an, dacă

Parlamentul European și țările Uniunii Europene reușesc să parcurgă toate

procedurile, dacă reușesc să ajungă la o decizie politică între ele și dacă guvernul

moldovean demonstrează mai departe că luptă contra corupției și crimei

organizate. Despre declaraţiile făcute la Chişinău, mai multe în relatarea Allei

Ceapai. Relatează, Iulia Mihailov:

Apreciind că Republica Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic care a reuşit să

îndeplinească toate condiţiile tehnice pentru liberalizarea regimului de vize, raportoarea


Parlamentului European, Tanja Fajon, a spus că va fi foarte bucuroasă să recomande

instituţiilor europene anularea acestui regim.

Tanja Fajon a spus că urmează să recomande Comisiei specializate pentru libertate,

securitate şi justiţie pentru vot raportul privind liberalizarea vizelor pentru moldoveni,

precizând ca are de gând să îl depună în ziua de 12 sau 13 februarie.

Ulterior va recomanda dezbaterea şi votarea acestuia în plenul Parlamentului European

până la finele lunii martie. Tanja Fajon a menţionat însă că adoptarea finală a decizie

urmează a fi conformata unor proceduri specifice aplicate de Consiliul UE.

Mai mulți analiști au tălmăcit precauția expertei drept aluzie la lipsa unei unanimităţi

sigure printre ţările membre ale UE.

Cu toate acestea, Tanja Fajon şi-a exprimat speranţa că Consiliul European va da undă

verde regimului liberalizat de vize pentru cetățenii moldoveni, vizele urmând să fie

abolite din luna iulie:

„Dacă totul merge bine atunci Consiliul European trebuie să-şi dea acordul în mod

oficial şi definitiv. Dacă totul decurge conform planului putem avea o asemenea decizie

privind abolirea vizelor înaintea alegerile europene de la 25 mai. Dar acesta este un

scenariu optimist şi foarte ambiţios. Multe depind desigur şi de Republica Moldova .”

Tanja Fajon a atenționat că Parlamentul European va continua să monitorizeze punerea

în practică a reformelor şi a condiţiilor prevăzute în planul de acţiuni pentru liberalizarea

regimului de vize:

„Moldova a reuşit realizarea tehnică a criteriilor prevăzute în foaia de parcurs, însă

rămâne implementarea acestora. Noi derulăm un proces continuu în ceea ce priveşte

implementarea acestor criterii, cum ar fi, de exemplu, combaterea corupţiei, a crimei

organizate. Pe moment urmărim implementarea criteriilor în Moldova, dar mai trebuie să

finalizăm munca în instituțiile europene și să avem o înțelegere politică.”

Tanja Fajon a ţinut să amintească că pe lângă multele beneficii, cum ar fi facilitarea

contactelor politice, economice şi culturale, abolirea vizelor prevede şi anumite limitări,

în special dreptul de a munci sau de a solicita cetăţenie în ţările Uniunii Europene.

Despre beneficiile regimului liberalizat de vize pentru cetăţenii moldoveni raportoarea

Parlamentului European a vorbit vineri şi în Transnistria, unde s-a întâlnit cu şefa

diplomaţiei de la Tiraspol Nina Ştanski.

Reamintim că la 27 noiembrie 2013 Comisia Europeană a propus liberalizarea regimului

de vize pentru călătoriile de scurtă durată în spaţiul Schengen pentru cetăţenii

Republicii Moldova posesori ai paşapoartelor biometrice.

Oficialitățile de la Chișinău au prognozat în repetate rânduri abolirea regimului de vize

pentru toți cetățenii Moldovei spre finele primului semestru al anului curent.

Europa Liberă: Aşa cum tocmai am auzit, raportoarea Parlamentului European a vizitat

şi Tiraspolul, unde le-a vorbit reprezentanţilor administraţiei transnistrene despre

avantajele imense pe care le poate aduce libertatea circulaţiei pentru toţi cetăţenii


Republicii Moldova, de pe ambele maluri ale Nistrului, prin facilitarea contactelor

politice, economice şi interumane.

Agenţia oficială din Tiraspol „Noutăţi – Transnistria” transmite că la întâlnirea cu Tanja

Fajon, şefa diplomaţiei din regiune Nina Ştanski, a spus că libertatea circulaţiei rămâne

una din cele mai sensibile teme în dialogul cu Chişinăul şi a deplâns faptul că locuitorii

nerecunoscutei republici se confruntă cu numeroase restricţii. Totodată, Nina Ştanski a

contrazis-o pe Nina Fajon în afirmaţia că apropierea Moldovei de Uniunea Europeană

ar putea să contribuie la reglementarea conflictului transnistrean. Dimpotrivă, în opinia

şefei diplomaţiei din Tiraspol, aspiraţiile pro-europene ale Moldovei ar fi complicat

soluţionarea vechilor probleme şi ar fi dus la apariţia unor probleme noi în relaţiile dintre

părţile în conflict.

Europa Liberă: Şi tot săptămâna trecută, Sovietul suprem de la Tiraspol a lansat un

nou apel către Duma de Stat a Federaţiei Ruse în care îi cere să ia măsuri pentru a

preveni ceea numeşte drept o nouă blocadă economică din partea Moldovei şi a Uniunii

Europene.

În apelul lor, aleşii locali îşi exprimă îngrijorarea faţă de presupusele efecte negative ale

semnării, anul acesta, a Acordului de asociere şi a celui de creare a unei Zone de

comerţ liber între Moldova şi Uniunea Europeană. Tiraspolul susţine că liberalizarea

comerţului cu Uniunea Europeană va dăuna profund economiei transnistrene, va duce

la înăsprirea cerinţelor pentru întreprinderi, scăderea productivităţii şi, respectiv,

creşterea tensiunilor sociale. Sovietul suprem îi cere, prin urmare, Dumei de la Moscova

să prevină, citez, „o posibilă catastrofă umanitară”. Parlamentului rus i se mai cere să

sprijine pe toate căile un amplu program de stabilizare socială şi economică a

Transnistriei.

Să adăugăm că, de partea cealaltă, Chişinăul şi Bruxellesul fac trimitere la studii

independente care arată că liberalizarea comerţului dinte Moldova şi Uniunea

Europeană ar putea contribui, în perioada imediat următoare, la creşterea Produsului

Intern Brut şi, între altele, la ieftinirea mai multor produse de import europene, datorită

eliminării taxelor.

Europa Liberă: Conturile Liceului Lucian Blaga de la Tiraspol, aflat în subordinea

Chişinăului, au fost deblocate, a anunţat directorul liceului Ion Ioncev. Vestea bună a

venit la sfârşitul săptămânii trecute, la numai o zi după vizita, la Chişinău şi Tiraspol, a

reprezentantului special al preşedinţiei elveţiene şi sârbe a OSCE, ambasadorul

Radojko Bogojević. Conturile liceului fuseseră blocate de administraţia transnistreană la

începutul lunii trecute. De fapt, vizita înaltului demnitar OSCE a survenit într-un moment

de maxim al tensiunilor dintre Chişinău şi Tiraspol. KGB-ul transnistrean a cerut, pe 22

ianuarie, evacuarea în decurs de o lună a Comisariatului de poliţie şi a oficiului teritorial

al întreprinderii de stat „Registru” de la Bender. „Chişinăul nu recunoaşte mesaje ce

reprezintă ultimatumuri din partea unor structuri din stânga Nistrului”, a fost replica

viceprim-ministrului pentru Reintegrare, Eugen Carpov, la declaraţia autorităţilor


transnistrene. Detalii de la conferinţa de presă comună a celor doi oficiali, de la Diana

Răileanu. Revine la microfon, Iulia Mihailov:

Vicepremierul Eugen Carpov a evitat să spună dacă Chişinăul ia în calcul o eventuală

operaţiune de evacuare cu forţa a poliţiştilor şi instituţiilor moldoveneşti de la Tighina

pusă la cale de administraţia de la Tiraspol, urmare a cererii ultimative invocate în

comunicatul difuzat de KGB-ul de la Tiraspol:

„Noi nu recunoaştem mesaje care reprezintă ultimatumuri din partea unor structuri din

stânga Nistrului. Situaţia în zona de securitate este reglementată de anumite

documente care au fost semnate şi convenite pe parcurs. Există instituţii, structuri,

mecanisme, care sunt responsabile pentru dirijarea situaţiei din zona de securitate. În

primul rând, este Comisia Unificată de Control, în al doilea rând, este Comandamentul

Militar Unit al Forţelor de Pacificare. Aceste autorităţi trebuie să ia decizii. Subiectul se

află pe agendă”, este declaraţia viceprim-ministrului, Eugen Carpov.

Cumpănit în declaraţii a fost şi preşedintele în exerciţiu al OSCE pentru procesul de

reglementare transnistreană, ambasadorul Radojko Bogojevic, spunând că, deşi o

asemenea chestiune depăşeşte împuternicirile mandatului său, va face tot ce îi stă în

puteri pentru a clarifica situaţia.

„În calitate de reprezentant special al preşedinţiei elveţiene şi sârbe a OSCE sper pe

parcursul următorilor doi ani să contribui la menţinerea viabilă a negocierilor în formatul

„5+2” şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Ne

propunem să menţinem pacea, dialogul politic între ambele părţi şi, respectând

integritatea teritorială a Republicii Moldova, să găsim o posibilitate pentru a decide

statutul special pentru regiunea transnistreană.”

Radojko Bogojevic a avut o întrevedere şi cu preşedintele Nicolae Timofti. Şeful statului

şi-a exprimat speranţa că în viitorul apropiat lucrurile se vor schimba în bine. „Prefer să

vorbesc direct şi vreau să vă spun că până la moment s-a lucrat foarte mult în formatul

„5+2”, contribuţia OSCE în mişcarea lucrurilor spre bine fiind esenţială. Cu regret însă

rezultatele aşteptate nu au venit”, a conchis preşedintele Timofti.

Mai mulţi analişti de la Chişinău au îndemnat autorităţile moldovene să dea dovadă de

maximă prudenţă în dialogul cu Tiraspolul, calificând cele mai recente acţiuni şi

declaraţii ale liderilor transnistreni drept „suspicioase”, constituind prologul unor

complicaţii greu de anticipat.

Europa Liberă: Aşadar, ce ar putea urma după ultimatumul KGB-ului

transnistrean? Întrebare pe care colegii mei Alexandru Canţîr şi Liliana

Barbăroşie i-au adresat-o analistului politic şi editorialistului de la „Ziarul

Naţional”, din Chişinău, Nicolae Negru:

Nicolae Negru: „Au mai fost cereri de acest fel. Demult vrea Tiraspolul ca R. Moldova,

Chişinăul, să retragă poliţia din oraşul Tighina/Bender, dar acum sunt alte circumstanţe,

sunt alte condiţii. Acum, desigur, că această insistenţa cu care Tiraspolul vrea ca R.

Moldova să evacueze poliţia atrage atenţia, ea pare suspicioasă, cu atât mai mult că


Tiraspolul nu aminteşte despre faptul că poliţia moldovenească se află la Tighina în

concordanţă cu Acordul de încetare a focului semnat în 1992 între Mircea Snegur şi

Boris Elţin şi aflarea poliţiei acolo e stipulată prin acest acord: 100 de poliţişti ai

Chişinăului şi 100 de miliţieni ai Tiraspolului.

Mai sunt aici şi alte circumstanţe. Situaţia din Ucraina ne poate pune pe gânduri şi pe

urmă ne pot pune pe gânduri anumite acţiuni care se întreprind în legătură cu semnarea

de către R. Moldova, adică posibila semnare de către R. Moldova a Acordului de

Asociere cu UE.”

Europa Liberă: În plus, mai e şi stabilit un termen de care nu-mi amintesc să fi

fost stabilit atât de clar, tranşant anterior. „Tiraspolul se pregăteşte de război?” –

vă întrebaţi într-un editorial publicat ieri în „Ziarul Naţional”. Dacă există temeiuri

clare că asta se intenţionează, eventual pe fundalul riscului unui război civil în

Ucraina, ce poate avea la îndemână Chişinăul pentru a nu lăsa situaţia să

degenereze?

Nicolae Negru: „Ar părea absurd într-un fel sau imposibil ca Tiraspolul să meargă la un

război, să se pregătească de un război, dar dacă ne uităm prin jur mai vedem şi alte

acţiuni pe care le-a întreprins Rusia de exemplu în relaţiile cu Georgia, sau chiar acţiuni

pe care le-a întreprins în Ucraina atunci când a vrut să oprească Ucraina să nu

semneze acest acord de asociere.

Cred că noi trebuie să privim lucrurile cu luciditate, cu detaşare şi să nu ne îmbătăm cu

apă rece. E posibil la un moment dat să fie organizate nişte provocări şi dacă încep

aceste provocări, înseamnă că semnarea Acordului de Asociere poate fi pusă sub

semnul întrebării.

Să ne amintim că au loc şi alte acţiuni în raioanele de sud ale Republicii Moldova, chiar

acest referendum al cărui rost nu prea poate fi înţeles. Şi iarăşi este implicată Rusia. Pe

urmă mai avem informaţii că totuşi Tiraspolul a introdus la Tighina nişte soldaţi,

Chişinăul a cerut retragerea lor, e vorba despre o unitate a cărei destinaţie nu se prea

cunoaşte.

La sfârşitul lunii septembrie reprezentantul Chişinăului în Comisia Unificată de Control a

cerut retragerea acestei unităţi şi Tiraspolul a spus că e vorba de nişte intendenţi, o

unitate oricum a cărei destinaţie nu este clară. De aceea eu cred că Chişinăul trebuie să

fie foarte vigilent şi să nu se lase provocat. Desigur că ar putea exista asemenea

provocări, dar pe de altă parte Chişinăul trebuie să atragă atenţia opiniei publice atât din

dreapta, cât şi din stânga Nistrului, cât şi a garanţilor procesului de pacificare, a

observatorilor, mă refer la UE, la SUA. Deci, Chişinăul trebuie să dea larma în legătură

cu această situaţie neobişnuită.”

Europa Liberă: Comunicatul securităţii de la Tiraspol nu spune nimic de acţiunile

de mai departe în cazul unui refuz. Cât de verosimilă vi se pare perspectiva ca

după 22 februarie poliţia şi alte instituţii moldoveneşti să fie scoase cu forţa?


Nicolae Negru: „Nu pare neverosimil, pentru că dacă citim cu atenţia această

declaraţie a acestui aşa-zis KGB vedem că retorica este foarte agresivă, vedem că e

vorba de o propagandă de război de fapt: Chişinăului i se încriminează că ar destabiliza

cu rea-intenţie situaţia din zona de securitate, că ar fura oameni, că ar organiza

provocări. Se face trimitere la o „informaţie” veridică pe care KGB-ul ar fi obţinut-o prin

spionaj, i se reproşează Chişinăului montarea unor fortificaţii în localităţi care, chipurile,

nu ar aparţine republicii Moldova, dar s-ar afla temporar sub jurisdicţia republicii

Moldova. Deci, e vorba despre un fel de pretenţie teritorială a Tiraspolului faţă de

Chişinău şi această retorică nu poate să nu ne alarmeze.

În mod evident populaţia transnistreană, dar şi a Republicii Moldova este pregătită de

ideea unui viitor război cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: Pare alarmist şi incredibil, dar - judecând după precedentele

istorice cu Bender (Tighina) la 1992 - probabil nu-i mare lucru să se întâmple ceva

acolo, mai ales în contextul atât de tensionat al regiunii. Pe ce poate miza R.

Moldova pentru a face faţă unor eventuale provocări armate?

Nicolae Negru: „Apropo, tot din istorie trebuie să ştim că cu asta a început în 1992 - cu

încercarea separatiştilor de a scoate poliţia legală din Tighina, din Bender.

Iar despre acţiunile Chişinăului, în primul rând eu cred că el ar trebui să ceară explicaţii

de la Federaţia Rusă ea este garantul, şi l-a asumat, şi tot timpul spune că e vorba de o

misiune eficientă de pacificare. Şi, a propos, aceasta este şi acuzaţia Tiraspolului la

adresa Chişinăului că ar vrea să torpileze acest format de pacificare în care participă

Chişinăul, Tiraspolul şi Moscova, iar Moscova are chiar rolul hotărâtor în acest proces.

Deci, ar fi şi o diversiune împotriva acestui proces.

Prin urmare, Moscova trebuie întrebată de ce nu reacţionează la astfel de declaraţii ale

Tiraspolului. Şi Moscova, având această responsabilitate, şi morală, şi juridică, pe care

şi-a asumat-o, trebuie să dea un răspuns. A propos, azi se va organiza summit-ul

UE/Rusia şi ar fi un prilej ca domnul Putin să fie întrebat ce are de gând să facă, ce

întreprind separatiştii de la Tiraspol, de ce se comportă în felul acesta provocator.

Pentru că e provocator. Poate că ei şi aşteaptă ca Chişinăul să se lase provocat şi

consecinţele ar putea desigur să fie foarte neplăcute.”

Europa Liberă: Răspunsul Federaţiei Ruse ar fi probabil previzibil: Moscova

susţine mereu că respectă integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii

Moldova. Altminteri, şeful Inspectoratului General de Poliţie (IGP), Ion Bodrug, a

declarat că organele de forţă şi de anchetă subordonate autorităţilor

constituţionale de la Chişinău „vor rămâne în oraşul Bender atât timp cât Comisia

Unificată de Control (CUC) îşi va exercita atribuţiile”. Delegaţia Chişinăului în

CUC de asemenea a difuzat o declaraţie în care spune că „va întreprinde şi pe

viitor toate măsurile necesare pentru aplicarea mecanismelor prevăzute de

acordurile relevante şi va continua să sensibilizeze organismele internaţionale

asupra situaţiei”. Suficientă reacţie din partea Chişinăului şi doar la acest nivel?


Nicolae Negru: „Eu zic că nu e suficientă reacţia, fiindcă nimeni nu cunoaşte această

reacţie. În CUC s-a încercat discutarea acestei chestiuni, dar, iarăşi din declaraţia

reprezentantului nostru, am înţeles că partea rusă a fost de partea transnistrenilor, deci

nu a fost de acord cu discutarea acestei probleme. Prin urmare, trebuie problema

scoasă din cercul acesta al CUC şi trebuie să audă toată lumea, să înţeleagă ce se

întâmplă. Pentru că după mine este organizată o provocare.

Dacă Tiraspolul va insista să scoată poliţia în acest termen de o lună, a propos peste o

lună se încheie şi Olimpiada de la Soci, şi Moscova va avea atunci mâinile dezlegate,

opinia publică trebuie să fie atentă la ceea ce se întâmplă acolo. Şi observatorii, garanţii

procesului de pace.”

Europa Liberă: Revenind la lucrurile parcă ştiute sau previzibile: complicaţii

crescânde pe măsură ce se produce integrarea în UE. O întrebare rezonabilă:

dacă R. Moldova se pomeneşte atrasă în vreo formulă de tensiuni, va mai putea

rămâne un potenţial partener asociat al UE?

Nicolae Negru: „UE va trebui să clarifice cine a tensionat situaţia. Dar dacă R. Moldova

va răspunde la nişte provocări, ea ar putea figura acolo, la Bruxelles, drept un partener

nesolid, drept un partener care se dedă unor acţiuni, să zicem aşa, neconforme cu

relaţiile de bună, vecinătate, neconforme cu relaţiile civilizate.”


Sursa: TV7

Lupu: „Pe teritoriul Republicii Moldova se dă o luptă geopolitică dură”

Coaliția de guvernare a transmis Bruxelles-ului un mesaj comun în care au cerut

grăbirea procedurii de pregătire a semnării Acordului de Asociere, avînd în vedere

„lupta dură geopolitică care se dă pe teritoriul Republicii Moldova”, dar și în regiune.

Declarații în acest sens au fost făcute de către liderul PD, Marian Lupu, în cadrul unui

interviu pentru radio Europa Liberă.

„Din partea Republicii Moldova ar fi șanse foarte bune ca acest Acord să fie semnat,

pînă în vara anului curent, în modul în care Parlamentul să fie în capacitate să ratifice

Acordul, pe parcursul actualei sesiuni. Nu avem divergențe cu privire la această

modalitate de semnare a Acordului, suntem toți pro. Mingea, la moment, este pe terenul

Bruxelles-ului, fiindcă acolo ar trebui să fie pregătite anumite proceduri mai speciale,

unele mai de excepție, din punct de vedere tehnic. Și mizăm foarte mult pe susținerea și

înțelegerea colegilor”, a declarat democratul.

Președintele PD subliniază că evenimentele din această regiune fac parte dintr-un mare

joc geopolitic, un joc de interese geopolitice: Occidentul versus Federaţia Rusă. „Bine,

faptul că fiecare dintre forţele geopolitice îşi au interesele lor mari şi interese de

securitate, interese economice, interese pentru anumite resurse. Pe atunci, într-adevăr,

spuneam că trebuie să sperăm la mai bine, dar trebuie să fim pregătiţi pentru cazurile


cele mai proaste. Fiindcă, în această situaţie, Republica Moldova mai degrabă este o

piesă în aceste jocuri. Deci, noi nu suntem un stat cu capacităţi economice, financiare,

militare pentru a purta un joc activ şi pentru a influenţa starea de lucruri”, a specificat

Marian Lupu.

Potrivit lui, politica internă şi externă a Republicii Moldova trebuie să fie una prudentă,

bine gîndită, analizată, una fermă și calculată. „Categoric este contraindicat să acţionăm

aşa cum se exprimă unele formaţiuni politice de extremă dreaptă sau de extremă

stîngă. Este un singur lucru care contează – interesul Republicii Moldova. Deci, este

comportamentul nostru care să ţintească interesul nostru ca şi ţară. Pe de altă parte, să

avem capacitatea să ne facem aliaţii necesari, cu ajutorul cărora să putem atinge

scopurile şi interesele statului suveran şi independent Republica Moldova”, conchide

politicianul.

Sursa: TV7

Rușii simplifică procedura de obținere a cetățeniei

În Federația Rusă se discută de un proiect de lege privind simplificarea procedurii de

obținere a cetățeniei Federației Ruse de către vorbitorii de limbă rusă care au locuit pe

teritoriul fostei Uniuni Sovietice și al Imperiului Rus. „Astfel, solicitanții ar putea obține

cetățenia timp de trei luni”, a declarat premierul rus, Dmitri Medvedev, în cadrul unei

reuniuni a guvernului de la Moscova.

Oficialul rus a ținut să sublinieze că „cetățenia rusă poate fi obținută dacă solicitantul

renunță la cetățenia străină”.


Potrivit șefului de Executiv, „cetățenia rusă ar putea fi obținută și de către descendenți

ai căror părinți, bunici sau străbunici au locuit anterior fie pe teritoriul Rusiei Țariste, fie

pe teritoriul URSS-ului”.

De asemenea, solicitanții vor fi obligați să demonstreze că sunt vorbitori nativi de limbă

rusă în fața unei comisii speciale. După trecerea testului, aceștia vor obține un permis

de ședere special.

Sursa: TV7

Vladimir Voronin consideră că Uniunea Vamală rămâne prioritară

pentru comunişti

Preşedintele Partidului Comuniştilor (PCRM), de opoziţie, Vladimir Voronin consideră că

„Uniunea Vamală (UV), ca perspectivă de dezvoltare a Moldovei, rămâne prioritară

pentru Partidul Comuniştilor”. Astfel comunistul a declarat luni seară, la postul de

televiziune TV7.

„UV nu a dispărut nicăieri şi nici nu va dispărea. Ea pe noi ne va scoate din groapa în

care ne-am prăbuşit datorită actualei guvernări”, a afirmat Voronin.


Deputatul nu a fost deacord că evenimentele din Ucraina sunt un obstacol pentru

aderarea Moldovei la Uniunea Vamală. „Chiar dacă presupunem că prin Ucraina nu

vom avea legătură feroviară şi aeriană, Moldova are acces la Marea Neagră prin

intermediul Dunării. Astfel, avem legătură cu ţările Uniunii Vamale”, a spus liderul

comuniştilor.

Politicianul a criticat Acordul de Asociere cu UE declarând că acest document la 80%

constă din interdicţii pentru producătorii moldoveni.

„Acest document din 1000 de pagini, elaborat de birocraţii europeni, a fost întocmit

iniţial doar în limba engleză. De aceea, familiarizându-se cu acesta, mulţi reprezentanţi

moldoveni nu au înţeles mai nimic din ce au citit. În document, de exemplu, există

paragrafe ca cota pentru Republica Moldova de 1 mie tone de roşii, sau 800 tone de

lapte pentru a livra pe piaţa UE. Acest fapt va nimici industria şi producerea noastră”,

consideră liderul PCRM.

Voronin a comunicat că „analiştii economici ai partidului a pregătit un raport în baza

documentelor Republica Moldova-Uniunea Europeană şi acestui raport vor fi dedicate

şedinţe ale activului partidului”.

Voronin consideră că „dacă Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea

Europeană, atunci poate pierde Transnistria pentru totdeauna”. „Sunt convins că Rusia

va reacţiona. Dacă Moldova va semna Acordul de Asociere atunci reacţia Rusiei va

urma, acest fapt este sigur. Şi ceea că putem pierde Transnistria pentru totdeauna se

poate întâmpla după semnarea Acordului de Asociere cu UE”, a declarat Voronin.


Sursa: TV7

Chişinăul şi Komratul vor încerca să discute constructiv

O comisie parlamentară specială se va ocupa de soluţionarea contradicţiilor dintre

legislaţia Moldovei şi constituţia Autonomiei găgăuze. Aceasta a fost creată prin decizia

preşedintelui parlamentului Igor Corman.

Cu o zi înainte de decizia parlamantului în Găgăuzia s-a produs un nou incident. Potrivit

portalulu gagauzinfo, organele de drept centrale au îmcercat să efectueze

percheziţionarea la staţiile PECO care aprţin deputatului parlamentului local Ilia Uzun.

Preşedintele Adunării Populare de la Comrat a considerat aceste acţiuni drept ilegale şi

a a ameninţat, că va instituti puncte de control.

Dmitri Konstantinov, Preşedintele Adunării Populare A Găgăuziei: „Ori trebuie de creat

gărzi, de instalat blocuri şi să terminăm cu aceasta. Aşa cum a fost în anii ʼ90. După

asta suntem numiţi separatişti”.

Opoziţia preferă să nu comenteze aceste declaraţii, dar vine cu sfaturi pentru autorităţi.

Sâmbătă la Comrat va avea loc un miting pentru susţinerea referendumului ilegal din

Republica Autonomă Crimeea. Pe 16 martie locuitorii din peninsulă urmează să-şi

expună opinia vis-a-vis de alipirea la Rusia.


Sursa: Moldova.org

Moscova cere abrogarea Legii Republicii Moldova privind statutul

Transnistriei

Moscova insistă asupra abrogării Legii cu privire la principiile de bază ale statutului

juridic al localităților din stânga Nistrului, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în

2005, și anunță că numai după aceasta este dispusă să negocieze problemele incluse

în așa-numitul „al treilea coș” al tratativelor privind reglementarea conflictului

transnistrean. De asemenea, Kremlinul consideră inoportune discuțiile privind

acordarea unui rol de mediatori pentru Statele Unite și Uniunea Europeană.

Un comunicat în acest sens a fost difuzat astăzi de Ministerul de Externe al Federației

Ruse, ca reacție la declarațiile făcute de vicepremierul moldovean pentru Reintegrare,

Eugen Carpov, într-un interviu pentru UNIMEDIA.

Legea din 2005 prevede înființarea în Transnistria a unei unități teritorial-administrative

autonome, cu un statut similar celui al Găgăuziei, ca parte inalienabilă a Republicii

Moldova. În același timp, problemele de ordin politic și statutar sunt cele care formează

„al treilea coș” al negocierilor asupra Transnistriei.

Externele de la Moscova pretind că, prin intermediul lui Carpov, Rusia a fost supusă

unor acuzații, la care diplomații se văd obligați să răspundă:


„Lăsând deoparte limbajul diplomatic și toate șiretlicurile, pentru Moldova este vorba

doar despre extinderea aplicării acestei Legi pe malul stâng, ignorând totalmente opinia

Tiraspolului. Îndemnul partenerilor moldoveni „să ne imaginăm că o astfel de Lege nu

există” nu pot găsi răspunsul așteptat. În condițiile în care pentru una dintre părți

problema este deja hotărâtă, toate discuțiile pe marginea acestui subiect sunt prea

asemănătoare cu disputele scolasticilor medievali despre câți demoni pot încăpea pe

vârful unui ac”.

Pe lângă asta, diplomația rusă afirmă că în prezent, când normalizarea relațiilor dintre

Chișinău și Tiraspol ar aduce primele roade, nu ar fi cazul să se poarte discuții privind

„prestigiul, forma și nu conținutul” statutul de observatori pe care îl au în cadrul

negocierilor Statele Unite și Uniunea Europeană.


Mass-media din Abhazia

Sursa: AI „Apsnîpress”

Liber la graniţa ruso-abhază

Începând cu 19 martie curent vor fi anulate restricţiile de circulaţie pe frontiera ruso-

abhază în apropierea râului Psou. Acestea au fost impuse ca urmare a desfăşurării

Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci. Momentan circulaţia autoturismelor la frontieră

este normală. Regimul special de trecere a frontierei a fost introdus pe 7 ianuarie

curent.


Sursa: Yuga.ru

ONU vrea să demareze proiecte în regiunea ocupată a Georgiei

Liderul de la Suhumi, Aleksandr Ankvab, a avut o întrevedere cu coordonatorul pentru

programe de dezvoltare al ONU, Niels Scott. Oficialul a declarat că ONU intenționează

să demareze în Abhazia o serie de proiecte în valoare de 15 milioane de dolari, ne

informează serviciul de presă al liderului separatist.

Potrivit acestuia, această sumă ar putea fi suplimentată în cazul în care Abhazia se va

adresa direct statelor donatoare pentru a le convinge de necesitatea unor investiții în

regiune.

La rândul său, Ankvab a subliniat importanța proiectelor sociale care pot fi demarate

prin intermediul ONU. De asemenea, reprezentantul organizației internaționale a avut

ocazia să viziteze obiectivele reconstruite cu ajutorul financiar oferit de Federația Rusă.

„Sincer, aș vrea ca proiectele ONU să fie implementate aici”, a declarat la final liderul

abhaz.


Sursa: Apsny.ru

„Parlamentul” abhaz este împotriva extracției de hidrocarburi din

regiune?

Reprezentantul așa-numitului „legislativ” de la Suhumi, Arthur Mikvabia, consideră că și

parlamentul abhaz ar trebui să fie consultat în privința utilizării resurselor subterane a

regiunii separatiste, ne informează „Apsnîpress” cu referire la dezbaterile din

„parlamentul” anhaz față de exploatarea zăcămintelor de petrol din regiune.

Pe 6 martie a avut loc reuniunea a șase comisii parlamentare unde s-a discutat despre

legalitatea acordurilor încheiate între executiv cu companiile energetice din Federația

Rusă, fără aprobarea prealabilă a legislativului din Abhazia, precum și despre

fezabilitatea și respectarea normelor ecologice în urma explorării și extracției

hidrocarburilor din regiune.


Sursa: Regnum

Tbilisi a fost gazda unei noi runde de negocieri a formatului de la

Geneva

Pe 10 martie curent, la sediul Ministerului Afacerilor Externe din Georgia a avut loc cea

de a 27-a etapă a discuțiilor de la Generva.

Oficialii georgieni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la o serie de tentative de

survolare a spațiului aerian georgian de către elicopterele militare ale Federației Ruse

dinspre regiunile Osetia de Sud și Abhazia. De asemenea, s-a discutat și despre

lucrările de instalare a gardului de sârmă ghimpată de-a lungul liniei de ocupație.

„Partea georgiană consideră că aceste acțiuni au un impact negativ asupra securității

sociale a populației locale. În acest context, subliniem importanța intervenției unei

misiuni internaționale care să monitorizeze respectarea drepturilor omului în zonele

ocupate”.

În cadrul reuniunii s-a subliniat necesitatea ca partea rusă să se abțină în a folosi forța

militară în fața angajamentului unilateral luat de partea georgiană.


Sursa: Regnum

Abhazia implicată în cadrul unei rețele de trafic de armament din

Rusia

Un cetățean rus din regiunea Stavropol a fost reținut de Serviciul Federal de Securitate

(FSB) datorită implicării sale în cadrul unei rețele mari de trafic cu arme de foc și muniții

din regiunea separatistă a Georgiei – Abhazia.

Agenții FSB au confiscat cinci automate AK-47 și 130 de gloanțe. Inculpatul a fost

condamnat la trei ani și șase luni de detenție.


Mass-media din Osetia de Sud

Sursa: AI „Res”

Osetia de Sud susține Moscova în toate acțiunile sale

Liderul sud-osetin din Țhinvali, Leonid Tibilov, a declarat că susține acțiunile Federației

Ruse în Crimeea și Sevastopol.

Acesta consideră că discursul lui Vladimir Putin, nu lasă nicio urmă de îndoială față de

corectitudinea Federației Ruse.

„Am ascultat cu sufletul la gură cuvântarea președintelui rus. Trebuie să recunosc că a

fost o scenă când fiecare gând sau cuvânt au fost îmbibate cu un sentiment de un

sentiment de umaniate, patriotism și responsabilitate pentru soarta și aspirațiile

popoarelor”, consideră Tibilov.

De asemenea, liderul regiunii aflate sub ocupație consideră că nimeni alta, decât Osetia

de Sud, nu știe care este prețul păcii, „și doar intervenția decisivă a Federației Ruse a

dus la menținerea acesteia până în prezent”.

„Susținem fără echivoc soluția adoptată personal de Vladimir Putin”, a conchis Tibilov.


Mass-media din Nagorno-Karabah

Sursa: 1NEWS.AZ

Ministerul de externe al Azerbaidjanului: „Armenia împiedică

soluționarea pașnică a conflictului din Karabahul de Munte”

Luni, 10 martie curent, ministrul azer de externe, Elmar Mammadyarov a avut o

întrevedere cu reprezentanții Grupului de la Minsk (OSCE), ne informează agenția de

știri 1NEWS.AZ cu referire la purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al

Azerbaidjanului, Elman Abdullayev.

Potrivit acestuia, în cadrul reuniunii cu reprezentanții Grupului de la Minsk ai Franței,

Rusiei și Statelor Unite (Jacques Faure, Igor Popov și James Warlick), precum și cu

reprezentantul special al președintelui OSCE, Andrzej Kasprzyk, s-a discutat despre

situația actuală a reglementării conflictului din Karabahul de Munte. „Cei prezenți la

reuniune și-au exprimat îngrijorarea cu privire la conflictul armeano-azer din Nagorno-

Karabah”, a declarat E. Abdullayev. Ministrul de externe din Baku a exprimat poziția

oficială a țării potrivit căreia principalul obstacol în calea soluționării pașnice a

conflictului și menținerii păcii și stabilității în regiunii este atitudinea autorităților din

Armenia. Mammadyarov și-a reafirmat disponibilitatea să semneze un acord general de


pace, subliniind, în același timp, necesitatea ca forțele armate armene să se retragă din

regiunile ocupate ale Azerbaidjanului.

Sursa: 1NEWS.AZ

Ambasadorul Warlick evită comunitatea azeră din Karabah

„Sunt un susținător fervent al Grupului de la Minsk (OSCE) și consider că presiunile

diplomatice la adresa Armeniei ar trebui să se intensifice, obligând-o să se conformeze

normelor impuse de legislația internațională cu privire la teritoriile azere aflate sub

ocupație militară”, a declarat deputatul Rovshan Rzayev, comentând declarațiile recente

ale co-președintelui american al Grupului de la Minsk, James Warlick.

Potrivit deputatului azer, inițiativa părții americane este salutabilă, însă insuficientă

pentru accelerarea soluționării pașnice a conflictului armeano-azer. Amintim faptul că

delegații Grupului de la Minsk (OSCE), ca principalul format de negocieri între Armenia

și Azerbaidjan, s-au deplasat la Stockholm în vederea unor consultări cu guvernul

suedez. „Consultările și întâlnirile co-președinților Grupului de la Minsk ar trebui să fie

nu doar informative, ci și constructive. Este foarte important să ținem cont de inițiativele

părții suedeze și de propunerile părților implicate în conflict. Din păcate, nici până în

prezent nu am ajuns la un numitor comun. În ceea ce privește reprezentantul american,

trebuie să amintesc că i-am adresat mai multe interpelări, fără a avea un răspuns

concret. În același timp, am încercat de mai multe ori să dialoghez direct cu domnul

ambasador Warlick, dar fără succes. Regret faptul că reprezentantul Statelor Unite nu

dorește să se întâlnească cu reprezentanții comunității azere din Karabah, în timp ce

agreează compania comunității armene din Karabahul de Munte. Consider că domnul


ambasador ar trebui să-i trateze în mod echitabil pe cei implicați în conflict”, a declarat

Rovshan Rzayev.

Sursa: 1NEWS.AZ

Pakistanul nu va recunoaște Armenia până nu se va retrage de pe

teritoriul azer

Pe 13 martie curent, ambasadorul Azerbaidjanului în Pakistan, Dashgin Shikarov, s-a

întâlnit cu președintele interimar al Adunării Naționale din Pakistan, Murtaza Javed

Abbasi. Potrivit serviciului de presă al ambasadei Azerbaidjanului în Pakistan,

ambasadorul a relatat în cadrul reuniunii stadiul actual al conflictului din Nagorno-

Karabah. Dashgin Shikarov i-a mulțumit speaker-ului pakistanez pentru adoptarea de

către Camera Superioară a unei rezoluții privind recunoașterea integrității teritoriale a

Azerbaidjanului și a genocidului din Khojaly. Discuția a continuat pe tematica relațiilor

comerciale dintre cele două state. Reprezentantul legislativului pakistanez s-a arătat

interesat de reformele economice în curs de desfășurare în Azerbaidjan, proiecte

energetice și investiții. Președintele interimar al Adunării Naționale din Pakistan a ținut

să menționeze, la rândul său, că Pakistanul nu va recunoaște Armenia până nu va

elibera de sub ocupație teritoriul azer.


Sursa: Novosti – Armenia

Germania a găzduit un eveniment dedicat victimelor pogromorilor

azere

Evenimentul a fost dedicat victimelor pogromurilor organizate de Azerbaidjan împotriva

populației armene și s-a desfășurat în incinta Reprezentanței Permanente a landului

Hessa la Berlin, ne informează serviciul de presă a departamentului de externe de la

Stepanakert.

La ceremonie au fost prezenți reprezentantul permanent al Karabahului de Munte în

Germania, Harutyun Grigoryan și ambasadorul armean la Berlin, Vahan Hovhannisyan.

Contextul juridic al pogromului din Sumgait a fost prezentat de profesorul german Otto

Luhtergandt.

De asemenea, la eveniment au mai participat reprezentanți ai comunității armene,

mediilor diplomatic, politic și științific.

conflicte ÎngheȚate azi –...

Documents