contabilitate 2011
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA
Facultatea de Management Financiar Contabil Iasi
Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune
Lucrare practică la disciplina
CONTABILITATE PENTRU AFACERI (I.D.)
Coordonator ştiinţific:
Lect. Univ. Dr.
Absolvent:
Apetrei Oana
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1: Activitatea de consultanţă pentru afaceri şi management
1.1.. Prezentarea societăţii comerciale ACCESS CONSULTING SRL Botoşani
1.1.1. Elemente de identificare
1.1.2. Prezentarea obiectului de activitate
1.1.3. Structura organizatorică
1.1.4. Organizarea compartimentului financiar-contabil
CAPITOLUL 2: Monografie contabilă şi transpunerea conturilor în balanţa de verificare la SC
ACCESS CONSULTING SRL Botoşani, la data de 31.12.2008
2.1. Monografie privind înregistrarea în contabilitatea a principalelor operaţiuni economice
aferente exerciţiului financiar 2008, luna de referinţă - decembrie
2.2. Transpunerea conturilor în balanţa de verificare la data de 31.12.2008
2.3. Documente contabile de sinteză
2.3.1. Lucrări contabile de închidere a exerciţiului financiar
2.3.1.1. Lucrări cu caracter preliminar
2.3.1.2. Completarea (redactarea) situaţiilor financiare
2.3.2. Componentele situaţiilor financiare anuale
2.4. Analiza principalilor indicatorie economico-financiari
2.4.1. Indicatori de lichiditate
2.4.2. Indicatori de solvabilitate
2.4.3. Indicatori de rentabilitate
2.4.4. Indicatori de activitate (de gestiune)
2.4.5. Analiza soldurilor intermediare de gestiune
CAPITOLUL 3: Concluzii
CAPITOLUL 4: Anexe
Anexa 1: Organigrama SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani
Anexa 2: Monografie privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni economice
aferente exerciţiului financiar 2008, luna de referinţă - decembrie
Anexa 3: Balanţa de verificare la data de 31.12.2008
Anexa 4: Situaţii finaciare la data de 31.12.2008
2
INTRODUCERE
Contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde în plan informaţional şi decizional la problema
gestiunii valorilor economice separate pe entităţi patrimoniale (regii autonome, societăţi comerciale,
instituţii publice ş.a. persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi comerciale).Ca disciplină
ştiinţifică contabilitatea trebuie să asigure două categorii de informaţii, şi anume:
1) informaţii publice;
2) informaţii confidenţiale.
Informaţiile publice sunt de regulă sistematizate în situaţiile financiare (bilanţul, contul de
profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici
contabile şi note explicative), fiind destinate în principal utilizatorilor din afara unităţii patrimoniale,
respectiv asociaţilor sau acţionarilor, clienţilor şi furnizorilor, organelor financiare şi de credit,
administraţiei de stat, îndeosebi celei fiscale şi necesităţilor de agregare a soldurilor intermediare de
gestiune în sistemul conturilor naţionale.
Furnizarea informaţiei publice constituie atributul principal al organizării şi conducerii
contabilităţii financiare, care are ca obiect înregistrarea cronologică şi sistematică a fluxurilor reale,
financiare şi monetare ale unităţilor patrimoniale cu exteriorul, precum şi întocmirea periodică a
situaţiilor financiare. Contabilitatea financiară este standardizată, adică se bazează pe norme privind
producţia, reprezentarea şi utilizarea informaţiilor contabile.
Informaţiile confidenţiale sunt sistematizate de regulă în documente şi analize destinate
uzului intern al managerilor unităţilor patrimoniale de la diferite nivele organizatorice. Numai pe baza
acestor informaţii este posibilă luarea în timp oportun a tuturor tipurilor de decizii care să permită
adaptabilitatea unităţii la condiţiile pieţei concurenţiale, la contracararea factorilor perturbatori,
exogeni şi endogeni ai fiecărei unităţi patrimoniale.
Furnizarea acestor informaţii constituie atributul principal şi scopul declarat al contabilităţii de
gestiune. Obiectivele sale fundamentale sunt cele privind cunoaşterea costurilor produselor obţinute,
lucrărilor efectuate şi serviciilor prestate, iar dacă rezultatele nu sunt mulţumitoare, acestea oferă
posibilitatea analizei cauzelor deficienţelor. Organizarea şi fucţionarea contabilităţii de gestiune se
bazează pe concepte şi principii pur interne al căror conţinut este liber de standardizare, fiind definit în
funcţie de propriile convenţii ale fiecărei întreprinderi.3
Contabilitatea se diferenţiază conform schemei de organizare actuală ce rezultă din actele
normative în:
contabilitatea financiară sau generală,
contabilitatea de gestiune .
De remarcat este faptul că cele două tipuri de contabilitate formează practic două sisteme
informaţionale distincte care determină caracterul dualist al sistemului contabil.
Obiectul de studiu al contabilităţii îl reprezintă patrimoniul. Literatura de specialitate
cunoaşte trei concepţii în definirea şi analiza patrimoniului ca obiect al contabilităţii: juridică ,
economică şi economico-juridică.
a) din punct de vedere juridic, patrimoniul reprezintă toate drepturile şi obligaţiile cu conţinut
economic ale unui subiect de drept;
b) din punct de vedere economic, patrimoniul este considerat ca totalitatea bunurilor economice
exprimabile în bani, inclusiv rezultatele folosirii lor ce apartin unei persoane fizice sau juridice;
c) definirea economico-juridică a patrimoniului: totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare
economică ce aparţin unei persoane juridice sau fizice, precum şi bunurile economice la care se
referă.
Lucrarea îşi propune să prezinte particularităţi ale contabilităţii financiare la o societate care are
ca şi profil activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, realizând o monografie contabilă şi
o analiză a principalilor indicatori economico-financiari, pe baza bilanţului contabil şi a contului de
rezultate aferente exerciţiului financiar al anului 2008, comparativ cu anul 2007.
Lucrarea este structurată în cinci capitole, pentru realizarea acesteia fiind utilizate date
bibliografice din materialele prezentate în bibliografia anexată la sfârşitul lucrării şi din datele puse la
dispoziţie de către SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani, societatea la care s-a realizat
documentarea.
1.1. Prezentarea societăţii comerciale ACCESS CONSULTING SRL Botoşani
1.1.1. Elemente de identificare
- Denumirea societăţii: SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani
- Sediul social: Botoşani, str. Poştei, nr. 9, camera 625 A
- Forma juridică: societate cu răspundere limitată, cu capital integral privat
- Durata de funcţionare: nelimitată, în conformitate cu art. 7 din Actul constitutiv al societăţii
4
- Înregistrare: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului: J07/259/2006
Cod unic de înregistrare: 23700798
1.2.2. Prezentarea obiectului de activitate
SC ACCESS CONSULTING SRL a fost înfiinţată în anul 2006 ca societate cu răspundere limitată,
în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, modificată şi republicată, având ca
principal obiect de activitate activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, cod CAEN – 7022.
Capitalul social al societăţii, subscris şi vărsat este de 30.000 lei, împărţit în 300 de părţi sociale, a
câte 100 de lei fiecare, acestea fiind indivizibile şi deţinute de asociatul unic.
Ideea înfiinţării societăţii a apărut din necesitatea de a oferi beneficiarilor serviciilor soluţii pentru
conceperea, implementarea şi finanţarea proiectelor de dezvoltare.
Misiunea şi scopul societăţii sunt acelea de a produce o schimbare pozitivă în mediul economic şi
conceperea unor soluţii integrate de management general şi financiar, capabile să asigure beneficiarilor
mijloacele necesare dezvoltării activităţii. Societatea urmăreşte o continuă perfecţionare în toate
structurile sale şi utilizează metode de management moderne în extinderea limitelor de acţiune şi a
competenţelor de decizie. Managerul societăţii, împreună cu echipa sa au manifestat şi manifestă o
permanentă preocupare de studiere a cerinţelor pieţei şi de adaptare a serviciilor oferite la aceste
cerinţe. Din punct de vedere al competitivităţii managementului, acesta este pus în evidenţă de
seriozitatea şi rigurozitatea abordării clienţilor şi a respectării cerinţelor acestora.
Serviciile oferite de SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani au o serie întreagă de avantaje,
dintre care principalele sunt: calitatea lucrărilor, adaptabilitatea la cerinţele specifice ale clientului,
complexitatea ofertei, adică capacitatea de a acoperi practic orice tip de serviciu de consultanţă,
competitivitatea preţurilor practicate, experienţa şi lucrările de referinţă, care reprezintă o carte de
vizită şi o modalitate de promovare solide şi palpabile a realizărilor.
1.2.3. Structura organizatorică
Conform art. 13 din actul constitutiv al SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani, conducerea şi
administrarea societăţii se exercită de către asociatul unic. Asociatului unic, care deţine şi funcţia de
director societate comercială, îi sunt subordonate două compartimente:
- compartimentul financiar-contabil, în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea doi economişti;
- compartimentul de consultanţă, în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea doi manageri de proiect.
5
Organizarea şi funcţionarea societăţii sunt orientate spre realizarea obiectivelor sale, în sensul că
fiecare componentă organizatorică sau acţiune trebuie să corespundă unor cerinţe clar definite, reieşite
din obiectivele acesteia.
Structura organizatorică este definită ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice
şi al relaţiilor dintre acestea, astfel constituite încât să asigure premisele organizatorice adecvate
realizării obiectivelor prestabilite. Prin modul de combinare a resurselor umane, materiale şi
financiare, structura organizatorică condiţionează eficienţa desfăşurării activităţii necesare realizării
obiectivelor, precum şi calitatea şi operativitatea sistemului decizional şi configuraţia sistemului
informaţional.
Această structură cuprinde două părţi: structura de conducere sau funcţională şi structura de
producţie sau operaţională. În cadrul acestor părţi se regăsesc componentele primare, şi-anume: postul,
funcţia, compartimentul, relaţiile organizatorice, ponderea ierarhică şi nivelul ierarhic.
Postul este alcătuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor
desemnate pe anumite perioade de timp fiecărui component al societăţii.
Funcţia constituie factorul care generalizează posturi asemănătoare din punct de vedere al ariei de
cuprindere, a autorităţii şi a responsabilităţii.
Compartimentul este rezultatul agregării unor posturi şi funcţii cu conţinut similar şi/sau
complementar, reunind persoane care desfăşoară activităţi relativ omogene şi solicită cunoştinţe dintr-
un anumit domeniu, este amplasat într-un anumit spaţiu şi subordonat nemijlocit unei singure
persoane.
Relaţiile organizatorice sunt alcătuite din ansamblul legăturilor dintre componentele structurii
stabilite prin reglementări oficiale. Relaţiile organizatorice pot fi: de autoritate, de cooperare, de
control şi de reprezentare.
Ponderea ierarhică reprezintă numărul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere şi
înregistrează valori diferite.
Nivelurile ierarhice sunt alcătuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii
orizontale la aceeaşi distanţă faţă de managementul de vârf al societăţii. Numărul de niveluri ierarhice
este influenţat de dimensionarea firmei, diversitatea activităţilor, complexitatea producţiei, dar şi de
competenţa managerilor.
Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc următoarele documente: regulamentul
de organizare şi funcţionare, fişa postului şi organigrama.
Regulamentul de organizare şi funcţionare cuprinde cinci părţi:
- prima parte, denumită organizarea societăţii, cuprinde dispoziţii generale, actul normativ de
înfiinţare, obiectul de activitate, tipul societăţii, statutul juridic şi prezentarea structurii organizatorice;
6
- partea a doua se referă la atribuţiile societăţii;
- în partea a treia se fac precizări cu privire la conducerea societăţii, la atribuţiile conducerii executive
cu detalierea responsabilităţilor pentru funcţiile de directori pe funcţiuni;
- partea a patra cuprinde atribuţiile şi diagrama de relaţii pentru compartimentul funcţional şi
operaţional;
- partea a cincea cuprinde dispoziţii generale.
Fişa postului este un document operaţional important ce prezintă în detaliu elementele cerute unui
angajat pentru ca acesta să îşi poată exercita în condiţii normale activitatea. Serveşte ca document
organizatoric indispensabil fiecărui angajat şi ca suport pentru evaluarea muncii acestuia. Fişa postului
cuprinde informaţii privind: denumirea şi obiectivele postului, compartimentul din care face parte,
competenţele şi responsabilităţile, cerinţe referitoare la studii, vechime şi aptitudini.
Organigrama este un instrument util în a afla locul fiecăruia în cadrul societăţii şi modul cum sunt
ierarhizate funcţiile. Organigrama este o reprezentare grafică a structurii organizatorice a societăţii, în
realizarea căreia se ţine cont de nivelurile ierarhice, relaţiile din cadrul societăţii şi funcţiile existente.
Organigrama structurii organizatorice a SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani este
reprezentată în anexa 1.
1.2.4. Organizarea compartimentului financiar-contabil
Sistemul contabil utilizat în ţara noastră de către toate entităţile patrimoniale, indiferent de
profilul activităţii pe care o desfăşoară, are ca sursă de inspiraţie atât Directiva a IV-a a Uniunii
Europene, în special în ceea ce priveşte conturile anuale, cât şi Standardele Internaţionale de
Contabilitate.
Actul normativ de bază în materie de contabilitate îl reprezintă Legea Contabilităţii nr.
82/1991, republicată şi actualizată. În înţelesul acestei legi, art. 2, contabilitatea, ca activitate
specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor juridice şi fizice,
trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea
informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât
pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii
financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.
Obiectivul contabilităţii este prezentarea unei imagini fidele, clare şi complete cu privire la
patrimoniu, la rezultate şi la situaţia financiară. Realizarea acestui obiectiv primordial are la bază
respectarea principiilor contabile, astfel încât contabilitatea să poată furniza informaţii corecte, sincere
7
şi obiective cu privire la poziţia financiară, la performanţele şi la modificarea poziţiei financiare a
întreprinderii.
Alegerea formei de contabilitate este influenţată de natura activităţii societăţii, de mărimea şi
structura organizatorică a acesteia şi de mijloacele tehnice de prelucrare de care dispune. Contabilitatea
se ţine cu ajutorul tehnicii de calcul, fiind astfel oferită posibilitatea de a reliefa facilităţile de
informare a contabilităţii prin exactitate, operativitate, grad de detaliere. Produsele informatice utilizate
sunt procurate de la o societate de profil, SC SAGA SOFTWARE SRL Bucureşti.
Ciclul contabil de înregistrare şi prelucrare a datelor contabile începe cu consemnarea în scris a
datelor în documente, se continuă cu reflectarea acestor documente în registrele contabile şi se încheie
cu întocmirea documentelor contabile de sinteză.
Pentru înregistrarea operaţiunilor economice în contabilitate este obligatorie exprimarea
acestora în etalon bănesc. Orice operaţiune economico-financiară se consemnează în momentul
efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea
de document justificativ şi angajând răspunderea persoanelor care l-au întocmit, vizat şi aprobat,
precum şi a celor care îl înregistrează în contabilitate.
Prelucrarea documentelor justificative constituie o activitate importantă şi constă în efectuarea
mai multor operaţii necesare pregătirii lor pentru înregistrarea în contabilitate. Astfel, se efectuează:
gruparea sau sortarea documentelor pe categorii sau grupe de operaţii omogene (de capitaluri, de
active imobilizate necorporale, de active imobilizate corporale, de stocuri, etc.); se face evaluarea, dacă
este cazul, şi se determină valoarea totală a documentului; se întocmesc centralizatoare pentru
documentele care conţin operaţii de aceeaşi natură; se consemnează pe fiecare document justificativ,
atunci când se înregistrează în mod individual, şi pe fiecare document centralizator simbolurile
conturilor sintetice şi analitice debitoare şi creditoare, sau, altfel spus, se întocmesc formulele
contabile.
Verificarea documentelor justificative are loc după ce s-a efectuat prelucrarea şi reprezintă
operaţiunea premergătoare înregistrării în contabilitate, având ca scop eliminarea sau corectarea
eventualelor erori care s-au făcut anterior. În funcţie de aspectele urmărite, verificarea documentelor se
referă la aspecte ce privesc forma, precum şi fondul (conţinutul) acestora. Verificarea formei
documentelor justificative are în vedere următoarele aspecte: folosirea modelului de document
corespunzător naturii operaţiei consemnate; completarea tuturor elementelor pe care le conţine
documentul; exactitatea preţurilor unitare şi a calculelor efectuate; existenţa semnăturilor persoanelor
responsabile pentru întocmirea, avizarea şi aprobarea operaţiilor consemnate şi alte aspecte.
Verificarea de fond se referă la aspecte privind necesitatea, legalitatea, oportunitatea şi economicitatea
operaţiilor consemnate în documente.
8
Circulaţia documentelor reprezintă drumul parcurs de acestea din momentul întocmirii şi până
la arhivare şi depinde de natura operaţiei efectuate, fiind distinctă pentru fiecare fel de document. După
ce documentele au fost întocmite şi verificate, parcurg un traseu bine stabilit trecând pe la diferite
compartimente interne, sau au un traseu extern. Drumul sau circuitul parcurs trebuie să fie cât mai
scurt şi direct, astfel încît să ajungă în cel mai scurt timp la cei ce vor acţiona pe baza lui.
Documentele justificative, în măsura în care au fost verificate, se înregistrează în documentele
de evidenţă contabilă, după care sunt supuse operaţiunii de clasare, de aşezare a lor într-o anumită
ordine, şi apoi celei de arhivare, de păstrare în cadrul societăţii pentru anumite intervale de timp
stabilite în funcţie de natura operaţiilor consemnate şi în raport cu prevederile legale din domeniu.
Datele privind operaţiile consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine
cronologică sau sunt grupate şi sistematizate în cadrul unor documente de evidenţă contabilă, denumite
registre de contabilitate. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar
şi registrul cartea-mare. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă
în mod ordonat şi astfel completate încât să permită în orice moment identificarea şi controlul
operaţiunilor contabile efectuate.
Registrul-jurnal are caracter de document cu regim special, se înregistrează la organele fiscale
şi poate fi folosit ca probă în litigii. În acest registru se consemnează toate operaţiile economice şi
financiare din cadrul unei anumite perioade de gestiune, în ordinea în care acestea s-au efectuat în
timp. Registrul-jurnal se întocmeşte într-un singur exemplar, consemnându-se următoarele elemente:
numărul curent al fiecărei operaţii înregistrate; data când se face înregistrarea; felul şi numărul
documentului justificativ în care este înscrisă operaţia ce se înregistrează; explicaţii în legătură cu
operaţia în cauză; simbolurile conturilor debitoare şi creditoare şi sumele pentru fiecare dintre acestea.
Registrul-inventar se întocmeşte cu prilejul efectuării inventarierii generale a patrimoniului, şi-
anume: la începutul activităţii, cel puţin o dată pe an, în cazul fuzionării sau încetării activităţii,
precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. El asigură stabilirea rezultatelor inventarierii patrimoniului,
precum şi a conţinutului unor posturi din bilanţ, putând fi folosit ca probă în litigii. Are caracter de
document cu regim special, parafându-se la organele fiscale teritoriale la începerea şi încetarea
activităţii societăţii, precum şi la începerea unui nou registru. Se întocmeşte într-un singur exemplar şi
conţine elementele patrimoniale inventariate şi grupate după natura lor.
Registrul cartea-mare este un document contabil obligatoriu care se utilizează de către unitaţile
patrimoniale ce folosesc forma de contabilitate maestru-şah. Este un document care asigură, pentru
sfârşitul fiecărei luni şi cumulat de la începutul anului, sistematizarea datelor contabilităţii sintetice,
atât pentru debitul, cât şi pentru creditul fiecărui cont sintetic. Conţine câte o filă pentru fiecare cont
sintetic utilizat de unitate şi constituie baza întocmirii balanţei de verificare. Formularul propriu-zis al
9
registrului cartea-mare poate fi înlocuit cu fişele de cont pentru operaţii diverse sau cu fişele de cont
şah, denumite şi fişe pe conturi corespondente.
Documentele contabile de sinteză şi raportare - denumite şi situaţii financiare - reprezintă
lucrări finale în cadrul operaţiunilor efectuate pe parcursul unui exerciţiu financiar. Astfel se întocmesc
cele două componente de bază ale situaţiilor financiare, şi-anume, bilanţul şi contul de profit şi
pierdere, precum şi situaţiile anexe la acestea. Ele au o importanţă deosebită, întocmindu-se în scopul
furnizării de informaţii utile celor care iau decizii economice. În acest sens se reţine că în definiţia dată
obiectului contabilităţii financiare de către organismul internaţional de normalizare a contabilităţii
(I.A.S.C.) se arată că: informaţiile financiare sunt furnizate în principal printr-un bilanţ, cele privind
performanţele, printr-un cont de profit şi pierdere, iar informaţiile privind evoluţia situaţiei
financiare, printr-un tablou de flux (tablou de finanţare sau tabloul trezoreriei) .
Instrumentul de lucru al contabilităţii este contul, cu ajutorul căruia se ţine socoteala fiecărui
element patrimonial sub raportul stării, mişcării şi rezultatelor obţinute din activitatea elementului
respectiv. În practica contabilă, contul se prezintă sub forma unui teu ( T ), în care partea stângă este
denumită debit, partea dreaptă credit, iar diferenţa dintre acestea este denumită sold. După natura
soldului vom avea:
- conturi cu sold debitor, când debitul contului este mai mare decât creditul acestuia;
- conturi cu sold creditor, când creditul contului este mai mare decât debitul acestuia;
- cont soldat, când debitul este egal cu creditul.
Multitudinea conturilor a făcut necesară clasificarea lor în: conturi de activ; conturi de pasiv şi
conturi bifuncţionale.
Legătura reciprocă care se stabileşte între debitul unui cont şi creditul altui cont, legătură
stabilită cu ocazia înregistrării unei operaţii economice conform dublei înregistrări, poartă denumirea
de corespondenţă a conturilor, iar conturile între care se stabileşte o astfel de legătură se numesc
conturi corespondente.
Analiza contabilă a operaţiunilor economice este un procedeu necesar pentru contabilitate
înainte ca aceste operaţii să fie înregistrate în conturi, asigurându-se astfel corectitudinea înregistrărilor
efectuate. Ea presupune parcurgerea a patru etape:
- precizarea conţinutului economic al operaţiunii enunţate şi implicaţiile acesteia asupra patrimoniului;
- stabilirea modificărilor determinate de operaţiunea economică în bilanţ;
- stabilirea conturilor corespondente;
- întocmirea formulei contabile.
Întocmirea formulei contabile reprezintă soluţia contabilă a unei operaţiuni economice,
respectiv o modalitate grafică de prezentare a conturilor şi a sumelor corespunzătoare. În principiu,
10
formula contabilă este alcătuită din următoarele părţi: denumirea contului care se debitează; denumirea
contului care se creditează; suma care face obiectul înregistrării; semnul " = ", care face legătura între
conturile corespondente.
În practică, soluţia contabilă completă a unei operaţiuni este reprezentată de articolul contabil
care, pe lângă formula contabilă conţine şi alte elemente cum sunt: data operaţiunii, descrierea
operaţiunii, numărul şi felul documentului justificativ, semnăturile persoanelor responsabile de
efectuarea analizei contabile şi întocmirea articolului contabil.
Pornind de la datele înregistrate în conturi, la sfârşitul fiecărei luni se întocmeşte o situaţie de
sinteză a tuturor operaţiunilor economice înscrise în conturile contabile, situaţie care se numeşte
balanţa de verificare. Prin această situaţie de sinteză se asigură: exactitatea tuturor operaţiunilor
înscrise în contabilitatea sintetică şi analitică, descoperind orice eroare s-ar putea strecura în
prelucrarea informaţiilor contabile; stabilirea legăturilor între conturi şi bilanţ, în sensul că balanţa
pregăteşte soldul conturilor la sfârşitul perioadei; prin rulaje şi solduri furnizează informaţii necesare
analizei economico-financiare şi conducerii societăţii.
În cadrul compartimentului financiar-contabil al SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani
îşi desfăşoară activitatea doi economişti, care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii, în
conformitate cu prevederile Legii contabilităţii, nr. 82/1991.
Principalele activităţi desfăşurate în cadrul acestui compartiment sunt conforme cu
Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilităţii şi cu normele emise de Ministerul de Finanţe şi se
referă la:
- asigurarea întocmirii documentelor justificative pentru toate operaţiunile care modifică patrimoniul
societăţii şi înregistrarea în evidenţele contabile a acestora;
- efectuarea inventarierii patrimoniului, cel puţin o dată pe an;
-controlul asupra operaţiunilor patrimoniale;
- întocmirea balanţelor contabile, a bilanţului contabil şi a anexelor la acesta şi depunerea acestora la
unitatea fiscală;
- utilizarea şi ţinerea registrelor de contabilitate;
- arhivarea şi păstrarea documentelor justificative şi a documentelor contabile;
- furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului şi la rezultatele
obţinute din activitatea societăţii.
Compartimentului financiar-contabil îi revine şi controlul asupra întocmirii şi circulaţiei
documentelor primare, a documentelor tehnico-operative şi contabile.
Raţionalizarea circuitului documentelor este o problemă importantă a societăţii şi reprezintă o
sarcină a compartimentului financiar-contabil. Se întocmeşte câte un grafic de circulaţie pentru fiecare
11
document, în care se precizează compartimentul în care s-a întocmit documentul şi persoana care a
întocmit documentul, termenele de executare, compartimentele către care se transmit, modalităţi de
verificare.
Compartimentul financiar-contabil al SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani are relaţii
privind circuitul documentelor cu celelalte compartimente din cadrul societăţii, cât şi cu partenerii
externi ai acesteia, şi-anume: clienţi, furnizori, debitori, creditori, bănci, etc.
În continuare sunt prezentate principalele formulare utilizate în activitatea economico-
financiară a SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani:
Documente de evidenţă a valorilor materiale (active circulante)
Operaţiunile de aprovizionare cu materiale, obiecte de inventar, combustibili, piese de schimb,
alte bunuri şi servicii, solicită întocmirea a două documente care nu stau la baza înregistrării în
contabilitate, şi-anume, comanda şi contractul economic.
Factura fiscală şi factura sunt formulare cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare.
Servesc ca: documente pe baza cărora se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi
mărfurilor livrate, a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate; documente de însoţire a mărfii
pe timpul transportului; documente de încărcare în gestiunea primitorului; documente
justificative de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpărătorului.
Nota de recepţie şi constatare diferenţe serveşte ca: document pentru recepţia bunurilor
aprovizionate; document justificativ pentru încărcarea în gestiune; act de probă în litigiile cu cărăuşii şi
furnizorii pentru diferenţele constatate la recepţie; document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Lista de inventariere serveşte ca: document pentru inventarierea bunurilor af1ate în gestiunile
societăţii; document pentru stabilirea lipsurilor şi plusurilor de bunuri şi a altor valori; document
justificativ de înregistrare în evidenţa magaziilor şi în contabilitate a plusurilor şi minusurilor
constatate; document pentru întocmirea registrului-inventar; document pentru stabilirea provizioanelor
pentru deprecieri; document centralizator al operaţiunilor de inventariere.
Bonul de consum se întocmeşte la ieşirea din magazie şi darea în consum a materiilor prime şi
materialelor.
Documente de evidenţă a mijloacelor fixe (active imobilizate)
Imobilizările (construcţiile, maşinile, utilajele, mijloacele de transport, mobilerul de birou, etc.)
se înscriu în evidenţă în baza facturilor, a avizelor de însoţire a mărfii, avizelor de expediţie şi
procesul-verbal de recepţie finală, iar pe tot parcursul funcţionării mijlocului fix în unitate se
întocmeşte fişa mijlocului fix, în care se găsesc date privind denumirea, valoarea de inventar,
reparaţiile efectuate. Toate mijloacele fixe se regăsesc înscrise în registrul numerelor de inventar.
Documente privind evidenţa mijloacelor băneşti şi a decontărilor
12
În relaţia societăţii cu instituţiile bancare la care aceasta are deschise conturi, încasările şi
plăţile în numerar se efectuează în baza cecului de numerar pentru încasări, iar pentru depunerea
numerarului din casieria unităţii în contul bancar se utilizează foaia de vărsământ. Ambele documente
au regim special şi se eliberează de către unităţile bancare. Pentru plata facturilor către furnizori se
utilizează cecul barat. Plata sumelor, precum şi încasarea acestora, ca rezultat al relaţiilor de decontare
dintre agenţii economici şi bugetul de stat se fac în baza ordinului de plată. Pentru toate operaţiunile
care se derulează prin conturile bancare, societatea primeşte extrasul de cont, în care sunt trecute
încasările şi plăţile efectuate, document care are anexat şi documentele în baza cărora s-au efectuat
încasările şi plăţile.
Chitanţa este un formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare. Serveşte ca:
document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unităţii; document justificativ
de înregistrare în registrul de casă (cu respectarea Regulamentului privind operaţiunile de casă);
document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Dispoziţia de plată/încasare către casierie serveşte ca: dispoziţie pentru casierie, în vederea
achitării în numerar a unor sume, potrivit dispoziţiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru
cheltuieli de deplasare, precum şi a diferenţei de încasat de către titularul de avans, în cazul justificării
unei sume mai mari decât avansul primit, pentru procurare de materiale, etc.; dispoziţie pentru casierie,
în vederea încasării în numerar a unor sume care nu reprezintă venituri din activitatea de exploatare,
potrivit dispoziţiilor legale; document justificativ de înregistrare în registrul de casă şi în contabilitate,
în cazul plăţilor în numerar efectuate fără alt document justificativ.
Registrul de casă serveşte ca: document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în
numerar, efectuate prin casieria unităţii pe baza actelor justificative; document de stabilire, la sfârşitul
fiecărei zile a soldului de casă; document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă.
Ordinul de deplasare serveşte ca: dispoziţie către persoana delegată să efectueze deplasarea;
document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate; document pentru
stabilirea diferenţelor de primit sau de restituit de către titularul de avans; document justificativ de
înregistrare în contabilitate.
Nota de contabilitate este un document în care se redactează sumar conţinutul unei operaţiuni
economice şi în care se stabileşte articolul contabil.
Serveşte ca document justificativ de înregistrare în contabilitatea sintetică şi analitică.
Documente de evidenţă operativă a muncii şi a salariilor
Foaia colectivă de prezenţă (pontajul) este documentul în care se consemnează timpul efectiv
lucrat, absenţele sau alte menţiuni privind personalul. Rapoartele de lucru sunt documente care stau la
13
baza calculării drepturilor cuvenite personalului sub formă de salarii. Pentru plata chenzinei I se
utilizează lista de avans chenzinal, iar pentru plata chenzinei a II-a, statul de plată.
CAPITOLUL 2: Monografie contabilă şi transpunerea conturilor în balanţa de
verificare la SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani, la data de 31.12.2008
2.1. Monografie privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni
economice aferente exerciţiului financiar 2008, luna de referinţă - decembrie
Operaţiunile economice din cursul unei luni se înregistrează în note contabile grupate după
felul şi natura lor, pe conturi sau grupe de conturi, cu conţinut economic asemănător.
Documentele se înregistrează zilnic în situaţii auxiliare, iar la sfârşitul lunii, documentele
grupate pe conturi debitoare şi creditoare se înregistrează în sume totale din situaţiile auxiliare în
jurnale. Aceste jurnale poartă un număr şi o liniatură specială adaptată pentru înregistrarea
articolelor contabile şi care nu reprezintă altceva decât nota contabilă lunară pentru toate
operaţiunile înregistrate în cursul lunii, în contul respectiv.
Baza înregistrată în jurnale o formează documentele justificative întocmite la timp şi cu
respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. După verificarea de formă şi fond documentele se
contează, adică se indică pe ele conturile debitoare şi creditoare, după care se înregistrează în
situaţiile auxiliare sau direct în jurnale.
Monografia principalelor operaţiuni înregistrate în contabilitatea SC ACCESS CONSULTING
SRL Botoşani a fost realizată pe baza notelor contabile întocmite, fiind prezentate atât pe debit,
cât şi pe credit sub forma unui Registru-jurnal, în anexa 2.
2.2. Transpunerea conturilor în balanţa de verificare la data de 31.12.2008
Balanţa de verificare este un procedeu specific al metodei contabilităţii prin care se
verifică exactitatea înregistrării operaţiunilor economice în conturi. Prin balanţa de verificare se
asigură centralizarea datelor contabilităţii curente, se face legătura între conturile sintetice şi
bilanţ, precum şi între conturile sintetice şi cele analitice.
Potrivit art. 2 din Legea contabilităţii, balanţa de verificare se întocmeşte lunar.
Balanţa de verificare se prezintă sub forma unei situaţii tabelare cu mai multe coloane, în care
sunt înscrise, în ordinea din planul general de conturi, toate conturile utilizate de contabilitatea
unităţii patrimoniale, fiecare cont fiind identificat prin simbol şi denumire. Pentru fiecare cont, în
balanţă se prezintă date valorice preluate din balanţa precedentă, respectiv soldul iniţial, rulajele
perioadei curente, totalul sumelor şi soldul final la sfârşitul lunii,aşa cum sunt prezentate in anexa
3.
14
Balanţa de verificare a fost concepută pe baza celor două principii fundamentale ale
contabilităţii: principiul dublei reprezentări a patrimoniului şi principiul dublei înregistrări a
operaţiilor economice în conturi.
Din punct de vedere practic, balanţa de verificare îndeplineşte următoarele funcţii:
- funcţia de verificare a exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi, care constă în identificarea
erorilor de înregistrare în conturi, prin intermediul egalităţilor valorice ale balanţei de verificare şi
prin intermediul unor corelaţii valorice stabilite cu ajutorul ei;
- funcţia de legătură între conturile sintetice şi bilanţ, care se concretizează în faptul că balanţa de
verificare concentrează datele din toate conturile folosite în contabilitatea curentă a unităţii
patrimoniale;
- funcţia de grupare şi centralizare a datelor înregistrate în conturi, care se referă la centralizarea
datelor privitoare la existenţa şi mişcarea elementelor înregistrate în conturile sintetice şi
analitice, pe parcursul unei perioade de gestiune;
- funcţia de instrument de sinteză şi analiză a activităţii economice, care se realizează ca urmare
a grupării datelor din contabilitatea curentă, prin confruntarea datelor de la începutul perioadei de
gestiune cu cele de la sfârşitul ei, pentru fiecare cont, pe grupe de conturi şi pe total;
- funcţia de verificare a concordanţei dintre conturile sintetice şi conturile analitice, care se
realizează prin întocmirea unei balanţe de verificare a conturilor analitice pentru fiecare cont
sintetic dezvoltat în conturi analitice, prin care se controlează exactitatea înregistrărilor
efectuate .
La SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani se utilizează modelul balanţei de verificare cu patru
serii de egalităţi, deoarece reprezintă modelul cel mai complet, care satisface funcţiile celorlalte
balanţe şi oferă în plus informaţii pentru efectuarea analizei în dinamică a situaţiei economico-
financiare a societăţii. Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi se prezintă sub forma unui
tabel cu opt coloane, din care două coloane pentru totalul soldurilor debitoare şi creditoare
precedente, două coloane pentru rulajele debitoare şi creditoare ale lunii curente, două coloane
pentru totalul rulajelor debitoare şi creditoare şi două coloane pentru soldurile finale debitoare şi
creditoare, ceea ce permite stabilirea a patru egalităţi între totalurile coloanelor perechi.
Transpunerea conturilor în balanţa de verificare la data de 31.12.2008 este prezentată în anexa 3.
2.3. Documente contabile de sinteză
Societatea întocmeşte periodic şi prezintă utilizatorilor documente contabile de sinteză,
denumite şi situaţii financiare sau conturi anuale. Acestea sunt reprezentate de un set de situaţii
contabile, în formă standardizată, prin care se sintetizează informaţiile contabilităţii curente şi
constituie o parte a procesului de raportare financiară anuală a activităţii unei unităţi
patrimoniale. Situaţiile de sinteză se întocmesc în concordanţă cu legislaţia contabilă în vigoare,
precum şi cu cerinţele reglementărilor contabile europene şi internaţionale, astfel încât ele să fie
înţelese de toate categoriile de utilizatori, interni şi externi.
Situaţiile financiare prezintă rezultatele administrării societăţii de către conducători, inclusiv
modul de gestionare de către aceştia a resurselor încredihţate. Informaţiile pe care le conţin
15
situaţiile financiare stau la baza fundamentării a numeroase decizii economice privind activitatea
curentă şi, în special, cea de perspectivă. În acelaşi timp, acestea constituie un factor mobilizator
pentru îmbunătăţirea conducerii şi organizării contabilităţii, care trebuie să asigure, în mod
continuu, informaţiile necesare, exacte şi la timp, în vederea elaborări lor în mod corespunzător şi
la termenele precizate prin norme.
Pentru exerciţiul financiar aferent anului 2008, SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani a
întocmit situaţii financiare aplicând Reglementările contabile simplificate, armonizate cu
directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002, cu
modificările ulterioare.
Documentele contabile de sinteză reprezintă lucrări finale în cadrul operaţiunilor efectuate pe
parcursul unui exerciţiu financiar, care începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu
excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data înfiinţării.
2.3.1. Lucrări contabile de închidere a exerciţiului financiar
Întocmirea situaţiilor financiare reprezintă un proces complex de sintetizare a informaţiilor în
vederea determinării indicatorilor economico-financiari privind poziţia financiară şi performanţele
unităţii patrimoniale, în cadrul căruia se efectuează două categorii de lucrări:
-lucrări cu caracter preliminar (premergătoare), denumite şi lucrări de închidere a exerciţiului
financiar;
-lucrări de întocmire propriu-zisă sau de completare (redactare) a situaţiilor financiare.
2.3.1.1. Lucrări cu caracter preliminar
Aceste lucrări se desfăşoară într-o anumită ordine de succesiune, fiind structurate astfel:
a) întocmirea primei balanţe de verificare a conturilor, înainte de inventariere;
b) inventarierea generală a patrimoniului;
c) reflectarea în contabilitate a operaţiilor de regularizare;
d)determinarea rezultatelor finale ale exerciţiului, repartizarea profitului şi reportarea
profitului/pierderii pentru exerciţiul următor;
e) întocmirea balanţei de verificare definitive.
a) Întocmirea primei balanţe de verificare a conturilor, înainte de inventariere
Se întocmeşte în scopul centralizării şi controlului exactităţii datelor înregistrate din
documentele justificative în conturi.
Acest control se realizează, în primul rând, prin confruntarea datelor din balanţa de verificare
sintetică cu registrul-jurnal, în sensul că totalul rulajelor debitoare, respectiv creditoare din
balanţa de verificare trebuie să fie egal cu totalul registrului-jurnal.
Prin intermediul acestei balanţe se verifică corelaţiile ce trebuie să existe între evidenţa
analitică şi evidenţa sintetică.
16
Totodată, această balanţă de verificare pregăteşte datele contabile necesare comparării
soldurilor conturilor cu inventarul faptic.
b) Inventarierea generală a patrimoniului
Are ca principal scop stabilirea situaţiei reale a patrimoniului societăţii şi cuprinde toate
elementele patrimoniale. Inventarierea reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată
existenţa faptică a tuturor elementelor de activ şi pasiv, cantitativ sau numai valoric, după caz, şi
punerea de acord a evidenţei cu realităţile constatate la inventariere, precum şi evaluarea
elementelor patrimoniale la nivelul valorii actuale.
Constatarea faptică a existenţei fiecărui element patrimonial se face prin numărare, cântărire,
măsurare, cubare şi calcule tehnice, după caz, pentru bunurile materiale de natura stocurilor şi a
imobilizărilor corporale, precum şi pe baza documentelor confirmate de terţi pentru bunurile
nemateriale, creanţe şi datorii.
În principiu, plusurile de elemente patrimoniale se înregistrează ca intrări în patrimoniul
societăţii, iar minusurile diminuează patrimoniul. Cele care se datorează vinovăţiei unor persoane
se impută acestora.
c) Reflectarea în contabilitate a operaţiilor de regularizare
Se referă la înregistrarea provizioanelor pentru deprecieri, a provizioanelor pentru riscuri şi
cheltuieli, operaţiile de delimitare în timp a cheltuielilor şi veniturilor, diferenţele de curs valutar
stabilite la sfârşitul exerciţiului, precum şi operaţiile privind taxa pe valoarea adăugată.
d) Determinarea rezultatului final al exerciţiului şi repartizarea acestuia pe destinaţii
După efectuarea înregistrărilor de regularizare este necesar să se închidă conturile de
cheltuieli şi venituri prin transmiterea soldurilor conturilor respective asupra contului 121 - Profit şi
pierdere -. Soldul creditor al contului 121 reprezintă profitul brut realizat, dacă veniturile depăşesc
cheltuielile, iar soldul debitor reprezintă pierderea realizată, în cazul în care cheltuielile depăşesc
veniturile.
În situaţia în care se obţine profit, se înregistrează obligaţia de plată faţă de bugetul de stat
privind impozitul pe profit. În urma acestei operaţiuni, soldul creditor al contului 121 va reflecta
profitul net obţinut de societate.
Se efectuează repartizarea, parţială sau totală, după caz, pe destinaţiile legale, a profitului
realizat şi înregistrările contabile corespunzătoare. Operaţia de repartizare a profitului se reflectă
în contabilitate cu ajutorul contului 129 - Repartizarea profitului - .
e) Întocmirea balanţei de verificare definitive
Reprezintă ultima lucrare preliminară întocmirii documentelor de sinteză, asigurându-se
centralizarea datelor contabilităţii curente şi obţinerea unei situaţii generale a patrimoniului
societăţii.
17
2.3.1.2. Completarea (redactarea) situaţiilor financiare
Lucrările de completare a situaţiilor financiare, prin conţinutul lor, se concretizează în operaţii
de preluare şi transcriere a informaţiilor din situaţiile financiare întocmite în exerciţiile financiare
precedente şi în operaţii de prelucrare a informaţiilor din balanţa sintetică a conturilor, întocmită
pentru exerciţiul curent încheiat.
Cu toate că sursa principală de date pentru completarea şi întocmirea situaţiilor financiare o
reprezintă balanţa de verificare finală a conturilor sintetice, pusă de acord cu balanţele conturilor
analitice, nu trebuie înţeles că se copiază întocmai soldurile finale ale conturilor din balanţa
sintetică sau rulajele cumulate ale conturilor. Pentru multe conturi se fac anumite operaţii de
prelucrare (grupare, cumulare algebrică), în funcţie de cerinţele conţinutului informaţional al
componentelor situaţiilor financiare.
Se procedează la agregarea informaţiilor din conturile prezentate în balanţa de verificare.
Această concentrare de informaţii se efectuează ca urmare a necesităţii caracterizării de
ansamblu a elementelor de activ şi de pasiv cu trăsături comune. De asemenea, explicaţia acestei
grupări de informaţii este dată de faptul că situaţiile financiare, fiind lucrări de sinteză care se
publică, trebuie să răspundă exigenţelor principiilor contabile, precum şi criteriilor de plasare a
indicatorilor economico-financiari în cadrul acestora.
2.3.2. Componentele situaţiilor financiare anuale
Pentru exerciţiul financiar aferent anului 2008, SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani a
întocmit situaţii financiare aplicând Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu
directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002, cu
modificarile ulterioare.
Componentele situaţiilor financiare anuale întocmite sunt:
- bilanţul;
- contul de profit şi pierdere;
- date informative;
- situaţia active lor imobilizate şi a amortizării acestora;
- note explicative.
- raportul administratorului
Bilanţul - formular 10
Ca parte componentă a situaţiilor financiare anuale, bilanţul este documentul contabil de
sinteză, prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale societăţii la închiderea
exerciţiului financiar. Cuprinde toate elementele de activ grupate după natură, destinaţie şi
lichiditate, precum şi toate elementele de pasiv grupate după natură, provenienţă şi exigibilitate.
El face parte din categoria docmentelor contabile oficial pentru exercitarea controlului şi analizei
patrimoniului şi a activităţii societăţii.
18
Sub aspectul elementelor structurale bilanţul cuprinde activele în partea de activ, capitalurile
proprii şi datoriile în partea de pasiv. Fiecărui post de bilanţ îi corespunde un cont din
contabilitatea curentă, astfel că o parte din soldurile debitoare sau creditoare ale conturilor se
trec în bilanţ preluate direct din conturi.
În activitatea practică a unităţilor patrimoniale din ţara noastră, bilanţul se prezintă sub formă
de listă, părţile bilanţului fiind aşezate una sub alta şi este conceput astfel încât să asigure o mare
capacitate de generalizare şi sintetizare a informaţiilor, el concentrând într-un număr relativ mic
de indicatori, întregul sistem de informaţii înregistrate în contabilitatea curentă.
Contul de profit şi pierdere - formular 20
Ca document de sinteză, prin rubricile pe care le conţine, detaliază modul de obţinere a
rezultatului exerciţiului. Conţinutul informaţional al acestui document cuprinde:
- cifra de afaceri netă: cuprinde sumele provenite din vânzarea de bunuri, lucrări şi servicii ce
intră în categoria activităţilor curente ale societăţii, după scăderea taxei pe valoarea adăugată şi
a altor impozite şi taxe aferente;
- veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor: sunt structurate astfel făcându-
se distincţie între activitatea curentă a societăţii, activitatea financiară şi cea cu caracter
excepţional;
- rezultatul exerciţiului: se determină în cascadă, astfel încât sunt reflectate rezultatul din
exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent (rezultatul din exploatare + rezultatul financiar),
rezultatul extraordinar, rezultatul brut al exerciţiului şi rezultatul net al exerciţiului, care se
determină prin deducerea impozitului pe profit din rezultatul brut.
Formularul privind contul de profit şi pierdere oferă informaţii care sunt structurate pe două
coloane: exerciţiul financiar precedent şi exerciţiul financiar curent încheiat.
Date informative - formular 30
Sunt oferite date privind rezultatul înregistrat de societate în exerciţiul financiar încheiat, date
privind plăţile restante ale societăţii, date privind numărul mediu de salariaţi, date privind plăţi de
dobânzi şi redevenţe şi date privind tichetele de masă.
Situaţia activelor imobilizate şi a amortizării acestora - formular 40
Situaţia urmăreşte:
- evidenţierea mişcarilor privind activele imobilizate, fiind reflectate soldul iniţial, creşterile
(intrările), reducerile (ieşirile) şi soldul final al acestora;
- evidenţierea amortizării active lor imobilizate, fiind reflectate soldul iniţial, amortizarea în
cursul anului, amortizarea aferentă imobilizărilor scoase din evidenţă şi amortizarea la sfârşitul
anului.
Note explicative
Sunt reprezentate de un set de situaţii anexă care, prin conţinutul lor, îndeplinesc mai multe
roluri:
- să prezinte informaţii care nu sunt oferite de celelalte componente ale situaţiilor financiare;
- un instrument complementar în furnizarea informaţiilor pentru a asigura o prezentare sinceră
a situaţiei şi performanţelor societăţii;
19
- include referiri detaliate la valorile posturilor (elementelor) prezentate în alte structuri ale
situaţiilor financiare;
- descrierea amănunţită a metodelor utilizate pentru evaluarea elementelor patrimoniale şi
explicarea abaterilor de la principiile şi regulile de întocmire a conturilor anuale.
Întocmirea notelor explicative se efectuează respectând principiul bunei informări, adică ele
trebuie să includă orice informaţie necesară utilizatorilor.
Raportul administratorului
Raportul administratorului conţine informaţii privitoare la următoarele aspecte:
- analiza evoluţiei activităţii societăţii pe durata exerciţiului financiar şi a situaţiei sale la
încheierea acestuia;
- informaţii asupra evoluţiei probabile a activităţii societăţii;
- informaţii asupra activităţilor din domeniul dezvoltării societăţii;
- alte informaţii.
Documentele contabile de sinteză ale SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani, respectiv
situaţiile financiare anuale sunt prezentate în anexa 4, conform Programului pentru prelucrarea
asistată, validarea, listarea şi obţinerea formatului electronic la 31 decembrie 2008 pentru
situaţiile financiare, emis de ANAF.
2.4. Analiza principalilor indicatori economico-financiari
Managerii preocupaţi de dezvoltarea şi consolidarea afacerilor sunt extrem de interesaţi de
interpretarea indicatorilor economici, care reprezintă "starea de sănătate" a societăţilor pe care le
conduc. Procesul de conducere nu se poate baza pe rutină şi intuiţie, ci pe o analiză ştiinţifică, pe
o cunoaştere temeinică a situaţiei date, o identificare a vulnerabilităţilor şi oportunităţilor de
dezvoltare.
Întreprinderea este o organizaţie socială, cu o structură şi dinamică specifică, fapt ce
determină şi complexitatea actului decizional. Ca activitate practică, analiza economico-financiară
are un caracter permanent, indiferent de subiectul care o efectuează, deoarece prin valorificarea
informaţiei furnizate de sistemul şi politicile contabile, se pot formula concluzii pertinente asupra
ansamblului activităţii sau asupra segmentelor acesteia.
În procesele manageriale, la scară micro şi macro economică, analiza financiară se constituie
într-un instrument al realizării tuturor atributelor conducerii sau chiar într-o funcţie autonomă
cuprinzătoare. Pe baza analizei, factorul uman formulează concluzii prin care se dirijează efortul,
astfel încât efectele să fie maxime, satisfăcând prin aceasta cerinţele proprietarilor capitalurilor
investite.
Analiza economică studiază fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al
consumului de resurse şi al rezultatelor obţinute.
2.4.1. Indicatori de lichiditate
20
Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani.
Pentru caracterizarea lichidităţii unei firme se compară pasivele pe termen scurt cu resursele
disponibile pentru aceeaşi perioadă.
Analiza indicatorilor de lichiditate prezentaţi mai jos arată că în timp s-a diminuat în anul 2008
capacitatea societăţii de a face faţă datoriilor pe termen scurt, comparativ cu anul 2007.
Cei mai utilizaţi indicatori sunt :
- Indicatorul lichidităţii curente (al capitalului circulant)
- Indicatorul lichidităţii imediate (test acid)
Indicatorul lichidităţii curente (al capitalului circulant)
Este un indicator care oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
Valoarea recomandată acceptabilă este în jurul valorii de 2.
Se exprimă prin raportul: Active curente / Datorii curente
2007: 23740 / 15712 = 1,51
2008: 61186 / 59914 = 1,02
Indicatorul lichidităţii imediate (test acid)
Este un indicator care arată capacitatea societăţii de a-şi plăti imediat datoriile.
Se exprimă prin raportul: (Active curente - Stocuri) / Datorii curente
2007: 23740 / 15712 = 1,51
2008: 61186 / 59914 = 1,02
2.4.2. Indicatori de solvabilitate
Solvabilitate reprezintă capacitatea societăţii de a-şi onora obligaţiile de plată la scadenţă.
Capacitatea de plată semnifică solvabilitatea imediată, respectiv exprimă capacitatea mijloacelor
băneşti la un moment dat sau pentru o perioadă scurtă de timp (de obicei până la 30 de zile), de a
acoperi obligaţiile scadente pentru acelaşi interval de timp.
Cei mai importanţi indicatori de solvabilitate sunt:
- Indicatorul solvabilităţii patrimoniale
- Indicatorul solvabilităţii generale
- Indicatorul datoriilor
Indicatorul solvabilităţii patrimoniale
Se exprimă prin raportul: Capital propriu / Capital propriu + Credite totale
2007: 29028 / 29028 = 1
2008: 127950 / 127950 = 1
SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani nu a contractat nici un tip de credit pe parcursul celor
două exerciţii financiare luate în calcul.
Indicatorul solvabilităţii generale
Se exprimă prin raportul: Active totale / Datorii totale
Acest indicator arată în ce măsură sunt acoperite datoriile totale de către activele totale ale
societăţii, respectiv activele imobilizate şi activele circulante.
2007: 43840 / 15712 = 2,79
2008: 187864 / 59914 = 3,14
21
Din situaţia prezentată reiese ca indicatorul solvabilităţii generale este mai mare decât 1, în
concluzie, situaţia financiară de ansamblu a societăţii prezentate este bună.
Indicatorul datoriilor
Este un indicator general al îndatorării. El calculează proporţia în care activul total este
finanţat prin datorii. Este de dorit ca societatea să aibă o rată redusă a datoriilor, având în vedere
că acest fapt implică asumarea unui risc mai mic. Acest indicator trebuie să fie mai mic sau egal
cu 1.
Se exprimă prin raportul: Total datorii / Total active
2007: 15712 / 43840 = 0,36
2008: 59914 / 187864 = 0,32
2.4.3. Indicatori de rentabilitate
Rentabilitatea este definită ca fiind rezultatul favorabil (din punct de vedere financiar) al unei
activităţi economice, concretizat prin creşterea veniturilor faţă de cheltuielile efectuate şi în urma
căreia s-a creat un surplus valoric numit profit.
Cei mai importanţi indicatori ai rentabilităţii sunt:
- Rata rentabilităţii comerciale (rata profitului)
- Rata rentabilităţii economice
- Rata rentabilităţii financiare
- Rata rentabilităţii activelor
- Rata rentabilităţii capitalurilor
- Rata rentabilităţii capitalului angajat
Rata rentabilităţii comerciale (rata profitului)
Reflectă corelaţia dintre profitul total aferente vânzărilor şi cifra de afaceri, dând expresie
politicii comerciale a întreprinderii.
Se exprimă prin raportul: Profit net / Cifra de afaceri x 100
2007: 18228 / 127000 x 100 = 14,35
2008: 78922 / 351000 x 100 = 22,48
Rata rentabilităţii economice
Reflectă corelaţia dintre un rezultat economic şi mijloacele economice (capitalul) angajate
pentru obţinerea acestuia.
Se exprimă prin raportul: Profit brut / Capitaluri permanente x 100
2007: 21700 / 10000 x 100 = 217
2008: 93955 / 30000 x 100 = 313
Rata rentabilităţii financiare
Este un indicator important pentru comparaţiile interne ale societăţii.
Se exprimă prin raportul: Profit net / Capitaluri proprii x 100
2007: 18228 / 29028 x 100 = 62,79
2008: 78922 / 127950 x 100 = 61,68
Rata rentabilităţii activelor
22
Rata rentabilităţii economice a activelor, se calculează ca raport între rezultatul total al
exerciţiului sau profitul brut total şi activul total , format din activele imobilizate şi activele
circulante.
Nivelul său prezintă interes, în primul rând pentru managerii întreprinderii, care apreciază astfel,
eficienţa cu care sunt utilizate activele disponibile.
2007: 21700 / 43840 x 100 = 49,50
2008: 93955 / 187864 x 100 = 50,01
Rata rentabilităţii capitalurilor
Este un indicator ce caracterizează cel mai bine profitabilitatea capitalului permanent al firmei,
indiferent de sursa sa de provenienţă.
Se exprimă prin raportul: Profit net / Capital social x 100
2007: 18228 / 10000 x 100 = 182,28
2008: 78922 / 30000 x 100 = 263,07
Rata rentabilităţii capitalului angajat
Este un indicator care exprimă profitul pe care îl obţine societatea din banii investiţi în
afacere.
Se exprimă prin raportul: Profit brut / Capital angajat
Capitalul angajat se referă la banii investiţi în societate de către asociaţi, cît şi de creditorii pe
termen lung, şi include capitalul propriu şi datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii
curente.
2007: 21700 / 29028 = 0,75
2008: 93955 /127950 = 0,73
2.4.4. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune)
Aceşti indicatori măsoară eficacitatea unei societăţi în administrarea resurselor stabile şi
derularea activităţilor şi furnizează informaţii cu privire la: viteza de intrare sau ieşire a fluxurilor
de trezorerie,, capacitatea de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de bază.
Principalii indicatori utilizaţi pentru societatea studiată sunt:
Viteza de rotaţie a creanţelor (clienţi)
Exprimă viteza cu care societatea îşi roteşte creanţele deţinute pentru a realiza un anumit
volum al vânzărilor. Ea demonstrează capacitatea conducerii de a determina clienţii să plătească
rapid pentru bunurile şi serviciile deja livrate.
Banii ce sunt blocaţi în creanţe sunt bani care nu pot fi utilizaţi în dezvoltare sau pentru
constituirea de rezerve bancare purtătoare de dobândă. Atâta timp cât sunt neîncasate, aceste
fonduri sunt neproductive pentru societate.
Învechirea creanţelor contribuie la mărirea perioadei medii de încasare a acestora. Existenţa
unor creanţe îndoielnice indică posibilitatea apariţiei unor probleme la fluxul de lichidităţi.
Este de dorit ca numărul de zile de rotaţie a creanţelor să fie cât mai mic.
Se exprimă prin raportul: (Creanţe / Cifra de afaceri ) x 365
23
2007: (6200 / 127000) x 365 = 17,82
2008: (3570 / 351000) x 365 = 3,71
Viteza de rotaţie a creditelor (furnizori)
Exprimă gradul de dependenţă al companiei de finanţarea pe baza creditului-furnizor.
Creşterea numărului de zile poate fi rezultatul deciziei conducerii de a apela la creditul furnizor
pentru a rezolva unele probleme ale fluxului de lichidităţi pe termen scurt.
Rezultatul obţinut trebuie analizat în raport de viteza de încasare a creanţelor pentru a vedea
dacă sursele atrase din partea furnizorilor sunt mai mari decât sumele atrase de clienţii companiei
(aspect pozitiv).
Se exprimă prin raportul: (Furnizori / Cifra de afaceri) x 365
2007: (1400 / 127000) x 365 = 4,02
2008: (1248 / 351000) x 365 = 1,30
Viteza de rotaţie a activelor imobilizate
Acest indicator evaluează eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea
valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate.
Se exprimă prin raportul: Cifra de afaceri / Active imobilizate
2007: 127000 / 20100 = 6,32
2008: 351000 / 126678 = 2,77
Viteza de rotaţie a activelor totale
Se exprimă prin raportul: Cifra de afaceri / Total active
2007: 127000 / 43840 = 2,89
2008: 351000 / 187864 = 1,87
2.4.5. Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Prin solduri intermediare de gestiune înţelegem principalii indicatori economico-financiari
stabiliţi pe baza datelor din Contul de profit şi pierdere, cu ajutorul cărora se caracterizează modul
de folosire a resurselor materiale, financiare şi umane ale societăţii.
Soldurile intermediare de gestiune se prezintă într-un tablou care, în esenţă este o altă
modalitate de prezentare a contului de rezultate.
TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE la 31 decembrie 2008
2007 2008 %
1. Producţia exerciţiului (Pe) = cont 704 127.000 351.000 276,38
2. Marja comercială (Mc) 0 0 0
3. Alte venituri din exploatare 0 0 0
4. Cheltuieli terţi(materiale, servicii) 24.600 81.460 331,14
5. Valoarea adăugată (Va) = 1+2+3-4 102.400 269.540 263,22
6. Cheltuieli impozite 300 1.896 632,00
7. Cheltuieli cu personalul 76.100 167.747 220,43
24
8. Excedent brut din exploatare (EBE) = 5-6-7 26.000 99.897 384,22
9. Amortizare 4.300 6.822 158,65
10. Alte cheltuieli din exploatare 0 0 0
11. Rezultatele exploatării (RE) = 8-9 21.700 93.075 428,92
12. Rezultatul financiar 0 880 0
13. Rezultatul curent al exerciţiului (RCE) 21.700 93.955 432,97
14. Rezultatul excepţional 0 0 0
15. Rezultatul brut 21.700 93.955 432,97
16. Impozit pe profit 3.472 15.033 432,98
17. Profit net = 15-16 18.228 78.922 432,97
Se remarcă următoarele:
- a crescut volumul producţiei exerciţiului ;
- a crescut volumul cheltuielilor cu personalul;
- a crescut valoarea adăugată ;
- a crescut volumul cheltuielilor de exploatare;
- societatea a înregistrat în anul 2008 un profit net de 78.922 lei.
CAPITOLUL 3: Concluzii
Concluziile ce decurg din această lucrare conduc spre următoarele aspecte pozitive pentru
societate:
- societatea are obiective clare de îndeplinit şi structuri organizatorice bine definite;
- ca urmare a permanentei preocupări a managementului societăţii, ca şi rezultat al muncii
echipei de angajaţi, societatea a înregistrat o dezvoltare în ceea ce priveşte activitatea de prestări
servicii, au crescut rezultatele fizice şi valorice, în concordanţă cu cerinţele pieţei;
- cucerirea pieţei interne atestă o recunoaştere a calităţii serviciilor, cât şi a gradului ridicat de
adaptabilitate a societăţii la cerinţele sporite şi variate ale beneficiarilor;
- existenţa unui personal instruit în permanenţă şi responsabil;
- contabilitatea este ţinută în conformitate cu cerinţele prevederilor legale;
- societatea îşi achită în termen obligaţiile de plată către bugetele de stat şi către celelalte
instituţii ale statului, fapt ce îi permite obţinerea cu uşurinţă a certificatelor de atestare care îi
sunt necesare;
- seriozitatea în relaţiile societăţii cu instituţiile bancare la care aceasta are deschise conturi,
reprezintă o garanţie în plus în privinţa contractării unei eventuale forme de creditare;
- societatea preconizează obţinerea de rezultate viitoare ridicate.
Ca aspecte negative, se face menţiunea că societatea este ancorată într-un mediu
economic slab, dat de poziţionarea geografică şi de dependenţa de politicile de preţ practicate pe
piaţă, care nu ţin cont de necesităţile şi potenţialul zonei. Cei ce doresc să investească nu dispun
întotdeauna de mijloace băneşti proprii de cofinanţare a proiectelor, fiind nevoiţi să apeleze la
credite bancare, însă băncile practică un regim de acordare a creditelor extrem de restrictiv, cu o
25
dobîndă foarte mare pentru investitori. Ca rezultat al acestei politici practicate de bănci, apare
lipsa părţii de cofinanţare a celor ce doresc să investească şi îi determină pe aceştia să renunţe şi
să abandoneze orice intenţie de a investi.
CAPITOLUL 5: Anexe
Anexa 1: Organigrama SC ACCESS CONSULTING SRL Botoşani
Anexa 2: Monografie privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni
economice aferente exerciţiului financiar 2008, luna de referinţă - decembrie
Nr.
crt.
Data Explicaţie Cont
debitor
Cont
credito
r
Sume
D / C
1. 04.12.2008 Cv. abonament Romtelecom, factura nr. 654:
- convorbiri telefonice + internet
- TVA deductibilă
%
626
4426
401 1142
960
182
2. 05.12.2008 Aport în numerar la capitalul social 5121 456 20000
3. 05.12.2008 Capital subscris nevărsat 456 1011 20000
4. 05.12.2008 Trecere capital social de la nevărsat la vărsat 1011 1012 20000
5. 06.12.2008 Cv. factură către client, factura nr. BT AC 98: 4111 % 21420
26
Asociat uunic
Director
Compartiment
financiar-contabil
Compartiment
consultanţă
- prestări servicii consultanţă
- TVA colectată
704
4427
18000
3420
6. 08.12.2008 Achitat factură furnizor 401 5121 5000
7. 10.12.2008 Achitat avans deplasare - dispoziţie de plată 542 5311 680
8. 14.12.2008 Achitat factură furnizor 401 5311 4616
9. 14.12.2008 Cv. abonament Vodafone, factura nr. 124575
- convorbiri telefonice
- TVA deductibilă
%
626
4426
401 785
660
125
10. 15.12.2008 Achitat pe carduri cv. salarii -noiembrie 2008 421 5121 7808
11. 15.12.2008 Viramente salarii- noiembrie 2008
- CAS angajator
- Fond accid. de muncă şi boli profes.
- Contributie concedii si indemnizaţii
- CAS angajaţi
- Fond sănătate angajator
- Fond sănătate angajaţi
- Fond şomaj angajator
- Fond şomaj angajaţi
- Impozit salarii
- Comision ITM
- Fond garantare creante salariale
%
4311.1
4311.2
4311.3
4312
4313
4314
4371
4372
444
447.1
447.2
5121 6278
2145
60
55
1045
605
605
110
55
1487
83
28
12. 16.12.2008 Cv. contract închiriere spaţii birouri - Locativa
Botoşani, factura nr. 60247
- chirie luna decembrie 2008
- TVA deductibilă
%
612
4426
401 1309
1100
209
13. 18.12.2008 Cheltuieli deplasare - conform decont 625 542 680
14. 20.12.2008 Încasare factură de la client 5121 4111 21420
15. 22.12.2008 Achiziţie - Medal Botoşani, factura nr. 98567
- calculator + imprimantă
- TVA deductibilă
%
214
4426
404 6426
5400
1026
16. 22.12.2008 Achitat factură furnizor - Medal Botoşani 404 5121 6426
17. 28.12.2008 Cv. abonament – E.ON, factura nr. 8755865:
- energie electrică
- TVA deductibilă
%
605
4426
401 1952
1640
312
18. 28.12.2008 Retragere numerar din cont bancă 581 5121 4000
19. 28.12.2008 Încasare numerar din cont bancă 5311 581 4000
20. 30.12.2008 Achitat factură furnizor 401 5311 3940
21. 31.12.2008 Cv. factură către client, factura nr. BT AC 99:
- prestări servicii consultanţă
- TVA colectată
4111 %
704
4427
3570
3000
570
27
22. 31.12.2008 Cheltuieli cu salariile - luna decembrie 2008 641 421 11000
23. 31.12.2008 Reţineri salariaţi:
- Impozit salarii
- Contribuţie fond şomaj
- Contribuţie CAS
- Contribuţie fond sănătate
421 %
444
4372
4312
4314
3192
1487
55
1045
605
24. 31.12.2008 Contribuţie accid. de muncă şi boli profes. 6451 4311.2 60
25. 31.12.2008 Contribuţie la fond şomaj angajator 6452 4371 55
26. 31.12.2008 Fond garantare creanţe salariale 6452 447.2 28
27. 31.12.2008 Contribuţie fond sănătate angajator 6453 4313 572
28. 31.12.2008 Contribuţie CAS angajator 6451 4311.1 1980
29. 31.12.2008 Contribuţie concedii şi indemnizaţii 6451 4311.3 55
30. 31.12.2008 Comision ITM 635 447.1 83
31. 31.12.2008 Închidere TVA luna decembrie 2008 4427 %
4426
4423
60990
31190
29800
32. 31.12.2008 Amortizare autoturism VW Golf V 6811 2813 2486
33. 31.12.2008 Amortizare mobilier, aparatură birotică 6811 2814 145
34. 31.12.2008 Impozit pe profit 691 441 15032,80
35. 31.12.2008 Închidere cheltuieli luna decembrie 2008:
- Energie electrică
- Chirie
- Deplasări
- Cheltuieli poştale
- Taxe
- Salarii
- Contribuţii angajator
- Amortizare
- Impozit profit
121 %
605
612
625
626
635
641
645
6811
691
36536,80
1640
1100
680
1620
83
11000
2750
2631
15032,80
36. 31.12.2008 Închidere venituri luna decembrie 2008 704 121 21000
Total luna
decembrie
2008
314667,60
28
Anexa 3: Transpunerea conturilor în balanţa de verificare la data de 31.12.2008
29
Anexa 4: Situaţii financiare la data de 31.12.2008
30
Bibliografie
“Managementul documentelor financiar-contabile”, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucureşti, 2006
* * *Lacramioara Rodica Haiduc, “ MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL”, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucureşti, 2005
* * * Catalogul formularelor tipizate cu regim special privind activitatea financiara si contabila Editura Imprimeria Nationala, Bucureşti, 2004 .
* * * Ordinul nr. 1850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile publicat in MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI nr.23/07.01.2005
31
* * * L E G E A contabilitatii nr. 82/1991, republicata in MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, Nr. 48/14.I.2005
* * * O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial nr.1080 din 30 noiembrie 2005, ordin care se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2006.
* * * LEGEA nr. 571/ 2003 privind Codul fiscal, publicata in MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, nr. 927/ 23.12.2003, modificata de :
• ORDONANTA nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL ALROMANIEI, Nr. 793/27.VIII.2004
• LEGEA nr. 494/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, Nr. 1.092/24.XI.2004
• ORDONANTA DE URGENTA nr. 123/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, Nr. 1.154/7.XII.2004
• LEGEA nr. 96/2005privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 123/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, Nr. 325/18.IV.2005
• ORDONANTA DE URGENTA nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, Nr. 1.281/30.XII.2004
• LEGEA nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
32