contractele comerciale

5/14/2018 Contractele Comerciale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/contractele-comerciale 1/13

TEMA 10: Contractele comerciale

1. Noiunea i elementele contractelor comer ciale 2. Încheierea contractelor 3. Contractul de vînzare-cumprare 4. Contractul de madat 5. Contractul de f ranchising 6. Contractul de leasing

1. Noiunea i elementele contractelor comercialeContractul este acor dul de voin realizat între dou sau mai multe persoane prin

care se stabilesc, se modif ic sau se sting raporturi juridice.Contractului îi sunt caracteristice anumite caractere, astf el el poate f i:

de adeziune (în cazul în care condiiile contractului de ja sunt stabilite, noi doar acceptm sau nu încheierea lui, dar nu putem negocia condiiile - contractul cuCompania Orange de prestare a serviciilor )sau negociat (în acest caz prile contractului negociaz în egal msur condiiile contractului ± contractul de

arend) sinalagmatic ( prile au în acelai timp i drepturi i obligaii) sau unilateral (genereaz obligaii doar pentru una dintre pri). comutativ ( prile îi cunosc drepturile i obligaiile de la bun început ± vînzare-

cumprare) sau aleatoriu (drepturile i obligaiile prilor depind de anumite evenimente viitoare i nesigure ± contractul de asigurare)

cu executare instantanee (contractul este executat la momentul încheierii lui ± vînzare-cumprare) sau succesiv (drepturile i obligaiile prilor sunt executate pe o perioad mai lung, pe toat durata contractului ± contractul de arend).

translativ de proprietate (cînd contractul are ca scop transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun de la o persoan la alta ± vînzare-cumprare) sau

translativ de proprietate (cînd contractul are ca scop transmiterea dreptului de f olosin a unui bun de la o persoan la alta contractul de arend).În calitate de elemente ale contractului comer cial sunt:

1. Subiectul; 2. O biectul; 3. Coninutul.

Subiecii contractului mai sunt numii pri ale contractului. În calitate de subiecte pot f i persoanele f izice i juridice care dispun de capacitate deplin de exer ciiu.În dependen de categoria contractului acetia se numesc dif erit: vînztor i cumprtor; arenda i arendator;

mandant i mandatar , locator i locatar , etc.Obiectul contractului reprezint ceea ce doresc s obin prile încheind acest contract: la vînzare-cumprare ± bunul i banii; la arend ± spaiul i banii.

O biectul contractului trebuie s îndeplineasc anumite condiii: S f ie în cir cuitul civil; S f ie determinat sau determinabil (adic s poat f i deosebit

de alte bunuri prin calitile sale: culoare, mrime, cantitate, localizare etc); S existe la moment sau s poat exista pe viitor; S f ie legal.

Coninutul contractului ± reprezint toate drepturile i obligaiile pe care le obin prile în urma încheierii contractului.



Dreptul persoanei reprezint posibilitatea persoanei de a cere de la celelalte persoane s aib o anumit conduit în raport cu sine, s îndeplineasc anumite aciuni sau s se abin de la comiterea acestora. (Dreptul de a primi mar f a calitativ)

O bligaia persoanei reprezint îndatorirea persoanei de a da, a f ace sau a nu f ace ceva. (O bligaiunea de a achita mar f a cumprat).

Prile contractante pot încheia în mod liber , în limitele normelor de drept,contracte i pot stabili coninutul lor . Contractul încheiat legal oblig prile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar i la tot ceea ce rezult din natura lui în conf ormitate cu

legea, cu uzanele sau cu principiile echitii.Dac deine o poziie dominant pe pia, una din prile contractante este obligat s contracteze în acest domeniu. Ea nu poate s impun f r motive temeinice celeilalte pri condiii contractuale disproporionate.(de exemplu, vînztorul ref uz s vînd mar f a cumprtorului, f r motive întemeiate ± nu-i place de tine). Fa de

persoanele care obin sau f olosesc bunuri sau ser vicii în scopuri necomer ciale, ca i f a de cele care caut s-i satisf ac o necesitate existenial, nu se poate ref uza f r motive temeinice încheierea unui contract dac cealalt parte acioneaz în vederea exer citrii

prof esiei sau desf oar activitate de întreprinztor . Este nul contractul al crui obiect reprezint o prestaie imposibil. (îi vînd un bilet în R ai)

2. Încheierea contractelorContractul se consider încheiat dac prile au a juns la un acor d privind toate

clauzele lui eseniale. Dac pentru valabilitatea contractului legea stabilete o anumit f orm sau dac prile au prevzut o anumit f orm, contractul se consider încheiat în momentul îndeplinirii condiiei de f orm.

Încheierea contractelor include 2 etape: of erta i acceptarea of ertei.Oferta - of erta de a contracta este propunerea, adresat unei sau mai multor

persoane, care conine toate elementele eseniale ale viitorului contract i care ref lect voina of ertantului de a f i legat prin acceptarea of ertei. Of erta produce ef ecte numai

dac a a juns la destinatar înainte de a f i revocat. O propunere adresat unui cer cnedeterminat de persoane (of ert public, reclama din magazine) este o chemare la of ert dac aceast propunere nu conine nici o manif estare expres a voinei de a f i legat prin acceptare. Of erta trebuie s f ie f erm, univoc, serioas i complet.

Of erta poate f i adresat personal sau prin intermediul surselor de inf ormare; pot,telef on, internet, etc. Of erta poate f i cu i f r termen. Dac în of ert este indicat termenul acesteia (de ex. pîn la sfîr itul lunii, sau timp de 15 zile din momentul

primirii of ertei), atunci accepatrea acesteia trebuie f cut în termenul indicat, deoarece dup expirarea termenului of erta îi pier de valabilitatea. Of erta poate f i i f r termen,adic cine primul accept of erta acela i va f i contractantul.

Of erta poate f i revocat de persoana care a f cut-o numai în cazul în care destinatarul ei înca n-a accepat-o.Constituie acceptare a ofertei declaraia destinatarului of ertei sau o alt aciune

care atest consimirea of ertei. Acceptarea produce ef ecte din momentul în care este recepionat de of ertant.

Of erta f cut unei persoane prezente poate f i acceptat doar pe loc. Aceast regul se aplic i în cazul în care of erta este f cut de la om la om (instantaneu) prin mi jloace de telecomunicaie.

Of erta f cut unei persoane absente poate f i acceptat doar pîn în momentul în care of ertantul se poate atepta, în condiii normale, avînd în vedere mi jloacele de

comunicare f olosite de of ertant, la par venirea rspunsului. Dac of ertantul a stabilit un termen pentru acceptarea of ertei, acceptarea poate f i f cut doar în termen.



Acceptarea f cut cu modif icarea condiiilor of ertei este considerat o nou of ert i o respingere a of ertei originale.

Tcerea i inaciunea nu valoreaz acceptarea dac din lege, din practica stabilit între pri i din uzane nu reiese altf el.

Dac un comer ciant a crui activitate const în comer cializarea anumitor bunuri primete o of ert asupra unor astf el de bunuri din partea cuiva cu care se af l în relaii de af aceri, comer ciantul este obligat s rspund f r întîrziere, tcerea sa putînd f i considerat acceptare a of ertei. Chiar i atunci cînd respinge of erta, comer ciantul este

obligat s prote jeze temporar , pe contul of ertantului, bunurile trimise de acesta, în msura în care poate suporta cheltuielile necesare i nu suf er prin aceasta vreun dezavanta j.

Neexecutarea promisiunii de a contracta poate obliga persoana care nu a respectat înelegerea la repararea pagubelor cauzate celeilalte pri, dac are loc acest lucru.

Of erta i acceptarea of ertei reprezint un antecontract, adic învoirea prilor de a încheia ulterior un anumit contract.

3.Contractul de vînzare-cumprareContractul de vînzare-cumprare reprezint contractul cel mai des utilizat în

af aceri. Marea ma joritate a activitilor de întreprinztor se af l în str îns legtur cu contractul de vînzare-cumprare. Astf el: y realizarea cir culaiei mr f urilor se ef ectueaz pe calea unei vînzri-cumprri

comer ciale; y întreprinderile de transport f ac posibil tocmai aceast cir culaie, dup ce în

prealabil a f ost încheiat un contract de vînzare-cumprare; y întreprinderile de asigurare garanteaz o realizare a echivalentului mr f urilor

vîndute, dac au f ost distruse în caz de f or ma jor.

Contractul de vînzare-cumprare are o larg rspîndire i prezint interes aproape

în toate domeniile. Cum activitatea comer cial se realizeaz nu numai direct, ci i prin intermediari, contractul de vînzare-cumprare comer cial reprezint actul juridic cel mai f recvent întîlnit, ca obiect al contractelor de intermediere: contractul de mandat,contractul de comision i contractul de consignaie.

Ceea ce îi conf er vînzrii comer ciale un caracter particular sunt elementele de or din economic, care se rsf r îng într-un set de dispoziii speciale, întrucît vînzarea-cumprarea comer cial constituie o verig a produiei i schimbului de mr f uri f abricate, în drumul lor de la productor la consumator i chiar în cadrul produciei însi ( procesul de aprovizionare). Vînzarea-cumprarea comer cial este asemntoare vînzrii-cumprrii civile. Într-adevr , în ambele cazuri este vorba de un contract, prin

intermediul cruia se transmite proprietatea unui lucru în schimbul unui pre. Ceea ce deosebete vînzarea-cumprarea comer cial de cea civil este f uncia economic a contractului, i anume interpunerea în schimb a bunului. Aceast f uncie conf er vînzrii-cumprrii un caracter comer cial.

Într-adevr , cumprtorul comer cial cumpr mr f urile pentru a le revinde consumatorilor sau altor intermediari în procesul de schimb, sau industriailor pentru a le supune unor transf ormri în noi produse.

Dac contractul de vînzare-cumprare se încheie între participanii cir cuitului civil pentru satisf acerea necesitilor personale, vînzarea-cumprarea comer cial se încheie în vederea exer citrii activitii de întreprinztor a participanilor

(întreprinztorilor ) la cir cuitul comer cial.



La momentul actual, R epublica Moldova nu dispune de un Cod comer cial, care ar evidenia caracterele speciale ale contractului de vînzare-cumprare comer cial, de aceea este util a utiliza noiunea dat de Codul civil al R epublicii Moldova. Conf orm art. 753 al acestuia prin contractul de vînzare-cumprare o parte (vînztor ) se oblig s

predea un bun în proprietatea celelalte pri (cumprtor ), iar aceasta se oblig s preia bunurile i s plteasc preul convenit.

Din def iniia dat rezult i caracterele juridice ale contractului de vînzare-cumprare comer cial: caracterul sinalagmatic, cu titlul oneros, consensual, comutativ i

translativ de proprietate.Caracterul sinalagmatic presupune c contractul genereaz obligaii în sar cina ambelor pri, obligaii ce sunt corelative: vînztorul are obligaia s transmit

proprietatea bunului i dreptul s primeasc preul, iar cumprtorul are obligaia s plteasc preul i dreptul de a primi bunul.

Contractul este cu titlu oneros, ceea ce înseamn c ambele pri urmrescobinerea unor f oloase patrimoniale.

Contractul de vînzare-cumprare este un contract comutativ, deoarece ambele pri cunosc existena i extinderea obligaiilor , pe care le au înc din momentul încheierii contractului.

Contractul de vînzare-cumprare este consensual, f iind încheiat în mod valabil prin simplul acor d de voin al prilor .Contractul de vînzare-cumprare este un contract translativ de proprietate.

Aceasta presupune f aptul c, odat f iind realizat acor dul de voin a prilor contractante, paralel cu predarea bunurilor , are loc i transf erul dreptului de proprietate de la vînztor la cumprtor . Conf orm art. 321 al Codului civil al R epublicii Moldova,dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predrii bunului mobil,dac legea sau contractul nu prevede altf el. În cazurile bunurilor imobile, dreptul de

proprietate trece la cumprtor din momentul înscrierii acesteia în registrul bunurilor imobile.

R iscul peirii f ortuite sau deteriorrii f ortuite a bunului este transf erat cumprtorului în momentul în care vînztorul i-a executat obligaiile contractuale privind punerea bunului la dispoziia cumprtorului.

C ondiiile de valabilitate a contractului de vînzare-cumprare comercialPentru a f i valabil încheiat, contractul de vînzare-cumprare comer cial trebuie s

îndeplineasc anumite condiii: consimmîntul, capacitatea, obiectul, cauza, f orma.Consimmîntul presupune manif estarea exterioar de voin a persoanei de a

încheia un act juridic.Condiiile în care trebuie s se manif este voina prilor pentru încheierea

contractului de vînzare-cumprare comer cial sunt cele prevzute de lege pentru oricare

contract, ceea ce scutete de analiza lor .Capacitatea juridic civil este una din condiiile eseniale stipulate de lege pentru valabilitatea oricrui contract. Prin ea se înelege aptitudinea persoanei f izice sau juridice de a f i subiect al raporturilor juridice civile i de a încheia acte juridice civile,urmrind scopul de a deveni titular de drepturi i obligaii civile.

Cauza constituie, de asemenea, o condiie esenia a contractului de vînzare-cumprare comer cial. Conf orm art. 207, alin. 1, Codul civil, actul juridic încheiat f r cauz ori f ondat pe o cauz f als sau ilicit nu poate avea nici un ef ect. Pornind de la

prevederile legale, cauza trebuie s corespund urmtoarelor condiii, i anume: s existe; s f ie real; s f ie licit.

Potrivit regulilor generale, contractul de vînzare-cumprare comer cial se încheie în f orm scris. În cazul în care obiectul contractului de vînzare-cumprare comer cial



constituie bunuri imobile, el urmeaz s f ie înregistrat în R egistrul Bunurilor Imobile.Prile contractului de vînzare ± cumprare comer cial sunt vînztorul i

cumprtorul. În calitate de pri ale contractului apar de cele mai dese ori persoanele f izice i juridice, care practic activitatea de întreprinztor . Prile trebuie s întruneasc unele cerine legale, i anume s aib capacitatea de a contracta, s f ie titulari ai dreptului de proprietate sau ai unui drept real în privina bunului. Capacitatea de a contracta este partea component a capacitii juridice, civile, constînd în aptitudinea

persoanei de a încheia personal sau prin reprezentant contracte civile.Exist incapaciti

speciale privind încheierea contractului de vînzare-cumprare, în general, i inter dicii speciale privind încheierea contractului de vînzare-cumprare comer cial. Incapacitile speciale de încheiere a contractului de vînzare-cumprare, instituite de Codul civil în scopul prote jrii unor interese, sunt de f apt inter dicii sau prohibiii de a vinde ori de a cumpra. De exemplu: inter dicie de încheiere a contractului între tutore, curator , soul i rudele acestora pîn la gradul IV, cu minorul af lat sub tutel sau curatel, al. 3, art.43, Codul civil al R.M.; inter dicia cumprrii de ctre mandatari a bunurilor pe care au f ost împuternicii s le vînd (art. 251, Cod civil al RM); inter dicia cumprrii drepturilor litigioase adresate judectorilor , avocailor , notarilor , procurorilor ,executorilor judectoreti (art. 801, Codul civil al RM).

Obiectul contractului de vînzare-cumprare comer cial nu poate f i decît un bun mobil corporal sau incorporal, lucruri prezente i viitoare, lucruri determinate sau determinabile. Oricare ar f i lucrul vîndut, pentru a f i considerat obiect al contractului de vînzare-cumprare comer cial trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s se af le n cir cuitul civil; s existe n momentul ncheierii contractului ori s poat exista n viitor; s f ie determinat sau determinabil; s f ie proprietatea vnztorului.

Existena bunului. Pentru a f i obiect al contractului de vînzare-cumprare, bunul trebuie s existe în momentul încheierii contractului sau s poat exista în viitor . În cazul în care bunul nu exist i nu poate exista în viitor , obiectul vînzrii este imposibil i contractul este lovit de nulitate.

În materie comer cial, contractele se încheie, în multe cazuri, mai înainte ca bunul vîndut s existe (el abia urmînd a f i f abricat, recoltat).Bunul s f ie determinat sau determinabil. Aceast condiie privete stabilirea în

contract a elementelor care permit concretizarea obiectului obligaiei vînztorului,indif erent de natura bunului. Bunul este determinat în cazul în care în contract au f ost

prevzute elementele care permit stabilirea bunului chiar în momentul contractului. În contract se precizeaz elementele care individualizeaz lucrul sau care arat genul,cantitatea i calitatea bunului. Bunul este determinabil, cînd în contract se prevd numai elementele cu a jutorul crora se va determina în viitor bunul care f ace obiectul obligaii vînztorului (de exemplu, cantitatea unui produs ce va recolta de pe terenul

vînztorului).Preul. Pentru încheierea contractului de vînzare-cumprare, prile trebuie s cad de acor d nu numai asupra bunului vîndut, ci i asupra preului, care este obiectul

prestaiei cumprtorului (f iind suma de bani pe care cumprtorul o d vînztorului în schimbul bunului). Pentru validarea contractului de vînzare-cumprare se cere ca preul s îndeplineasc urmtoarele condiii: s f ie stabilit în bani; s f ie determinat sau determinabil; s f ie real.

Preul s f ie stabilit în bani. Stabilirea preului în bani este de esena contractului de vînzare-cumprare. Dac preul nu const într-o sum de bani, ci într-un alt bun sau

prestaie, contractul încheiat nu este contract de vînzare-cumprare, ci este un contract

de schimb.



Preul s f ie determinat sau determinabil. Aceast condiie se ref er la stabilirea prin contract a elementelor , care permit concretizarea obiectului, obligaia cumprtorului.

Preul este determinat, cînd în contract s-a precizat la concret suma de bani datorat pentru bunul vîndut.

Preul este determinabil, în cazul în care în contract s-a prevzut anumite elemente, cu a jutorul crora se va stabili în viitor cuantumul preului.

Legislaia în vigoare, i anume art. 756, Codul civil al R.M., prevede modalitatea

de determinare a preului în cazul în care în contractul de vînzare-cumprare, încheiat între comer ciani, preul bunului nu este determinat în mod expres sau implicit printr-o dispoziie care permite determinarea lui. Astf el, se va considera c prile s-au ref erit tacit la preul practicat în mod obinuit în momentul încheierii contractului în ramura comer cial respectiv pentru aceleai bunuri vîndute în împre jurri comparabile. În cazul în care contracte similare nu exist, se va considera, în lipsa unor prevederi contrare, c prile s-au ref erit în mod tacit la un pre practicat la data predrii bunurilor .

Drepturile i obligaiile prilor contractului de vînzare-cumprarecomercial:

Obligaiile vînztorului:

O bligaia vînztorului de a transmite bunul. Contractul de vînzare-cumprare este un contract translativ de proprietate. În temeiul contractului încheiat, dreptul de proprietate asupra bunului se transmite de la vînztor la cumprtor . Aceast obligaie de baz a vînztorului rezult din def iniia legal a contractului de vînzare-cumprare,

prevzut în Codul civil al R.M.O bligaia de predare a bunurilor este aplicabil tuturor vînzrilor , indif erent de

obiectul lor . R espectiva obligaie include un ir de condiii, i anume: predarea în termen a bunului împreun cu documentele de însoire a acestuia; obligaia de expediere a bunului; obligaia de a transmite bunurile f r vicii ± viciile pot f i de natur material

(def ecte ale bunului) i de natur juridic (cînd actele bunului nu sunt în regul); În cazul viciilor bunului cumprtorul poate înainta pretenii vînztorului: pentru bunurile mobile ± timp de 6 luni din momentul procurrii, iar pentru bunurile imobile -12 luni.

obligaia de a-l garanta pe cumprtor împotriva eviciunii (s-l garanteze pe cumprtor c acest bun îi aparine i nimeni nu va pretinde la acest bun);

obligaia de a transmite bunul în cantitatea stabilit în contract; obligaia de a transmite bunul, cu respectarea condiiilor cu privire la asortiment,

completivitate, garnitur sau ambala j; obligaia vînztorului de conser vare a bunului vîndut (adic de a pstra bunul

pîn cînd cumprtorul îl va prelua, adic s nu-l vînd altcuiva sau s nu înruteasc starea bunului).Obligaiile cumprtorului.Contractul de vînzare-cumprare, f iind un contract bilateral, genereaz obligaii i

în sar cina cumprtorului. P rincipalele obligaii ale cumprtorului sunt urmtoarele:

de plat a preului; de primire a bunului cumprat i de verificare a calitii acestuia ide suportare a cheltuielilor vînzrii.

Obligaia de plat a preului . Plata preului se f ace la locul i momentul în care se f ace predarea bunului, dac în contractul de vînzare-cumprare nu s-a prevzut altf el.Preul bunului este stipulat în contractul de vînzare-cumprare; dac preul nu este

indicat în contract, se consider c pile s-au ref erit tacit la preul practicat în modobinuit, în momentul încheierii contractului în ramura comer cial respectiv, pentru



aceleai bunuri, în împre jurri comparabile. Plata preului se f ace integral, potrivit principiului indivizibilitii plii.

Plata preului se poate f ace în rate, dar în acest caz aceasta este o prestaie unic, plata în rate f iind o modalitate de executare, deci nu este o vînzare succesiv. Astf el,termenul de prescripie pentru plata preului începe de la data stabilit în contract pentru

plata ultimei rate i pentru ratele nepltite anterior . Cumprtorul poate f ace plata i anticipat. Dac cumprtorul nu pltete, atunci vînztorul poate cere obligarea cumprtorului la executarea în natur a obligaiei, ceea ce este întotdeauna posibil,

deoarece are ca obiect o sum de bani sau rezilierea contractului. P reluarea bunului cumprat i verificarea calitii acestuia. Pe lîng obligaia

de a plti preul, cumprtorul are i obligaia de a lua în primire bunul vîndut. Dac în contractul de vînzare-cumprare nu-a f ost stabilit un termen de ctre pri, preluarea

bunului se f ace potrivit principiilor generale, imediat dup realizarea acor dului de voin sau la cererea vînztorului.

Cumprtorul trebuie s verif ice sau s pun pe cineva s verif ice bunul într-un termen atît de scurt cît permit împre jurrile. Cumprtorul va ef ectua verif icarea

bunului conf orm cantitii i calitii de sine stttor . În cazul depistrii unor vicii,cumprtorul este obligat s-l inf ormeze neîntîrziat pe vînztor , pentru ca reprezentatul

acestuia s participe la întocmirea actului bilateral. Cumprtorul pier de dreptul de a invoca viciul, dac nu va comunica vînztorului într-un termen rezonabil din momentul în care a constatat sau trebuia s constate viciul i tipul lui, cu excepia cazului în care vînztorul a trecut sub tcere în mod dolosiv viciul.

P lata cheltuielilor de vînzare. Conf orm art.754 al Codului Civil al R.M., nr .1107/2002, cumprtorul este obligat s suporte toate cheltuielile legate de primirea i transportarea bunului mobil din locul încheierii contractului de vînzare-cumprare în alt loc, dac contractul nu prevede altf el. Cadrul normativ al R epublicii Moldova prevede,de asemenea, c în cazul în care contractul de vînzare-cumprare a unui bun mobil trebuie autentif icat i înregistrat, cumprtorul suport costul autentif icrii notariale, al

înscrierii în registrul public respectiv i al transf erului proprietii.

1.4. Contractul de mandat comercialOrice activitate comer cial presupune existena i desf urarea unor activiti

auxiliare, care implic participarea la viaa comer cial i a altor persoane, în af ar de titularul comerului, persoane cu care acesta intr în dif erite raporturi juridice de specialitate.

Categoriile de persoane care particip ca auxiliari la activitatea societilor comer ciale pot f i grupate în 3 categorii:

- salariaii (muncitorii, f uncionarii etc., care sunt legai de patron printr-un

contract de munc sau prestri de ser vicii); - persoanele care au ca atribuii situaii independente de intermediere, cum sunt comisionarii sau mandatarii f r reprezentare;

- auxiliarii, legai de patronul comer ciant cu societatea comer cial printr-un contract de mandat cu sau f ar reprezentare, deseori combinat cu un contract de prestri ser vicii;

Conf orm art. 1030, Codul civil al R.M., nr . 1107/2002, prin contractul de mandat o parte (mandant) împuternicete cealalt parte (mandatar ) de a o reprezenta la încheierea de acte juridice, iar aceasta prin acceptarea mandatului se oblig s acioneze în numele i pe contul mandantului. Ca structur mandatul comer cial se aseamn cu

mandatul civil, motiv pentru care îi sunt aplicabile principiile generale ref eritoare la mandatul civil, dar mandatul comer cial are o f uncie deosebit - de a mi jloci af acerile



comer ciale, ceea ce reclam existena unor norme specif ice, care s f ac mandatul apt exigenelor activitii comer ciale. Contractul de mandat comer cial este un contract consensual, sinalagmatic i cu titlul oneros. Contractul de mandat comer cial dispune de unele particulariti, care îl deosebesc de mandat civil, i anume:

- mandatul comer cial este un contract cu titlul oneros, pe înd cel civil se prezum a f i gratuit;

- mandatul comer cial are ca obiect încheierea actelor juridice comer ciale,care sunt de întreprinztor pentru mandant;

- mandatul comer cial conf er mandatarului o mai mare libertate de aciune i independen i puteri mai mari decît un mandat civil, de exemplu - mandatarul poate îndeplini toate operaiunile necesare comerului.

Prile contractului de mandat sunt mandantul i mandatarul. Codul civil al R.M.,nr . 1107/2002 prevede mandatul prof esional (mandatul comer cial), care este cu titlul oneros. În calitate de mandatari prof esionali pot aprea persoanele f izice sau juridice speciale, activitatea de reprezentare la încheierea de acte juridice care constituie îndeletnicirea acestora.

Mandatarul prof esionist trebuie s dispun de documente, care of er dreptul de a participa la raporturi juridice cu terii, într-o atare calitate. Pentru a f i valabil, contractul

de mandat trebuie s rspund urmtoarelor condiii: consimmîntul, capacitatea i cauza.Contractul de mandat comer cial genereaz anumite obligaii i drepturi în sar cina

prilor contractante.Mandatarul, este obligat: s execute mandatul (adic s încheie actele juridice cu

care a f ost împuternicit de mandant); s acioneze în interesul mandantului cu pruden i diligen, s execute personal mandatul, dac nu i se permite transmiterea mandatului ctre un ter; s-i îndeplineasc obligaiile cu bun-credin i diligen unui bun

proprietar; s aduc la cunotin terului cu care încheie actul împuternicirea în temeiul creia acioneaz; s remit necondiionat mandantului tot ce a primit de la acesta în

vederea executrii mandatului i nu a utilizat în acest scop; s nu divulge inf ormaia care i-a devenit cunoscut în cadrul activitii sale, dac mandantul are un interes justif icat în pstrarea secretului; s întiineze pe mandant despre executarea mandatului.

Pe lîng obligaii, mandatarul dispune de urmtoarele drepturi: s transmit executarea mandatului ctre un ter, în cazul în care o cer interesele mandatului; s rein din sumele pe care trebuie s le remit mandantului ceea ce mandantul îi datoreaz pentru executarea mandatului.

O bligaiile mandantului sunt urmtoarele: s pun la dispoziia mandatarului mi jloacele pentru executarea mandatului; s plteasc mandatarului remuneraia

datorat pentru executarea mandatului; la cererea mandatarului, s plteasc un avans pentru cheltuielile necesare executrii mandatului; s plteasc i s restituie cheltuielile f cute de mandatar pentru executarea mandatului; s repare pre judiciul produs f r vina sa, pe care mandatarul 1-a suf erit în executarea mandatului, dac acesta este rezultatul unui pericol legat de obligaia contractual.

1.5. Contractul de franchisingContractul de f ranchising const în acor darea de ctre un comer ciant-productor

(f ranchiser ) a dreptului de a vinde anumite bunuri sau de a presta anumite ser vicii, precum i de a benef icia de mar ca, renumele, k now-how-ul i asistena sa unui

comer ciant (f ranchisee), în schimbul unui pre constând într-o sum de bani iniial i o redeven periodic numit f ranchisee.



Contractul de f ranchising este o metod de a realiza af aceri ( producere sau comer cializare într-un anumit teritoriu) de mr f uri sau ser vicii lansate anterior cu succes în alte zone. Franchising-ul are ca obiect acor darea unei concesiuni, prin care f ran-chisee-ul primete de la f ranchiser dreptul de a se anga ja în producerea, of ertarea,vânzarea sau distribuirea unor bunuri sau ser vicii conf orm unui anumit plan general de mar k eting elaborat de f ranchiser . Franchising-ul reprezint o totalitate de raporturi de arend, leasing, vânzare-cumprare, antrepriz, de reprezentan, o întreprindere mixt,o întreprindere cu investiii strin.

La momentul actual contractul de f ranchising este una din cele mai moderne metode contemporane de a f ace af aceri pe baza colaborrii permanente dintre deintorul de licen sau depozitarul unei experiene avansate într-un domeniu dat i cel ce primete dreptul de concesiune, care îi asum obligaiile legale de dif uzare din teritoriu.

Franchising-ul presupune crearea de ctre f ranchiser a unei reele de întreprinderi,atât în interiorul rii resortisantul creia este el, cât i peste hotare ei, presupunând un ir de af aceri omogene legate prin imagine, managementul i mar k etingul propriu.Franchiserul transmite experiena sa f ranchisee-ului, îl instruiete, îi pune la dispoziie sistemul de k now-how, inclusiv metodele secrete comer ciale, îi asigur accesul la

sistemele de publicitate, la reelele de aprovizionare i desf acere, îl asist oriunde este necesar pentru asigurarea succesului.A plicarea f ranchisingului în raporturi comer ciale prezint avanta je reciproce

pentru ambele pri contractante. Franchiserul ptrunde pe pieele externe, f r ef orturi investiionale i în condiii de ef icien, având posibilitatea de reinvestire i de diversif icare a activitii de export.

Contractul de f ranchising este un contract consensual, sinalagmatic, cu titlul oneros i cu executare succesiv.

Contractul de f ranchising of er prilor contractante un ir de drepturi i obligaii.Obligaiile franchiserului sunt urmtoarele: s pun la dispoziia f ranchiseelui o

totalitate de bunuri incorporabile de drepturi, mr ci de producie, modele, aran jamente,decoraii, de concepte asupra aprovizionrii desf acerii i organizrii, precum i alte date sau cunotine utile promovrii vânzrilor; s prote jeze programul comun de prestare a f ranchizei împotriva inter veniilor unor teri; s-1 per f ecioneze pe par curs i s spri jine f ranchiseeul în activitatea acestuia prin îndrumare, inf ormare i per f ecionare

prof esional.Contractul de franchising, fiind unul sinalagmatic, genereaz obligaii reciproce

i interdependente pentru franchiseeu, acesta f iind obligat: sa achite suma de bani, a crei mrime se calculeaz, în principiu, ca o f raciune din volumul de vânzri, care s corespund contribuiei programului de prestare a f ranchisei la volumul de vânzri; s

utilizeze programul privind prestarea f ranchisei în mod activ i diligen unui bun întreprinztor , precum i s procure bunuri i ser vicii prin f ranchiser sau prin inter-mediul unei persoane desemnate de acesta, dac msura respectiv are legtur nemi j-locit cu scopul contractului.

Contractul de f ranchising înceteaz prin a jungerea la termen i reziliere. La expirarea termenului, prile au dreptul de a reînnoi contractul.

1.6. Contractul de leasingLeasing-ul a aprut pentru prima dat în Statele Unite ale Americii, ca mai apoi,

treptat, s ptrund i în alte ri, îndeosebi în Europa.

Leasing-ul a f ost determinat în apariia sa de cauze obiective. Astf el, în S

.U.A., în Marea Britanie i în alte ri erau întâmpinate greuti în f inanarea af acerilor , ca urmare



a rigiditii f ormelor i procedeelor existente. Oamenii de af aceri simeau nevoia dotrii societilor lor comer ciale cu echipamente moderne, în condiiile în care utila jele din dotare se învecheau, mai ales ca ef ect al uzurii lor morale. Formula cumprrii unor

bunuri de la vânztor , în scopul închirierii lor acelor clieni care aveau nevoie de ele, a aprut ca o f ormul salvatoare i ef icient.

Leasing-ul este actualmente, pe plan internaional, unul din cele mai rspândite mi jloace de realizare a f inanrilor .

Problema esenial pe care o ridic noiunea de Äcontract de leasing" o reprezint

existena sau inexistena unui asemenea contract. Se pune întrebarea: este leasing-ul un contract sau o operaiune f ormat dintr-un complex de contracte? Dei se aseamn cu contratele de închiriere, vânzare în rate, cât i de locaie

viager, leasing-ul ca natur juridic este o modalitate contractual de f inanare la termen. Leasing-ul era, pân nu demult, un contract întâlnit mai cu seam în legislaia comer cial internaional, f iind impus de noile realiti economice i pe plan naional,ca un adevrat contrat complex.

Leasing-ul a f ost def init, în Legea Äcu privire la leasing´ ca f iind un contract, în a crui baz o parte (locator ) se oblig la cererea unei alte pri (locatar ) s-i asigure

posesiunea i f olosina temporar a unui bun, achiziionat sau produs de locator , contra

unei pli periodice (rat de leasing), iar la expirarea contratului s respecte dreptul de opiune al locatarului de a cumpra bunul, de a prelungi contractul sau de a f ace s înceteze raporturile contractuale.

Conf orm art. 923, Cod civil al R.M., nr . 1107/2002, prin contractul de leasing creditorul f inanator (locatorul) se oblig s dobândeasc în proprietate sau s produc

bunul mobil specif icat în contract i sâ-l dea în posesiune i f olosin, pentru o perioad determinat în contract, celeilalte pri (locatar ), iar aceasta se oblig la plata în rate a unei sume de bani (redeven).

O biectul contractului de leasing pot f i orice bunuri mobile sau imobile, cu excepia: bunurilor scoase din cir cuitul civil sau a cror cir culaie este limitat prin lege; terenurilor agricole; bunurilor consumptibile; obiectelor proprietii intelectuale care nu pot f i cesionate.

Elementele definitorii ale contractului de leasing sunt cumprarea unor bunuri în scopul închirierii lor; închirierea acestor bunuri în scopul unei redevene locative; f o-losirea acestor bunuri de ctre client în scopuri prof esionale; latitudinea clientului s achiziioneze bunul respectiv la sfîr itul locaiunii.

În contractul de leasing sunt implicate mai multe pri, i anume: locatorul, persoan f izic sau juridic ce practic activitate de întreprinztor i

transmite, în condiiile contractului de leasing, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumit perioad, dreptul de posesiune i de f olosin asupra unui bun al crui proprietar este, cu sau f r transmiterea dreptului de proprietate asupra

bunului la expirarea contractului; locatarul, persoan f izic sau juridic ce primete, în condiiile contractului de

leasing, în posesiune f olosin bunul specif icat în contract, pentru o anumit perioad, în schimbul achitrii ratelor de leasing. În cazul în care locatarul este persoan f izic care nu practic activitatea de întreprinztor , operaiunea de lea-sing cade sub incidena legislaiei cu privire la protecia consumatorului;

vînztorul (f urnizorul), persoan f izic sau juridic care vinde locatorului, în

condiiile contractului de vînzare-cumprare încheiat cu locatorul sau ale con-tractului complex încheiat cu locatorul i cu locatarul, bunul solicitat de locatar .



Prin intermediul acestui contract, locatorul obine benef icii importante, vînztorul are o pia asigurat pentru produsele sale, iar locatarul are posibilitatea s-i procure mainile i utila jele f r investiii prea mari. În plus el realizeaz reducerea cheltuielilor de producie i de credite pentru pli.

Aadar , contractul de locaiune din cadrul operaiunii de leasing este sinalagmatic per f ect, consensual i intuitu personae. Locatorul nu se oblig decât în consideraia calitilor persoanei sau a garaniilor pe care le of er întreprinderea utilizatoare.R olul f inanatorului este de a f inana af acerea, neavând vreo inf luen asupra mersului

acesteia, ceea ce-i îngduie s cedeze contractul su, dac cir cumstanele o cer .Conf orm legislaiei în vigoare, f orma juridic a operaiunilor de leasing este contractul de leasing dintre locator i locatar i contractul de vânzare-cumprare (f urnizare) dintre locator i vânztor (f urnizor ) sau un contract complex care le cuprinde

pe acestea. P rincipalele forme ale leasing-ului Formele leasing-ului sunt dif erite, f iind determinate i f olosite în f uncie de

posibilitile de f inanare a f urnizorului, de limitele pieei, gradul de organizare i de desf acere a produselor la export:

- dup obiectul su, leasing-ul poate f i mobiliar sau imobiliar . În relaiile

comer ciale internaionale, un loc important revine leasing-ului mobiliar, pentru c se ref er la echipamente industriale, of erind garania f olosirii lor pe o perioada mai mare de un an, dând posibilitatea utilizatorului s achiziioneze echipamentul la expirarea termenului de locaie. Leasing-ul mobiliar reprezint opiunea cea mai f recvent în relaiile comer ciale internaionale i din motive f inanciare;

- dup implicarea prilor , leasing-ul este direct sau indirect. Leasing-ul este def init ca f iind direct când per f ectarea contractului are loc între f urnizor i client, iar indirect - când este realizat prin intermediul unei societi specializate.

- dup coninutul ratelor , leasing-ul este f inanciar sau operaional. Leasingul financiar este operaiunea care trebuie s îndeplineasc cel puin una din urmtoarele

condiii: riscurile i benef iciile af erente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al leasing-ului s f ie transf erate locatarului la momentul încheierii contractului de leasing; suma ratelor de leasing s reprezinte, cel puin, 90% din valoarea de intrare a bunului dat în leasing; contractul de leasing s prevad expres transf erul dreptului de proprietate asupra bunului obiect al leasing-ului ctre locatar la expirarea contractului; perioada de leasing s depeasc 75% din durata de f uncionare util a bunului obiect al leasing-ului; leasing-ul operaional este o operaiune care nu îndeplinete nici una din condiiile contractului de leasing f inanciar;

- dup procedurile de calcul al ratelor , leasing-ul este net sau brut. Leasing-ulnet este acela în care ratele cuprind preul net de vînzare a echipamentului i benef iciul

realizat din utilizarea bunului respectiv. Leasing-ul brut, care mai este cunoscut i sub denumirea de full-service leasing, este acela în care ratele includ: preul net de vînzare a bunurilor închiriate; cheltuielile ef ectuate pentru întreinerea i reparaia echipamentelor , mainilor sau utila jelor închiriate; benef iciile realizate pe par cursul utilizrii lor;

- mai sunt întîlnite: leasing-ul barter, leasing-ul compensanional, liseang-ul deconsum i lease-back-ul. Leasing-ul barter este operaiunea în cadrul creia locatarul achit valoarea ratelor de leasing prin bunuri al cror proprietar este; leasing-ulcompensaional - operaiunea în cadrul creia locatorul primete în contul ratelor de leasing mar f produs cu utila jul-obiect al leasing-ului; leasing-ul de consum -

operaiune de leasing, în cadrul creia locatarul are calitatea de consumator; lease-back - operaiune în cadrul creia o parte transmite unei alte pri proprietatea unui bun



în scopul de a-1 lua ulterior în leasing. Fiind un mi jloc de f inanare deosebit de ingenios, lease-back-ul este utilizat într-o msur tot mai mare. Prin lease- back

proprietarul, f r s piar d echipamentul care îi ser vete onorrii comenzilor , obine capital în scopul dezvoltrii activitilor sale economice.

Locatarul are obligaia:- s prezinte locatorului inf ormaii ref eritoare la bun i/sau la vînztorul

(f urnizorul) lui în vederea încheierii unui contract de vînzare-cumprare (f urnizare), dac contractul de leasing nu prevede altf el;

- s execute obligaiile de recepionare a bunului i de f ormulare a cerinelor ce rezult din contractul de vînzare-cumprare (f urnizare), dac contractul de lea-

sing nu prevede altf el; - s inf ormeze locatorul despre corespunderea bunului clauzelor din

contractul de vînzare-cumprare (f urnizare); - s asigure, pe durata contractului de leasing, integritatea bunului,

meninerea în stare de f uncionare i f olosirea lui numai în conf ormitate cu clauzele contractuale;

- s suporte toate cheltuielile de transport, recepie, montare, demontare, exploatare, întreinere, pstrare, deser vire tehnic, reparaie, asigurare a bunului,

precum i alte cheltuieli af erente, dac contractul de leasing nu prevede altf el; - s plteasc ratele de leasing în modul i în termenele stabilite în contractul de leasing;

- s permit locatorului verif icarea periodic a strii bunului i a modului de exploatare a bunului obiect al contractului de leasing;

- s-1 inf ormeze pe locator în timp util despre orice tulburare a dreptului de proprietate venit din partea unui ter;

- s restituie, la expirarea contractului de leasing, locatorului bunul în starea stipulat de contract, luîndu-se în considerare uzura normal, în cazul în care nu-i va exer cita dreptul, prevzut de prezenta lege, de a achiziiona bunul cu titlu de

proprietate sau de a prelungi contractul.

Locatarul are dreptul:- s aleag independent bunul i/sau vînztorul (f urnizorul) sau s

încredineze locatorului aceast alegere; - s f ormuleze vînztorului (f urnizorului) cerine ce rezult din contractul de

vînzare-cumprare (f urnizare); - sref uze recepionarea bunului ce nu corespunde condiiilor din contractul

de leasing i s suspende plata ctre locator a ratei de leasing pîn cînd va f i elimi-nat înclcarea clauzelor contractuale;

- s execute înainte de termen obligaia plii ratei de leasing i s cumpere bunul, dac contractul de leasing nu prevede altf el;

- s achiziioneze, la expirarea contractului de leasing, bunul cu titlu de proprietate, s prelungeasc contractul de leasing sau s restituie bunul, dac contractul nu prevede altf el.

Locatorul este obligat:- s nu inter vin în alegerea bunului i/sau a vînztorului (f urnizorului)

f cut de locatar , dac contractul de leasing nu prevede altf el; - s coor doneze cu locatarul cuprinsul contractului de vînzare-cumprare

(f urnizare) a bunului;



- s nu opereze modif icri în contractul de vînzare-cumprare (f urnizare)f r acor dul locatarului;

- s dea locatarului contra plat bunul su în posesiune i f olosin temporar;

- s încheie, din însr cinarea locatarului, contract de vînzare-cumprare (f urnizare) cu vînztorul (f urnizorul), s plteasc preul bunului i sî încredineze locatarului executarea obligaiilor sale privind recepionarea bunului, f ormularea cerinelor care izvorsc din acest contract, dac contractul de leasing nu prevede

altf el; - s primeasc bunul la expirarea contractului de leasing, dac locatarul nu-

i exer cit dreptul de a achiziiona bunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi contractul conf orm prevederilor prezentei legi;

- - s garanteze locatarului f olosina linitit a bunului; - - s respecte dreptul locatarului de a opta pentru achiziionarea

bunului, prelungirea contractului sau restituirea bunului.

Locatorul are dreptul:- s cesioneze sau s dispun în alt mod de drepturile sale asupra bunului sau de

drepturile care rezult din contractul de leasing. Cesiunea sau dispunerea în alt mod nu-1 degreveaz pe locator de obligaiile ce rezult din contract i nici nu schimb natura sau regimul juridic al contractului;

- s f oloseasc bunul în calitate de ga j în obligaiile sale f a de teri, dac contractul de leasing nu prevede altf el;

- s cear achitarea integral i înainte de termen a ratelor de leasing sau s rezilieze contractul, cu reparaia pagubelor i/sau cu restituirea bunului, în cazul în care locatarul încalc în mod esenial clauzele contractului;

- s îmbine calitatea de locator cu cea de vânztor (f urnizor ), dac acest f apt este prevzut în contractul de leasing;

- s solicite locatarului documentele ce ref lect starea lui f inanciar.

Dac locatarul:

- utilizeaz bunul cu înclcarea esenial a clauzelor contractuale sau contrar destinaiei acestuia;

- limiteaz accesul locatorului la bun; - nu achit rata de leasing mai mult de 30 de zile calendaristice de la

scadena stabilit în contractul de leasing; - nu restituie obiectul leasing-ului, dac acest f apt este prevzut în contract, -

societatea de leasing (locatorul) are dreptul la revendicarea bunului obiect al leasingului

în modul stabilit de legislaie i de contractul de leasing. Finanatorul primete bunul înapoi, având posibilitatea s-1 reînchirieze unei alte persoane sau s-1 vând, în timp ce primete i plata integral a tuturor ratelor (dac locatarul nu restituie obiectul leasing-ului sau nu 1-a restituit la timp, ratele sunt pltite în mrime dubl pentru

perioada de întârziere), calculate în raport cu Äviaa" economic a echipamentului respectiv.

În general, contractul de leasing înceteaz în caz de: - expirare; - reziliere cu acor dul prilor sau - alte cir cumstane prevzute de legislaie.

contractele comerciale

Documents