controlul bancar in procesul de creditare

5/12/2018 Controlul Bancar in Procesul de Creditare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/controlul-bancar-in-procesul-de-creditare 1/64

Alexa Sebastian GeorgeCocea Marius-Constantin

FB 13

Iaşi, 2012



Cuprins

Capitolul 1. Controlul bancar în procesul de creditare.......................................................3

1.1 Controlul bancar în etapa programării creditelor...........................................................3

1.2 Controlul bancar în etapa angajării (solicitării) unui credit...........................................4

1.3 Controlul bancar în etapa analizei bonităţii clienţilor...................................................5

1.3.1 Controlul şi analiza bonităţii clienţilor prin metodologia bilanţului restructurat.......6

1.3.2 Analiza şi controlul bonităţii clienţilor prin metodologia contului de profit şi

pierdere................................................................................................................................9

1.3.2.1 Analiza financiară şi controlul bonităţii clienţilor pe baza indicatorilor de

performanţă ai Contului de Profit şi Pierdere....................................................................14

1.3.3. Analiza şi controlul bonităţii clienţilor prin metodologia fluxului de fonduri........15

1.3.4. Controlul şi analiza bonităţii clienţilor prin metodologia credit-scoring................17

1.3.5. Controlul şi analiza bonităţii clienţilor pe baza metodologiei de RATING............22

1.3.6. Controlul şi analiza bonităţii clienţilor prin verificarea calităţii portofoliului de

credite angajate..................................................................................................................28

Capitolul 2 Analiză comparativă a riscului de insolvabilitate la BRD şi Uni- CreditŢiriac Bank........................................................................................................................34

2.1 Analiză comparativă a riscului de solvabilitate...........................................................37

2.2 Determinarea valorii indicatorului de solvabilitate bancară şi analiza acestora..........53

Anexe.................................................................................................................................57

Bibliografie.......................................................................................................................67

2



Capitolul 1 Controlul bancar în procesul de creditare

Societăţile bancare au ca principal obiect de activitate acordarea de credite agenţilor

economici organizaţi având la bază principiul prudenţei bancare, ca principiu

fundamental de politică bancară. Controlul bancar se manifestă în toate fazele procesului

de creditare şi anume: programarea creditelor, analiza bonităţii şi evaluarea riscului

creditului, aprobarea şi acordarea creditelor, verificarea utilizării şi garanţiei creditelor,

scadenţarea şi rambursarea creditelor.

1.1 Controlul bancar în etapa programării creditelor

În etapa programării creditelor, controlul bancar vizează, cu prioritate, corelarea deplină a

volumului creditelor, cu necesităţile de credite ale agenţilor economici, clienţi potenţiali

ai băncii, în funcţie de masa monetară structurată pe componentele sale principale:

resurse şi plasamente. Programarea creditelor se face trimestrial, pe ansamblul activităţii

de creditare pe termen scurt, mediu şi lung, pentru toţi clienţii, indiferent de forma de

organizare şi natura capitalului. În acest scop, Compartimentul de sinteză şi trezorerie din

cadrul sucursalelor judeţene a unei societăţi bancare analizează evoluţia resurselor şi plasamentelor faţă de programul stabilit pe trimestrul în curs şi face propuneri pentru

trimestrul următor. Volumul total de credite pentru agenţii economici cu contul deschis la

unităţile băncii se corelează cu resursele de creditare, determinându-se necesarul sau

surplusul de resurse pe totalul sucursală, care se definitivează în Comitetul Director al

acesteia, iar după aprobare se remite letric Direcţiei de Sinteză, Trezoreriei şi Titluri din

centrala băncii.

După aprobare, acest organism defalcă prevederile programului de credite pe termenscurt şi, separat, pentru cele pe termen mediu şi lung. Creditele repartizate sucursalelor se

transmit prin comunicări de plafoane, existând posibilitatea unor redistribuiri în funcţie

de evoluţia reală a derulării creditelor. În această fază a procesului de creditare, controlul

bancar se manifestă în măsura în care operaţiunile respective se încadrează în politica

3



generală a băncii, în directivele de prudenţă şi eficienţă ale BNR şi îmbracă, mai ales,

forma controlului financiar preventiv.

1.2 Controlul bancar în etapa angajării (solicitării) unui credit

Pentru cunoaşterea şi evaluarea situaţiei economico-financiare, prezentă şi de perspectivă

a clienţilor, precum şi pentru aprecierea riscului bancar în activitatea de creditare,

societăţile bancare trebuie să-şi asigure baza de informaţii asupra fiecărui client, pe care

trebuie să o actualizeze periodic.

Principalele surse de informaţii sunt:

informaţiile provenite de la clienţi;

informaţiile din evidenţele băncii;

informaţiile din surse exterioare.

În vederea acordării de credite, banca trebuie să facă investigaţii pentru cunoaşterea

clienţilor săi, urmărind, în special, următoarele aspecte:

• capacitatea managerială;

experienţa în domeniu;

existenţa în echipa de conducere a cel puţin unei persoane calificate pe probleme

financiar-contabile;

• relaţiile şi reputaţia pe piaţă

se stabileşte reputaţia clientului în cadrul ramurii, subramurii şi a localităţii;

se verifică modul în care clientul îşi angajează obligaţiile faţă de terţi;

se face evaluarea prezenţei pe piaţă a produselor şi a serviciilor prestate.

• rezultatele financiare

analiza bilanţului contabil;

analiza contului de profit şi pierdere;

analiza fluxului de încasări şi plăţi;

• fişa clientului.

Creditele se acordă la cererea agenţilor economici care îndeplinesc următoarele condiţii:

sunt constituiţi conform legii;

desfăşoară activităţii specifice, eficiente şi legale, potrivit actului de înfiinţare şi

4



statutului de funcţionare;

îndeplinesc indicatorii de bonitate;

prezintă garanţii materiale şi morale pentru utilizarea eficientă a creditului şi

rambursarea integrală la scadenţă a acestuia;

au deschise conturi la unităţile teritoriale ale băncii;

posedă capital social vărsat potrivit statutului;

acceptă clauzele negociate înscrise în contractul de credite1.

Pentru agentii economici, majoritatea băcilor din România solicită:

Certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului si codul fiscal;

Statutul si contractul de asociere cu modificarile la zi;

Bilantul contabil pe ultimii doi ani vizat la Administratia financiara; Balanta de verificare aferenta ultimelor doua luni de activitate;

Devize estimative,facturi proforme,oferte,contracte/comenzi,etc.,care sa justifice

nivelul si natura creditului;

Studiu de fezabilitate(in cazul creditelor pentru imobilizari corporale);

Situatia creditelor angajate la alte banci;

Fluxul de lichiditati nete(cash-flow-ul) din care sa rezulte necesarul de credite;

Contractele de aprovizionare si desfacere; Aprobarea Consiliului de Administratie sau a Adunarii Generale a Actionarilor

pentru angajarea creditului;

Acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare.

1.3 Controlul bancar în etapa analizei bonităţii clienţilor

Dobândirea încrederii presupune cunoaşterea detaliată a clienţilor pentru formarea

convingerilor băncii cu privire la situaţia patrimonială şi financiară; reputaţia privită prin

calitatea produselor şi serviciilor executate; relaţiile cu partenerii; calităţile morale şi

profesionale ale conducătorilor unităţii.

1 http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=91302

5



Bonitatea clientului se stabileşte cu ajutorul indicatorilor ce o definesc şi exprimă

capacitatea acestuia de a-şi achita obligaţiile care urmează să şi le asume prin semnarea

contractului de credite.

Bonitatea reprezintă “performanţa financiară a agentului economic care atestă încrederea

pe care acesta o inspiră băncii în momentul solicitării unui credit, de a restitui la scadenţă,

creditele contractate împreună cu dobânzile aferente”2.

Analiza cererii de credit a solicitantului, în scopul determinării capacităţii acestuia de a-şi

achita obligaţiile care urmează să şi le asume prin semnarea contractului de credite ia în

considerare atât aspectele nefinanciare, cât şi cele financiare care caracterizează

activitatea clientului. Performanţele economico-financiare se pot determina prin :

Metodologia bilanţului restructurat

Metodologia contului de profit şi pierdere

Metodologia fluxului de fonduri

Metoda credit- scoring

Metoda ratingul de credit

Matricea clasificării creditelor, folosită în cazul agenţilor economici care au avut

relaţii de creditare anterioare, iar banca efectuează o analiză şi verificare a calităţii

portofoliului de credite angajate.

Aceste metode oferă informaţii importante în luarea deciziei de creditare a agenţilor

economici, decizia finală este cu atât mai precisă şi mai sigură, cu cât aceste informaţii se

utilizează în mod complementar, de unde rezultă o interdependenţă a acestor metode.

Procesul de analiză şi control a bonităţii clienţilor este realizat de către ofiţerii de credite

din cadrul compartimentului de creditare. Referatul întocmit este avizat de şeful

serviciului de credite şi semnat de către directorul băncii, fiecare asumându-şi o anumită

responsabilitate în acordarea creditului.

1.3.1. Controlul şi analiza bonităţii clienţilor prin metodologia bilanţului restructurat

Deoarece bilanţul contabil întocmit de client conţine elementele

patrimoniale reflectate la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv la valoarea

2 Negoescu Gh.- Bonitatea agenţilor economici, Editura Algorithm, Galaţi, 1998, p. 63

6



contabilă, care poate fi diferită de valoarea reală, de piaţă a acestora, ofiţerii de

credit din cadrul sucursalei băncii solicitate , pornind de la balanţa de verificare

lunară, situaţiile financiar-contabile periodice şi bilanţul contabil prezentate de

clienţi, vor proceda la analiza şi prelucrarea lor, în vederea obţinerii elementelor şi

informaţiilor care servesc mai bine scopurilor şi principiilor de analiză ale băncii.

Astfel, se determină valoarea reală a activului şi a întregului patrimoniu şi se

stabileşte cât mai corect posibil mărimea riscului asumat de client, în comparaţie

cu cel al băncii3. În varianta propusă de Banca Comercială Română , s-au operat

unele modificări privind modul de prezentare a bilanţului, respectiv elementele de

activ şi de pasiv au fost grupate pe trei nivele.

Tabelul nr. 1 Prezentarea bilanţului în varianta restructurată

Niv

elul

Activ Pasiv

I Active imobilizate- cuprind imobilizări

necorporale, corporale, financiare şi

creanţele comerciale cu scadenţa mai mare

de 1 an

Pasive pe termen lung- cuprind acele surse

de finanţare cu caracter permanent sau de

lungă durată: capitaluri proprii în sens larg:

provizioane pentru riscuri şi cheltuieli,

datorii cu scadenţă mai mare de un an

II Active realizabile- sunt formate din

stocuri, creanţe de maximum 1 an,

conturile de regularizare şi asimilate,

primele privind rambursarea obligaţiunilor

Datorii curente cu scadenţa< 1 an- cuprind

partea mai mică de 1 an a datoriilor

nefinanciare cu scadenţa mai mare de 1 an,

datoriile nefinanciare, mai mici de 1 an,

avansuri primite, alte datorii, venituri

înregistrate în avans şi în diferenţele de

conversie pasiv

III Trezorerie pozitivă- cuprinde titlurile de

plasament şi disponibilităţile, active

existente sub forma cash sau susceptibile

să fie transformate rapid în disponibilităţi

Trezorerie negativă- este constituită din

datoriile financiare cu scadenţa mai mare de

1 an şi datoriile financiare mai mici de 1 an

Sursa: Norme metodologice privind activitatea de creditare nr. 1/2000. Banca

Comercială Română

3 Sorin Mihăescu- Control financiar în bănci, Ediţia a II- a, Editura Sedcom Libris, Iaşi 2004, p. 258-259

7



I. Analiza financiară a nivelului I al bilanţului restructurat

Analiza acestui prim nivel al bilanţului restructurat presupune

determinarea „fondului de rulment” astfel:

Fond de Rulment = Pasive pe termen lung – Active imobilizate

Fondul de rulment este expresia realizării echilibrului financiar pe termen

lung şi a contribuţiei acestora la înfăptuirea echilibrului finanţării pe termen scurt.

În cazul unei bune gestionări financiare, activele financiare trebuie să fie acoperite

integral de pasivele pe termen lung. Nivelul I al bilanţului, respectiv raportul

dintre activele imobilizate şi pasivele pe termen lung, reprezintă partea cea mai

stabilă a bilanţului şi de aceea pe perioade scurte fondul de rulment are variaţii

mici.

II. Analiza financiară a nivelului II al bilanţului restructurat

La acest nivel al bilanţului restructurat se poate analiza „necesarul de fond

de rulment“, care este expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt şi

se caracterizează prin variaţii mai mari decât fondul de rulment, datorită instabi-

lităţii elementelor care o determină.

Necesarul de Fond de Rulment (N.F.R.) = Active realizabile – Datorii

curente cu scadenţa mai mică de un an

O bună gestionare financiară se reflectă în corelarea fondului de rulment

cu necesarul de fond de rulment.

III. Analiza financiară a nivelului III al bilanţului restructurat

La acest nivel al bilanţului restructurat, se analizează trezoreria agentului

economic, conform relaţiei:

Trezoreria Netă = Fondul de rulment – Necesarul de fond de rulment

În general, întreprinderile au un necesar de fond de rulment pozitiv, cu atât

mai mare cu cât ciclul de fabricaţie este mai lung. Orice dezvoltare a activităţii

atrage după sine o creştere a necesarului de fond de rulment şi dacă în aceste

condiţii fondul de rulment nu este suficient de mare, se va înregistra un deficit de

8



trezorerie. Analistul va da o importanţă mare surselor de trezorerie şi cauzelor

variaţiilor sale de la un exerciţiu la altul.

1.3.2. Analiza şi controlul bonităţii clienţilor prin metodologia contului de profit şi

pierdere

Contul de profit şi pierdere reprezintă documentul prin care se regrupează

fluxurile reale, financiare şi excepţionale ale unei societăţi. Cu ajutorul lui se

explică modul de constituire a rezultatului exerciţiului în diferite etape, permiţând

desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanţelor economice ale

activităţii desfăşurate de o societate într-o anumită perioadă de gestiune. Pentru

societatea bancară, în procesul de analiză economico-financiară a clienţilor săi,

modul de structurare a contului de profit şi pierdere nu oferă toate elementele pentru determinarea corectă a rentabilităţii şi capacităţii de autofinanţare a

societăţilor, a puterii lor economice. De aceea se impune restructurarea acestui

document, prin introducerea şi a altor indicatori, sub forma soldurilor in-

termediare de gestiune , care să permită determinarea corectă, reală, pe diferite

fluxuri economice, a rezultatelor.

9



Aceste solduri intermediare de gestiune, nou introduse în contul de profit şi pierdere,

au fost denumite excedente brute şi reprezintă, de fapt, rezultatele economice în

diferite faze ale activităţii economice, neafectate de cheltuielile cu amortismentele şi

provizioanele.

În vederea explicării modului de constituire a rezultatului, fluxurile econo-

mice au fost grupate în funcţie de natura activităţii şi de caracterul lor, astfel:4

a. Fluxurile de exploatare sunt acele operaţiuni economice cu caracter

specific, obişnuit şi repetitiv, care se referă la activitatea normală şi curentă a

societăţii excluzând orice influenţă cu caracter financiar sau excepţional.

Operaţiunile de exploatare permit determinarea rezultatului de exploatare care

este un rezultat real, deoarece este generat de activitatea propriu-zisă, de bază a

societăţii.

b. Fluxurile financiare sunt acele operaţiuni economice care se referă la

activitatea financiară şi care au un caracter obişnuit, repetitiv şi specific

cuprinzând şi acele operaţiuni excepţionale cu caracter financiar. Aceste fluxuri

permit determinarea rezultatului financiar.

c. Fluxurile excepţionale sunt acele operaţiuni economice care nu au

legătură directă cu obiectul normal de activitate al societăţii. Ele au un caracter

nerepetitiv, accidental. Aceste fluxuri permit determinarea rezultatului

excepţional.

Contul de profit şi pierdere, în forma de prezentare oficială, este un

document preponderent fiscal. Analiza financiară a contului de profit şi pierdere

restructurat este posibilă prin aprecierea diferitelor nivele din structura acestuia,

precum şi a indicatorilor de performanţă determinaţi pe baza lui. (tabel nr.2)

Contul de profit şi pierdere pune în evidenţă patru nivele, nivele ce sunt

prezentate în tabelul următor:

4 xxx – Norme metodologice privind activitatea de creditare nr. 1/2000, Banca


10



Tabelul nr. 2. – Prezentarea contului de profit şi pierdere în varianta

restructurată

Nr. crt. Nivelul Cheltuieli Venituri

I Exploatare Cheltuieli deexploatare

Venituri dinexploatare

II Financiar Cheltuieli financiare Venituri financiareIII Excepţional Cheltuieli

excepţionaleVenituriexcepţionale

IV Global Impozit pe profit

Sursa: Cota, M., Analiza financiară a agenţilor economici, Banca Comercială

Română, Centrul de pregătire, Braşov, 2000.

I. ANALIZA FINANCIARĂ A NIVELULUI DE EXPLOATARE

În această parte a contului de profit şi pierdere sunt prezentate date

contabile cuantificate în indicatori care permit determinarea performanţei

societăţii la nivelul activităţii de bază, respectiv activitatea de exploatare. Aceşti

indicatori sunt:5

Marja Comercială reprezintă valoarea nou creată obţinută în

sfera comerţului en gros şi en détail, atât de societăţile de profit, cât şi de alte societăţicare desfăşoară o astfel de activitate prin magazine proprii de desfacere.

Cifra de Afaceri (CA) reprezintă totalitatea veniturilor obţinute

de activitatea de vânzare a produselor, serviciilor, mărfurilor etc. într-o anumită

perioadă de timp (lună, trimestru, an).

Producţia exerciţiului reprezintă valoarea totală a bunurilor

executate şi serviciilor prestate de o societate într-o anumită perioadă, vândute sau

păstrate în stoc sau utilizate drept active fixe.

5 xxx – Norme metodologice privind activitatea de creditare nr.1/2000, Banca


11



Producţia exerciţiului= Producţia vândută+/-Producţia stocată+ Producţia

imobilizată

Excedentul Brut din Exploatare reprezintă rezultatul obţinut de o

societate comercială din exploatare, respectiv din activităţile sale curente, neinfluenţat

de volumul amortismentelor şi provizioanelor, precum şi de alte venituri şi cheltuieli

din exploatare.

Veniturile totale din exploatare sunt constituite din totalitatea veniturilor unei

societăţi înregistrate într-o perioadă.

Cheltuielile totale din exploatare reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate

de o societate într-o anumită perioadă.

Rezultatul din exploatare evaluează rentabilitatea economică a unei societăţi

din activitatea de exploatare.

II. ANALIZA FINANCIARĂ A NIVELULUI FINANCIAR

Excedentul brut financiar reprezintă rezultatul obţinut de societate din

fluxurile financiare neinfluenţat de provizioane şi amortizări financiare.

Veniturile financiare totale sunt veniturile obţinute din toate fluxurile

generate la acest nivel economic al activităţii unei societăţi.

Cheltuielile financiare totale sunt acele cheltuieli aferente fluxurilor fi-nanciare, respectiv creanţelor imobilizate, titlurilor de plasament, diferenţelor de curs valutar

şi plăţii dobânzilor.

Pentru bancă, deosebit de importante sunt cheltuielile pentru plata dobânzii,

deoarece volumul acestora arată gradul de risc pe care şi-l asumă în relaţiile cu clienţii.

Rezultatul financiar măsoară rentabilitatea societăţii obţinută în

activitatea sa la nivelul tuturor fluxurilor financiare.

Excedent brut curent măsoară volumul rezultatului obţinut în

activitatea curentă (de exploatare şi financiară) neinfluenţat de alte venituri şi cheltuieli din

exploatare, precum şi de amortizări şi provizioane din exploatare şi financiare.

Rezultatul curent al exerciţiului măsoară rentabilitatea unei societăţi în

întreaga sa activitate de exploatare şi financiară.

12



III. ANALIZA FINANCIARĂ A NIVELULUI EXCEPŢIONAL

Excedentul brut excepţional arată volumul rezultatelor obţinute

în activitatea excepţională neinfluenţate de amortizările şi provizioanele specifice

acestor fluxuri.

Veniturile excepţionale totale sunt acele venituri obţinute la

acest nivel al activităţii economice.

Cheltuielile excepţionale totale constau în cheltuielile efectuate

la acest nivel al activităţii economice.

Rezultatul excepţional măsoară rentabilitatea unei societăţi

obţinută la acest nivel de fluxuri economice.

IV. ANALIZA FINANCIARĂ A NIVELULUI GLOBAL

Excedentul brut total arată volumul rezultatelor tuturor fluxurilor

economice, mai puţin cele corespunzătoare altor venituri şi cheltuieli, amortizările şi

provizioanele.

Rezultatul înaintea dobânzii şi impozitului pe profit măsoară

volumul rezultatului obţinut de o societate neinfluenţat de cheltuielile cu plata

dobânzilor şi cu impozitul pe profit.

Veniturile totale sunt veniturile obţinute de o societate din toate

fluxurile economice, respectiv, de exploatare, financiare şi excepţionale, într-o

anumită perioadă.

Cheltuielile totale reprezintă cheltuieli efectuate pentru

desfăşurarea întregii activităţi a unei societăţi într-o anumită perioadă.

Rezultatul brut al exerciţiului (profit/pierdere) măsoară

rezultatul obţinut de o societate în întreaga sa activitate, înaintea plăţii impozitului pe

profit.

De regulă, banca nu poate intra în afaceri cu agenţii economici care nu

reuşesc să-şi recupereze cheltuielile din veniturile realizate şi deci înregistrează

pierderi, iar afacerile cu clienţii cu un profit mic se vor face cu mare prudenţă.

13



Rezultatul net al exerciţiului măsoară rezultatul final al

activităţii unei societăţi după plata impozitului pe profit.

Capacitatea de autofinanţare reprezintă surplusul de mijloace

băneşti rezultat din exploatare, pe parcursul unei perioade de gestiune. Mărimea eiarată capacitatea reală a unei societăţi de a finanţa creşterea sa economică din surse

proprii.

Capacitatea de autofinanţare netă reprezintă surplusul de

mijloace băneşti rezultat din activitatea unei societăţi pe parcursul unei perioade după

repartizarea dividendelor.

1.3.2.1 Analiza financiară şi controlul bonităţii clienţilor pe baza indicatorilor de

performanţă ai Contului de Profit şi Pierdere

Indicatorii de performanţă reflectă situaţia economico-financiară determinată pe

baza datelor din contul de profit şi pierdere la un moment dat. Pentru o apreciere cât mai

corectă a situaţiei economico-financiare a unui client este necesar ca interpretarea acestor

indicatori să se facă în evoluţie pe mai multe perioade şi în comparaţie cu alte

întreprinderi, ramuri sau subramuri de activitate.

Rata Valorii Adăugate (RVA) – reprezintă ponderea valorii nou create

de către împrumutat în totalul activităţii sale.

RENTABILITATEA – exprimă capacitatea unei unităţi economice dea obţine profit din activitatea proprie.

Rentabilitatea se exprimă sub mai multe forme, astfel:

• Rentabilitatea economică

• Rentabilitatea de exploatare exprimă capacitatea unei

societăţi comerciale de a obţine profit din activitatea propriu-zisă, înaintea

oricăror influenţe ale ele-mentelor financiare şi excepţionale6

• Rentabilitatea financiară exprimă eficienţa financiară aactivităţii agentului economic, evidenţiind capacitatea capitalului investit

de a produce profit.

6 xxx – Norme metodologice privind activitatea de creditare nr. 12/2000, BancaComercială Română

14



Pentru agenţii economici care beneficiază de subvenţii pentru investiţii, la

determinarea indicatorilor rentabilităţii financiare se pot utiliza şi capitalurile

proprii nete în sens larg.

1.3.3. Analiza şi controlul bonităţii clienţilor prin metodologia fluxului de fonduri

Noţiunea de flux de fonduri porneşte de la înregistrarea economică a

bilanţului, potrivit căreia activul reprezintă un ansamblu de utilizări, iar pasivul,

un ansamblu de resurse.

Bilanţul este un document static în care nu apar fluxurile (mişcările) care

au loc de la o perioadă la alta. Pornind de la această constatare, apare necesitatea

determinării ansamblului de fluxuri care au loc într-o activitate, într-o anumită perioadă, şi elaborării unui document sintetic care să redea aceste mişcări. Acest

document poartă denumirea de flux de fonduri.7 Analiza situaţiei financiare

istorice cu ajutorul fluxului de fonduri dă posibilitatea unei mai bune înţelegeri a

mişcărilor care au loc la nivelul activelor şi pasivelor într-o anumită perioadă,

precum şi impactul acestora asupra poziţiei lichidităţii. Fluxul de fonduri indică

sursele din care societatea a obţinut fonduri şi cum au fost utilizate acestea pe

perioada analizată. Tendinţele rezultate din analiza fluxurilor de fonduri dau

informaţii despre modul în care clientul şi-a desfăşurat activitatea şi, în condiţiile

în care se folosesc proiecţii de fluxuri de fonduri, oferă informaţii despre situaţia

societăţii în viitor.

Analiza informaţiilor oferite de fluxul de fonduri ajută la cunoaşterea

următoarelor probleme: cum se foloseşte profitul, cum a fost acoperit necesarul de

capital de lucru, cum au fost finanţate activele fixe, cum au fost utilizate resurse-

le pentru a optimiza profitul, care sunt schimbările din structura activelor şi

datoriilor, efectul mişcărilor de fonduri asupra stabilităţii societăţii, dacă sunt

7 xxx – Norme metodologice bancare privind activitatea de creditare nr. 1/2000, BancaComercială Română

15



necesare fonduri suplimentare în viitor, unde sunt necesare acestea şi de unde pot

fi furnizate.

Fluxul de fonduri poate avea mai multe forme de prezentare în funcţie de

cel care îl utilizează. Formele standard utilizate pe plan internaţional sunt:8

1. Metoda directă care reflectă mişcarea fondurilor la nivelul activităţii

de exploatare, intrările şi ieşirile de fonduri din activitatea investiţională şi cele

din activitatea financiară, rezultând variaţia disponibilităţilor băneşti.

2. Metoda indirectă care arată intrările şi ieşirile de fonduri la nivelul

activelor şi pasivelor pe termen lung şi apoi mişcările de fonduri la nivelul

activităţii, reflectând relaţia dintre acestea.

Formatul de flux de fonduri utilizat de Banca Comercială Română este o

combinaţie între metoda directă şi cea indirectă, reflectând necesităţile băncii şi

posibilităţile oferite de contabilitatea utilizată în ţara noastră9.

Fluxul de fonduri din activitatea de bază arată dacă o societate este

generatoare sau consumatoare de fonduri din activitatea de bază (curentă,

normală, desfăşurată de societate – excluzând activităţile de investiţii sau vânzări

de active fixe, cele cu caracter financiar şi excluzând activităţile de investiţii sau

vânzări de active fixe, cele cu caracter financiar şi excepţional).

Fluxul de fonduri din activitatea de investiţii arată dacă este sau nu

genera-toare de fonduri la nivelul activităţii investiţionale.

Fluxul de fonduri din activitatea financiară arată că societatea

utilizează sursele mai mari de fonduri din activitatea financiară (creştere de datorii

financi-are) sau dacă s-au diminuat datoriile, ca urmare a rambursării lor din alte

surse de fonduri.

8 xxx – Norme metodologice bancare privind activitatea de creditare nr. 1/2000, BancaComercială Română9 xxx – Norme metodologice bancare privind activitatea de creditare nr. 1/2000, BancaComercială Română

16



Fluxul de fonduri net este fluxul rezultat din toate componentele

activităţii desfăşurate de societate (activitate de bază, de investiţii şi financiară) şi

arată mişcarea netă de fonduri în perioada analizată.

Acest model de analiză la nivelul fluxului de fonduri net indică mişcarea

netă de fonduri pe perioada analizată. Adăugând la acest rezultat disponibilităţile

din perioada anterioară, se vor obţine disponibilităţile băneşti de la sfârşitul

perioadei curente. Fluxul de fonduri prezentat este o analiză a modificărilor

înregistrate la nivelul surselor şi utilizatorilor de fonduri între două perioade (o

perioadă este definită ca fiind perioada dintre bilanţul curent şi cel anterior).

Analistul are astfel posibilitatea să identifice pe cele trei activităţi (de exploatare,

de investiţii şi financiare) de unde au fost obţinute fonduri şi cum au fost folosite

acestea, obţinând astfel o mai bună imagine a modului în care se generează şi se

consumă fondurile.

Bilanţul dă posibilitatea identificării variaţiilor absolute a fiecărui element

bilanţier în parte. Fluxul de fonduri grupează aceste variaţii absolute pe cele trei

activităţi şi explică mişcările pe fiecare nivel în parte, astfel se pot înţelege mai

bine schimbările care apar.

Un alt avantaj îl reprezintă şi reflectarea tendinţelor, prin compararea

fluxurilor de fonduri. Încadrarea agenţilor economici pe grupe de bonitate, înfuncţie de rezultatele economico-financiare, poate fi corectată în funcţie de unii

factori subiectivi privind aspectele nefinanciare ce caracterizează activitatea

clientului.

1.3.4. Controlul şi analiza bonităţii clienţilor prin metodologia credit-scoring

Pentru o apreciere financiară generală asupra creditării, se mai foloseşte

analiza multivariabilă denumită şi metoda scorurilor („credit scoring“).

Evaluarea creditului prin punctaj (scoring) reprezintă un mijloc static de

evaluare a clienţilor, în încercarea de a adopta un demers standardizat pentru de-

17



terminarea bonităţii lor .10 Credit-scoring-ul poate fi considerat drept element

modern al tehnologiei de creditare bancară, de apreciere şi evaluare a

caracteristicilor solicitanţilor de credit, ce stă la baza ierarhizării acestora,

concretizându-se într-un punctaj sau într-o medie calculată automat. Crearea şi

folosirea sa presupune asigurarea anumitor premise, cum sunt:

stabilirea unui număr de variabile care să dea o imagine de ansamblu a

stării potenţialului debitor;

stabilirea unui sistem de agregare, care să permită transpunerea variabi-

lelor într-un calificativ comun, pentru a exprima global poziţia solicitantului de

credite, în raport cu ceilalţi potenţiali debitori.

La rândul său, sistemul de variabile care stă la baza determinării credit-

scoring-ului diferă, în funcţie de tipul solicitantului, care poate fi persoană fizică

sau juridică. Specific credit-scoring-ului este faptul că pentru fiecare criteriu se

stabileşte o scară de valori – punctaj dependentă de gradul de satisfacere a

criteriului respectiv, scorul total al clientului fiind obţinut prin cumularea acestor

puncte.

Evaluarea performanţei financiare a unei entităţi economice se realizează

pe bază de scoring atribuit unor factori calitativi şi a unor factori cantitativi.

A. Evaluarea factorilor calitativi

Factorii calitativi se referă la: calitatea managementului,calitatea

acţionariatului, poziţia de piaţă, conduita tranzacţională şi calitatea garanţiilor

primite. Cei cinci factori calitativi vor fi apreciaţi cu obiectivitate in funcţie de

anumite limite specifice stabilite pentru fiecare indicator, atribuindu-se un anumit

numar de puncte (de regulă de la 0 la 10) aceşti indicatori sunt: calitatea

garanţiilor primite; calitatea acţionarilor; poziţie pe piaţă; conduita tranzacţională;

calitatea garanţiilor primite.

B. Evaluarea factorilor cantitativi – calcul de indicatori

10 Ionescu I. (coordonator) – Băncile şi operaţiunile bancare, Editura Economică,

Bucureşti, 1996, pag. 439

18



Indicatorii cantitativi se vor determina pe baza situaţiilor financiare ale

entităţii economice întocmite conform reglementărilor emise de Ministerul

Finanţelor Publice. Grupele de indicatori luate în considerare sunt: de lichiditate,

solvabilitate, profitabilitate, gestiune şi capacitatea de rambursare. Scoringul

maxim este de 50 de puncte, câte 10 puncte maximum pentru fiecare grupă de

indicatori. Calculul se va efectua pentru toţi indicatorii, cu precizarea că pentru

primele 4 grupe de indicatori se va selecta pentru fiecare grupă numai unul din

indicatorii specifici care va fi punctat în funcţie de limitele valorice stabilite.

Grupa I. Indicatori de lichiditate

Indicatori

Lichiditate curentă = Active curente/Pasive curente

Lichiditate imediată = (Active curente - Stocuri)/Pasive curente

Sursa: Sorin Mihăescu- Control financiar bancar, Editura Universităţii Al. I.

Cuza, Iaşi 2008, p. 163

Selectarea unuia dintre cei doi indicatori va ţine seama de natura activităţii

desfăşurate de fiecare client în parte, astfel, pentru clienţii care desfăşoară activităţi

preponderent comerciale şi la care rotaţia stocurilor este rapidă, se va utiliza

lichiditatea curentă. În mod similar, se va utiliza primul indicator în cazul societăţilor

care desfăşoară activităţi sezoniere şi la societăţile la care ciclul de fabricaţie este lung.

Grupa II. Indicatori de solvabilitate/Îndatorare

Indicatori

Solvabilitate = Datorii/Total ActivGradul de îndatorare = Total Datorii/Valoare active net

Gradul de îndatorare operaţional = Credite pe termen scurt/Cifra de afaceri

La selectarea unuia dintre cei trei indicatori din această grupă se va ţine seama

de structura pe termene a datoriilor societăţii (termen scurt sau termen mediu şi lung),

respectiv ponderea acestora în aceste datorii.

19



Grupa III. Indicatori de profitabilitate

IndicatoriRentabilitatea netă = Profit net/Cifra de afaceri

Rentabilitatea operaţională = Profit din exploatare/Cifra de afaceriSursa: Sorin Mihăescu- Control financiar bancar, Editura Universităţii Al. I.

Cuza, Iaşi 2008, p. 164

În cazul societăţilor productive, se va utiliza unul din primii doi indicatori,

selectarea unuia dintre aceştia va avea în vedere situaţiile mai deosebite ca:

aplicarea metodei de amortizare accelerată11;

constituirea de provizioane de risc diverse.În cazul societăţilor care prestează activităţi comerciale sau servicii şi la

care rotaţia fondurilor este mai rapidă, se va utiliza indicatorul „ROE –

Rentabilitatea capitalului“.

Grupa IV Capacitatea de rambursare

IndicatoriGrad de acoperire a dobânzii = Profit din exploatare/Cheltuieli cu dobânzileServiciul datoriei = (Profit din exploatare + Amortizări + Provizioane risc

valutar) (Cheltuieli cu dobânzile + rambursări credite de investiţii cu scadenţa

sub 1 an)Sursa: Sorin Mihăescu- Control financiar bancar, Editura Universităţii Al. I.

Cuza, Iaşi 2008, p. 164

Alegerea celor doi indicatori va avea în vedere natura creditelor şi

ponderea acestora în totalul datoriei bancare. Astfel, pentru societăţile cu datorii preponderent pe termen scurt, se va selecta primul indicator, iar pentru cele care

înregistrează datorii pe termen mediu şi lung se va utiliza cel de-al doilea

indicator.

11 Dumitru Bucătaru- Finanţele întreprinderii, Editura Junimea, Iaşi 2009, p. 172-177

20



Grupa V Indicatori de gestiune

Indicatori

Rotaţia clienţilor = (Cifra de afaceri/Clienţi) * 365/N

Rotaţia stocurilor = (Cifra de afaceri/Stocuri) * 365/N

Rotaţia furnizorilor = (Cifra de afaceri/ Furnizori) * 365/NSursa: Sorin Mihăescu- Control financiar bancar, Editura Universităţii Al. I.

Cuza, Iaşi 2008, p. 164

Totalul scoring-ului obţinut din evaluarea factorilor cantitativi şi calitativi

se va încadra în grila de clasificare din tabelul nr. 3., stabilindu-se categoria

clientului.

Tabelul nr .3. Grila de clasificare a clientului

Categorie Punctaj minim Punctaj maxim

A 71 100

B 41 70

C 21 40

D 11 20

E 0 10

Sursa: Sorin Mihăescu- Control financiar bancar, Editura Universităţii Al. I.Cuza, Iaşi 2008, p. 165

În cazul determinării credit – scoring-ului pentru persoanele fizice, setul

de variabile luat în calcul este diferit faţă de solicitatorii de credite entităţi

economice.

De exemplu, BRD–GSG utilizează o structură de determinare scoring

pentru persoane fizice care cuprinde următoarele criterii (conform tabel 3):

Tabelul nr. 4. Model de determinare a rating-ului pentru persoane fizice.

Nr. Crt. Criteriul1. Criteriul unde locuieşte clientul

2. Durata rezidenţei la aceeaşi adresă

21



3. Profesia practicată

4. Durata lucrată în acelaşi loc de muncă

5. Telefon

6. Referinţe bancare

7. Situaţia familială8. Numărul de persoane la întreţinere

9. Venitul net lunar exprimat în lei

10. Garanţii

Sursa: BRD – Norme de creditare pentru persoane fizice.

În funcţie de punctajul acordat prin cumularea rezultatelor obţinute la

fiecare criteriu se determină, în final, scoring-ul de credite al clientului respectiv,

prin raportarea numărului de puncte la plajele de valori corespunzătoare celor

cinci categorii.

1.3.5. Controlul şi analiza bonităţii clienţilor pe baza metodologiei de RATING

Ratingul (cuvânt de origine americană „rating = evaluare“) desemnează

atât un proces (analiza riscului), cât şi rezultatul final al acestuia (nota).

Ratingul este un proces de evaluare a riscului ataşat unui titlu de creanţă

sintetizat într-o notă, permiţând un clasament în funcţie de caracteristicile parti-

culare ale titlului şi de garanţiilor emitentului.12

Pentru ratingul de credite reprezintă un calificativ exprimat numeric

aferent calităţii portofoliului de împrumuturi ale fiecărei unităţi bancare

teritoriale.

Scopul introducerii ratingului de credite este acela de a diferenţia

nivelurile de risc în cadrul portofoliului de împrumuturi al băncii pentru:

evitarea situaţiei grupării creditelor în categoriile cu risc major;

determinarea trendului calităţii portofoliului, astfel încât să se poată în-

treprindă măsurile necesare pentru a evita o deteriorare în timp a acestei calităţi;

asigurarea managementului riscului de credite şi protecţia corespunză-

toare a băncii împotriva acestui risc.

12 Lăzărescu, S. – Rating , ASE Bucureşti, 2000, pag.7

22



Ratingul de credite se bazează atât pe comparaţia de ordin statistic

(istoric), cât şi pe analiză şi prognoză. Sistemul de rating de credite poate fi de tip

bidimensional, coroborând rezultatele analizei caracteristicilor clientului cu cele

ale creditului.

Caracteristicile clientului se fundamentează pe analiza aspectelor

generale, financiare, poziţia în (sub)ramura de activitate, de management şi

strategie. Analiza caracteristicilor creditului se bazează pe istoricul relaţiei de

credit, îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, administrarea şi monitorizarea

creditului, serviciul datoriei, sursa de rambursare şi natura colateralelor.

Caracteristicile creditului se referă la toate creditele de care beneficiază clienţii

respectivi, pe termen scurt, mediu şi lung, în lei şi în valută. Analiza şi

determinarea rating-ului de credite se realizează în mod diferit pentru persoane

juridice faţă de persoanele fizice, iar criteriile avute în vedere diferă substanţial.

În cazul analizei persoanelor juridice se iau în calcul atât aspectele

financiare, cât şi cele nefinanciare care caracterizează respectivul client, dar şi de

creditul la care apelează acesta. Un model utilizabil pentru stabilirea rating-ului

unei persoane juridice ar putea fi sintetizat conform următoarei clasificări în care

CR1, CR2... CR5 semnifică diferite nivele de încadrare a clienţilor faţă de

criteriile luate în analiză.I. Caracteristicile clientului:

• generale

• finaciar

• management

• (sub)ramura de activitate

II.Caracteristicile creditului

• istoricul relaţiei de credit

• condiţiile de eligibilitate

• administrare

• colaterale

23



La determinarea rating-ului persoanelor juridice, se consideră că fiecare

criteriu poate lua o valoare cuprinsă între 1 şi 5, în funcţie de gradul de satisfacere

al acestuia, 1 fiind cea mai favorabilă valoare. Calculul final al rating-ului de

credit se face prin cumularea punctelor obţinute la fiecare criteriu analizat şi

raportarea totalului obţinut la numărul total de criterii analizate. Scopul final al

determinării rating-ului de credite este însă în toate cazurile acela de a stabili dacă

solicitantul poate fi creditat, în condiţiile asumării de către bancă a unui risc

limitat, dar şi acela de a determina tipurile de credite pe care banca le poate

acorda acestuia şi care dintre acestea este mai potrivit. Eficienţa aplicării metodei

prezentate de determinare a rating-ului depinde de considerarea factorilor cei mai

semnificativi ce pot constitui variabile ale sistemului, deoarece fenomenul de

compensare a unor caracteristici cu altele, prin punctajele atribuite, ar puteaconduce la vicierea rezultatului final. În cazul determinării rating-ului unei

persoane juridice, este necesară determinarea stării economico-financiare

prezentate şi de perspectivă, cât şi a evoluţiei situaţiei clientului în timp, pe baza

calculării unor indicatori economico-financiari reprezentanţi.

Ratingul de credit se calculează atât pe baza situaţiilor contabile

periodice, pentru a se cunoaşte, în mod real şi obiectiv, calitatea şi structura de

ansamblu a portofoliului de împrumuturi al băncii, dar şi ca obiectiv strategic deatins în perioada următoare privind calitatea portofoliului de credite, ca pârghie a

managementului riscului de credite.

Sistemul de rating de credite al BRD - Groupe Société Générale este de tip bi-

dimensional, deoarece coroborează rezultatele analizei criteriilor cantitative

(cuantificabile) cu cele calitative (necuantificabile) ale clienţilor. În cadrul criteriilor

cantitative (cuantificabile), stabilite pentru clienţii corporate, se includ: indicatorii de

bonitate înregistraţi de aceştia (lichiditatea patrimonială, solvabilitatea patrimonială,

profitabilitatea, gradul de îndatorare), unele criterii de natura trendului cifrei de afaceri, al

ponderii exportului în cifra de afaceri realizată de client, precum şi al sursei de

rambursare.

Criteriile calitative (necuantificabile), stabilite pentru clienţii corporate, se

bazează pe analiza calităţii acţionariatului, managementului, gradului de îndeplinire a

24



condiţiilor de eligibilitate, a strategiei adoptate de client, a condiţiilor de piaţă în care-şi

desfăsoară activitatea clientul, pe auditarea raportărilor contabile şi pe natura

colateralelor.

Pentru determinarea ratingului de credite pentru un client se procedează astfel:

– se evaluează fiecare indicator cantitativ şi calitativ;

– se determină ratingul de credit cu relaţia:

unde:

gs = greutatea specifică atribuită fiecărui criteriu;

Cr1...5 = numărul criteriului de rating

CR = ratingul de credit – se stabileşte performanţa financiară a clientului în funcţie de ratingul de credit

obţinut, conform corespondenţei din tabelul de mai jos.

Tabelul 5. Corespondenţa dintre ratingul de credit şi performanţa financiară a

unui client

Ratingul de credite Performanţa financiară1,00 – 1,80 A1,81 – 2,60 B

2,61 – 3,40 C3,41 – 4,20 D4,21 – 5,00 E

Ratingul de credit se calculează pentru toţi clienţii corporate aflaţi în portofoliu,

pe baza situaţiilor financiare anuale, iar în cursul anului cu ocazia acordării/revizuirii

creditelor. De asemenea prin determinarea ratingului de credit se urmăreşte cunoaşterea

reală şi obiectivă a calităţii şi a structurii de ansamblu a portofoliului de împrumuturi al

băncii şi diferenţierea nivelurilor de risc în cadrul acestuia.

La nivelul BRD - Groupe Société Générale , ratingul de credite reprezintă un

obiectiv dinamic, fiind supus revizuirii periodice. Cel puţin o dată pe an, în funcţie de

obiectivele strategice ale băncii, de situaţia reală a portofoliului de împrumuturi şi de

evoluţiile pieţei, la propunerea Direcţiei de Management al Riscurilor şi Metodologie,

managementul de top al BRD - Groupe Société Générale aprobă ratingul de credite

acceptabil pentru bancă pe anul următor, cu defalcare pe sucursalele judeţene.

25



Introducerea acestui sistem de rating de credite, pe de o parte asigură un

instrument util pentru creşterea calităţii portofoliului de credite, iar pe de altă parte,

constituie o reacţie de adaptare a BRD - Groupe Société Générale la realităţile tot mai

complexe ale mediului în care operează, prin diminuarea potenţialului de risc aferent

portofoliului de împrumut.

Pentru o mai bună gestionare a riscului în activitatea de creditare, BRD - Groupe

Société Générale îşi stabileşte limite de risc pentru un eşantion reprezentativ de clienţi

faţă de care aceasta înregistrează expunere. Limita de risc reprezintă un instrument de

monitorizare permanentă a riscului din operaţiuni de creditare şi alte operaţiuni/produse

similare creditului, în scopul identificării, al evaluării şi al controlului influenţei negative

a factorului de risc de credit asupra rezultatului financiar al băncii.

Limitele de risc se stabilesc atât pe baza analizei fluxului de lichidităţi previzionat, cât şi pe baza analizei interdependente a aspectelor financiare şi nefinanciare

ce caracterizează activitatea clientului. De asemenea, limitele de risc se stabilesc pe total

şi pe structură şi includ atât riscurile directe, cât şi cele indirecte aferente, după cum

urmează:

o limita de risc directă acoperă riscul de credit implicat de creditele şi

scrisorile de garanţie de care beneficiază clientul, de operaţiunile de

schimb valutar la termen şi de operaţiunile de capital;o limita de risc indirectă acoperă riscul de credit indirect faţă de un client,

risc ce derivă din operaţiunile de factoring şi scont efectuate de către

bancă.

La stabilirea limitelor de risc, banca are în vedere ratingul de credit aferent

categoriei respective de împrumutaţi. În funcţie de numărul de puncte rezultat, banca a

stabilit cinci categorii de risc – de la categoria I, care are cel mai scăzut grad de risc până

la categoria cu cel mai mare grad de risc – fiecărei categorii de risc fiindu-i atribuite

următoarele tendinţe:

Tabelul 6. Tendinţe atribuite pentru fiecare categorie de risc

Categoria

de risc

Rating de

credit

Tendinţe

26



I 1,00 – 1,80 Majorare

semnificativăII 1,81 – 2.60 Majorare

III 2,61 – 3,40 Menţinere

IV 3,41 – 4,20 Reduceri si uneori

menţinereV 4,21 – 5,00 Reducere

semnificativă

Nivelul limitei de risc se stabileşte în funcţie de tendinţe, rezultate ca urmare a

aplicării scoringului, analiza fiind coroborată cu nivelul cifrei de afaceri realizate de către

client şi cu posibilitatea acestuia de a genera fluxuri de numerar pozitive etc. Limitele de

risc care pot fi atribuite unui client sunt cu atât mai mari cu cât performanţele economico-

financiare şi aspectele nefinanciare sunt mai bune şi atrag după sine un scoring mai bun.

Înainte de acordarea oricărui produs tip credit unui client, indiferent de nivelul

expunerii totale a BRD - Groupe Société Générale faţă de clientul respectiv, este

obligatorie consultarea informaţiei de risc bancar înscrise în arhiva C.R.B.

Utilizarea acestei informaţii îmbunătăţeste capacitatea BRD - Groupe Société

Générale de a monitoriza şi controla direct expunerile şi riscurile în relaţia cu fiecareclient şi, mai mult, de a determina situaţia financiară a clienţilor potenţiali şi

comportamentul lor în ceea ce priveşte serviciul datoriei. BRD - Groupe Société Générale

monitorizează situaţia expunerii faţă de primii 100 de clienţi şi de cei care reprezintă

debitorii unici, expunerile mari şi angajamentele persoanelor aflate în relaţii speciale cu

banca.

1.3.6. Controlul şi analiza bonităţii clienţilor prin verificarea calităţii portofoliului de

credite angajate

În stabilirea performanţelor agenţilor economici care au avut relaţii de

creditare anterioare, banca efectuează o analiză şi verificare a calităţii

portofoliului de credite angajate, pe baza indicatorilor de performanţă financiară

şi a indicatorilor de bonitate a serviciului datoriei, după cum urmează:

27



a. Indicatorii de performanţă financiară, în funcţie de rezultatul

obţinut pentru fiecare indicator, fac posibilă încadrarea clientului care solicită creditul

în una din următoarele categorii de credit:

Tabelul nr. 7. – Grila de încadrare a clientului într-o categorie de credit pe

baza indicatorilor de bonitate

Indicatorul deperformanţă financiară

Categorii de credite

A B C D EGradul de îndatorare (%) 3-30 30-50 50-65 65-85 > 80

Lichiditatea imediată (%) > 110 85-110 65-85 50-65 < 50

Solvabilitatea

patrimonială (%)

> 50 40-50 30-40 20-30 <20

Rentabilitatea financiară(%)

> 10 5-10 3-5 1-3 <1

Gradul de acoperire acheltuielilor din venituri(%)

>120 100-200 90-100 70-90 <70

Punctaj pentruindicator

10 8 6 4 2

TOTAL PUNCTAJ 41-50 26-40 11-25 1-10 0

Sursa: Mihăescu S., Controlul financiar bancar, Editura Sedcom Libris,

Iaşi, 2001, p. 32Pentru fiecare indicator de performanţă financiară a clientului, în funcţie

de încadrarea acestuia în limitele stabilite, se acordă un anumit punctaj, care, prin

însumare, determină un punctaj total, pe baza căruia se face încadrarea portofo-

liului de credite într-una din cele 5 categorii.13 În situaţia în care punctajul obţinut

de un client se apropie de limita superioară sau de limita inferioară punctajului

aferent fiecărei categorii, acesta se poate majora sau diminua cu 1-3 puncte, în

funcţie de aprecierea generală a activităţii clientului, astfel încât categoriacreditului respectiv să fie trecut la categoria de credite superioară sau inferioară.

Categoria A – cuprinde clienţii care desfăşoară o activitate economico-financiară

rentabilă, având asigurate toate condiţiile care să le permită rambursarea la termen

13 Marcel Ghiţă, Control financiar, bancar şi fiscal , Tiprografia Universităţii din Craiova,Craio-va, 1998, p. 121

28



a ratelor scadente, cât şi plata dobânzilor aferente, iar pentru perioada următoare,

se prevede menţinerea performanţelor financiare la un nivel ridicat.

Categoria B – grupează clienţii care au o situaţie economico-financiară

bună în prezent şi realizează indicatorii de bonitate la un nivel superior, dar pentru

o perioadă următoare nu sunt perspective privind menţinerea performanţelor

financiare, la acelaşi nivel existând probleme de natură organizatorică,

tehnologică, de personal sau legată de natura şi obiectivul activităţii.

Categoria C – cuprinde clienţii băncii care, în prezent, au o situaţie

economico-financiară satisfăcătoare, existând totuşi tendinţa de deteriorare a

indicatorilor de producţie şi de eficienţă.

Categoria D – grupează agenţii economici clienţi ai băncii care

înregistrează o situaţie economico-financiară instabilă, cu indicatori de nivel

inferior, pendulând în perioade relativ scurte între o activitate nesatisfăcătoare şi

una satisfăcătoare.

Categoria E – cuprinde clienţii care desfăşoară o activitate nerentabilă,

înregistrând pierderi, existând incertitudine cu privire la capacitatea acestora de a

rambursa creditele acordate şi dobânzile aferente.

b. Analiza şi controlul bancar al serviciului datoriei, prin care se

înţelege capacitatea agenţilor economici împrumutaţi de a rambursa creditele la

scadenţă şi de a plăti dobânzile datorate la termenele stabilite, cu ajutorul

următorilor indicatori:

Acoperirea dobânzii se determină ca raport între rezultatul înaintea

plăţii dobânzii şi impozitului pe profit şi cheltuieli cu dobânda. Cu cât rezultatul este

mai mare, cu atât gradul de acoperire al dobânzii este mai ridicat şi situaţia

economico-financiară a clientului permite plata la termen a dobânzilor datorate;

Credite restante, în valori şi în prezent faţă de totalul creditelor

angajate de agentul economic, analiză făcută la zi, dar şi în dinamică pe o perioadă de

1-3 ani;

29



Plăţi restante totale, din care către furnizori şi antreprenori, atât în cifre

absolute, cât şi procente faţă de plăţile efective către furnizori de la începutul perioadei

analizate.

Concluziile analizei şi controlului bancar asupra datoriei pot fi

următoarele14:

bună – când ratele din credite s-au rambursat, în general, la scadenţă,

iar dobânzile datorate au fost plătite la termenele stabilite. În această categorie, vor fi

incluşi agenţii economici la care ponderea creditelor restante în totalul celor angajate

este mai mică sau cel mult egală cu 20%, iar eventualele credite restante şi dobânzi

neplătite nu sunt mai vechi de 7 zile;

slabă – în situaţia în care ratele şi dobânzile sunt plătite cu o întârziere

de până la 30 de zile;

necorespunzător, când fie ratele din credite, fie dobânzile datorate nu

au fost rambursate sau plătite pe o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice,

indiferent de volumul şi ponderea lor.

Tabelul nr.8. Matricea clasificării creditelor

Performanţafinanciarăa clientului

Serviciul datorieiBun

(credit curent)Slab (credite restante

până la 30 de zile)Necorespunzător

Categoriide credite

A Credite cu minim derisc, standard

Credite în observaţie Credite substandard

B Credite în observaţie Credite sub standard Credite de riscmajor, pierdere

C Credite sub standard Credite sub standard Credite de riscmajor, pierdere

D Credite

incerte, îndoielnice

Credite de risc major,

pierdere

Credite de risc

major, pierdereE Credite de risc major,

pierdereCredite de risc major, pierdere

Credite de riscmajor, pierdere

Sursa: Mihăescu S., Controlul financiar bancar, Editura Sedcom Libris,

Iaşi, 2008, p. 168

14 Cocriş V.,Chirleşan D., Economie bancară Repere teoretice şi studiu monografic Ediţia a II-a, EdituraUniversităţii”Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, p.38- 39

30



Creditele cu risc minim, standard (S), sunt acele plasamente ce nu

implică dificultăţi în recuperare şi riscuri care ar putea periclita administrarea

datoriei în maniera convenită prin contractul de credite la acordarea

împrumutului. Aceste credite sunt acordate clienţilor solvabili pentru afaceri bune

şi sigure.

Creditele în observaţie (IO) sunt acele plasamente acordate unor clienţi cu

rezultate economico-financiare foarte bune, dar care, în anumite perioade scurte

de timp, întâmpină unele greutăţi în rambursarea ratelor scadente şi plata dobân-

zilor aferente.

Creditele sub standard (SS) sunt plasamente care prezintă riscuri şi

periclitează stingerea datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea netă a

capitalului şi/sau capacităţii de plată a beneficiarului de împrumuturi. Această

categorie de credite este caracterizată prin posibilitatea reală ca banca să preia

parţial unele pierderi, dacă deficienţele din activitatea clientului nu sunt corectate

pe parcurs.

Creditele incerte (I) sunt acele împrumuturi, în cazul cărora rambursarea

sau lichidarea pe baza condiţiilor de contract, valorilor şi garanţiilor existente,

este incertă. Aceste active sunt acelea care sunt protejate într-o mică măsură sau

chiar neprotejate de valoarea realizabilă a garanţiei lor.

Creditele cu risc major, creditele pierdere (P) sunt considerate acele pla-

samente care nu pot fi restituite băncii, ceea ce face ca înregistrarea lor în

continuare ca active bancare să nu fie garantată.15 Concluziile rezultate din analiza

şi controlul bancar al portofoliului de credite sunt avute în vedere la acordarea de

noi împrumuturi în perioadele următoare, după cum urmează:

pentru agenţii economici încadraţi în categoria A, aprobarea creditelor

solicitate presupune un risc foarte mic pentru bancă şi nu ridică probleme; în cazul agenţilor economici din categoriile B şi C, decizia de aprobare

a creditelor are suficiente argumente favorabile, dar şi unele motive de îngrijorare, mai

15 Basno, Cezar, Dardac Nicolae – „Management bancar”, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p. 204

31



ales, în ceea ce priveşte perspectivele viitoare ale activităţii economico-financiare a

acestora;

aprobarea unor credite pentru agenţii economici din ultimele două cate-

gorii (D, E), presupune asumarea unor riscuri majore pentru bancă, iar pentru cei din

categoria E, chiar posibilitatea înregistrării unor pierderi, determinând îngreunarea

condiţiilor de acordare.

32



Capitolul 2 Analiză comparativă a riscului de insolvabilitate la BRD şi Uni-Credit Ţiriac Bank

UniCredit Ţiriac Bank este membră a Grupului UniCredit, unul dintre cei mai

importanţi jucători de pe piaţa europeană a serviciilor financiare, cu o reţea de 7.200 de

sucursale în 20 de ţări.UniCredit Ţiriac Bank este o bancă universală ce oferă produse şi

servicii calitative la standarde internaţionale atât persoanelor fizice, companiilor mici şimijlocii, cât şi marilor corporaţii multinaţionale din România. În plus, clienţii băncii

beneficiază de toate avantajele oferite de o reţea extinsă, la care se adaugă avantajul

cunoaşterii pieţei locale şi cel al apartenenţei la un important grup bancar.

Pentru UniCredit Ţiriac Bank, cele mai importante aspecte sunt succesul clienţilor

săi şi valoarea adaugată pe care o oferă acestora. Consultanţii băncii au expertiza

necesară pentru a oferi soluţii bancare excelente clienţilor din ţară şi de peste hotare,

construind cu acestia o legătură profesională bazată pe încredere reciprocă. Încrederea

este cladită atât prin competenţa consultanţilor băncii, cât şi prin apropierea de clienţi şi

capacitatea angajatilor băncii de a identifica la timp necesităţile acestora.

Pe 31 mai 2007 s-a finalizat tranzacţia care a dus la fuziunea prin absorbţie dintre

Banca Comercială HVB Ţiriac Bank S.A., banca absorbantă şi UniCredit Romania S.A.,

banca absorbită. Ca urmare a fuziunii, la data de, Banca Comercială HVB Ţiriac Bank

S.A. a preluat toate drepturile şi obligaţiile băncii absorbite, şi anume UniCredit România

S.A., iar banca absorbită a fost dizolvată fără lichidare prin transmiterea universală a

patrimoniului acesteia (totalitatea activelor şi pasivelor) către banca absorbantă.

Tabelul nr.9 Principalii indicatori ai nivelului de activitate UniCredit Ţiriac

Bank

UniCredit Ţiriac Bank - Indicatori la sfârşitul anului 2007:

33



Angajati: aprox. 2.700;Clienti: > 600.000;Retea: 142 subunităţi : 111 sucursale, 28 agenţii şi 3 puncte de lucru;Profit net: 215,91 milioane RON;

Venituri totale: 1,673 miliarde RON;Active totale: 12,9 miliarde RON;Sursa: adaptare după www.unicredit-tiriac.ro

Banca Română pentru Dezvoltare a fost înfiinţată la 1 decembrie 1990 ca bancă

independentă cu statutul juridic de societate pe acţiuni, ce a preluat activele şi pasivele

Băncii de Investiţii, cu autorizaţie completă de desfăşurare de activităţi bancare. Banca

Română pentru Dezvoltare a fost înregistrata în februarie 1991 ca societate pe actiuni cu

capitalul social detinut de statul român.În martie 1999, Société Générale a achiziţionat un pachet de acţiuni la Banca

Română pentru Dezvoltare de la Fondul Proprietăţii de Stat şi, în acelaşi timp, a majorat

capitalul social al Băncii Romane pentru Dezvoltare ajungând să deţină 51% din acţiuni.

Din ianuarie 2001, acţiunile băncii au fost admise la tranzacţionare şi cotate în

Categoria I (First Tier) a Bursei de Valori Bucureşti care îşi desfăşoară activitatea în

conformitate cu Legea Pieţelor de Capital nr. 297/2004 (cu modificările ulterioare).

În 2004, Société Générale a achiziţionat şi restul participaţiei statului român în

Banca Română pentru Dezvoltare, majorându-şi astfel acţiunile deţinute la 58,32%.

În data de 27 mai 2004, denumirea juridică de Banca Română pentru Dezvoltare a

fost schimbată în BRD-Groupe Société Générale SA.

BRD - Groupe Société Générale este o bancă universală oferind servicii atât

persoanelor fizice cât si companiilor. Strategia BRD combină creşterea susţinută cu un

nivel ridicat de renta-bilitate.

BRD - Groupe Société Générale este a doua bancă românească, după activele

bancare. Cu o capitalizare de 3,5 miliarde euro la sfârşitul lunii decembrie 2007, BRD -

Groupe Société Générale deţine prima poziţie, conform acestui indicator, între societăţile

din domeniul financiar, listate la Bursa de Valori Bucureşti şi a doua poziţie după acelaşi

nivel al capitalizării bursiere dacă luăm în considerare toate companiile listate la BVB,

indiferent de domeniu.

34



BRD - Groupe Société Générale este prezentă în toate judeţele României printr-o

reţea de peste 800 de agenţii şi peste 1.300 ATM-uri. În luna decembrie 2007, BRD

număra 2,3 milioane clienţi activi individuali şi corporativi şi peste 2,2 millioane de

carduri.

Calitatea servicilor noastre este garantată de cei peste 8.500 de profesionişti care

formează echipa BRD. Acţionarul principal al BRD este Société Générale, unul dintre

cele mai mari grupuri bancare din zona euro, ale cărui servicii sunt utilizate de 27

milioane de clienţi din întreaga lume.

Tabelul nr. 10 Principalii indicatori ai nivelului de activitate BRD – GSG

BRD – GSG - Indicatori la sfârşitul anului 2007:

Angajati: aprox. 8.500;Clienti: > 2.300.000;Retea: 806 subunităţi;Profit net: 917 milioane RON;Venituri totale: 9,945 miliarde RON;Active totale: 38,9 miliarde RON;

Sursa: adaptare după www.brd.ro

Pentru analiza comparativă a riscului de insolvabilitate am ales două instituţii

bancare de talii diferite, BRD – GSG fiind a doua bancă românească după total active la

sfârşitul anului 2007, în timp ce UniCredit Ţiriac Bank era a şasea. Ca şi profitabilitate,

BRD – GSG se situa la finele lui 2007 tot pe poziţia a doua, în timp ce UniCredit Ţiriac

Bank era pe poziţia a cincea. Scopul final a fost acela de a reliefa mai bine diferenţele

potenţiale care ar putea exista între două bănci de talii diferite, în special sub aspectul

riscului de insolvabilitate la care acestea se supun.

Un alt obiectiv al acestei analize a fost şi acela de a studia modul în care s-a

modificat expunerea fostei bănci UniCredit România la riscul de insolvabilitate în urma

fuziunii cu HVB Ţiriac Bank în anul 2007, şi anume dacă riscul de insolvabilitate a

crescut sau s-a diminuat. Altfel spus, am dorit să studiez dacă pe lângă efectele benefice

ale acestei fuziuni din punct de vedere al rentabilităţii şi al eficienţei, au existat şi efecte

35



poztive sub aspectul creşterii solvabilităţii acesteia şi dacă noua instituţie de credit are un

nivel de solvabilitate mai ridicat decât fosta bancă UniCredit România.

În realizarea acestei analize am pornit de la situaţiile patrimoniale şi bilanţurile

celor două instituţii bancare, prezentate în anexele 1 şi 2. Pentru UniCredit Ţiriac Bank,

am considerat pentru anul 2006 bilanţul contabil al UniCredit România, iar pentru anul

2007 situaţia patrimoniului băncii rezultate după fuziunea cu HVB Ţiriac Bank.

De asemenea, am mai utilizat date din rapoartele administratorilor realizate pe

baza situaţiilor financiare pentru exerciţiile 2006 şi 2007 ale celor două bănci.

2.1Analiza comparativă a riscului de solvabilitate

1.)Calculul şi analiza indicatorilor de adecvare a capitalului conform Acordurilor

de la Basel

1.1.) Determinarea capitalurilor proprii Tier I, Tier II şi Tier III pentru BRD în

anii 2006 şi 2007, UniCredit România în 2006 şi UniCredit Ţiriac Bank în 2007

În conformitate cu acordul II de la Basel, capitalurile Tier I cuprind capitalul

social şi rezervele, din care se deduc pierderile din anul curent, viitoarele restituiri de taxeşi impozite şi activele intangibile (fondul de comerţ).

Pentru BRD-GSG, valoarea capitalurilor proprii de bază numite şi tier I la

sfârşitul anului 2006 este:

Capitaluri Tier I BRD2006 = (capital social + rezerve ) - fondul de comerţ =

696.901.518 + 513.552.229 – 13.509.991 = 1.196.943.756 Ron.

Pentru BRD-GSG, valoarea capitalurilor proprii de bază numite şi tier I la

sfârşitul anului 2007 este:

Capitaluri Tier I BRD2007 = (capital social + rezerve ) - fondul de comerţ =

696.901.518 + 513.552.229 – 9.006.658 = 1.201.447.089 Ron.

Capitalurile Tier II cuprind provizioanele şi rezervele din reevaluare.

36



Capitaluri Tier II BRD2006 = provizioane + rezerve din reevaluare = 39.307.725

+ 281.110.850 = 320.418.575 Ron

Capitaluri Tier II BRD2007 = provizioane + rezerve din reevaluare = 60.064.963

+ 736.853.377 = 796.918.340 Ron

Se observă că în exerciţiul financiar 2007, nivelul Tier II al capitalizării BRD a

crescut in valori absolute cu 476.499.765 Ron. şi o creştere procentuală de 148,71 %.

Capitaluri Tier III BRD2007 = Datoria subordonată = 722.040.000 Ron.

Capitaluri Tier III BRD2006 = Datoria subordonată = 676.340.000 Ron.

În exerciţiul financiar 2007, nivelul Tier III al capitalizării BRD a crescut in valori

absolute cu 45.700.000 Ron. şi o creştere procentuală de 6,75 %.

Per ansamblu capitalurile Tier II + Tier III au crescut în valori absolute cu522.199.765 Ron, înregistrându-se o creştere procentuală de 55,40 %.

Pentru UniCredit România, valoarea capitalurilor proprii de bază, numite şi Tier I

la sfârşitul anului 2006 a fost:

Capitaluri Tier I UniCredit România2006 = capital social + rezerve =

210.440.400 + 38.409.762 = 248.850.162 Ron.

Pentru UniCredit Ţiriac Bank, valoarea capitalurilor proprii de bază numite şi tier I la sfârşitul anului 2007 este:

Capitaluri Tier I UniCredit Ţiriac Bank2007 = capital social + rezerve =

379.109.245 + 221.470.118 = 600.579.363 Ron.

Capitaluri Tier II UniCredit2006 = provizioane + rezerve din reevaluare =

39.823.668 + 8.197.621 = 48.021.289 Ron.

Capitaluri Tier II UniCredit Ţiriac2007 = provizioane + rezerve din reevaluare =

75.073.592 + 73.461.694 = 148.535.286 Ron.

Capitaluri Tier III UniCredit România 2006 = Datoria subordonată = 50.725.500

Ron.

Capitaluri Tier III UniCredit Ţiriac Bank 2007 = Datoria subordonată =

383.334.558 Ron.

37



Se observă că în urma fuziunii cu HVB Ţiriac, nivelul Tier II al capitalizării noii

instituţii de credit înregistreză valori absolute cu 100.513.997 Ron. şi s-a înregistrat o

creştere procentuală de 209,31 % faţă de UniCredit România în anul 2006, în timp ce

nivelul Tier III a crescut în valori absolute cu 332.609.058 Ron. şi procentual cu 655,32

%. Per ansamblu Tier II şi Tier III au crescut în valori absolute cu 433.123.055 Ron şi

procentual cu 438,61 %.

Considerăm totuşi că aceaste creşteri nu au o semnificaţie aparte decât raportate la

expunerea netă agregată la nivelul celor două bănci, pentru a se putea face aprecieri cu

referire la nivelul solvabilităţii şi la modul în care fuziunea a afectat-o în sensul creşterii

sau al scăderii acesteia.

1.2.)Calculul expunerii nete la risc

Expunerea netă a fost calculată conform metodologiei Basel II, utilizându-se

abordarea standard şi în conformitate cu legislaţia română16, şi cuprinde expunerea netă

bilanţieră şi expunerea netă extrabilanţieră privind riscul de credit.

EN = ENB + ENE;

Expunerea netă bilanţieră reprezintă suma ponderată a elementelor de activ lavaloarea netă (după deducerea elementelor de pasiv rectificative) cu gradul lor de risc de

credit.

n

ENB = Σ Ai x GRCi;

i=1

Expunerea netă din elemente în afara bilanţului reprezintă suma ponderată a

elementelor din afara bilanţului transformate în echivalent credit cu gradul lor de risc de

credit.

n

ENE = Σ(Ei x ECi) x GRCi;

i=1

16 “Regulamentul B.N.R.-C.N.V.M. nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit potrivit abordăriistandard”

38



1.2.1.)Calculul expunerii nete la risc a BRD în anii 2006 şi 2007

Tabelul nr. 11 EXPUNERE NETĂ BILANŢIERĂ BRD 2006

-RON-

ELEMENTE DE ACTIV SUME NETE

GRADUL DE

RISC DE

CREDIT(%)

EXPUNEREA

NETĂ

Casa, disponibilităţi la bănci

centrale

8.332.701.167 0 0

Efecte publice si valori asimilate 583.667 0 0Valori de recuperat de la banci 39.676.246 20 7.935.249Cont de corespondent la banci 31.042.012 20 6.208.402

Depozite la vedere la banci 174.170.380 20 34.834.076Depozite la termen la institutii de

credit

95.425.030 20 19.085.006

Credite la termen acordate

institutiilor de

credit

182.940.000 20 36.588.000

Depozit colateral plasat în

strainatate pentru garantii

357.160 20 71.432

Depozite la termen la BNR 113.595.675 0 0Credite corporative 6.264.440.896 100 6.264.440.89

6Credite de consum 5.362.147.819 75 4.021.610.86

4Credite acordate IMM 4.668.076.269 75 3.501.057.20

1Credite ipotecare şi imobiliare

acordate persoanelor fizice

1.009.073.280 35 353.175.648

Obligaţiuni corporative 3.500.000 100 3.500.000Credite restante 137.034.644 100 137.034.644Credite îndoielnice 355.934.141 100 355.934.141Obligatiuni si alte titluri cu venit

variabil

16.708.333 100 16.708.333

Participaţii 25.929.479 100 25.929.479Părţi în cadrul societăţilor 16.254.621 0 0

39



comerciale legate- fondul comercial, în măsura în

care a fost achiziţionat cu titlu

oneros

13.509.991 0 0

Imobilizări corporale 1.026.166.126 100 1.026.166.126

Alte active 18.178.656 100 18.178.656Cheltuieli înregistrate în avans si

venituri angajate

116.421.990 100 116.421.990

TOTAL 15.944.880.1

43Sursa: adaptare după www.brd.ro

La sfârşitul anului 2006, expunerea netă bilanţieră a elementelor de activ pentru

B.R.D. a fost: ENB BRD2006 = 15.944.880.143 Ron.

Tabelul nr. 12 EXPUNERE NETĂ EXTRABILANŢIERĂ BRD 2006

-RON-

CONTURI ÎN AFARA

BILANŢULUISUME NETE

ECHIVALET

CRE

DIT

GRADUL DE

RISC DE

CREDIT

EXPUNEREA

NETĂ

acceptări si andosări 1,738,144,260 100 100 1,738,144,26

garantii date altor institutii de credit 712,255,533 100 50 356,217,766Angajamente 3,139,608,589 100 100 3,139,608,58TOTAL 5,233,880,61Sursa: adaptare după www.brd.ro

La sfârşitul anului 2006, expunerea netă extrabilanţieră pentru B.R.D. a fost:

ENB BRD2006 = 5.233.880.615 Ron

EN BRD2006 = ENB BRD2006 + ENE BRD2006 = 15.944.880.143 +

5.233.880.615 = 21.178.760.758 Ron.

Tabelul nr. 13 EXPUNERE NETĂ BILANŢIERĂ BRD 2007

-RON-

ELEMENTE DE ACTIV SUME NETE GRADUL DE

RISC DE

EXPUNEREA

NETĂ

40



CREDIT


centrale

11,222,130,96

9

0 0

Efecte publice şi valori asimilate 91,901,086 0 0Valori de recuperat de la bănci 125,617,414 20 25,123,482Cont de corespondent la bănci 63,558,922 20 12,711,784Depozite la vedere la banci 6,373,300 20 1,274,660Depozite la termen la institutii de

credit

323,329,600 20 64,665,920


institutiilor de

credit

231,290,000 20 46,258,000



358,215 20 71,643

Credite corporative 8,403,138,535 100 8,403,138,53

5Credite de consum 8,388,177,458 75 6,291,133,09

3Credite acordate IMM 6,041,973,801 75 4,531,480,35

1Credite ipotecare şi imobiliare


1,386,891,885 35 485,412,159

Credite restante 191808494 100 191808494Credite îndoielnice 498203881 100 498203881Obligaţiuni corporative 3,500,000 100 3,500,000Obligatiuni si alte titluri cu venit

variabil

16,708,333 100 16,708,333

Participaţii 41,223,915 100 41,223,915Părţi în cadrul societăţilor

comerciale legate

41,009,515 0 0

- fondul comercial, în măsura în


oneros

9,006,658 0 0

Imobilizări corporale 1,256,190,149 100 1,256,190,14

9Alte active 72,642,486 100 72,642,486Cheltuieli înregistrate în avans si 223,13 100 223,130,442

41



venituri angajate 0,442TOTAL 22.164.677.3

27Sursa: adaptare după www.brd.ro

La sfârşitul anului 2007, expunerea netă bilanţieră a elementelor de activ pentruB.R.D. a fost: ENB BRD2007 = 22.164.677.327 Ron. Aşadar se observă o creştere a

expunerii nete bilanţiere de 6.219.797.184 Ron, şi în valori procentuale de 39 %, care

corespunde şi unei creşteri substanţiale a activului total al băncii de 39,03 % în 2007

comparativ cu 2006. Din analiza acestor date reiese că gradul mediu de risc de credit al

activelor băncii a rămas relativ constant în perioada considerată

Tabelul nr. 14 EXPUNERE NETĂ EXTRABILANŢIERĂ BRD 2007

-RON-

CONTURI ÎN AFARA

BILANŢULUISUME NETE

ECHIVALET

CREDIT

GRADUL DE

RISC DE

CREDIT

EXPUNEREA

NETĂ

acceptări si andosări 6,071,653 100 100 6,071,653

garantii date altor institutii de credit 5,642,224,608 100 50 2,821,112,30Angajamente 3,733,248,031 100 100 3,733,248,03

TOTAL 6,560,431,98Sursa: adaptare după www.brd.ro

EN BRD2007 = ENB BRD2007 + ENE BRD2007 = 22.164.677.327 +

6.560.431.988 = 28.725.109.315 Ron.

1.2.2.)Calculul expunerii nete a UniCredit România în 2006 şi UniCredit Ţiriac

Bank în 2007

Tabelul nr. 15 EXPUNERE NETĂ BILANŢIERĂ UNICREDIT ROMÂNIA 2006

-RON-

42




GRADUL DE

RISC DE

CREDIT

EXPUNEREA

NETĂ


centrale

749.301.069 0 0

Alte titluri acceptate pentru

refinanţare la băncile centrale

14.961.030 0 0

Valori de recuperat de la banci 59.135.979 20 11.827.195Cont de corespondent la banci 43.611.376 20 8.722.275Depozite la vedere la banci 129.925.813 20 25.985.162Depozite la termen la institutii de

credit

75.681.987 20 15.136.397


institutiilor de credit

18.690.591 20 3.738.118



0 20 0

Credite corporative 245.115.494 100 245.115.494Credite de consum 709.200.831 75 531.900.623Credite acordate IMM 473.889.956 75 355.417.467Credite ipotecare şi imobiliare


163.410.329 35 57.193.615

Credite restante 29.413.859 100 29.413.859Credite îndoielnice 13.072.826 100 13.072.826

Acţiuni 0 100 0Obligatiuni emise de organisme

publice

0 0 0

Participaţii 166.776 100 166.776Părţi în cadrul societăţilor

comerciale legate

0 0 0

Imobilizări necorporale 3.811.240 0 0Imobilizări corporale 89.155.234 100 89.155.234Alte active 1.138.620 100 1.138.620Cheltuieli înregistrate în avans si

venituri angajate

34.199.937 100 34.199.937

TOTAL 1.422.183.59

8Sursa: adaptare după www.unicredit-tiriac.ro


UniCredit România a fost: ENB UniCredit România 2006 = 1.422.183.598 Ron.

43



Tbelul nr. 16 EXPUNERE NETĂ EXTRABILANŢIERĂ UNICREDIT ROMÂNIA

2006 -RON-

CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI SUME NETEECHIVALET

CREDIT

GRADUL DE

RISC DE

CREDIT

EXPUNEREA

NETĂ

acceptări si andosări 155.780.515 100 100 155.780.515garantii date altor institutii de credit 41.009.690 100 50 20.504.845Angajamente 192.203.894 100 100 192.203.894

TOTAL 368.489.254Sursa: adaptare după www.unicredit-tiriac.ro

EN UniCredit România2006 = ENB UniCredit România2006 + ENE UniCredit

România2006 = 1.422.183.598 + 368.489.254 = 1.790.672.852 Ron.

Tabelul nr. 17 EXPUNERE NETĂ BILANŢIERĂ UNICREDIT ŢIRIAC BANK

2007 -RON-


GRADUL DE

RISC DE

CREDIT

EXPUNEREA

NETĂ


centrale

3.196.422.334 0 0

Alte titluri acceptate pentru

refinanţare la băncile centrale

0 0 0

Valori de recuperat de la banci 125.658.411 20 25.131.682Cont de corespondent la banci 66.689.595 20 13.337.919Depozite la vedere la banci 165.853.616 20 33.170.723Depozite la termen la institutii de

credit

123.852.103 20 24.770.420


institutiilor de credit

72.204.739 20 14.440.947



0 20 0

Credite corporative 4.761.016.355 100 4.761.016.35

44



5Credite de consum 2.545.650.735 75 1.909.238.05

1Credite acordate IMM 260.584.658 75 195.438.493Credite ipotecare şi imobiliare


234.942.453 35 82.229.858

Credite restante 54.948.078 100 54.948.078Credite îndoielnice 63.364.050 100 63.364.050Acţiuni 5.371.299 100 5.371.299Obligatiuni emise de organisme

publice

825.473.044 0 0

Participaţii 0 100 0Părţi în cadrul societăţilor

comerciale legate

2.808.059 0 0

Imobilizări necorporale 26.476.360 0 0Imobilizări corporale 215.08

0.572

100 215.080.572

Alte active 69.598.971 100 69.598.971Cheltuieli înregistrate în avans si

venituri angajate

52.747.272 100 52.747.272

TOTAL 7.519.884.69

0Sursa: adaptare după www.unicredit-tiriac.ro


Unicredit Ţiriac Bank a fost: ENB Unicredit Ţiriac Bank 2007 = 7.519.884.690 Ron.

Creşterea expunerii nete bilanţiere ca urmare a fuziunii cu HVB Ţiriac Bank şi a creşterii

nivelului de activitate a fost de 6.097.701.092 Ron.

Tabelul nr. 18 EXPUNERE NETĂ EXTRABILANŢIERĂ UNICREDIT ŢIRIAC

BANK 2007 -RON-

CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI SUME NETEECHIVALET

CREDIT

GRADUL DERISC DE

CREDIT

EXPUNEREA

NETĂ

acceptări si andosări 322.034.781 100 100 322.034.781garantii date altor institutii de credit 4.040.803.338 100 50 2.020.401.66

Angajamente 2.023.042.458 100 100 2.023.042.45TOTAL 4.365.478.90Sursa: adaptare după www.unicredit-tiriac.ro

45



EN UniCredit Ţiriac2006 = ENB UniCredit Ţiriac2006 + ENE UniCredit

Ţiriac2006 = 7.519.884.690 + 4.365.478.908 = 11.885.363.598 Ron

1.3.Calculul indicatorilor de adecvare a capitalului conform Acordului de la Basel

şi analiza valorilor acestora

Ind. adecv I BRD2006 = Capitaluri Tier I BRD2006 / Expunerea netă BRD2006

=1.196.943.756 / 21.178.760.758 = 5,65%.

Ind. adecv I BRD2007 = Capitaluri Tier I BRD2007 / Expunerea netă BRD2007

= 1.201.447.089 / 28.725.109.315 = 4,18%.

Ind. adecv I Unicredit2006 = Capitaluri Tier I Unicredit2006 / Expunerea netă

Unicredit2006 = 248.850.162 / 1.790.672.852 = 13,89 %;Ind. adecv I Unicredit2007 = Capitaluri Tier I Unicredit2007 / Expunerea netă

Unicredit2007 = 600.579.363 / 11.885.363.598 = 5,05 %;

Graficul nr. 1 Variatia indicatorului I de adecvare a capitalului

5,65

13,89

4,18 5,05

0

5

10

15

2006 2007

Variatia indicatorului I de adecvare a capitalului

conform Basel I in perioada 2006-2007

BRD

UNICREDIT

Aceste valori sunt superioare valorii de 4%, deci respectă condiţiile Acordului I

de la Basel. Mai mult, se observă că UniCredit România a înregistrat în anul 2006 valori

ale indicatorului I de adecvare a capitalului conform Basel I cu mult peste normă, şi mai

exact cu 347%. Acest lucru s-a datorat în primul rând unei foarte bune capitalizări dar şi

unui nivel mai redus de activitate, şi în consecinţă unei expuneri la risc mai scăzute. Spre

comparaţie, BRD a înregistrat valori ale aceluiaşi indicator cu 246% mai mici decât

UniCredit România.

46



În anul 2007 valorile indicatorului I de adecvare a capitalului conform Basel I s-

au redus, valoarea indicatorului BRD apropiindu-se de pragul de 4%. De asemenea,

banca nou înfiinţată, ca urmare a fuziunii cu HVB Ţiriac, a înregistrat în 2007 o valoare a

indicatorului menţionat de doar 5,05%, scăderea procentuală faţă de cea înregistrată de

instituţia de credit care a fuzionat, UniCredit România în 2006 fiind de 8,84 puncte

procentuale, ceea ce reprezintă o diferenţă semnificativă.

Considerăm pe deplin explicabilă această diferenţă, întrucât banca apărută ca

urmare a fuziunii, UniCredit Ţiriac Bank, are un capital social de 379.109.245 Ron, cu

doar 80,15% mai mare decât al fostei UniCredit România, în timp ce expunerea la risc a

noii bănci este cu 563% mai mare.

În perioada considerată se observă că BRD a menţinut niveluri ale acestui

indicator de valori apropiate şi cu o uşoară tendinţă de scădere, în timp ce în cazulUniCredit România, ca urmare a fuziunii s-a înregistrat o scădere dramatică. Cu toate

acestea, însă, UniCredit Ţiriac Bank are un risc mai scăzut de insolvabilitate decât BRD.

Trebuie menţionat faptul că acest prim indicator de adecvare conform Basel I nu

mai este folosit în practica curentă, fiind considerat oarecum redundant cu indicatorul

agregat al solvabilităţii conform Basel II, prin existenţa condiţiei ca fondurile Tier II să

aibă o valoare cel mult egală cu ce a fondurilor Tier I .

Cu toate acestea, am inclus în analiză şi acest prim indicator al solvabilităţiiconform Basel I deoarece furnizează informaţii importante despre acoperirea expunerii la

risc prin intermediul aşa-numitului “core-capital”, capitalul de bază al băncii.

Ind agreg Tier BRD2006 = (Capitaluri Tier I BRD2006 + Capitaluri Tier II

BRD2006 + Capitaluri Tier III BRD2006) / Expunerea netă BRD2006 = (1.196.943.756

+ 996.758.575) / 21.178.760.758 = 10,35%.

Deoarece valoarea capitalurilor Tier II luate în calcul pentru calcului

coeficientului total de adecvare a capitalului nu trebuie să depăşească valoarea

Capitalurilor proprii de bază Tier I , nu se va lua în calcul întreaga valoare a capitalurilor

Tier II de 1.473.258.340 Ron ci valoarea egală cu cea a capitalurilor Tier I, de

1.201.447.089 Ron. Aşadar, formula de calcul devine:

47



Ind agreg Tier BRD2007 = (Capitaluri Tier I BRD2007 + Capitaluri Tier II

BRD2007 + Capitaluri Tier III BRD2006) / Expunerea netă BRD2007 = (1.201.447.089

+ 1.201.447.089) / 28.725.109.315 = 8,36%.

Ind agreg Tier UniCredit2006 = (Capitaluri Tier I Unicredit2006 + Capitaluri Tier

II Unicredit2006 + Capitaluri Tier III Unicredit2006) / Expunerea netă Unicredit2006 =

(248.850.162 + 98.746.789) / 1.790.672.852 = 19,41 %;

Deoarece valoarea capitalurilor Tier III luate în calcul pentru calcului

coeficientului total de adecvare a capitalului nu trebuie să depăşească 50% din valoarea

capitalurilor proprii de bază Tier I, nu se va lua în calcul întreaga valoare a capitalurilor

Tier III de 383.334.558 Ron ci valoarea egală cu 50% din cea a capitalurilor Tier I, de

300.289.681 Ron. Aşadar, formula de calcul devine:Ind agreg Tier UniCredit2007 = (Capitaluri Tier I UniCredit2007 + Capitaluri

Tier II UniCredit2007 + Capitaluri Tier III UniCredit2006) / Expunerea netă

UniCredit2007 = (600.579.363 + 148.535.286 + 300.289.681) / 11.885.363.598 = 8,83

%;

Graficul nr. 2 Variatia indicatorului total de adecvare a capitalului

10,35

19,41

8,368,83

0

10

20

2007 2008

Variatia indicatorului total de adecvare a capitalului

conform Basel II

BRD

UNICREDIT

Acest al doilea indicator stabilit conform Basel II este şi cel care este folosit în

practica bancară europeană şi care este considerat drept cel mai relevant indicator al

solvabilităţii bancare.În anul 2007 se observă că UniCredit România a înregistrat un nivel al

indicatorului agregat Tier de 19,41%, în timp ce BRD a avut un nivel al acestuia de

10,35%. Ambele valori considerate se situează peste cerinţele minme de capital de 8%.

Ca şi în cazul primului indicator calculat conform Basel I, şi indicatorul agregat pentru

48



UniCredit România de la nivelul anului 2006 are o valoare cu mult mai mare decât

minimul necesar, cu 142% mai mare.

De asemenea şi în anul 2008, BRD a înregistrat o valoare a acestui indicator de

peste 8%, şi anume de 8,36%, observându-se aceeaşi tendinţă de scădere care a fost

relevată şi de primul indicator de adecvare a capitalului conform Basel I.

La sfârşitul anului 2008, valoarea indicatorului agregat Tier a fost de 8,9% pentru

băncile din zona euro. Se observă că atât UniCredit Ţiriac Bank cât şi BRD au avut valori

apropiate de media europeană

Banca nou înfiinţată ca urmare a fuziunii cu HVB Ţiriac a înregistrat în 2008 o

valoare a indicatorului menţionat de doar 8,83%, scăderea procentuală faţă de valoarea

înregistrată de banca fuzionatoare UniCredit în 2007 fiind de 10,58 puncte procentuale.

Banca nou înfiinţată este, deci, mai expusă la risc decât fosta UniCredit Ţiriac Bank.

2.)Calculul indicatorului de solvabilitate conform reglementărilor B.N.R. pentru

BRD în 2007 şi 2008, UniCredit România în 2007 şi apoi pentru UniCredit Ţiriac Bank

în 2008

2.1.1) Determinarea fondurilor proprii BRD în perioada 2006-2007

Fonduri proprii de nivel1 BRD2007 = capital social + rezerve legale + rezultatul

reportat + profitul din exerciţiul încheiat – imobilizări necorporale = 696.901.518 +

244.156.714 + 839.917.290 + 655.581.242 - 35.860.252 = 2.400.696.512 Ron

Fonduri proprii de nivel1 BRD2008 = capital social + rezerve legale + rezultatul

reportat + profitul din exerciţiul încheiat din care se scad dividendele – imobilizări

necorporale = 696.901.518 + 244.156.714 + 1.508.923.033 + 504.415.260 – 42.157.615

= 2.912.238.910 Ron.

Fonduri proprii de nivel2 de bază BRD2007 = rezerve din reevaluare =

281.110.850 Ron.

49



Fonduri proprii de nivel2 de bază BRD2008 = rezerve din reevaluare =

736.853.377 Ron.

Fonduri proprii de nivel2 suplimentar BRD2007 = capitalul sub formă de

împrumut subordonat = 676.340.000 Ron.

Fonduri proprii de nivel2 suplimentar BRD2008 = capitalul sub formă de


2.1.2) Determinarea fondurilor proprii UniCredit România în anul 2008 şi

UniCredit Ţiriac Bank în anul 2008

Fonduri proprii de nivel1Unicredit2007 = capital social + rezerve legale +rezultatul reportat + profitul din exerciţiul încheiat – imobilizări necorporale =

210.441.400 + 10.730.251+ 8.031.541 + 8.483.428 - 3.811.240 = 233.875.380 Ron

Fonduri proprii de nivel1 Unicredit2008 = capital social + rezerve legale +

rezultatul reportat + profitul din exerciţiul încheiat din care se scad dividendele –

imobilizări necorporale = 379.109.245 + 78.723.680 +271.456.128 + 208.434.779 –

26.476.360 = 911.247.472 Ron.

Fonduri proprii de nivel2 de bază UniCredit2007 = rezerve din reevaluare =8.197.621 Ron.

Fonduri proprii de nivel2 de bază UniCredit2008 =rezerve din reevaluare

=73.461.694 Ron.

Fonduri proprii de nivel2 suplimentar UniCredit2007 = capitalul sub formă de


Fonduri proprii de nivel2 suplimentar UniCredit2008 = capitalul sub formă de


2.2.) Determinarea valorii indicatorului de solvabilitate bancară şi analiza acestora

50



Pentru determinarea indicatorului de solvabilitate bancară am folosit aceeaşi

expunere netă ca şi pentru calculul indicatorului de adecvare a capitalului stabiliţi

conform acordului II de la Basel.

IS BRD2007 = (Fonduri proprii de nivel1 BRD2007 + Fonduri proprii de nivel2

de bază BRD2007 + Fonduri proprii de nivel2 suplimentar BRD2007) / Expunerea netă

BRD2007 = (2.400.696.512 + 281.110.850 + 676.340.000) / 21.178.760.758 = 13,13%.

IS BRD2008 = (Fonduri proprii de nivel1 BRD2008 + Fonduri proprii de nivel2

de bază BRD2007 + Fonduri proprii de nivel2 suplimentar BRD2008) / Expunerea netă

BRD2008 = (2.912.238.910 + 736.853.377 + 722.040.000) / 28.725.109.315 = 12,62%.

IS UniCredit2007 = (Fonduri proprii de nivel 1 UniCredit2006 + Fonduri proprii

de nivel2 de bază UniCredit2006 + Fonduri proprii de nivel2 suplimentar UniCredit2007)/ Expunerea netă BRD2006 = (233.875.380 + 8.197.621 + 50.725.500) / 1.790.672.852

= 16,39%.

IS UniCredit2007 = (Fonduri proprii de nivel 1 UniCredit2007 + Fonduri proprii

de nivel2 de bază UniCredit2008 + Fonduri proprii de nivel2 suplimentar UniCredit2008)

/ Expunerea netă UniCredit2008 = (911.247.472 + 73.461.694 + 383.334.558) /

11.885.363.598 = 11,57%.

Graficul nr. 3 Variatia indicatorului de solvabilitate

13,1316,39

12,62 11,57

0

10

20

2007 2008

Variatia indicatorului de solvabilitate pentru perioada

2007-2008

BRD

UNICREDIT

După cum reiese din analiza acestor valori ai indicatorului de solvabilitate

bancară, atât BRD – GSG cât şi UniCredit România, înainte şi după fuziunea cu HVB

Ţiriac se încadrează în norma de solvabilitate impusă de Banca Naţională a României, de

8% a capitalurilor proprii raportate la expunerea netă la risc.

51



Pentru perioada considerată se observă totuşi că indicatorul de solvabilitate al

ambelor bănci se situează sub indicii calculaţi per sistemul bancar naţional, de 18,12%

pentru anul 2007 şi 13,78% pentru anul 2008. La finele anului 2007, UniCredit România

înregistra totuşi o rată a solvabilităţii mai apropiată de medie şi sensibil mai mare faţă de

BRD, între cele două instituţii de credit existând un ecart de 3,26 puncte procentuale,

ceea ce reprezintă o diferenţă de 24,82% între cele două rate.

Trebuie menţionat şi faptul că valorile mai ridicate ale indicatorului de

solvabilitate înregistrate de cele două bănci în anul 2007 s-au datorat fostelor

reglementări prudenţiale ale B.N.R., care stabileau o limită minimă a acestui indicator de

12%. Se observă că solvabilitatea ambelor bănci s-a situat deasupra acestei valori, deci

acestea au respectat cerinţele impuse de BNR.

În urma fuziunii UniCredit România cu HVB Ţiriac din anul 2007, se observă căs-a înregistrat o scădere a solvabilităţii de la 16,39 % în 2007 la 11,57 % în anul 2008,

adică de 4,82 puncte procentuale. Aşadar, instituţia de credit nou rezultată are o mai mare

expunere la risc decât fosta bancă UniCredit România

Analizând comparativ şi valorile indicatorilor de solvabilitate din 2008 ai BRD şi

ai UniCredit Ţiriac Bank, mai putem spune că cea înregistrată de indicatorul de

solvabilitate al BRD a fost cu 1,05 puncte procentuale mai mare.

Cu toate acestea, nu putem afirma că BRD a fost mai puţin expusă riscului deinsolvabilitate. Considerăm aceasta, ţinând cont de faptul că valoarea indicatorului

agregat Tier 1 de solvabilitate conform Basel II pentru UniCredit Ţiriac Bank în anul

2008 a fost superioară celei înregistrate de BRD în acelaşi an.

De asemenea, mai trebuie menţionat şi faptul că în calcul indicatorului de

solvabilitate se iau în calcul şi rezultatul nerepartizat şi profitul din exerciţiul încheiat

care nu va fi repartizat sub formă de dividende, iar BRD a avut niveluri ale acestora cu

mult superioare celor ale UniCredit Ţiriac Bank. Aceasta, este, în opinia noastră un alt

motiv pentru care conform indicatorului de solvabilitate, BRD s-a bucurat de o mai mică

expunere la riscul de insolvabilitate.

În concluzie, analizând atât valorile indicatorului de solvabilitate cât şi ale

indicatorului agregat Tier1, putem afirma că între BRD şi UniCredit Ţiriac nu au existat

52



diferenţe semnificative în ceea ce priveşte expunerea la riscul de insolvabilitate, acesta

fiind unul redus.pentru ambele instituţii de credit

3.)Determinarea şi analiza ratelor fondurilor proprii de nivel 1 ale BRD,

UniCredit România şi apoi UniCredit Ţiriac Bank în anii 2007 şi 2008

Rata fondurilor proprii de rang 1 BRD2007 = fonduri proprii de rang 1

BRD2006 / total active BRD2006 = 2.400.696.512 / 28.026.217.885 = 8,56%;

Rata fondurilor proprii de rang 1 BRD2008 = fonduri proprii de rang 1

BRD2007 / total active BRD2007 = 2.912.238.910 / 38.965.779.327= 7,47%;

Rata fondurilor proprii de rang 1 UniCredit2007 = fonduri proprii de rang 1

UniCredit2007 / total active UniCredit2006 = 233.875.380 / 2.854.578.719= 8,19%;Rata fondurilor proprii de rang 1 UniCredit2008 = fonduri proprii de rang 1

UniCredit2008 / total active UniCredit2008 = 911.247.472 / 12.868.742.706= 7,08%;

Graficul nr. 4 Variatia ratei fondurilor proprii

8,56 8,19 7,47 7,08

0

5

10

2008 2009

Variatia rate i fondurilor proprii de nivel 1 in perioada 2008-2009

BRD

UNICREDIT

Rezultatele reliefate de calculele de mai sus arată faptul că atât BRD cât şi

UniCredit România, şi după fuziune UniCredit Ţiriac Bank se înscriu în tendinţa

existentă în întregul sistem bancar românesc de scădere a ponderii fondurilor proprii în

total active. Chiar dacă pentru acest indicator nu este stabilit un benchmark de către BNR,

putem afirma că cele două bănci se situează din acest punct de vedere peste media pesistemul bancar, care a fost în anul 2006 de 8,63% şi în 2007 de 6,78%.

Raportând valorile calculate ale acestui indicator pentru BRD la cele ale aceluiaşi

indicator calculate pentru UniCredit şi mai apoi pentru UniCredit Ţiriac Bank, se poate

afirma că BRD are o mai mare acoperire a activelor totale cu fonduri proprii de nivel 1

decât UniCredit.şi apoi UniCredit Ţiriac Bank.

53



Analizând valorile indicatorului rata fondurilor proprii de nivel 1 pentru

UniCredit România în 2006 şi pentru UniCredit Ţiriac Bank în 2007, nu deosebim un

impact semnificativ în sensul creşterii sau scăderii acestuia pentru instituţia de credit nou-

înfiiniţată raportat la UniCredit România, scăderea valorilor înregistrate, de 1,11 puncte

procentuale, putându-se încadra în tendinţa de diminuare a solvabilităţii per ansamblul

sistemului bancar, care a fost în anul 2007 de 1,85 puncte procentuale.

54



ANEXA 1

55



BILANT

JUDETUL | 4| 1|

FORMA DE PROPRIETATE | 3| 4|

DENUMIREA INSTITUTIEI DE CREDIT: BRD GROUPE SOCIETE

GENERALE

ACTIVITATEA (se va inscrie activitatea preponderenta) MONETARA

ADRESA LOC: BUCURESTI , sector 1

Cod grupa CAEN | 6 | 5| 1| 2|

STR.:B-DUL ION MIHALACHE nr.:1-7

CUI | 3| 6| 1| 5| 7| 9|

TELEFONUL: 301.68.25 FAXUL: 301.68.28

NUMARUL DIN REGISTRUL COMERTULUI J40/608/1991

-RON-

ACTIV COD

POZITIE NOTA

EXERCITIUL FINANCIAR PRECEDENT

(2006)

INCHEIAT

(2007)A B 1 2


centrale 10

2.1 8,332,701,167 11,222,130,969

Efecte publice si alte titluri

acceptate pentru refinanţare la

băncile centrale

20

583,667 91,901,086

Efecte publice si valori asimilate 23 2.2 583,667 91,901,086Alte titluri acceptate pentru

refinanţare la băncile centrale26

- -

Creanţe asupra instituţiilor de credit 30 637,206,503 750,527,450- la vedere 33 2.3.a 244,888,638 195,549,635- alte creanţe

362.3.b,

3

392,317,865 554,977,815

Creanţe asupra clientelei 40 2.4, 3 17,796,707,091 24,935,129,185Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 50 3,500,000 3,500,500- emise de organisme publice 53 - -- emise de alţi emitenţi, din care: 56 2.5 3,500,000 3,500,000- obligatiuni proprii 58 - -

56



Acţiuni si alte titluri cu venit

variabil60

4, 5 16,708,333 16,236,515

Participaţii, din care: 70 2.6, 5 25,929,479 41,223,915- participaţii la instituţii de credit 75 - -Părţi în cadrul societăţilor

comerciale legate, din care: 802.7,5 16,254,621 41,009,515

- părţi în cadrul instituţiilor de

credit85

- -

Imobilizări necorporale, din care 90 5 35,860,252 42,157,615- cheltuieli de constituire 93 - -- fondul comercial, în măsura în


oneros

96

13,509,991 9,006,658

Imobilizări corporale, din care 100 5 1,026,166,126 1,256,190,149- terenuri si clădiri utilizate în

scopul desfăşurării activitatilor

proprii

105

736,326,217 1,226,005,764

Capital subscris nevărsat 110 - -Alte active 120 2.8 18,178,656 72,642,486Cheltuieli înregistrate în avans si

venituri angajate130

2.9 116,421,990 223,130,442

TOTAL ACTIV 140 28,026,217,885 38,965,779,327

Sursa: www.brd.ro

BILANT

-RON-

PASIV CODPOZITIE NOTA

EXERCITIUL FINANCIAR PRECEDENT

(2006)

INCHEIAT

(2007A B 1 2

Datorii privind instituţiile de credit 300 3,976,873,314 5,954,645,33- la vedere 303 2.10.a 331,406,471 530,283,279- la termen 306 2.10.b 3,645,466,843 5,424,362,25Datorii privind clientela 310 2.11 19,746,190,291 27,153,006,7

57



7- depozite, din care

3133 13,139,192,898 12,937,217,4

4- la vedere 314 1,433,406,698 49,309,021- la termen

31511,705,786,200 12,887,908,4

3- alte datorii, din care:

3163 6,606,997,393 14,215,789,2

3- la vedere

3176,492,523,555 14,082,221,3

2- la termen 318 2.12 114,473,838 133,567,871Datorii constituite prin titluri 320 969,460,000 853,310,000titluri de piaţă interbancară,

obligatiuni, titluri de creanţă

negociabile în circulaţie

323

3.6 785,000,000 735,000,000

- alte titluri 326 2.13 184,460,000 118,310,000Alte pasive

3302.14 60,100,535 296,2

6,939Venituri înregistrate în avans si datorii

angajate340

2.15 226,464,133 470,215,128

Provizioane, din care: 350 8 39,307,725 60,064,963- provizioane pentru pensii si

obligaţii similare

35310,322,698 12,084,770

- provizioane pentru impozite 355 2,016,865 2,016,865- alte provizioane 356 26,968,162 45,963,328Datorii subordonate 360 2.16 676,340,000 722,040,000Capital social subscris 370 696,901,518 696,901,518Prime de capital 380 - -Rezerve 390 513,552,229 513,552,229-rezerve legale 392 244,156,714 244,156,714-rezerve statutare sau contractuale 394 - -- rezerve pentru riscuri bancare 396 269,358,296 269,358,296- rezerva de Întrajutorare 397 - -

- rezerva mutuală de garantare 398 - -- alte rezerve 399 37,219 37,219Rezerve din reevaluare 400 281,110,850 736,853,377Actiuni proprii 410 - -Rezultatul reportat

423- -

- Profit 423 839,917,290 1,508,923,03

58



- Pierdere 426 -Rezultatul exercitiului încheiat- Profit 433 655,581,242 917,118,656- Pierdere 436Repartizarea profitului 440 7 655,581,242 917,118,656

TOTAL PASIV 450 28,026,217,885 38,965,779,37

Sursa: www.brd.ro

-RON-

DATORII CONTINGENTECOD

POZITIE NOTA

EXERCITIUL FINANCIA

PRECEDENT ÎNCHEIAT

A B 1 2Datorii contingente, din care 600 13 2,450,399,793 5,648,296,261acceptări si andosări 603 1,738,144,260 6,071,653garanţii si active gajate 606 712,255,533 5,642,224,608Angajamente, din care 610 13 3,139,608,589 3,733,248,031angajamente aferente

tranzacţiilor de vînzare cu posibilitate

de răscumpărare

615

- -

Sursa: www.brd.ro

ANEXA 2

Situaţia patrimoniului Unicredit România pentru anul 2006 şi UniCredit Ţiriac

Bank pentru anul 2007

-RON-

ACTIV COD

POZITIE

NOTA EXERCITIUL FINANCIAR 2006*

UNICREDIT

ROMÂNIA

2007**

UNICREDIT

ŢIRIAC BANK

59



A B 1 2Casa, disponibilităţi la bănci

centrale10

3 749.301.069 3.196.422.334

Efecte publice si alte titluri

acceptate pentru refinanţare la băncile centrale

20

4 14.961.030 -

Efecte publice si valori asimilate 23 - -Alte titluri acceptate pentru

refinanţare la băncile centrale26

14.961.030 -

Creanţe asupra instituţiilor de credit 30 5 327.045.746 554.258.464- la vedere 33 129.925.813 165.853.616- alte creanţe 36 197.119.933 388.404.848Creanţe asupra clientelei 40 6 1.634.103.298 7.920.506.331Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 50 - 825.473.044

- emise de organisme publice 53 - 825.473.044- emise de alţi emitenţi, din care: 56 - -- obligatiuni proprii 58 - -Acţiuni si alte titluri cu venit

variabil60

- 5.371.299

Participaţii, din care: 70 7 166.776 -- participaţii la instituţii de credit 75 -Părţi în cadrul societăţilor

comerciale legate, din care:80

8 695.769 2.808.059

- părţi în cadrul instituţiilor de

credit 85

Imobilizări necorporale, din care 90 9 3.811.240 26.476.360- cheltuieli de constituire 93- fondul comercial, în măsura în


oneros

96

Imobilizări corporale, din care 100 10 89.155.234 215.080.572- terenuri si clădiri utilizate în

scopul desfăşurării activitatilor

proprii

105

46.058.589 143.300.596

Capital subscris nevărsat 110 - -Alte active 120 11 1.138.620 69.598.971Cheltuieli înregistrate în avans si

venituri angajate130

12 34.199.937 52.747.272

TOTAL ACTIV 140 2.854.578.719 12.868.742.706

60



* - pentru anul 2006 : înainte de fuziunea cu HVB Ţiriac

** - pentru anul 2007 : după fuziunea cu HVB Ţiriac

Sursa: adaptare după www.unicredit-tiriac.ro

-RON-

PASIV COD

POZITIE NOTA

EXERCITIUL FINANCIAR 2006*

UNICREDIT

ROMÂNIA

2007

UNICREDIT

ŢIRIAC BANKA B 1 2

Datorii privind instituţiile de credit 300 13 1.199.669.978 3.995.632.35- la vedere 303 176.800.984 290.599.564

- la termen 306 1.022.868.994 3.705.032.79Datorii privind clientela 310 14 1.267.821.401 6.529.187.26- depozite, din care 313 676.718.974 2.922.146.40- la vedere 314 157.743.419 957.297.790- la termen 315 518.975.555 1.964.848.61- alte datorii, din care: 316 591.102.427 3.607.040.85- la vedere 317 590.963.573 3.593.061.57- la termen 318 138.854 13.979.280Datorii constituite prin titluri 320 - -titluri de piaţă interbancară,

obligatiuni, titluri de creanţă

negociabile în circulaţie

323

-

-

- alte titluri 326 - -Alte pasive 330 15 7.157.984 217.146.423Venituri înregistrate în avans si datorii

angajate340

16 24.299.785127.885.860

Provizioane, din care: 350 17 39.823.668 75.073.592- provizioane pentru pensii si obligaţii

similare353

-32.252.729

- provizioane pentru impozite 355 - 4.075.284

- alte provizioane 356 39.823.668 38.745.579Datorii subordonate 360 18 50.725.500 383.334.558Capital social subscris 370 19 210.441.400 379.109.245Prime de capital 380 49 386.550.688Rezerve 390 20 38.409.762 221.470.118-rezerve legale 392 10.730.251 78.723.680- rezerva generala pt. riscul de credit 394 - 59.610.700- fondul pentru riscuri bancare 396 22.903.113 56.174.648

61



generale- alte rezerve 399 4.776.398 26.961.090Rezerve din reevaluare 400 20 8.197.621 73.461.694Actiuni proprii 410 - -Rezultatul reportat

423

-

479.890.907- Profit 423 8.031.571 271.456.128- Pierdere 426 - -Rezultatul exercitiului încheiat- Profit 433 8.483.428 208.434.779- Pierdere 436 - -Repartizarea profitului 440 8.483.428 208.434.779TOTAL PASIV

4502.854.578.719 12.868.742.7

6* - pentru anul 2006 : înainte de fuziunea cu HVB Ţiriac



CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI

-RON-

DATORII CONTINGENTE

COD

POZITIE NOTA

EXERCITIUL FINANCIAR 2006*

UNICREDIT

ROMÂNIA

2007**

UNICREDIT

ŢIRIAC BANK A B 1 2

Datorii contingente, din care 600 13 196.790.205 4.362.838.119acceptări si andosări 603 155.780.515 322.034.781garanţii si active gajate 606 41.009.690 4.040.803.338Angajamente, din care 610 13 192.203.894 2.023.042.458Angajamente aferente tranzacţiilor de

vânzare cu posibilitate derăscumpărare

615

- -

* - pentru anul 2006 : înainte de fuziunea cu HVB Ţiriac


62




Bibliografie

Basno, Cezar, Dardac Nicolae – „Management bancar”, Editura Economică,

Bucureşti, 2002 Cezar Augustin Vasile Gotcu- Evaluarea şi prevenirea riscului în activitatea

de creditare: Metode financiar- contabile, Editura Tehnopress, Iaşi 2008

Cocriş V.,Chirleşan D., Economie bancară Repere teoretice şi studiu monografic Ediţia a II-a, Editura Universităţii”Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008

Cota, M., Analiza financiară a agenţilor economici, Banca Comercială Română,Centrul de pregătire, Braşov

Dumitru Bucătaru- Finanţele întreprinderii, Editura Junimea, Iaşi 2009 Ionescu I. (coordonator) – Băncile şi operaţiunile bancare, Editura Economică,

Bucureşti, 1996 Lăzărescu, S. – Rating , ASE Bucureşti, 2000

Marcel Ghiţă, Control financiar, bancar şi fiscal , Tiprografia Universităţii dinCraiova, Craiova, 1998

Mihăescu S., Controlul financiar bancar, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2008 Mihăescu S., Controlul financiar bancar, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001 Negoescu Gh.- Bonitatea agenţilor economici, Editura Algorithm, Galaţi Norme metodologice bancare privind activitatea de creditare nr. 1/2000, Banca

Comercială Română Sorin Mihăescu- Control financiar în bănci, Ediţia a II- a, Editura Sedcom Libris,

Iaşi 2004

Webografie

http://www.bnro.ro

www.brd.ro

www.unicredit-tiriac.ro

63

http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=91302

http://www.brd.ro/

http://www.unicredit-tiriac.ro/

http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=91302

http://www.brd.ro/

http://www.unicredit-tiriac.ro/



64

controlul bancar in procesul de creditare

Documents