coo rdon ii - ispaim.mapn.ro · proliferarea armelor de distrugere în masã, democratizare ºi...

1

Regiunea Extins\ a M

\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective

Coordonator>

dr. Mihail E

. Ionescu

RE

GIU

NE

A E

XT

INSÃ

A M

ÃR

II NE

GR

E:

CO

NC

EP

T, EVO

LU

ÞIE

, PE

RSP

EC

TIV

E

ED

ITU

RA

MIL

ITA

R|

, BU

CU

RE{

TI, 2

007

OC

CA

SION

OC

CA

SION

OC

CA

SION

OC

CA

SION

OC

CA

SION

AL P

AL P

AL P

AL P

AL PA

PERS

APER

SA

PERS

APER

SA

PERS

,, ,,, 6 6 6 6 6thth ththth YY YYYear

earearearear,, ,,, 2007,

2007, 2007, 2007, 2007, N

o N

o N

o N

o N

o.. ... 1111 111111

II

23

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



SUMAR

NA

TO

ºi UE

, furnizori de securitate în Regiunea E

xtinsã a Mãrii

Negre. Perspective asupra unei abordãri euroatlantice regionale (asis-

tent de cercetare Cristina R

omila)...................................................... 5

Note

............................................................................................... 40

Privire de ansam

blu asupra Regiunii E

xtinse a Mãrii N

egre. Evo-

luþii politice ºi instituþionale (cercetãtor ºtiinþific Alexandru Voicu)

...... 49N

ote............................................................................................... 67

Anexe

............................................................................................ 70

45

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



NATO ªI UE, FURNIZORI DE SECURITATE ÎNNATO ªI UE, FURNIZORI DE SECURITATE ÎNNATO ªI UE, FURNIZORI DE SECURITATE ÎNNATO ªI UE, FURNIZORI DE SECURITATE ÎNNATO ªI UE, FURNIZORI DE SECURITATE ÎNREGIUNEA EXTINSÃ A M

ÃRII NEGRE.REGIUNEA EXTINSÃ A M




ÃRII NEGRE.PERSPECTIVE ASUPRA UNEI ABORDÃRIPERSPECTIVE ASUPRA UNEI ABORDÃRIPERSPECTIVE ASUPRA UNEI ABORDÃRIPERSPECTIVE ASUPRA UNEI ABORDÃRIPERSPECTIVE ASUPRA UNEI ABORDÃRIEUROATLANTICE REGIONALEEUROATLANTICE REGIONALEEUROATLANTICE REGIONALEEUROATLANTICE REGIONALEEUROATLANTICE REGIONALE

Cristina Romila

Cristina Romila

Cristina Romila

Cristina Romila

Cristina Romila

Dim

ensiunea de securitate a cooperãrii din regiuneaM

ãrii Negre a fost dezvoltatã cu precãdere dupã

sfârºitul Rãzboiului R

ece, iniþial ca un act de voinþãpoliticã a actorilor regionali m

ajori (Rusia ºi Turcia), pentru

prezervarea unui statu-quo în zonã caracterizat prin responsa-bilitatea exclusivã a acestora în ceea ce priveºte gestionarea pro-blem

elor de securitate, dar ºi ca necesitate a valorificãriipotenþialului din acest spaþiu (resursele energetice). O

datã cudem

ararea proceselor de extindere ale NA

TO

ºi UE

, dar mai

ales odatã cu iniþierea de cãtre cei doi actori internaþionali aunor cadre com

plexe de parteneriat, acest statu-quo a început sãfie contestat de cãtre statele din regiune.

De fapt, acest context a evidenþiat necesitatea conceptualizãrii

relaþiilor interstatale ºi a încadrãrii potenþialului regional într-uncom

plex mult m

ai larg, de aici rezultând conceptul de RE

MN

1.În acest caz, nu m

ai este vorba despre o regiune în sens fizic(geografic ºi strategic), ci de una în sens funcþional, carepresupune cooperarea m

ultidimensionalã. D

ate fiind ºi relaþiilesus-m

enþionate ale NA

TO

ºi UE

cu statele partenere din regiune,se im

pune definirea rolului acestora în REM

N, precum

ºi clarifica-rea perspectivelor unei abordãri regionale arm

onizate/com-

plementare.

67

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



gestionare a securitãþii, dintre care cele mai im

portante, aºacum

au evoluat în timp, sunt P

rogramul P

arteneriatului pentruP

ace (PfP, P

artnership for Peace), dialogul intensificat (in-tensified dialogue ), M

AP

(Mem

bership Action P

lan), IPAP

(Individual Partnership Action Plan), ºi parteneriatele de acþiune

PAP

-DIB

(Partnership A

ction Plan on D

efense InstitutionB

uilding ), PAP-T

(Partnership Action P

lan against Terrorism).

Se cuvin a fi menþionate încã de la început câteva caracteristici

generice ale angajamentului N

AT

O în regiune, ºi anum

e: cadrulbilateral ºi m

ultilateral de cooperare, dar fãrã a avea în vedere ostrategie N

AT

O pentru regiune; tendinþa de a extinde nivelul

de cooperare cãtre intensificarea dialogului politic; potenþareacooperãrii între parteneri; centrarea asupra regiunii C

aucazului.Vor fi prezentate, în ordine cronologicã, instrum

entele men-

þionate. Vor fi, totodatã, analizate relaþiile bilaterale dintre NA

TO

ºi statele din regiunea Mãrii N

egre.

Principalul cadru de cooperare cu partenerii este P

fP3, care a

fost lansat în 1994 cu scopul de a sprijini reforma internã a

sectorului de apãrare din statele partenere, domeniile vizate fiind

bugetul pentru apãrare, controlul civil asupra forþelor armate,

sporirea interoperabilitãþii, legislaþia, planificarea apãrãrii, exer-ciþii m

ilitare în comun etc.

Pentru a rãspunde obiectivelor de reformã, în cadrul P

fP au

fost dezvoltate o serie de instrumente, precum

Program

ulIndividual de P

arteneriat (IPP

– Individual Partnership

Program

me)

4, Procesul de P

lanificare a Apãrãrii (PA

RP

–P

lanning and

Review

P

rocess)5,

Con

ceptul C

apacitãþiO

peraþionale (OC

C – O

perational Capabilities C

oncept)6, C

adrulPolitico-M

ilitar (Political-Military Fram

ework)

7 pentru operaþiileP

fP, PfP

Trust Fund8, ºi parteneriatele de acþiune. M

isiunile de

RE

MN

evidenþiazã un mediu com

plex de securitate regionalãcaracterizat în principal prin: poziþia geostrategicã im

portantã aanum

itor state pentru tranzitul de petrol ºi gaz natural dinspreC

aucaz ºi Asia C

entralã cãtre Europa; diferenþieri în ceea ce

priveºte relaþiile statelor din regiune cu UE

, NA

TO

ºi SUA

; per-sistenþa conflictelor îngheþate; separatism

local; probleme de

securitate afectând toate statele din regiune: reþele active deterorism

, crimã organizatã transnaþionalã, m

igraþie ilegalã,proliferarea arm

elor de distrugere în masã, dem

ocratizare ºim

odernizare incipientã a celor mai m

ulte state din regiune, slabãguvernare, am

eninþãri la adresa mediului înconjurãtor.

Atât N

AT

O, cât ºi U

E au interese com

une în gestionareaproblem

elor de securitate mai sus-m

enþionate ºi în valorificareaoportunitãþilor regionale.

În cele ce urmeazã, vor fi prezentate principalele instrum

entede parteneriat ale N

AT

O ºi U

E cu statele din regiune, relaþiile

lor cu fiecare dintre acestea, dupã care se va încerca o identificarea celor m

ai importante dom

enii de cooperare regionalã dintrecei doi actori.

Angajamentul NATO în REM

NAngajam

entul NATO în REMN


NAngajam

entul NATO în REMN


NStadiul actual al angajam

entului NATO în REMN

Stadiul actual al angajamentului NATO în REM



Stadiul actual al angajamentului NATO în REM



„We com

mend the initiatives to strengthen

cooperation, security and stability in the Black Sea

region and will continue to support the regional

efforts to this end.” (Declaraþia finalã de la sum

mitul

de la Riga, noiem

brie 2006)2

Dupã sfârºitul R

ãzboiului Rece, N

AT

O a fost prezent în

regiunea Mãrii N

egre prin implem

entarea unor instrumente de

89

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



apãrare, informare publicã, planificare în dom

eniul urgenþei civileetc. D

ialogul politic intensificat poate fi parte integrantã a IPAP. 14

Statele din regiune care au încheiat IPAP

cu NA

TO

sunt Georgia

(din octombrie 2004), A

zerbaidjan (din mai 2005), A

rmenia

(decembrie 2005), R

epublica Moldova (m

artie 2006).Tot în cadrul relaþiilor de parteneriat, PA

P-T15 a fost lansat la

summ

itul NA

TO

de la Praga cu scopul de a asigura un cadru

coerent pentru eforturile aliaþilor ºi partenerilor (care dorescsã participe la aceastã iniþiativã) în lupta îm

potriva terorismului.

Printre principalele obiective asum

ate sunt sporirea capacitãþiide intelligence sharing, cooperare în dom

eniul securitãþii fron-tierelor, m

anagementul consecinþelor unui atac terorist, desfãºura-

rea de exerciþii în sprijinul PAP-T. A

cesta poate fi adaptat PfP,

ca obiectiv de parteneriat ºi prin intermediul PA

RP.

PAP-D

IB a fost lansat la sum

mitul N

ATO

de la Istanbul din2004, fiind dezvoltat în cadrul C

onsiliului Parteneriatului

Euroatlantic (E

AP

C) ºi, prin urm

are, deschis tuturor mem

brilorE

AP

C. Iniþiativa este centratã asupra reform

ei democratice a

sectorului de securitate ºi apãrare. 16 Totodatã, aceasta poate vizainclusiv interoperabilitatea dintre diferitele structuri de secu-ritate ale unui stat.

Principalele instrumente pentru realizarea obiectivelor PA

P-DIB

sunt PAR

P (prin iniþierea unor obiective de parteneriat refe-

ritoare la PAP-D

IB) ºi IPA

P. 17 NA

TO

beneficiazã, totodatã, pentrudezvoltarea acestei iniþiative de experienþa dobânditã ca urm

area im

plementãrii M

AP.

Pe scurt, contribuþia NA

TO

în cadrul de cooperare definit deinstrum

entele de parteneriat se referã (în ordine aleatorie) laasistenþã de ordin financiar, furnizare de expertizã, pregãtireoperaþionalã, realizarea interoperabilitãþii, educaþie (ºcoala N

AT

Ode la O

beramm

ergau, NA

TO

Defense C

ollege), stabilirea de

bazã se refereau iniþial la operaþii în sprijinul pãcii, cãutare-salvare, ajutor um

anitar ºi acoperã actualmente întreaga gam

ãde noi m

isiuni ale NA

TO

. 9 În cadrul PfP, aliaþii ºi statele partenere

desfãºoarã exerciþii terestre, aeriene, navale, logistice, de pro-tecþie civilã. 10

Un alt instrum

ent important pentru cooperarea N

AT

O cu

partenerii este dialogul intensificat. Acesta a fost pentru prim

adatã m

enþionat la summ

itul NA

TO

de la Madrid, din 1997,

referindu-se la un cadru de cooperare cu acele naþiuni care aspirãla a deveni m

embre N

AT

O, fãrã a garanta însã aderarea. În

prezent, în ceea ce priveºte statele din RE

MN

, NAT

O a deschis

dialog intensificat cu Ucraina (în 2005) ºi cu G

eorgia (2006).Instrum

entul care a „reformulat” relaþiile N

AT

O cu statele

candidate este MA

P11, care a fost lansat la sum

mitul N

AT

O de la

Washington, din 1999, ca o m

anifestare practicã a politicii „uºilordeschise”. M

AP

este structurat în cinci capitole vizând chestiunipolitice ºi econom

ice, militare, de securitate, resurse de apãrare,

legislaþie, în baza cãrora fiecare stat aspirant la a deveni mem

bruN

AT

O întocm

eºte un plan naþional de acþiune.M

ai recent, IPAP

12 a fost lansat la summ

itul NA

TO

de la Praga,

din 2002, cu scopul de a crea un cadru mai bine organizat de

cooperare între NA

TO

ºi statele partenere, centrat pe prioritãþileºi necesitãþile de reform

ã ale sectorului de securitate specificefiecãrui participant. 13 E

ste important de m

enþionat cã participareala IPA

P se bazeazã pe decizia statului partener ºi nu garanteazã

aderarea acestuia la NA

TO

. IPAP-ul, încheiat pentru o perioadã

de doi ani, este parte a PfP

-ului ºi se fundamenteazã pe

instrumentele PA

RP

ºi IPP, dezvoltate în cadrul acestuia.

Obiectivele vizate în cadrul IPA

P acoperã o arie largã de

problematici politice (cum

ar fi relaþiile cu vecinii, combaterea

corupþiei, consolidarea statului de drept etc.), de securitate, de

1011

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



vederi politice specifice, referitoare la reforma sectorului de

securitate conform principiilor dem

ocraþiei, dar ºi de ansamblu,

cu privire la un proces complex de dem

ocratizare a statului. 20

Prin urm

are, se poate afirma cã un alt obiectiv al aplicãrii

instrumentelor N

AT

O în R

EM

N este prom

ovarea democratizãrii

centrate21 asupra instituþiilor statului 22. În acest context, parti-

ciparea societãþii civile23 ºi a m

ass-mediei la procesul de reform

ãºi sprijinirea dialogului între autoritãþi ºi acestea devine parte aobiectivelor prevãzute în anum

ite instrumente (a se vedea

angajamentul asum

at de Republica M

oldova în cadrul IPAP,

subcapitolul 3.1.1. „Enhance public aw

areness of defense reformand security issues”, action 1).

Un alt obiectiv politic sprijinit de N

AT

O prin instrum

entelede parteneriat este cooperarea între statele partenere ºi, explicit,prom

ovarea dialogului politic ºi a relaþiilor de bunã vecinãtate.E

xemplul cel m

ai relevant este Docum

entul-cadru al PfP, la care

s-a fãcut referire mai sus, dar astfel de prevederi conþin ºi celelalte

instrumente. D

e exemplu, capitolul M

AP

referitor la cerinþelepolitice indicã im

plicit necesitatea relaþiilor de cooperare ºi bunãvecinãtate. 24 La fel, IPA

P-ul încheiat cu statele din regiune conþineºi un subcapitol referitor la relaþiile cu vecinii. 25

Totodatã, prin promovarea interoperabilitãþii ºi a unui anum

itparcurs de reform

ã, se încurajeazã în fapt apropierea acestorstate de com

unitatea euroatlanticã. Este foarte im

portant desubliniat cã instrum

entele de parteneriat ale NA

TO

, acolo undeeste cazul, afirm

ã necesitatea de a asigura compatibilitatea cu

instrumentele de acþiune ale U

E în regiune

26, principiile politicede aderare/parteneriat fiind identice pentru am

bele organizaþii.D

ate fiind relaþiile acestor state cu Rusia, se ridicã m

ai multe

întrebãri referitoare la impactul pe care aceste instrum

ente îlpot avea asupra relaþiilor N

AT

O cu R

usia. Astfel, este im

portant

comun acord cu partenerii a unui cadru coerent de atingere a

obiectivelor de reformã în dom

eniile securitãþii ºi apãrãrii.În ciuda diferenþierilor de conceptualizare, precum

ºi adeosebirilor la nivelul categoriilor de state cãrora li se aplicã– stat partener care nu vizeazã aderarea la N

ATO

, stat candidat –,se observã totuºi cã aceste instrum

ente prezintã anumite ca-

racteristici comune prin obiectivele generale întreprinse. C

eeace se urm

ãreºte în mod explicit este reform

a sectorului desecuritate ºi de apãrare atât în vederea furnizãrii de sprijin înaceastã direcþie de cãtre N

AT

O statelor partenere care doresc

acest lucru, cât ºi în privinþa asigurãrii unei interoperabilitãþisporite cu N

AT

O.

Trebuie însã avut în vedere faptul cã documentele de bazã ale

instrumentelor N

AT

O care se aplicã ºi statelor din R

EM

N18

conþin referiri clare la respectarea principiilor democraþiei ºi

ale statului de drept. Exem

plul cel mai relevant este D

ocumen-

tul-cadru al PfP

care prevede cã statele partenere trebuie sã îºiasum

e o serie de angajamente politice pentru consolidarea

societãþilor democratice, respectarea principiilor dreptului

internaþional, respectarea Cãrþii O

NU

, a Declaraþiei U

niversalea D

repturilor Om

ului, a Actului F

inal de la Helsinki, nefolosirea

forþei sau a ameninþãrii de a folosi forþa îm

potriva altor state,soluþionarea paºnicã a disputelor, respectarea actualelor frontiereetc. D

e altfel, tratatul de la Washington din 4 aprilie 1949 sub-

liniazã prioritatea acordatã principiilor democraþiei, libertãþii

individuale ºi a statului de drept (aºa cum sunt m

enþionate înpream

bul) în relaþiile cu state terþe: „Each P

arty declares thatnone of the international engagem

ents now in force betw

een itand any other of the P

arties or any third state is in conflictw

ith the provisions of this Treaty, and undertakes not to enterinto any international engagem

ent in conflict with this Treaty.”

19

(Articolul 8) F

iecare instrument din cele prezentate are pre-

1213

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Rusia. La sum

mitul de la R

iga, din noiembrie 2006, s-a luat în

considerare posibilitatea asumãrii de cãtre N

AT

O a unui rol în

acest domeniu: „W

e support a coordinated, international effortto assess risks to energy infrastructures and to prom

ote energyinfrastructure security. W

ith this in mind, w

e direct the Council

in Permanent Session to consult on the m

ost imm

ediate risksin the field of energy security, in order to define those areasw

here NA

TO

may add value to safeguard the security interests

of the Allies and, upon request, assist national and international

efforts.” (Declaraþia finalã, sum

mitul de la R

iga, 29 noiembrie

2006) 28

La acest nivel, NA

TO

poate acþiona ca furnizor de expertizãîn cadrul PA

P-T, pentru prevenirea unui atac terorist asupra

conductelor de transport. Totodatã, NAT

O poate furniza expertizã

ºi chiar pregãti personal pentru protecþia infrastructurii; poatedefini un rol în securitatea m

aritimã în regiune (dat fiind tranzitul

energiei pe mare); poate dezvolta relaþiile cu R

usia în domeniul

managem

entului consecinþelor. 29

Relaþiile bilaterale dintre NATO ºi fiecare stat din regiune

Armenia

Armenia

Armenia

Armenia

Armenia

Relaþiile N

AT

O-A

rmenia au fost instituþionalizate la nivelul

IPAP

-ului semnat în decem

brie 2005, iar pânã atunci prinparticiparea A

rmeniei la P

fP ºi exerciþiile desfãºurate în cadrul

PfP

(Arm

enia ia parte, totodatã, ºi la KF

OR

, în Kosovo). N

ivelulde cooperare este condiþionat de relaþiile acestui stat cu R

usia,precum

ºi de contextul regional proxim, m

ai precis relaþiile cuA

zerbaidjanul ºi cu Turcia. Astfel, A

rmenia a sem

nat în 1997 untratat de prietenie, cooperare ºi asistenþã m

utualã cu Rusia,

de evaluat dacã aceste programe riscã sã fie percepute de cãtre

Rusia ca fiind intruzive în relaþiile cu statele din zona sa de interes

strategic. O evaluare genericã a acestora pare sã indice un

rãspuns negativ, deoarece acestea nu oferã statelor mem

bregaranþia aderãrii; obiectivele lor nu sunt im

puse, ci agreateîm

preunã cu partenerii (cazul MA

P este particular, pentru cã

NA

TO

impune un plan de reform

ã adaptat însã necesitãþilorfiecãrui stat ºi, prin urm

are, diferenþiat în funcþie de acestea),iar aderarea lor la toate aceste instrum

ente este voluntarã;deoarece existã deja un cadru de cooperare cu R

usia aplicabil lam

ulte dintre nivelurile de cooperare cu ceilalþi parteneri (a sevedea prezentarea relaþiilor N

AT

O-R

usia, capitolul „Relaþiile

bilaterale dintre NA

TO

ºi fiecare stat din regiune”).În fapt însã, întregul proces de reform

ã prevãzut în instru-m

entele de parteneriat poate fi considerat ca fiind unul intruzivdat fiind cã el vizeazã obiective politice de reform

ã la nivelulîntregului stat sau cu un im

pact de ansamblu ºi cu repercusiuni

asupra politicii externe ºi de securitate a acestor state.O

altã chestiune care poate deveni problematicã pe agenda

relaþiilor NA

TO

-Rusia este suspiciunea cã aceste program

e arputea potenþa soluþionarea conflictelor îngheþate ºi im

plicaN

AT

O în acest proces independent de voinþa R

usiei. În prezent,acest lucru este im

probabil. Conform

declaraþiilor oficiale27,

NA

TO

nu doreºte implicarea directã în soluþionarea acestor

conflicte, ci doar sprijinã angajamentele internaþionale în vi-

goare. Însã, prin promovarea cooperãrii ºi a dialogului politic

între statele partenere (aºa cum a fost arãtat m

ai sus), se poateafirm

a cã NA

TO

are potenþialul de a se angaja în procesul desoluþionare.

Nu în ultim

ul rând, perspectiva unui rol al NA

TO

în gestionareasecuritãþii energetice poate deveni problem

aticã în relaþiile cu

1415

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Arm

enia „intends to intensify practical and political cooperationw

ith NA

TO

in order to draw closer to the A

lliance”. Mai m

ult,în acelaºi docum

ent, Arm

enia se angajeazã sã dezvolte strategiade securitate naþionalã ( national security strategy) ºi conceptulde apãrare (defence concept) þinând cont de PA

RP

ºi PAP-D

IB. 36

Nu se ºtie însã în ce m

ãsurã acest punct de vedere va aveacontinuitate în condiþiile consolidãrii poziþiei regionale a R

usieiºi a unei percepþii diferite a acestui actor asupra securitãþiiregionale.

AzerbaidjanAzerbaidjanAzerbaidjanAzerbaidjanAzerbaidjan

Relaþiile A

zerbaidjan-NA

TO

au evoluat pozitiv din 1994, cândA

zerbaidjan a aderat la PfP, ºi culm

inând în mai 2005 cu sem

nareaunui IPA

P, fãrã ca acest stat sã afirme cã doreºte sã intre în

NA

TO

. Program

ul „Cooperative B

est Efforts” a fost deschis ºi

Azerbaidjanului, ca ºi A

rmeniei, în acest caz înregistrându-se

dificultãþi de cooperare, aºa cum am

semnalat. E

ste important

de menþionat cã A

zerbaidjan participã la ISAF, în A

fganistan37,

precum ºi la K

FO

R, în K

osovo.A

ceste relaþii trebuie privite în contextul mai larg al balansãrii

politicii azere între Rusia, Turcia ºi statele occidentale, cu

predilecþie SUA

, precum ºi al obiectivului de recuperare a teritoriu-

lui Nagorno-K

arabah. Astfel, A

zerbaidjanul este mem

bru al CIS,

refuzând totuºi sã participe la Tratatul de Securitate Colectivã.

În schimb, acest stat este m

embru al G

UA

M, care s-a dorit a fi o

contrapondere regionalã faþã de Rusia.

Dupã dobândirea independenþei, odatã cu dezm

embrarea

UR

SS, politica externã a Azerbaidjanului a vizat apropierea de

Turcia ºi valorificarea poziþiei sale geostrategice ca stat de tranzitpentru rutele de transport al energiei din M

area Caspicã. A

cestultim

aspect s-a realizat prin construirea conductei Baku-T

bili-si-C

eyhan, proiect sprijinit de cãtre Turcia care a agreat

aceasta din urmã devenind practic garantul securitãþii sale

naþionale. Mai m

ult, Arm

enia este stat mem

bru al CIS ºi al

organizaþiei Tratatului de Securitate Colectivã, iar R

usia are obazã m

ilitarã în Arm

enia, la Gium

ri.Totodatã, conflictul din N

agorno-Karabah ºi relaþiile cu A

zer-baidjanul pot constitui un im

pediment pentru cooperarea dintre

NA

TO

ºi Arm

enia, datã fiind dificultatea acesteia de a rãspunde,în acest context, cerinþelor N

AT

O privind reform

a sectorului desecuritate ºi de apãrare. D

e altfel, în textul IPAP-ului, A

rmenia

îºi asumã angajam

entul de a contribui la soluþionarea paºnicã aconflictului, adm

iþând astfel cã aceastã problemã poate avea un

impact negativ în relaþiile cu com

unitatea euroatlanticã. 30

Mai m

ult, relaþiile cu NA

TO

sunt îngreunate ºi de reticenþaA

zerbaidjanului vizavi de cooperarea cu Arm

enia în cadrul PfP,

aºa cum s-a întâm

plat în 2004, când s-a pus problema desfãºurãrii

exerciþiului „Cooperative B

est Effort 2004”, decidenþii de la B

aku,ca urm

are a reacþiilor populare, refuzând prezenþa trupelor ar-m

ene pe teritoriul azer. 31

Relaþiile cu Turcia

32, stat mem

bru al NA

TO

, rãmân tensionate,

principalul diferend fiind recunoaºterea de cãtre Turcia a geno-cidului arm

ean. Cu toate acestea, Turcia a participat la prim

ulexerciþiu m

ilitar al NA

TO

desfãºurat în Arm

enia, în 2003, încontextul program

ului de exerciþii „Cooperative B

est Efforts”

33.E

ste important de precizat cã aderarea la N

AT

O nu constituie

un obiectiv al politicii externe ºi de securitate a Arm

eniei, re-laþiile cu A

lianþa Nord-A

tlanticã fiind privite ca un „mijloc de

diversificare a politicii sale externe”34. Totuºi, m

inistrul armean

al apãrãrii a declarat în 2005 cã Arm

enia doreºte consolidareacooperãrii cu O

ccidentul în domeniul securitãþii ºi al apãrãrii,

calificând aceasta ca o garanþie pentru securitatea sa naþionalã. 35

De altfel, în textul IPA

P-ului încheiat cu NA

TO

se precizeazã cã

1617

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



2004), reuniunea miniºtrilor de externe din statele m

embre

NA

TO

, care a avut loc la New

York în septembrie 2006

41, sem-

nalând implem

entarea de cãtre Georgia a obiectivelor asum

ateîn cadrul IPA

P42. La aceeaºi reuniune s-a decis deschiderea unui

dialog intensificat cu Georgia astfel încât, dupã un an, aceasta sã

fie pregãtitã pentru semnarea unui M

AP. Totodatã, G

eorgiaparticipã la operaþiunea N

AT

O în K

osovo.G

eorgia este primul stat m

embru al C

SI care a elaborat con-ceptul de securitate naþionalã

43, din iulie 2005, precum ºi strategia

militarã naþionalã

44, conform angajam

entelor asumate în IPA

P45.

În primul docum

ent se precizeazã clar obiectivul strategic alG

eorgiei de a adera la NA

TO

ºi UE

ºi de a contribui la securitateadin regiunea M

ãrii Negre. 46

Existã totuºi im

pedimente de substanþã în ceea ce priveºte

menþinerea orientãrii occidentale a G

eorgiei în politica sa ex-ternã ºi de securitate: persistenþa a douã conflicte separatistepe teritoriul sãu naþional (A

bhazia ºi Osetia de Sud) 47; dificultãþi

în relaþiile bilaterale cu Rusia (pentru a num

i doar disputa publicãprovocatã în 2006 de reþinerea unor ofiþeri ruºi de cãtreautoritãþile georgiene, acuzaþi de spionaj; întreruperea tem

porarãa furnizãrii de gaze de cãtre R

usia, justificatã de un accidentprovocat la conducta de alim

entare; criza din Kodori ºi refuzul

iniþial al Georgiei de a accepta ca trupele ruse sã participe la

UN

OM

IG – M

isiunea de observare a ON

U). Tensiunea este

potenþatã ºi de percepþia Rusiei asupra perspectivei aderãrii

Georgiei la N

AT

O, evidenþiatã în declaraþiile m

iniºtrilor deexterne ºi al apãrãrii din R

usia, care se raporteazã la acest faptca la o am

eninþare. Ministrul apãrãrii a declarat cã R

usia înþelege,prin urm

are, sã-ºi întãreascã prezenþa militarã la frontiera de

est a Georgiei. 48 M

ai mult, este im

portant de menþionat cã R

usiaare baze m

ilitare în Georgia (la B

atumi ºi A

khalkalaki).

chiar anumite decizii politice ale A

zerbaidjanului de excluderefaþã de unele state vecine (de exem

plu, excluderea Arm

eniei dinproiect tocm

ai din cauza relaþiilor tensionate cu Azerbaidjanul).

În ceea ce priveºte obiectivul apropierii de statele occidentaleºi de N

AT

O, principalele argum

ente în favoarea Azerbaidjanului

sunt apartenenþa sa la regiunea Mãrii C

aspice ºi efortul de a de-veni un partener credibil ca þarã de tranzit al energiei, precumºi situaþia din Iran ºi politica actualã a SU

A faþã de Iran. 38

BulgariaBulgariaBulgariaBulgariaBulgaria

Devenitã m

embru al A

lianþei Nord-A

tlantice în 2004, Bulgaria

ºi-a propus, ca obiective strategice, aderarea la NAT

O ºi, com

-plem

entar, integrarea în UE

, încã de la schimbãrile politice

produse la începutul anilor ’90. Bulgaria s-a num

ãrat printreprim

ii semnatari ai P

fP, ei aplicându-i-se aceleaºi instrumente în

relaþiile cu NA

TO

, ca ºi în cazul Rom

âniei (PfP

ºi instrumentele

adiacente, MA

P dupã sum

mitul de la W

ashington) 39.B

ulgaria ca stat candidat la NA

TO

ºi, ulterior, ca mem

bru afãcut eforturi pentru valorificarea poziþiei sale geostrategice (stataflat la flancul sudic al N

AT

O) ºi a acþionat ca furnizor de

securitate regionalã ºi internaþionalã, participând la toate opera-þiunile derulate de N

AT

O.

GeorgiaGeorgiaGeorgiaGeorgiaGeorgia

Com

unicatul final al summ

itului NA

TO

de la Istanbul, din2004, subliniazã schim

bãrile democratice din G

eorgia ºi eforturileguvernului de a com

bate corupþia ºi de a promova reform

aeconom

icã. Acesta reprezintã, în fapt, o recunoaºtere a orientãrii

occidentale a Georgiei.

Ulterior, acest stat a afirm

at obiectivul de aderare la NA

TO

40

ºi a început un proces de reformã sprijinit de com

unitatea euro-atlanticã. G

eorgia a fost primul stat sem

natar al IPAP

(octombrie

1819

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



final de integrare. Spre exemplu, în C

oncepþia integratã privindSecuritatea N

aþionalã a Rom

âniei , document din 1994, se sub-

liniazã cã Rom

ânia trebuie sã aibã în vedere, printre altele, ºiurm

ãtoarele direcþii politico-diplomatice de acþiune: dezvoltarea

relaþiilor cu SUA

ºi statele vest-europene; consolidarea ºiadâncirea legãturilor deja stabilite cu structurile europene ºieuroatlantice; apropierea de N

AT

O; dobândirea în viitor a sta-

tutului de mem

bru al NA

TO

ºi UE

. Toate documentele ulterioare

de securitate ºi apãrare naþionalã s-au centrat asupra îndepliniriiacestui ultim

obiectiv. Este im

portant de menþionat cã integrarea

în UE

ºi aderarea la NA

TO

au reprezentat pentru Rom

âniaobiective com

plementare ºi nu s-au fãcut diferenþieri între im

-portanþa celor douã prioritãþi.

Ca o exem

plificare a rolului activ jucat de Rom

ânia în relaþiilecu N

AT

O, se cuvine a fi m

enþionat faptul cã Rom

ânia este mem

brufondator al C

onsiliului de Cooperare N

ord-Atlantic ºi cã este

primul stat sem

natar al PfP. U

lterior, Rom

ânia a participat lapeste 3 000 de exerciþii desfãºurate în cadrul P

fP.R

elaþiile cu NA

TO

, în direcþia aderãrii, urmau sã evolueze

pozitiv în 1999, când Rom

ânia a semnat M

AP, cadru de cooperare

valabil pânã la aderarea din 2004. Ca stat partener ºi ulterior ca

stat mem

bru, Rom

ânia a acþionat ca furnizor de securitateregionalã ºi stabilizator al flancului sudic al N

AT

O, precum

ºi cafurnizor de securitate internaþionalã, participând la operaþiunileN

AT

O din B

alcani (KF

OR

, IFO

R, SF

OR

), Afganistan (ISA

F),

Irak ( NA

TO

Training Mission-Iraq), în M

editerana (Active

Endeavour ).

Invitarea Rom

âniei de a adera la NA

TO

a fost potenþatã ºi decontextul de atunci, declanºarea luptei îm

potriva terorismului

internaþional 52 dupã atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001

din SUA

, precum ºi de faptul cã relaþiile N

AT

O cu R

usia fuseserãdeja reglem

entate prin crearea Consiliului N

AT

O-R

usia.

În ciuda dificultãþilor înregistrate în relaþia cu Rusia, G

eorgiaa rãm

as mem

bru CIS dar, în acelaºi tim

p, participã ºi la GU

AM

.D

e altfel, în textul IPAP-ului încheiat cu N

AT

O, G

eorgia seangajeazã sã prom

oveze relaþii de bunã vecinãtate cu statele dinregiune, precum

ºi de cooperare în Caucazul de Sud ºi zona M

ãriiN

egre. 49

Republica M

oldovaRepublica

Moldova

Republica M

oldovaRepublica

Moldova

Republica M

oldova

Relaþiile M

oldovei cu NA

TO

s-au concretizat prin încheiereaîn 2006 a unui IPA

P. Totuºi, prin acest demers, R

epublicaM

oldova nu urmãreºte aderarea la N

AT

O, ci apropierea de struc-

turile euroatlantice ºi continuarea procesului de reformã în

domeniul securitãþii ºi al apãrãrii. 50 D

e altfel, se poate consideracã aderarea M

oldovei la NAT

O este puþin probabilã pe term

enm

ediu ºi chiar lung, datã fiind neutralitatea (înscrisã în Constituþia

statului), apartenenþa la ceea ce este considerat ca fiind „spaþiultradiþional de influenþã” a R

usiei ºi, ca ºi în cazul Georgiei, persis-

tenþa unui conflict separatist, Transnistria. În ceea ce priveºteaceastã ultim

ã chestiune, în textul IPAP

-ului se subliniazã cã„M

oldova considerã absolut necesarã participarea la negocieri atuturor factorilor internaþionali interesaþi dar în prim

ul rând aU

E, SU

A, R

usia, Ucraina”

51.C

omparaþia cu G

eorgia continuã ºi în ceea ce priveºte eforturilede politicã externã de a balansa relaþiile cu R

usia, Republica

Moldova fiind m

embru C

IS ºi, în acelaºi timp, m

embru al G

UA

M.

România

România

România

România

România

Aderarea la N

AT

O a reprezentat pentru R

omânia un obiectiv

strategic naþion

al. Încã din

perioada imediat ulterioarã

transformãrilor din 1989, prioritãþile de securitate ºi politicã

externã ale Rom

âniei erau consolidarea relaþiilor cu stateleoccidentale ºi apropierea de structurile euroatlantice, cu obiectivul

2021

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Cooperarea în cadrul acestui consiliu se referã la urm

ãtoareledom

enii: combaterea terorism

ului; combaterea proliferãrii

armelor nucleare, biologice, chim

ice ºi a tehnologiei nucleare;apãrare antirachetã ( T

heatre Missile D

efense – TM

D); gestio-

narea spaþiului aerian ( Airspace M

anagement) ºi lansarea

Iniþiativei de cooperare în acest domeniu ( C

ooperative Airspace

Initiative ); gestionarea crizelor; reforma sectorului de apãrare;

dezvoltarea logisticii; protecþie civilã (exerciþiile pentru salvareîn caz de dezastru, „B

ogorodosk 2002” ºi „Kaliningrad 2004”);

cooperare ºtiinþificã (pentru combaterea terorism

ului; prevenireacatastrofelor); protecþia m

ediului înconjurãtor ºi este deschisãtuturor dom

eniilor de interes comun.

Este foarte im

portant de menþionat cã la 21 aprilie 2005, la

Vilnius , R

usia a semnat acordul Partnership Status of Forces

55,care faciliteazã deplasarea trupelor N

AT

O pe teritoriul R

usiei,ºi a trupelor ruse pe teritoriile statelor m

embre N

AT

O, în anu-

mite condiþii ºi pe bazã de reciprocitate. A

cest mom

ent fina-lizeazã, în fapt, o chestiune consideratã pânã atunci problem

aticãpe agenda relaþiilor N

AT

O-R

usia.R

elaþiile au evoluat cãtre o implicare activã a R

usiei înm

isiunile Alianþei. Spre exem

plu, începând cu februarie 2006, laN

apoli, pentru prima datã de la sem

narea, în octombrie 2001, a

acordurilor privind Operation A

ctive Endeavour, un grup de

experþi navali NAT

O lucreazã alãturi de o echipã de specialiºti

din cadrul unei grupãri de forþe navale din Federaþia Rusã.

UcrainaUcrainaUcrainaUcrainaUcraina

Relaþiile dintre N

AT

O ºi U

craina au înregistrat o evoluþiepozitivã încã din 1991, când U

craina a devenit mem

bru al Con-

siliului de Cooperare N

ord-Atlantic, iar în 1994 devenind prim

ulstat m

embru al C

IS care a aderat la PfP. În 1997, a fost sem

natã

RusiaRusiaRusiaRusiaRusia

Se poate afirma cã instituirea unui cadru de cooperare între

NA

TO

ºi Rusia a m

arcat sfârºitul Rãzboiului R

ece. Astfel, des-

chiderea s-a produs în 1991, când Rusia a participat la sesiunea

inauguralã a Consiliului de C

ooperare Nord-A

tlantic, urmând ca

în 1994 sã adere la Program

ul Parteneriatului pentru P

ace (PfP

).În acest cadru, în 1996, R

usia participã, pentru prima datã, la o

operaþiune NA

TO

, în Bosnia-H

erþegovina (IFO

R). R

elaþiile urmau

a fi instituþionalizate la data de 27 mai 1997, la P

aris, unde sesem

neazã Actul Fondator pentru R

elaþii Reciproce, C

ooperareºi Securitate ( N

ATO

-Russia Founding Act on M

utual Relations,

Cooperation and Security )

53 ºi se creeazã, în baza acestuia,C

onsiliul Permanent C

omun N

AT

O-R

usia.În 1998 este stabilit, la iniþiativa R

usiei, Centrul E

uroatlanticde C

oordonare pentru Rãspuns în caz de C

alamitãþi. Totuºi, în

1999 relaþiile au înregistrat un mom

ent de tensiune, Rusia sus-

pendând participarea sa la Consiliul Perm

anent Com

un, ca urmare

a divergenþelor asupra campaniei N

AT

O din K

osovo. Situaþiaurm

a sã fie soluþionatã, Rusia contribuind cu trupe la operaþiunea

KF

OR

.R

elaþiile au evoluat pozitiv cu precãdere dupã 11 septembrie

2001. Astfel, R

usia a permis coaliþiei internaþionale im

plicate îndesfãºurarea operaþiunilor m

ilitare din Afganistan, declanºatã

ca urmare a atacurilor teroriste din 11 septem

brie 2001, sãtraverseze spaþiul sãu aerian ºi sã contribuie la furnizarea deinform

aþii în sprijinul campaniei antiteroriste. D

e altfel, la 12septem

brie 2004, la Bruxelles, se sem

neazã Planul de A

cþiuneR

usia-NA

TO

pentru combaterea terorism

ului ( NA

TO

-Russia

Action P

lan on Terrorism).

Aceastã turnurã pozitivã s-a concretizat prin sem

narea de-claraþiei com

une „NAT

O-R

ussia Relations: A

New

Quality”

54 (28m

ai 2002, la Rom

a), care a dus la crearea Consiliului N

AT

O-R

usia.

2223

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



legislatura autonomã localã adoptând o rezoluþie care declarã

Crim

eea o zonã în afara controlului NAT

O ( N

ATO

free-zone)59.

TurciaTurciaTurciaTurciaTurcia

Turcia a aderat la NA

TO

în 1952, motivatã fiind de încercarea

de a gãsi o contrapondere la expansiunea comunism

ului în re-giune. Turcia a devenit astfel m

embru N

ATO

, având cea mai lungã

zonã de contact cu Uniunea Sovieticã

60 ºi al doilea stat din Alianþã,

dupã SUA

, ca dimensiune a arm

atei naþionale61. Turcia a participat

la toate misiunile desfãºurate de N

AT

O în B

alcani, la ISAF, în

Afganistan, ºi la N

ATO

Training Mission din Irak.

Relaþiile Turciei cu N

ATO

vor evolua în funcþie de modul în

care Turcia va înþelege sã-ºi defineascã rolul de actor regionalm

ajor în RE

MN

(Turcia a iniþiat o serie de aranjamente de

cooperare regionalã precum B

lack Sea Harm

ony ºi sprijinãprincipiul rãspunderii actorilor regionali pentru gestionareaproblem

elor de securitate din RE

MN

); de relaþiile sale bilateralecu R

usia (actualmente cooperare econom

icã ºi navalã strânsã ºise întrevede consolidarea relaþiilor bilaterale ºi în dom

eniultransportului energiei din M

area Caspicã); ºi, nu în ultim

ul rând,de ritm

ul negocierilor pentru integrarea Turciei în UE

(dacãU

E va dezvolta o strategie a regiunii M

ãrii Negre, ca parte a

Politicii Externe ºi de Securitate C

omune, P

ESC

, Turcia, odatãdevenitã m

embru, nu se va putea detaºa de orientãrile m

ajoreale acesteia).

UE, actor regional în REMN





Stadiul actual al implicãrii UE în REM

NStadiul actual al im

plicãrii UE în REMN


NStadiul actual al im

plicãrii UE în REMN


N

Dezm

embrarea U

RSS a angrenat un vacuum

de securitate înR

EM

N, pe care actori internaþionali, precum

UE

, NA

TO

, SUA

,au încercat sã-l gestioneze. C

omunitatea europeanã a fost pre-

Carta N

AT

O-U

craina pentru un parteneriat distinctiv ( NA

TO

-U

kraine Charter on a D

istinctive Partnership ) care a stabilit

Com

isia NA

TO

-Ucraina ca ºi cadru instituþionalizat de cooperare

între cei doi actori.T

oate aceste demersuri au fost consolidate în 2002, la

summ

itul NA

TO

de la Praga, prin adoptarea P

lanului de Acþiune

NA

TO

-Ucraina, ºi în 2005 când a fost lansat dialogul intensificat

cu aceastã þarã. Cu aceeaºi ocazie, N

AT

O ºi U

craina au încheiatun docum

ent intitulat „Enhancing N

AT

O-U

kraine Coope-

ration”56, care se referã la obiectivele de consolidare a instituþiilor

democratice din U

craina, consolidarea dialogului politic,cooperarea sporitã în dom

eniul reformei sectorului de securitate

ºi de apãrare ºi gestionarea problemelor socioeconom

ice aferentereform

ei sectorului de apãrare.C

a ºi în cazul celorlalte state mem

bre ale CIS, relaþiile

Ucrainei cu N

AT

O depind ºi de m

odul în care vor evolua relaþiileacestui stat cu R

usia. Trebuie avut în vedere cã infrastructura saenergeticã este îm

pãrþitã cu Rusia, iar 60%

din comerþul extern

al Ucrainei se face cu M

oscova. 57 Mai m

ult, apropierea de Rusia,

manifestã în politica internã a U

crainei, rãmâne suficient de

puternicã. Astfel, dacã orientarea prooccidentalã a U

crainei ºiaspiraþia de a ajunge m

embru al N

AT

O erau afirm

ate ca obiectivenaþionale, dupã alegerile din 2006 ºi venirea la putere a P

artiduluiR

egiunilor (sprijinit de Rusia), acest discurs a devenit m

aim

oderat. 58

Mai m

ult, Rusia are o bazã m

ilitarã închiriatã în Crim

eea(Sevastopol), iar populaþia ºi autoritãþile locale de aici se opunaderãrii U

crainei de NA

TO

. De altfel, în iunie 2006, în C

rimeea

au avut loc proteste ale populaþiei locale împotriva N

AT

O,

premergãtoare începerii exerciþiului m

ilitar multinaþional Sea

Breeze 2006. Tensiunea este încurajatã ºi de poziþia autoritãþilor,

2425

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



din RE

MN

(Arm

enia, Azerbaidjan, G

eorgia, Republica M

oldova,U

craina), a dezvoltat o serie de instrumente de cooperare ºi

asistenþã, precum „strategii com

une”, acorduri de parteneriat ºicooperare (P

CA

), planuri de acþiune62, program

ul TA

CIS ºi,

recent, Instrumentul E

uropean de Vecinãtate ºi Parteneriat (theE

uropean Neighborhood and P

artnership Instrument).

Prin program

ul TA

CIS, iniþiat în 1991, în contextul dez-

mem

brãrii Uniunii Sovietice, U

E oferã asistenþã financiarã ºi

tehnicã statelor din fostul spaþiu sovietic. Una dintre cele m

aiim

portante realizãri ale TA

CIS a fost IN

OG

ATE

, prin care CIS a

fost conectatã la Europa în ceea ce priveºte cooperarea în

domeniul energetic. D

in 1991 pânã în prezent, asistenþa63 U

E în

cadrul TA

CIS s-a ridicat la aproape 500 de m

ilioane de euroanual 64.

TR

AC

EC

A a fost stabilit în 1993 cu scopul de a gestiona

deficienþele sistemului de transporturi ºi problem

ele cooperãriicom

erciale din regiune. Totodatã, prin TR

AC

EC

A, U

E a acordat

statelor participante65 asistenþã politicã ºi econom

icã66 prin

atragerea de împrum

uturi de la instituþii financiare interna-þionale ºi de la investitori privaþi, ºi a prom

ovat integrarea acestorstate în reþelele transeuropene de transport ( Trans-E

uropeanN

etworks).

UE

a stabilit, de asemenea, relaþii bilaterale cu B

SEC

, iarC

omisia europeanã evalueazã posibilitatea de a dobândi statutul

de observator în cadrul acestei organizaþii. Recent, B

SEC

adem

arat o serie de iniþiative în domenii de interes pentru U

E,

precum facilitarea acordãrii de vize, crearea unor reþele de

transport ºi comunicaþii, com

baterea crimei organizate.

În cadrul PE

SA, prim

a operaþie derulatã de UE

în RE

MN

afost E

UJU

ST T

hemis (E

U R

ule of Law M

ission to Georgia),

iulie 2004 - iunie 2005, având drept misiune asistarea autoritãþilor

zentã în regiune încã de la începutul anilor ’90, când a fost dez-voltat program

ul TA

CIS ( Technical A

ssistance to the Com

munity

of Independent States ).U

E a acþionat prin oferirea de sprijin financiar substanþial

pentru promovarea stabilitãþii regionale, consolidarea proceselor

de democratizare ºi dezvoltare. M

ai precis, sprijinul UE

a avutcu precãdere în vedere prom

ovarea securitãþii economice ºi,

adiacent, a dialogului politic în cadrul PE

SC ºi al prim

ului pilon,ºi m

ai puþin prin instrumentele din cadrul P

ESA

(PoliticaE

uropeanã de Securitate ºi de Apãrare).

Însã noile riscuri ºi ameninþãri, având caracter preponderent

neconvenþional, au motivat U

E sã colaboreze cu statele din R

EM

Nîn im

plementarea unor program

e care se referã în principal lasecuritatea frontierelor ºi com

baterea crimei organizate.

În cadrul PE

SC ºi al prim

ului pilon, implicarea institu-

þionalizatã a UE

în RE

MN

se bazeazã pe o abordare bilateralã,U

E având stabilite relaþii cu fiecare stat din regiune, ºi doar

limitat pe o abordare regionalã; referitor la ultim

ul aspect, UE

ainiþiat T

AC

IS, TR

AC

EC

A ( Transport C

orridor Europe-C

aucasus-A

sia), INO

GAT

E (Interstate O

il and Gas Transport to E

urope)ºi a stabilit relaþii cu B

SEC

.În cadrul P

ESA

, UE

a dezvoltat douã operaþii civile: o misiune

de asistenþã la frontiera dintre Republica M

oldova ºi Ucraina ºi

o misiune de poliþie în G

eorgia. Acestea vor fi prezentate pe

scurt în ceea ce urmeazã.

Acþiunea U

E în regiunea M

ãrii Negre a fost definitã m

ai ales încadrul Politicii E

uropene a Vecinãtãþii (EN

P), lansatã în 2003-2004,

cu scopul de a promova pacea, stabilitatea, prosperitatea eco-

nomicã ºi dem

ocraþia în vecinãtatea UE

. Aceasta, în relaþiile

stabilite cu fiecare stat participant la EN

P, inclusiv cu unele state

2627

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



energeticã, transportul 69, protecþia mediului înconjurãtor, secu-

ritatea frontierelor, cooperarea maritim

ã70 etc.

În acest context, este foarte important de m

enþionat cã gradulde disponibilitate a U

E în relaþiile cu partenerii este ridicat,

astfel încât se are în vedere cooptarea acestora în programele ºi

agenþiile UE

, în funcþie de interesul pe care acestea îl prezintãpentru parteneri, precum

ºi în funcþie de capacitatea lor financiarãºi adm

inistrativã de implicare. 71 E

valuãrile UE

indicã acest faptca având efecte pozitive

72 asupra proceselor de tranziþie din statelepartenere prin obligaþia acestora de a adopta anum

ite strategiiîn dom

eniile de cooperare cu UE

, prin expunerea ºi familia-

rizarea factorilor de decizie naþionali cu practicile UE

, ºi chiarprin stabilirea unor noi instituþii ºi îm

bunãtãþirea capacitãþiiadm

inistrative (în unele cazuri). Mai m

ult, printr-un astfel dedem

ers, UE

dobândeºte vizibilitate sporitã în aceste state.O

altã dimensiune a E

NP, aºa cum

a fost precizatã la sfârºitulanului 2006, este centratã asupra consolidãrii dialogului politiccu statele m

embre ale E

NP, astfel încât poziþiile adoptate de

statele mem

bre ale UE

în cadrul PE

SC sã se regãseascã ºi în

politica externã ºi de securitate a partenerilor.N

u în cele din urmã, U

E încurajeazã cooperarea regionalã

între parteneri ºi participarea UE

la aranjamentele de cooperare

regionalã. Conform

Com

isiei Europene, se im

pune, în acestcontext, ca U

E sã dezvolte o abordare regionalã în ceea ce pri-

veºte statele din regiunea Mãrii N

egre, dat fiind faptul cã, odatãcu integrarea R

omâniei ºi B

ulgariei în Uniune, aceastã regiune

a devenit „una dintre frontierele UE

”73. N

u se are în vedere,deocam

datã, formularea unei strategii a U

E referitoare la acest

spaþiu, însã a fost adoptatã o „sinergie a Mãrii N

egre”74 care

þine cont de aranjamentele de cooperare existente ºi în care

BSE

C poate furniza cadrul potrivit de cooperare

75. O astfel de

georgiene în vederea reformãrii justiþiei. C

ea de a doua operaþiea U

E se referã la asistenþa acordatã la frontiera dintre R

epublicaM

oldova ºi Ucraina (iniþiatã la 1 decem

brie 2005), care are dreptscop consolidarea cooperãrii dintre cele douã state în dom

eniulsecuritãþii frontierei în sectorul transnistrean.

Pe scurt, se observã, pânã în acest stadiu al analizei, cã an-gajam

entul actual al UE

în RE

MN

are în vedere urmãtoarele

aspecte: folosirea instrumentelor de securitate econom

icã, pre-cum

programele de dezvoltare ºi asistenþã; dialogul politic cu

fiecare stat din regiune; sprijinirea procesului de democratizare,

mai ales prin m

ijloace economice ºi acordarea de asistenþã pentru

reforma justiþiei; asistenþã acordatã autoritãþilor naþionale pentru

sporirea eficienþei în combaterea crim

ei organizate ºi conso-lidarea securitãþii la frontiere. P

rin urmare, angajam

entul UE

are cu precãdere în vedere gestionarea problemelor de m

oder-nizare, percepute ca am

eninþãri la adresa securitãþii statelor dinregiune.

De interes pentru prezentul studiu este îndeobºte Politica

Europeanã a Vecinãtãþii. Vor fi sem

nalate, în cele ce urmeazã,

ultimele evoluþii în cadrul acestei politici în ceea ce priveºte

instrumentele de lucru, asistenþa financiarã ºi percepþia la nivelul

UE

asupra RE

MN

.A

stfel, statele mem

bre ale UE

îºi propun o abordare inclusivãîn cadrul E

NP, care sã acopere tot spaþiul considerat a fi veci-

nãtatea UE

. Dialogul cu fiecare stat partener rãm

âne central,iar planurile de acþiune, ca instrum

ente principale ale EN

P, sebazeazã pe principiul gestionãrii în com

un ( joint ownership) 67 a

obiectivelor asumate.

Tendinþa actualã la nivelul UE

este de a construi o „dimensiune

tematicã” a E

NP, la m

ai multe niveluri de cooperare cu partenerii,

în cadru multilateral. D

omeniile

68 de interes ar fi securitatea

2829

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



- consolidareademocraþieiºi a econo-miei de piaþã;- sprijinireaprocesuluigeneral

Relaþiile UE cu statele partenere din REMN 80

Stat Armenia Azerbaidjan Georgia RepublicaMoldova

Ucraina

Relaþiacu UE

Stat partener. Stat partener. Stat partener. Stat partener. Stat partener.

Acordul departeneriatºi decooperare(PCA)

Intrat în vigoareîn 1999.




Intrat în vi-goare în1998.

Planuldeacþiune

Adoptat înnoiembrie 2006.



Adoptat înfebruarie 2005.

Adoptat înfebruarie 2005.

Prioritãþilede reformãidentificateîn planulde acþiune

- consolidareainstituþiilorde stat;- sprijinirea dez-voltãrii econo-mice ºi sociale,

- consolidareainstituþiilorde stat;- sprijinirea dez-voltãrii econo-mice ºi sociale,

- sprijinireareformelor;- dezvoltare eco-nomicã ºi redu-cerea niveluluide sãrãcie;

- consolidareainstituþiilorstatului;- promovareareformei econo-mice ºi îmbunãtã-

sinergie este inclusivã ºi se referã la cooperare cu precãdere lanivel sectorial, în baza unor chestiuni concrete, cum

ar ficooperare ºtiinþificã sau protecþia m

ediului înconjurãtor. 76 Se areîn vedere totuºi extinderea cooperãrii la toate problem

ele deinteres pentru statele E

NP. 77

UE

a mãrit, totodatã, asistenþa financiarã acordatã statelor

partenere, prevãzând pentru perioada 2007-2013 un buget de12 m

iliarde de euro78. Se are în vedere crearea a douã noi in-

strumente, ºi anum

e un Fond de Investiþii pentru Vecinãtate ( aN

eighbourhood Investment F

und), pentru finanþarea unorproiecte de infrastructurã, ºi un fond denum

it Governance Facility

care se adreseazã statelor care au fãcut cele mai m

ulte progreseîn adoptarea obiectivelor din planul de acþiune. În noiem

brie2006 a fost, de asem

enea, creat Instrumentul pentru Stabilitate,

cu un buget de 2 miliarde de euro (pentru perioada 2007-2013)

cu scopul de a promova, în cadrul acþiunii externe a U

E, dem

o-craþia, drepturile om

ului ºi libertãþile fundamentale

79 ºi care esteaplicabil ºi E

NP.

În ceea ce priveºte relaþiile UE

cu celelalte state din RE

MN

,acestea pot fi structurate în m

ai multe categorii: state m

embre

(din ianuarie 2007, Rom

ânia ºi Bulgaria), state candidate (Turcia,

cu care UE

a început negocierile pentru integrare în 2006, ne-gocieri estim

ate neoficial a fi finalizate în 2014) ºi parteneristrategici, dar care nu participã la E

NP

(Rusia).

Referitor la acest ultim

caz, Rusia ºi U

E au sem

nat un Acord

de Parteneriat ºi C

ooperare (intrat în vigoare în 1997)81 ºi au

demarat un am

biþios proces de cooperare ºi dialog politic la mai

multe niveluri. U

lterior, relaþiile Rusia-U

E au evoluat cãtre cre-

area a patru spaþii comune de cooperare

82: spaþiul economic co-

mun; spaþiul libertate, securitate ºi justiþie

83; cooperare în do-m

eniul securitãþii externe; spaþiul educaþie ºi cercetare84. D

in

3031

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



de reformãinternãîn vedereaapropieriiUcraineide UE.


Ucraina

inclusiv a socie-tãþii civile;

inclusiv a socie-tãþii civile;- cooperare regio-nalã ºi soluþiona-rea paºnicãa conflictuluidin Nagorno-Karabah.

- democratizareºi stat de drept;- promovarea co-operãrii regionale în Caucazulde Sud.

- cooperare pentru reforma justiþiei ºi îndomeniul securi-tãþii frontierelor;- cooperareregionalã;- soluþionareapaºnicã a con-flictelor de peteritoriul Georgiei.

þirea condiþiilorde trai;- sprijinirea efor-turilor în vedereasoluþionãrii con-flictului dinTransnistria;- reforma justiþiei;- îmbunãtãþireamediului deafaceri;- libertatea mass-mediei;- securitateafrontierelor;- migraþie;- combaterea trafi-cului, a crimeiorganizate,a corupþiei.

120 milioaneeuro (în creº-tere faþãde 2006,cu 20 demilioane).

Semnareaunei foide parcurspentrucooperarepe termenlung (30 no-iembrie 2006,la conferinþaministerialãdin domeniulenergiei a„Iniþiativeide la Baku”).


Ucraina

Asistenþafinanciarã(prevãzutãpentru2007)

21 milioane euro(în creºtere faþãde 2006, cu4 milioane).

19 milioane euro(în scãdere faþãde 2006, cu3 milioane).

24 milioane euro(în creºtere faþãde 2006, cu4 milioane).

40 milioane euro(în scãdere faþãde 2006, cu2 milioane).

Specificaþiireferitoarela coopera-rea în do-meniulsecuritãþiienergetice

Semnarea uneifoi de parcurspentru cooperarepe termen lung(30 noiembrie2006, la conferin-þa ministerialãdin domeniulenergiei a„Iniþiativeide la Baku”).

Semnarea uneifoi de parcurspentru cooperarepe termen lung(30 noiembrie2006, la conferin-þa ministerialãdin domeniulenergiei a„Iniþiativeide la Baku”).

Semnarea uneifoi de parcurspentru cooperare pe termen lung(30 noiembrie2006, la conferin-þa ministerialã din domeniulenergiei a„Iniþiativeide la Baku”).

Semnarea uneifoi de parcurspentru cooperarepe termen lung(30 noiembrie2006, la conferinþaministerialã dindomeniul energieia „Iniþiativei de laBaku”).

3233

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



1991, UE

a alocat Rusiei m

ai mult de 2,6 m

iliarde de euro prinprogram

ul TA

CIS pentru susþinerea tranziþiei la econom

ia depiaþã ºi consolidarea dem

ocraþiei ºi a statului de drept.E

ste important de precizat cã R

usia a refuzat sã participe laE

NP, argum

entând cã relaþiile bilaterale trebuie dezvoltate încadrul unui parteneriat strategic, iar statul rus trebuie considerata fi un partener strategic. 85

Poziþia U

E faþã de soluþionarea conflictelor îngheþate

Una dintre principalele am

eninþãri convenþionale la adresasecuritãþii în R

EM

N este persistenþa conflictelor îngheþate:

Abhazia ºi O

setia de Sud, Nagorno-K

arabah, Transnistria. Toatesunt m

otivate etnoteritorial, afecteazã major relaþiile interstatale

din regiune ºi au un impact transfrontalier.

Com

isia europeanã evalueazã implicarea U

E în sprijinirea

procesului de soluþionare a conflictelor îngheþate (inclusiv celdin Transnistria) ca fiind m

inorã ºi recomandã ca aceasta sã devinã

o prezenþã activã în mecanism

ele regionale sau multilaterale de

soluþionare. 86 În aceeaºi logicã, un raport al International Crisis

Group

87 evalueazã contribuþia UE

la soluþionarea crizelor dinC

aucazul de Sud ca fiind nesemnificativã, dat fiind cã nu participã

direct la negocieri ºi cã nu este angajatã direct în aria de conflict.C

onform raportului citat, în cazul conflictului din A

bhazia,proiectele im

plementate de U

E chiar în zona de conflict se referã

mai ales la dezvoltarea infrastructurii locale, a agriculturii ºi

serviciilor sociale ºi, doar într-o mãsurã m

ult mai m

icã, la des-fãºurarea de m

isiuni de demobilizare, dezarm

are, poliþie, pro-m

ovare a drepturilor omului ºi la dezvoltarea sectorului m

ediatic.În ceea ce priveºte conflictul din O

setia de Sud, raportul orga-nizaþiei International C

risis Group calificã angajam

entul UE

ca

Obs. Ucrainaeste conside-ratã un parte-ner „cheie”pentru UEdeoarecefurnizareade gaz na-tural ºi de pe-trol de cãtreRusia cãtreUE tranzi-teazã aceastãþarã.


Ucraina

Obs. Acest stateste consideratpartener strategicpentru UE, ca pro-ducãtor ºi statde tranzit pentruresursele de gaznatural ºi petroldin regiuneaMãrii Caspice.

Obs. Acest stateste considerata avea o poziþieimportantãpentru tranzi-tul resurselornaturale dinMarea Caspicã.

Obiectivde aderarela UE

DA NU DA DA DA

3435

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



aria geograficã de cooperare este una mai largã, care depãºeºte

statele riverane ºi cele din Caucazul de Sud. Totodatã, este im

-portant de precizat, cã U

E nu vorbeºte despre form

ularea uneistrategii regionale

91, ci despre sinergie, în sensul consolidãriidim

ensiunii regionale a EN

P. Acest dem

ers se doreºte a fi unulinclusiv, care sã valorifice aranjam

entele existente de cooperareregionalã, fãrã a aduce în discuþie posibilitatea de a crea unele noi.

În ceea ce priveºte relaþiile cu fiecare stat partener din re-giune, asistenþa financiarã prevãzutã de U

E pentru anul 2007

poate constitui un indicativ al prioritãþilor de cooperare al UE

,atât în ceea ce priveºte considerentul geostrategic, cât ºi do-m

eniile de interacþiune. Astfel, A

rmenia, G

eorgia ºi Ucraina

urmeazã sã prim

eascã asistenþã financiarã sporitã comparativ cu

anul 2006, dintre statele menþionate U

craina detaºându-se sem-

nificativ în aceastã privinþã.M

ai mult, prin crearea celor douã noi fonduri, statele care

sunt evaluate cã ar fi fãcut progrese în ceea ce priveºte aplicareaprevederilor din planurile de acþiune specifice prim

esc fondurisuplim

entare, tocmai pentru a le oferi un stim

ulent. În ultimele

rapoarte ale Com

isiei privind progresele înregistrate de toatestatele participante la E

NP

în cursul anului 2006, din RE

MN

Ucraina este cea care a reuºit sã rãspundã cel m

ai bine cerinþelorU

E. Totodatã, interesul U

E faþã de relaþia cu U

craina este explicitsem

nificativ, având în vedere cã Ucraina este num

itã parte-ner-cheie.

Obiectivele vizate de U

E prin E

NP

sunt oarecum asem

ãnãtoarecu cele avute în vedere în cazul fostelor state candidate la U

E(deºi E

NP

nu oferã perspectiva integrãrii în UE

), ºi anume ali-

nierea la normele U

E, dialog politic, consolidarea capacitãþii

administrative, consolidarea practicilor dem

ocratice, reforma de

fiind într-o mãsurã m

ai mare direct aplicabil zonei de conflict,

UE

concentrându-se asupra promovãrii dialogului politic ºi a

reconstrucþiei infrastructurii.Textul raportului a fost ºi m

ai critic în ceea ce priveºte im-

plicarea UE

în soluþionarea conflictului din Nagorno-K

arabah,aceasta fiind consideratã a fi una declarativã. Totuºi, declaraþiile

88

fãcute de reprezentantul special al UE

pentru Caucaz, indicând

iniþierea unei posibile misiuni de m

enþinere a pãcii în Nagorno-K

a-rabah, sunt prom

iþãtoare pentru angajamentul U

E în aceastã

zonã.C

onflictul transnistrean, faþã de care UE

ar trebui sã manifeste

un interes sporit datã fiind proximitatea geograficã, a jucat un

rol secundar pe agenda politicã a comunitãþii europene. A

n-gajam

entul UE

în procesul de soluþionare prezintã caracteristicilede m

ai jos ºi implicã urm

ãtoarele cãi de acþiune: sprijinireaplanurilor O

SCE

de soluþionare; stabilirea unei misiuni de

asistenþã la frontiera între Republica M

oldova ºi Ucraina;

autorizarea unui reprezentant special 89 sã participe ca observatorla negocieri, aºa cum

a fost prevãzut în planul Iuºcenko; pro-m

ovarea tezei conform cãreia dem

ocratizarea regiunii ar puteaconstitui o soluþie la conflict; percepþia procesului de soluþionareca depinzând de toþi participanþii ºi de cooperarea strânsã cuR

usia. 90

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii

Date fiind cele prezentate pânã acum

, în primul rând, trebuie

precizat cã referirile UE

la acest spaþiu nu au în vedere conceptulde „R

EM

N”, ci de „regiune a M

ãrii Negre”, B

SEC

fiind menþiona-

tã ca un cadru de cooperare, iar statele considerate ca aparþinândacestui spaþiu sunt în fapt statele m

embre B

SEC

. Prin urm

are,

3637

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Cãtre o sinergie a acþiunii N

AT

O ºi U

E în R

EM

NTrebuie precizat încã de la început cã aceastã analizã se va

centra asupra conceptului de sinergie între cei doi actori ºi nuva aduce în discuþie posibilitatea unei strategii euroatlantice,din m

ai multe m

otive. În primul rând, definiþia unei astfel de

strategii este una problematicã în acest caz, deoarece ar trebui

delimitate responsabilitãþile între actorii im

plicaþi privind secu-ritatea. A

stfel, ar trebui precizatã oportunitatea unor scenarii,precum

definirea unei strategii a NA

TO

, care sã coopteze UE

capartener ºi invers, a unei strategii a U

E, care sã coopteze N

AT

Oca partener, precum

ºi a unei strategii comune a N

AT

O ºi U

E.

Nu în cele din urm

ã, ar trebui evidenþiat rolul SUA

în acestcontext.

Or, pe term

en scurt ºi mediu, prim

ul scenariu nu este unulrealist, dat fiind faptul cã, dupã cum

s-a observat, nu existã niciun argum

ent public care sã sprijine o astfel de direcþie de politicãîn cadrul N

AT

O. În ceea ce priveºte al treilea scenariu, dincolo

de argumentul m

ai înainte invocat, trebuie avute în vedere ºidificultãþile de cooperare dintre N

AT

O ºi U

E, care rãm

ân de ac-tualitate: „B

ut when one looks at how

diverse and complex the

challenges to our security have become today, it is astounding

how narrow

the bandwidth of cooperation betw

een NA

TO

andthe U

nion has remained. D

espite many attem

pts to bring thetw

o institutions closer together, there is still a remarkable

distance between them

...NA

TO

-EU

relations have not reallyarrived in the 21st century yet. T

hey are still stuck in the ‘90s.”93

Modelul furnizat de „Strategia com

unã pentru zona Balcanilor

de Vest” (2003) nu este unul aplicabil RE

MN

, deoarece acesteorganizaþii nu au clarificat care sunt statele care aparþin acestuispaþiu geografic ºi, m

ai mult, nu se poate vorbi despre o coeziune

a acestuia în aceiaºi termeni ca în cazul B

alcanilor de Vest.

ansamblu a instituþiilor statului, centrarea asupra libertãþii de

expresie ºi a libertãþii mass-m

ediei, securitatea frontierelor.U

ltimele evoluþii la nivelul E

NP

evidenþiazã tendinþa de adezvolta dialogul politic cu aceste state, precum

ºi aprofundarearelaþiilor, prin cooptarea lor la anum

ite programe ºi agenþii ale

Com

unitãþii Europene ºi ale U

E. M

ai mult, relaþiile de cooperare

au depãºit cadrul primului ºi celui de-al treilea pilon, U

E încu-

rajând participarea partenerilor la PE

SC, m

ai precis în ceea cepriveºte dialogul cu aceºtia pentru identificarea unor poziþiiarm

onizate, la acest nivel, cu cele ale mem

brilor UE

. Totuºireform

a sectorului de securitate nu reprezintã o prioritate în ca-drul E

NP, deºi e m

enþionatã în Strategia de Securitate a UE

.N

u în ultimul rând, prin E

NP

se încurajeazã cooperarea întrestatele din regiune, atât în cadru m

ultilateral, cât ºi la nivelulîntregii regiuni. În acelaºi context, relaþiile cu statele din R

EM

N,

pe ale cãror teritorii persistã conflicte motivate etnoseparatist,

au în vedere inclusiv soluþionarea („pe cale paºnicã”) a acestora,fãrã ca U

E sã detalieze însã aceastã poziþie. Totuºi faptul cã U

Eeste prezentã ca actor internaþional, la m

ai multe niveluri de

implicare, în zona de conflict, precum

ºi faptul cã se admite cã

acestea reprezintã o problemã de securitate care afecteazã în-

treaga Europã

92 reprezintã un indicativ pentru conturarea, înperspectivã, a unei poziþii la nivelul U

E, în ceea ce priveºte

soluþionarea lor.R

eferitor la securitatea energeticã, prin „iniþiativa de la Baku”

ºi reuniunile care au urmat se încurajeazã integrarea pieþelor

energetice ale statelor semnatare în cea a U

E. M

ai mult, unele

state din RE

MN

sunt denumite de U

E „parteneri strategici”

(cum ar fi A

zerbaidjan, Rusia), calificativ m

otivat îndeobºte decooperarea la acest nivel. U

E are în vedere construirea de rute

alternative, Rusia rãm

ânând un partener important.

3839

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



deciziilor adoptate; poziþie slab conturatã faþã de RE

MN

, în sensulcã nu existã încã o abordare regionalã de ansam

blu din parteacelor doi actori; prioritãþi distincte în relaþiile de parteneriat custatele din zonã: N

AT

O se centreazã asupra reform

ei sectoruluide securitate ºi de apãrare, în tim

p ce UE

asupra dezvoltãriieconom

ice; dificultatea de a defini regiunea ca o construcþiecoezivã (de regulã, este definitã pornind de la necesitatea de acom

bate riscurile cu impact transfrontalier ºi de la im

portanþa re-surselor energetice ºi a rutelor de transport al acestora); statuquo-ul regional; diferendele m

ajore dintre statele din regiune.E

xistã oportunitãþi de cooperare în ceea ce priveºte dialogulpolitic cu statele din regiune, în dom

eniul securitãþii frontierelor,schim

bului de informaþii, dar condiþionate de factorii m

ai sus-nu-m

iþi.Dupã cum

a fost prezentat mai sus, dialogul politic (inclusiv

relaþiile de bunã vecinãtate) a devenit o componentã sem

nificativãîn relaþiile celor douã organizaþii cu partenerii. M

ai mult, alãturi

de acest aspect, condiþionalitatea politicã se aplicã la toate nive-lurile de parteneriat. M

odul în care NA

TO

ºi UE

pot coopera înaceastã direcþie depinde de evoluþia relaþiilor între aliaþi ºi depoziþionãrile aliaþilor europeni faþã de SU

A.

În ceea ce priveºte securitatea frontierelor, acest aspect esteprevãzut în planurile de acþiune ale E

NP

ºi UE

a realizat deja om

isiune la frontiera între Republica M

oldova ºi Ucraina, dispune

de o structurã instituþionalã la care pot participa ºi partenerii(F

RO

NT

EX

), iar NA

TO

poate aplica acelaºi model ca ºi în cazul

Balcanilor, ºi anum

e misiuni de consiliere derulate în cadrul P

fP.D

e altfel, una dintre prioritãþile stabilite la summ

itul de la Istan-bul este tocm

ai securitatea frontierelor.R

eferitor la schimbul de inform

aþii, cooperarea între NA

TO

ºi UE

are deja tradiþie, în contextul intrãrii în vigoare a unui

De asem

enea, orice abordare strategicã din partea NA

TO

trebuie sã ia în calcul ºi rolul SUA

, ceea ce, în actualul context alstructurii de putere din regiune, ar fi problem

atic (pentru unelestate din regiune), având în vedere ºi faptul cã este vorba de unstat ºi nu de o organizaþie.

Cel m

ai probabil scenariu ar fi cel al formulãrii de cãtre U

E a

unei strategii pentru RE

MN

. Ultim

ele evoluþii la nivelul EN

P,prezentate anterior, par sã indice fezabilitatea unui astfel de de-m

ers, care s-ar putea concretiza pe termen m

ediu. În acest caz,angajarea N

AT

O este necesarã ºi cooperarea dintre cele douã

organizaþii posibilã.

Faptul cã cele douã organizaþii nu au definite strategii pentruR

EM

N poate reprezenta un avantaj pentru o abordare regionalã

comunã. 94 În acest caz, de interes pentru prezentul studiu sunt

domeniile în care cooperarea dintre cei doi actori este posibilã.

Interesul comun al N

AT

O ºi U

E este prom

ovarea stabilitãþii înregiune ºi apropierea acestor state de O

ccident (înþeles fie ca ºicom

unitate euroatlanticã, fie comunitate europeanã). A

mbele or-

ganizaþii subliniazã în documentele oficiale (spre exem

plu, NA

TO

în declaraþiile finale ale summ

iturilor, iar UE

în concluziilepreºedinþiei) im

portanþa de a coopera una cu cealaltã, fãrã apreciza însã situaþional ºi în funcþie de ariile geografice deim

portanþã domeniile de cooperare ºi m

odul în care aceasta sepoate realiza.

Analiza com

parativã a principalelor documente din cadrul E

NP

ºi ale principalelor instrumente de parteneriat ale N

AT

O oferã

o perspectivã clarã asupra posibilitãþilor de cooperare în RE

MN

.A

cestea rãmân totuºi lim

itate, din mai m

ulte motive: natura dife-

ritã a celor douã organizaþii (organizaþie de cooperare politico-mi-

litarã versus organizaþie supranaþionalã) cu impact asupra

4041

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



17 Statele care nu participã la PAR

P sau IPA

P pot folosi cadrul de

cooperare al IPP.

18 Deºi N

AT

O nu se referã în docum

entele oficiale la RE

MN

, ci laregiunea M

ãrii Negre, date fiind parteneriatele dezvoltate cu statele din

regiune ºi faptul cã nu au fost menþionate statele pe care N

AT

O le considerã

ca aparþinând regiunii Mãrii N

egre, din punctul de vedere al analizeiacadem

ice se va prefera folosirea conceptului de RE

MN

.19 Prioritatea acordatã prevederilor din Tratatul de la W

ashington (n.a.).20 A

se vedea capitolul 1 din IPAP

cu Republica M

oldova, Arm

enia,subcapitolul 1.3 „D

emocratic reform

s, rule of law, and fight against

corruption”, capitolul 1 din IPAP

cu Georgia, subcapitolul 1.4, ºi an-

gajamentul acestor state de a construi instituþii dem

ocratice. A se vedea

prevederile din M

AP

referitoare la cerinþele politice ale N

AT

O(„…

demonstrating a com

mitm

ent to the rule of law and hum

an rights”).http://w

ww

.nato.int/docu/handbook/2001/hb030103.htm.

21 Kopstein Jeffrey, T

he Transatlantic Divide over D

emocracy

Promotion, în „T

he Washington Q

uarterly”, primãvara 2006.

22 Aceeaºi idee a fost exprim

atã ºi de Tornike Sharashenidze, directorulC

entrului de Informare N

AT

O din cadrul M

AE

al Georgiei, referitor la

dialogul intensificat, „It will give a huge boost to G

eorgia for building itsdem

ocratic institutions”, citat în „Georgia’s N

AT

O progress irreversible”

(cooperarea cu NA

TO

stimuleazã dem

ocratizarea Georgiei, n.a.), ISN

,28 septem

brie 2006, http://ww

w.isn.ethz.ch/new

s/sw/details.cfm

?ID=16725.

23 De altfel, rolul societãþii civile se doreºte a fi sem

nificativ în cadrulacþiunilor desfãºurate de N

ATO

: „To that end, while recognising that N

ATO

has no requirement to develop capabilities strictly for civilian purposes, w

ehave tasked today the C

ouncil in Permanent Session to develop pragm

aticproposals in tim

e for the meeting of Foreign M

inisters in April 2007 and

Defence M

inisters in June 2007 to improve coherent application of N

AT

O’s

own crisis m

anagement instrum

ents as well as practical cooperation at all

levels with partners, the U

N and other relevant international organisations,

Non-G

overnmental O

rganisations and local actors in the planning andconduct of ongoing and future operations w

herever appropriate.” Riga

NOTE

1 Conceptul R

EM

N a fost lansat într-un studiu scris de cercetãtorii

americani R

onald D. A

smus ºi B

ruce P. Jackson, The B

lack Sea and theFrontiers of Freedom

, în „Policy Review

”, iunie 2004.2 Sprijinirea de cãtre N

AT

O a eforturilor de cooperare regionalã (n.a.).

3 PfP este deschis tuturor statelor mem

bre OSC

E. http://w

ww

.nato.int/issues/pfp/index.htm

l.4 http://w

ww

.nato.int/issues/ipap/index.html.

5 http://ww

w.nato.int/docu/handbook/2006/hb-en-2006.pdf. Toate statele

din regiune participã la PAR

P.6 http://w

ww

.nato.int/pfp/docu/d990615e.htm.

7 http://ww

w.nato.int/docu/handbook/2006/hb-en-2006.pdf.

8 http://ww

w.nato.int/pfp/trust-fund.htm

. Num

ai prin acest instrument

au fost alocate 4,2 milioane de dolari pentru distrugerea m

inelor antipersonaldin A

lbania, Ucraina ºi R

epublica Moldova.

9 http://ww

w.nato.int/docu/handbook/2001/hb030208.htm

.10 Im

ediat dupã lansarea PfP, SU

A au lansat fondul W

arsaw Initiative cu

un buget anual de circa 100 de milioane de dolari.

11 http://ww

w.nato.int/docu/pr/1999/p99-066e.htm

.12 http://w

ww

.nato.int/issues/ipap/index.html.

13 Aceasta nu înseam

nã cã IPAP

pregãteºte un stat participant pentruaderarea la N

AT

O.

14 „Security through Partnership”, N

AT

O P

ublic Diplom

acy Division,

2005.15 http://ww

w.nato.int/docu/basictxt/b040623be.htm

.16 http://w

ww

.nato.int/docu/basictxt/b040607e.htm.

acord de securitate a informaþiilor între cele douã organizaþii la

data de 14 martie 2003 . A

ceasta poate fi continuatã ºi la nivelulrelaþiilor celor douã organizaþii cu statele din regiune.

4243

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



atât relaþiile de cooperare cu Rusia, cât ºi cele cu N

ATO

ºi SUA

, n.a.), citatîn A

rmenia signals further drift to W

est, de Em

il Danielyan, „E

urasiaInsight”, 18 octom

brie 2005.36 IPA

P cu A

rmenia, capitolul 2 „D

efense and security reform”.

37 http://ww

w.nato.int/issues/afghanistan/index.htm

l.38 C

harles Blandy, N

ATO

promoting stability and security in the South

Caucasus, în „T

he South Caucasus: prom

oting values through cooperation”,„Sem

inar Report Series” nr. 20, iulie 2004, N

ATO

Defence C

ollege, http://w

ww

.ndc.nato.int/download/publications/sem

inar_20.pdf.39 Pentru o cronologie a relaþiilor N

ATO

-Bulgaria, a se vedea http://

ww

w.m

fa.government.bg/index.php?tid=15&

item_id=10177.

40 Pentru o cronologie a relaþiilor NA

TO

-Georgia, a se vedea http://

ww

w.m

fa.gov.ge/index.php?sec_id=89&lang_id=E

NG

.41 http://w

ww

.nato.int/docu/pr/2006/p06-105e.htm.

42 IPAP

rãmâne totuºi principalul program

de reformã a sectorului de

apãrare din Georgia, acest stat continuând a fi evaluat în baza lui.

43 National Security C

oncept of Georgia, http://w

ww

.mod.gov.ge/

?l=E&

m=3&

sm=1.

44 National M

ilitary Strategy of Georgia, http://w

ww

.mod.gov.ge/

?l=E&

m=3&

sm=6.

45 Fizeºan Stelian, G

eorgia în spaþiul fost sovietic. O retrospectivã a

anului 2005 , în „Monitor Strategic”, nr. 1-2, 2006, ISPA

IM.

46 National Security C

oncept of Georgia, „T

he Concept underlines the

aspiration of the people of Georgia to achieve full-fledged integration into

the North A

tlantic Treaty Organization (N

ATO

) and the European U

nion(E

U), and to contribute to the security of the B

lack Sea region as aconstituent part of the E

uro-Atlantic security system

.” http://w

ww

.mod.gov.ge/?l=E

&m

=3&sm

=1.47 În textul IPA

P-ului cu Georgia se precizeazã cã acest conflict îm

piedicãdezvoltarea stabilã a þãrii ºi reprezintã o am

eninþare la securitatea internãºi internaþionalã, capitolul 1 „Political and security related issues”,subcapitolul 1.7 „Internal conflicts”.

48 Ministrul rus al apãrãrii, Ivanov, într-o declaraþie din 22 septem

brie2006, „W

e are actively developing two alpine brigades w

ith the latest

summ

it final declaration, 29 noiembrie 2006, http://w

ww

.nato.int/docu/pr/2006/p06-150e.htm

.24 P

revederile din MA

P referitoare la cerinþele politice ale N

AT

O –

„These include settling any international, ethnic or external territorial

disputes by peaceful means”, http://w

ww

.nato.int/docu/handbook/2001/hb030103.htm

.25 A

se vedea IPAP

cu Republica M

oldova, Arm

enia, Georgia, capito-

lul 1 „Political and security related issues”, subcapitolul 1.2 „Relations w

ithneighbours”.

26 Spre exemplu, în IPA

P-ul încheiat cu Moldova, capitolul 1 „Political

and security related issues”, subcapitolul 1.7 „Cooperation w

ith otherinternational organizations”.

27 Convorbire telefonicã între Jaap D

e Hoop Scheffer ºi M

ircea Geoanã,

27 septembrie 2004, http://w

ww

.mae.ro/index.php?unde=doc&

id=24196.28 http://w

ww

.nato.int/docu/pr/2006/p06-150e.htm. La R

iga, s-a luat înconsiderare definirea unui rol pentru N

AT

O în dom

eniul securitãþiienergetice (n.a.).

29 Andrew

Monaghan, E

nergy Security – What R

ole for NA

TO

?, în„R

esearch Paper”, no. 29, octom

brie 2006, NA

TO

Defense C

ollege.30 IPA

P cu A

rmenia, capitolul 1 „Political and security related issues”,

subcapitolul 1.2 „Relations w

ith neighbours”.31 În consecinþã, exerciþiul a fost anulat de N

AT

O.

32 IPAP

cu Arm

enia, capitolul 1 „ Political and security related issues”,subcapitolul 1.2 „R

elations with neighbours”, unde A

rmenia se angajeazã

sã depunã eforturi pentru normalizarea relaþiilor cu Turcia.

33 Program care se adreseazã statelor din fostul bloc sovietic care doresc

relaþii apropiate cu NA

TO

.34 C

harles Blandy, N

ATO

promoting stability and security in the South

Caucasus, în „T

he South Caucasus: prom

oting values through cooperation”,„Sem

inar Report Series” nr. 20, iulie 2004, N

ATO

Defence C

ollege, http://w

ww

.ndc.nato.int/download/publications/sem

inar_20.pdf.35 M

inistrul armean al apãrãrii Serge Sarkisian, „T

he guarantees ofensuring A

rmenias security are the R

ussian-Arm

enian military al-

liance…and the developm

ent of cooperation with N

AT

O structures and

the United States” (în politica de securitate a A

rmeniei se iau în considerare

4445

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



billion Euros E

U cash m

elted away w

ith the Cold W

ar, în „The T

imes”,

21 aprilie 2006.64 P

rin TA

CIS au fost alocate 7 m

iliarde de euro pânã în prezent.65 Statele m

embre sunt Turcia, R

epublica Moldova, U

zbekistan,A

zerbaidjan, Ucraina, A

rmenia, B

ulgaria, Georgia, K

azakhstan, Kir-

ghizstan, Tadjikitan, Turkmenistan.

66 Au fost finanþate 39 de proiecte de asistenþã tehnicã ºi 14 proiecte de

investiþii pentru reabilitarea infrastructurii.67 C

omm

unication from the C

omm

ission to the Council and the

European P

arliament on Strengthening the E

uropean Neighbourhood

Policy, capitolul 2 „Strengths and weaknesses”, C

OM

(2006)726 final,4 decem

brie 2006.68 Idem

, subcapitolul 3.4 „Building a them

atic dimension to the E

NP

”.69 Spre exem

plu, în mai 2006, U

E ºi m

iniºtrii transporturilor din Albania,

Bosnia-H

erþegovina, Bulgaria, C

roaþia, Fosta Republicã Iugoslavã a

Macedoniei, R

omânia, Serbia ºi M

untenegru (în acel mom

ent) ºi misiunea

ON

U în K

osovo, precum ºi din Islanda ºi N

orvegia au semnat la Salzburg

un acord pentru instituirea unui spaþiu aerian european comun, care va

duce la crearea unei pieþe unice a aviaþiei. A se vedea http://france.ihs.com

/new

s/eu-fr-aviation-market.htm

?wbc_purpose=basic.

70 Pentru m

ai multe detalii, a se vedea http://ec.europa.eu/

maritim

eaffairs/index_en.html. D

eocamdatã, U

E nu are în vedere

extinderea PESA

în Marea N

eagrã, deºi urmãreºte dezvoltarea dim

ensiuniim

aritime a acestei politici (Presidency R

eport on ESD

P, decem

brie 2006).71 C

omm


omm

ission to the Council and to the

European P

arliament on the general approach to enable E

NP

partnercountries to participate in C

omm

unity agencies and Com

munity

programm

es , CO

M(2006)724 final, 4 decem

brie 2006. Existã în acest

mom

ent 30 de structuri ºi agenþii ale UE

ºi Com

unitãþii Europene, cele m

aim

ulte funcþionând în cadrul primului pilon, trei în cadrul celui de-al doilea

ºi alte trei în cadrul celui de-al treilea. Sunt menþionate urm

ãtoareleposibilitãþi de cooperare: program

ul-cadru pentru competitivitate ºi inovaþie;

programul Intelligent-E

nergy Europe; IC

T Policy Support; M

ED

IA 2007;

Marco Polo (transport); SE

SAR

(componenta tehnologicã a Single

equipment. B

oth brigades will be stationed right by the border w

ith Georgia”

(declaraþia evidenþiazã iniþiativele militare ale R

usiei la graniþa cu Georgia,

n.a.), citat în „Georgia’s N

AT

O progress irreversible”, ISN

, 28 septembrie

2006, http://ww

w.isn.ethz.ch/new

s/sw/details.cfm

?ID=16725.

49 IPAP

cu Georgia, capitolul 1 „Political and security related issues”,

subcapitolul 1.2. „Relations w

ith neighbours”.50 http://w

ww

.mfa.m

d/img/docs/ipap_ro.pdf.

51 Idem, capitolul 1 „Political and security related issues”, subcapitolul

1.2 „Territorial integrity and relations with neighbours”.

52 Raportul de activitate a M

Ap pentru anul 2005 indicã R

omânia ca

ocupând locul 7 între statele participante la lupta împotriva terorism

uluiinternaþional, http://w

ww

.mapn.ro/legislatie/rapotr_2005.pdf.

53 http://ww

w.nato.int/docu/basictxt/fndact-a.htm

.54 http://w

ww

.nato.int/docu/basictxt/b020528e.htm.

55 http://ww

w.nato.int/docu/basictxt/b510619a.htm

.56 http://w

ww

.nato.int/docu/pr/2005/p050421e.htm.

57 A se vedea G

raeme P. H

erd ºi Fotios Moustakis, B

lack Sea Geopolitics:

a Litmus Test for the E

uropean Security Order?, „M

editerranean Politics” ,vol. 5, N

o. 3, 2000.58 U

kraine Prim

e Minister visits N

AT

O, septem

brie 2006, http://w

ww

.nato.int/docu/update/2006/09-september/e0914b.htm

.59 A

se vedea New

sletter luna iunie, ww

w.sabsa.ro.

60Practic o treime din frontiera m

aritimã a Alianþei, http://w

ww

.mfa.gov.tr/

MFA

/ForeignPolicy/InternationalOrganisations/N

ATO

/.61 w

ww

.nato.int/docu/pr/2003/p03-146e.htm.

62 Planurile de acþiune reprezintã instrum

entul cel mai im

portant alE

NP. D

omeniile de cooperare stabilite în acest cadru se referã cu precãdere

la obiectivele de dezvoltare economicã, com

erþ, piaþã internã ºi reforme

legislative, spaþiul „justiþia, libertatea ºi securitatea”, integrarea în reþelelede infrastructurã, protecþia m

ediului, politicã socialã. Ele diferã în funcþie

de necesitãþile fiecãrui stat.63 C

u toate acestea, programul a fost criticat de oficiali europeni care

au arãtat modul ineficient de im

plementare. Spre exem

plu, aceºtia audem

onstrat cã în Rusia, din 29 de proiecte finanþate prin T

AC

IS, doar 9 ºi-auatins obiectivele asum

ate. A se vedea A

nthony Brow

ne, Gone E

ast: how 7

4647

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



84 Acest parteneriat trebuia reînnoit în ianuarie 2006, dar Polonia ºi

Lituania s-au opus, cerând Rusiei sã ratifice C

arta Europeanã a E

nergiei.85 Sergei Lavrov, m

inistrul rus de externe, chiar a sugerat în 2005 cãeste necesar sã se stabileascã un C

onsiliu UE

-Rusia, dupã m

odelul Consiliului

NA

TO

-Rusia.

86 Com

munication from

the Com

mission to the C

ouncil and theE

uropean Parliam

ent on Strengthening the European N

eighbourhoodPolicy, capitolul 2 „Strengths and w

eaknesses”, citat „The E

NP has achieved

little in supporting the resolution of frozen or open conflicts…”.

87Conflict R

esolution in the South Caucasus: T

he EU

’s Role, „E

uropeR

eport” no. 173, 20 martie 2006, http://w

ww

.crisisgroup.org/library/docum

ents/europe/caucasus/173_conflict_resolution_south_caucasus. pdf.88 A

se vedea Thom

as de Waal, E

U could assum

e Caucasus peacekeeping

role , în „ISN Security W

atch”, 31 mai 2006, http://w

ww

.res.ethz.ch/news/

sw/details.cfm

?ID=16046&

nav1=1&nav2=2&

nav3=2.89 N

umit în 2005.

90 Aºa cum

a fost declarat în mod explicit de cãtre Javier Solana, la

conferinþa de la Vilnius din m

ai 2006, în discursul „The role of the E

U in

promoting and consolidating dem

ocracy in Europes E

ast”, http://w

ww

.vilniusconference2006.lt/sen/lib.download/11.

91 Se are în vedere adoptarea unui document în aprilie-m

ai 2007, a sevedea E

U’s new

Black Sea policy faces R

ussian misgivings, de A

ndrewR

ettman, în „E

Uobserver”, 16 februarie 2007.

92 Com

munication from

the Com

mission to the C

ouncil and theE

uropean Parliam

ent on Strengthening the European N

eighbourhoodPolicy, subcapitolul 3.5 „Strengthening political cooperation”, citat „Suchconflicts can threaten the U

nion’s own security, w

hether through the riskof escalation or of an exodus of refugees, or by interrupting enery suppliesor cutting trade and transport links, or through the spread of terrorismand organized crim

e including trafficking in human beings, drugs and

arms”. (C

onflictele regionale reprezintã o ameninþare la adresa securitãþii

UE

– n.a.)93 Jaap de H

oop Scheffer, discurs „NAT

O and the E

U: T

ime for a N

ewC

harter”, Berlin, 29 ianuarie 2007. (R

elaþiile NA

TO

-UE

nu au evoluatsem

nificativ, comparativ cu anii ’90 – n.a.)

European Sky); program

ul pentru sãnãtate publicã; protecþia con-sum

atorului; Custom

s 2013 ºi Fiscalis 2013, Pericles (referitor la euro),

IAD

BC

(e-government services).

72 Idem, „R

ationale”.73 C

omm


omm


European P

arliament on Strengthening the E


Policy, subcapitolul 3.6 „Enhancing regional cooperation”.

74 Idem, „a B

lack Sea synergy”.75 „W

e don’t have to reinvent the wheel. W

e should consider holdingback to m

eetings with the existing organisation B

lack Sea Econom

icC

ooperation Organisation to prom

ote ministerial level dialogue betw

eenm

inisters of the EU

and Eastern E

NP

countries on political isues, and thew

hole range of political concerns.” (Este recom

andabil ca UE

sã valorificeiniþiativele de cooperare existente – n.a.), B

enita Ferrero-Waldner,

conferinþã de presã „Strengthening the European N

eighbourhood Policy-Speaking Points”, 4 decem

brie 2006.76 C

omm


omm


European P

arliament on strengthening the E


Policy, subcapitolul 3.6 „Enhancing regional cooperation”.

77 Benita Ferrero-W

aldner, conferinþã de presã „Strengthening theE

uropean Neighbourhood Policy-Speaking Points”, 4 decem

brie 2006.78 C

u 30% m

ai mult faþã de bugetul anterior.

79 Council of the E

uropean Union, C

/06/306, 14882/06 (Presse 306),

7 noiembrie 2006.

80 A se vedea T

he European N

eighbourhood Policy, „Fiches on Partners”,ºi C

omm

ission Staff Working D

ocument, SE

C(2006) 1504/2, 4 decem

brie2006 accom

panying the: Com

munication from

the Com

mission to the

Council and the E

uropean Parliam

ent on Strengthening the European

Neighbourhood Policy.

81 UE

are din 1999 ºi o strategie comunã asupra R

usiei (EU

Com

mon

Strategy on Russia).

82 Decizie adoptatã la sum

mitul R

usia-UE

de la Sankt Petersburg, mai

2003.83 Este im

portant de precizat cã cea mai num

eroasã minoritate etnicã

din Europa este cea rusã (6 m

ilioane de persoane).

4849

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA





REGIUNII EXTINSE A MÃRII NEGRE.





EVOLUÞII POLITICE ªI INSTITUÞIONALEEVOLUÞII POLITICE ªI INSTITUÞIONALEEVOLUÞII POLITICE ªI INSTITUÞIONALEEVOLUÞII POLITICE ªI INSTITUÞIONALEEVOLUÞII POLITICE ªI INSTITUÞIONALE

Alexandru Voicu

La ºaisprezece ani de la destrãm

area Uniunii Sovietice,

periferia sud-vesticã a fostului imperiu sovietic –

reprezentatã, în linii mari, de R

egiunea Extinsã a M

ãriiN

egre – rãmâne un spaþiu divizat ºi eterogen. A

flatã la rãspântiaspaþiilor de securitate european, eurasiatic ºi oriental, R

egiuneaE

xtinsã a Mãrii N

egre continuã sã fie un areal insuficient exploratdin punctul de vedere al problem

aticilor de securitate, un fel de„gaurã neagrã” a continentului european. În spatele acestei „ceþi”se ascunde o regiune com

plexã, marcatã de interese divergente

ºi de numeroase fracturi interne.

Actualele clivaje au adânci rãdãcini istorice, M

area Neagrã

reprezentând atât un spaþiu disputat în timpul rivalitãþilor

imperiale ruso-otom

ane, cât ºi – ulterior – o frontierã a Rãzboiului

Rece. A

ºa cum observa O

gnyan Minchev, spaþiul din jurul M

ãriiN

egre „nu a reprezentat o regiune unitarã – nici în termeni

culturali, nici în termeni econom

ici, comerciali ºi politici. C

eledouã subregiuni m

ajore de-a lungul coastei Mãrii N

egre – Balcanii

ºi Caucazul – îm

pãrtãºesc agende similare de dezvoltare de-a

lungul istoriei, dar întotdeauna au fost realitãþi paralele, cu foartepuþine sau chiar fãrã precedente de interdependenþã sau influenþã

94 A se vedea Sebastian H

uluban, „Îmbunãtãþirea sinergiei dintre N

AT

Oºi U

E în dim

ensiunea apãrãrii ºi securitãþii”, lucrare prezentatã la seminarul

internaþional „Participarea arm

atei Rom

âniei la apãrarea colectivã subconducerea N

ATO

ºi la PE

SA”, Centrul de Studii Strategice de A

pãrare ºide Securitate, U

NA

p, Bucureºti, 25 m

ai 2006.

5051

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



(lãrgirea NA

TO

ºi a UE

cãtre Est ºi rãzboiul îm

potriva teroris-m

ului declanºat de Statele Unite dupã 2001) ºi al revirim

entuluiam

biþiilor ruseºti în regiune. În prezent, regiunea Mãrii N

egrenu m

ai reprezintã doar periferia fostului imperiu sovietic, ci ºi

periferia Occidentului. M

ai mult, aceasta a rãm

as singura zonãde pe continentul european cu un clim

at de securitate precar.E

ra previzibil deci sã se bucure de un interes crescând. În acelaºitim

p, acest interes nu se traduce în mod autom

at printr-o regãsireîntre prioritãþile E

uropei sau ale Statelor Unite. A

ºa cum observau

Ronald D

. Asm

us ºi Bruce P. Jackson, „nici Statele U

nite, niciputerile europene m

ajore nu au fãcut din aceastã regiune oprioritate ºi nici nu au identificat obiective strategice în aceastãregiune. În absenþa unei argum

entãri convingãtoare pe înþelesulelitelor ºi publicului larg de pe am

bele maluri ale A

tlanticului,ºansele de schim

bare sunt mici”

2.D

eºi regiunea Mãrii N

egre nu s-a regãsit printre prioritãþileO

ccidentului, prezenþa acestuia a început sã se facã simþitã în

ultimii ani, chiar dacã inegal ºi, deocam

datã, lipsitã de coerenþã.U

niunea Europeanã ºi-a dezvoltat propriile instrum

ente în cadrulPoliticii E

uropene de Vecinãtate (EN

P), prin sem

narea aºa-nu-m

itelor acorduri de parteneriat ºi cooperare ( Partnership and

Cooperation A

greements – P

CA

) cu Republica M

oldova ºiU

craina, apoi cu Arm

enia, Azerbaidjan ºi G

eorgia. Deºi

importante, aceste acorduri au vizat problem

e punctuale ºispecifice fiecãrei þãri în parte, ignorând im

aginea de ansamblu.

În mod sim

ilar, NA

TO

a angajat þãrile din regiune prinParteneriatul pentru Pace, apoi, dupã sum

mitul N

AT

O de la P

ragadin 2002, prin aºa-num

itele Planuri Individuale de A

cþiune pentruP

arteneriat (Individual Partnership Action P

lans – IPAP

). ÎnR


ãrii Negre astfel de P

lanuri Individuale deA

cþiune au fost introduse în Georgia, A

rmenia, A

zerbaidjan ºi

reciprocã”1. Transform

ãrile ultimilor ºaisprezece ani (apariþia

unor noi state, expansiunea NA

TO

ºi a UE

cãtre est) creeazãprem

isele unei identitãþi regionale, dar acest fenomen este, în

cel mai bun caz, în stadiu incipient.

Pentru o mai bunã înþelegere a regiunii, este necesarã iden-

tificarea clivajelor ºi a dinamicii relaþiilor dintre actorii regionali.

În primul rând, existã doi jucãtori m

ajori ºi foºti rivali: Rusia ºi

Turcia. Chiar dacã Turcia este m

embrã N

AT

O de m

ult timp,

politica sa regionalã este neafiliatã. În al doilea rând, avem m

aim

ulþi jucãtori minori, toþi din fostul bloc sovietic. A

ceºtia pot fiîm

pãrþiþi în douã subcategorii: statele ex-sovietice (Republica

Moldova, U

craina, Georgia, A

rmenia ºi A

zerbaidjan) ºi fostelestate din blocul com

unist (Bulgaria ºi R

omânia). În ceea ce

priveºte jucãtorii minori, existã o serie de interese com

une,dintre care cel m

ai important ar fi dorinþa de a adera (sau de a

coopera) la instituþiile de securitate ºi de dezvoltare ale Occi-

dentului, mai precis la N

ATO

ºi UE

. Dar, chiar ºi din acest punct

de vedere, existã un decalaj între statele din regiune, þinândcont cã douã dintre ele, B

ulgaria ºi Rom

ânia, au obþinut dejaacest statut. În acelaºi tim

p, existã ºi o serie de tensiuni ºiconflicte în ºi între statele din regiune, în special din sudulC

aucazului (tensiunile dintre Arm

enia ºi Azerbaidjan, dintre

Turcia ºi Arm

enia, conflictele îngheþate din Republica M

oldova,G

eorgia, Azerbaidjan). Toate aceste linii de dem

arcaþie de ordinpolitic ascund, de m

ulte ori, uriaºe diferenþe economice, în

condiþiile în care produsul intern brut pe cap de locuitor variazãîntre 2 899 de dolari, în cazul R

epublicii Moldova, ºi 12 797 de

dolari, în cazul Rusiei. A

stfel de discrepanþe nu pot decât sãreprezinte un factor suplim

entar de instabilitate.A

tenþia de care se bucurã regiunea Mãrii N

egre în ultimii ani

survine pe fondul evoluþiilor politice ºi instituþionale din Occident

5253

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



interesul Turciei în menþinerea C

onvenþiei de la Montreux ca

un scut împotriva internaþionalizãrii M

ãrii Negre cu „costuri”

minim

e.D

ar interesele Rusiei nu se opresc aici. C

oridoarele de trans-port al energiei au un rol im

portant în efortul Rusiei de a m

en-þine statu-quoul, m

ai ales în condiþiile în care þãrile din Caucaz –

în special Azerbaidjanul – ºi din A

sia Centralã – K

azahstan ºiU

zbekistan – pot reprezenta adevãraþi competitori pe piaþa

internaþionalã a petrolului ºi gazului natural. Dupã ultim

ele esti-m

ãri, Kazahstanul ºi U

zbekistanul deþin împreunã 2,2%

dinrezervele totale de gaz natural la nivel m

ondial 6; Kazahstanul

ocupã locul 17 la nivel mondial din punctul de vedere al rezervelor

de petrol 7. În condiþiile unei Europe tot m

ai dependente deresursele energetice ale R

usiei, regiunea Mãrii N

egre ar puteadeveni, astfel, o zonã de tranzit de im

portanþã strategicã întreþãrile din A

sia Centralã ºi principalii consum

atori din Europa.

Turcia, pe de altã parte, s-a folosit de influenþa sa din Marea

Neagrã pentru a-ºi prom

ova interesele economice ºi politice.

Deºi iniþial a sprijinit lãrgirea N

ATO

, Turcia s-a simþit ulterior

ameninþatã de creºterea influenþei în regiune a unor actori ex-

terni zonei (mai precis Statele U

nite) care, pânã nu demult, nu

jucau un rol important. Turcia s-a opus extinderii O

peraþiuniiA

ctive Endeavour din M

area Mediteranã în M

area Neagrã

8,m

otivând cã o eventualã prezenþã NA

TO

în Marea N

eagrã arleza R

usia. În consecinþã, Ankara a ales calea cooperãrii regionale

pentru a contracara astfel de influenþe, încercând sã se impunã

ca o interfaþã între puterile occidentale (mai ales Statele U

nite)ºi regiunea M

ãrii Negre. P

rin cooptarea Rusiei în iniþiativele de

cooperare regionalã (cum ar fi B

lack Sea Econom

ic Cooperation

– BSE

C) ºi þinerea la distanþã a actorilor externi (m

enþinereaStatelor U

nite pe post de observator), Turcia a reuºit sã-ºi con-solideze acest statut.

Republica M

oldova, iar în Ucraina a fost im

plementat P

arteneriatulprivind construirea instituþiilor de apãrare ( P

artnership Action

Plan on Defence Institution B

uilding – PAP-D

IB), iar, în 2006,

alãturi de Georgia, aºa-num

itul Dialog Intensificat

3 (IntensifiedD

ialogue).

Rusia ºi TurciaRusia ºi TurciaRusia ºi TurciaRusia ºi TurciaRusia ºi Turcia

Deºi au în spate secole de rivalitate, cele douã superputeri de

la Marea N

eagrã, Rusia ºi Turcia, îm

pãrtãºesc în prezent o agendãîn m

are parte comunã în ceea ce priveºte regiunea M

ãrii Negre,

pe fondul unor interese care se suprapun sau se completeazã

reciproc. Turcia, singura þarã din regiune care nu a trecut printransform

ãri politice majore în ultim

ele decenii, a urmãrit

constant sã-ºi pãstreze întâietatea la Marea N

eagrã, garantatãprin C

onvenþia de la Montreux

4. Semnatã în 1936 ºi încã în

vigoare, Convenþia lim

iteazã prezenþa militarã a þãrilor nonri-

verane în Marea N

eagrã prin punctul doi al articolului 18, carestipuleazã cã „navele de rãzboi ale puterilor nonriverane nu vorrãm

âne în Marea N

eagrã pentru mai m

ult de douãzeci ºi una dezile, indiferent de scopul prezenþei lor”.

În timp ce Turcia încearcã sã argum

enteze actualitateaC

onvenþiei de la Montreux printr-o prism

ã atlanticistã, vãzândîn avantajele oferite de aceasta un fel de recunoaºtere a statutuluiei de im

portant mem

bru al NAT

O, R

usia vede în Convenþie – pe

fondul unei distanþãri tot mai m

ari faþã de Occident

5 – un obstacolîn calea expansiunii N

AT

O ºi a influenþei Statelor U

nite încondiþiile unui m

ediu nefavorabil intereselor ruseºti în regiune.C

u alte cuvinte, Rusia ºi Turcia urm

ãresc menþinerea sta-

tu-quoului, dar din raþiuni diferite. Aceastã relaþie este una de

conivenþã, care vizeazã scopuri imediate, R

usia folosindu-se de

5455

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Situaþia din Republica M

oldova avea sã se repete în linii mari

în Georgia. L

a 20 septembrie 1990, O

setia de Sud îºi declaraindependenþa faþã de G

eorgia, cerând Moscovei sã fie recunoscutã

ca stat separat în cadrul Uniunii Sovietice. Tensiunile au dege-

nerat rapid în ciocniri armate, autoritãþile georgiene acuzând

Rusia cã ar susþine forþele separatiste. La 22 decem

brie 1991,prim

ul preºedinte georgian ales democratic, Zviad G

amsahurdia,

a fost înlãturat printr-o loviturã de stat violentã. În faþa climatului

de instabilitate internã care a urmat, G

eorgia, temându-se de o

eventualã confruntare cu Rusia, a ales calea negocierilor, care

s-au finalizat prin semnarea unui acord de încetare a focului, la

24 iulie 1992. Precum

în cazul transnistrean, acordul prevedeacrearea unei forþe de m

enþinere a pãcii, compusã din unitãþi

georgiene, ruseºti ºi osetine (din Osetia de Sud ºi O

setia deN

ord). În noiembrie 1992, C

SCE

a decis crearea unei misiuni cu

scopul monitorizãrii operaþiilor de m

enþinere a pãcii.În paralel cu conflictul din O

setia de Sud, Georgia a fost pusã

în faþa unei noi miºcãri separatiste, în A

bhazia. Aceasta ºi-a

declarat independenþa la 23 iulie 1992, evenimentul fiind urm

atde intervenþia m

ilitarã a Georgiei în scopul restabilirii controlului

asupra teritoriului abhaz. Violenþele s-au soldat cu m

ii de morþi

ºi zeci de mii de refugiaþi. La 27 iulie 1993, liderii georgieni ºi

abhazi au semnat un acord de încetare a focului, acesta fiind

urmat de crearea de cãtre O

NU

, la 24 august 1993, a Misiunii de

Observare din G

eorgia (UN

OM

IG)

10. Acest acord a rezistat pânã

la 16 septembrie 1993, când noi ciocniri au avut loc între forþele

separatiste ºi cele guvernamentale. În consecinþã, U

NO

MIG

aprim

it un mandat interim

ar11, prin care era învestitã sã întreþinã

contacte cu ambele tabere. D

upã mai m

ulte runde de negocierisub egida O

NU

, un nou acord de încetare a focului a fost semnat

la Moscova între G

eorgia ºi Abhazia la 14 m

ai 1994. Acordul

Statele ex-sovietice

(Republica M

oldova, Ucraina,


(Republica M

oldova, Ucraina,


(Republica M

oldova, Ucraina,


(Republica M

oldova, Ucraina,


(Republica M

oldova, Ucraina,

Georgia, Armenia ºi Azerbaidjan)





Apãrute dupã disoluþia U

niunii Sovietice în 1991, cele cincirepublici din R


ãrii Negre, ocupând nordul

ºi estul litoralului pontic, reprezintã „zona gri” a spaþiului Mãrii

Negre. În cei ºaisprezece ani de independenþã, fostele republici

sovietice s-au confruntat nu numai cu problem

ele legate de moº-

tenirea sovieticã, ci ºi cu unele dificultãþi inerente construcþieistatale ºi naþionale. D

eºi fiecare caz în parte are unicitatea lui, otrãsãturã com

unã a fost polarizarea societãþilor, fenomen care a

precedat sau a condus direct la apariþia aºa-numitelor conflicte

îngheþate.A

stfel, în 1990, cu un an înaintea dizolvãrii Uniunii Sovietice,

regiunea transnistreanã din Republica M

oldova se autoproclama

stat separat în cadrul Uniunii Sovietice. M

oldova a încercat fãrãsucces sã recâºtige controlul prin m

ijloace militare (cunoscute

sub numele de R

ãzboiul din Transnistria), între anii 1990-1992,

dar prezenþa Arm

atei a 14-a a Rusiei ºi sprijinul acordat de aceasta

taberei separatiste au contribuit la eºecul operaþiunilor militare.

La 21 iulie 1992 se semna un acord de încetare a focului, care

prevedea înfiinþarea unei Com

isii Unificate de C

ontrol, însãrcinatãcu m

enþinerea pãcii. Acþionând pânã în prezent într-o zonã dem

i-litarizatã, forþele de m

enþinere a pãcii proveneau din Moldova,

Rusia ºi T

ransnistria. La 4 februarie 2003, O

SCE

(pe atunciC

SCE

) a decis trimiterea unei m

isiuni de observare (formatã

din 13 mem

bri) pentru a sprijini eforturile pentru soluþionareapaºnicã a conflictului. ªase ani m

ai târziu, la summ

itul OSC

E de

la Istanbul din noiembrie 1999, R

usia s-a angajat sã-ºi retragãtrupele din Transnistria pânã la sfârºitul anului 2002

9, angajament

care nu s-a materializat nici pânã în prezent.

5657

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



ºi Azerbaidjan. În urm

a unui referendum organizat la 10 de-

cembrie 1991, O

blastul Autonom

Nagorno-K

arabah îºi declaraindependenþa faþã de A

zerbaidjan, la 6 ianuarie 1992, sub numele

de Republica N

agorno-Karabah. D

eclararea independenþei aam

plificat luptele ºi pogromurile îndreptate îm

potriva mino-

ritãþilor armene ºi azere din A

zerbaidjan ºi, respectiv, Georgia,

care s-au soldat cu mii de m

orþi ºi sute de mii de refugiaþi. La 12

mai 1994, prin m

ediere ruseascã, cele douã pãrþi au ajuns la unacord neoficial de încetare a focului, care a rãm

as în vigoarepânã în prezent. A

utoproclamata republicã N

agorno-Karabah nu

este recunoscutã internaþional, nici mãcar de cãtre A

rmenia, iar

principalii actori internaþionali ºi organizaþii internaþionale cerretragerea trupelor arm

ene, rãmase din tim

pul rãzboiului, de pefostul teritoriu azer. P

rincipalele tentative de negociere paºnicãa conflictului au avut loc sub um

brela aºa-numitului G

rup de laM

insk, creat de CSC

E în 1992, a cãrui copreºedinþie este asigu-

ratã de Franþa, R

usia ºi Statele Unite.

Dintre cele cinci state ex-sovietice din arealul M

ãrii Negre,

Ucraina a fost singura þarã care nu a trecut prin conflicte arm

ateîn perioada de dupã dizolvarea U

niunii Sovietice. Dar U

crainanu reprezintã un caz aparte num

ai din acest punct de vedere. Înera sovieticã, aceasta a avut un statut privilegiat, fiind a douaeconom

ie ca mãrim

e din Uniunea Sovieticã ºi deþinând al treilea

arsenal nuclear ca amploare din lum

e. Dupã declararea inde-

pendenþei, la 22 august 1991 (pe fondul loviturii de stat eºuatedin U

RSS), U

craina a luat drumul reform

elor democratice, în

ciuda clivajelor interne. Prim

ul pas care i-a adus credibilitateinternaþionalã a fost sem

narea, în mai 1992, a Tratatului privind

Reducerea A

rmelor Strategice ( Strategic A

rms R

eduction Treaty– ST

AR

T), prin care se obliga sã renunþe la arsenalul nuclear

moºtenit din perioada sovieticã ºi sã adere la T

ratatul de Ne-

prevedea desfãºurarea unei forþe de menþinere a pãcii form

a-te din m

ilitari ai Com

unitãþii Statelor Independente (CSI),

UN

OM

IG urm

ând sã monitorizeze im

plementarea acestuia. În

consecinþã, în iunie 1994, o forþã de menþinere a pãcii, com

pusãexclusiv din m

ilitari ruºi, a fost desfãºuratã la graniþa dintreG

eorgia ºi Abhazia. U

NO

MIG

ºi-a mãrit constant prezenþa,

ajungând, la finalul lui 2006, la un numãr de 135 de m

ilitari ºi1 231 de observatori m

ilitari. 12 În ciuda eforturilor internaþionalepentru soluþionarea paºnicã a conflictului din A

bhazia, situaþiarãm

âne volatilã, chiar dacã aparent calmã.

Concom

itent cu conflictele din Republica M

oldova ºi Georgia,

anii ’90 au vãzut reaprinsã o veche disputã, de data aceasta întreA

rmenia ºi A

zerbaidjan. Obiectul conflictului l-a reprezentat pro-

vincia Nagorno-K

arabah, enclavã în cadrul Azerbaidjanului

populatã de o majoritate arm

eanã, ale cãrei origini dateazã dinperioada im

periului þarist ºi, ulterior, a celui sovietic. Dupã

revoluþia din octombrie 1917, G

eorgia, Arm

enia ºi Azerbaidjan

au format Federaþia Transcaucazului. E

xperimentul a rezistat doar

trei luni, din februarie 1918 pânã în mai 1918, când cele trei þãri

ºi-au declarat rând pe rând independenþa. Nagorno-K

arabah aintrat sub control azer, iar anii care au urm

at au vãzut un primrãzboi arm

eano-azer (1918-1920). În anii 1920-1921, Arm

ata Roºie

a ocupat cele trei þãri ale fostei Federaþii, care au devenit, astfel,republici ale U

niunii Sovietice. În 1923, Nagorno-K

arabah primea

statutul de regiune ( oblast) autonomã în cadrul A

zerbaidjanului.Tensiunile au reizbucnit la finalul anilor ’80, odatã cu disoluþiaU

niunii Sovietice. La 20 februarie 1988, m

embrii consiliului

naþional al provinciei Nagorno-K

arabah au votat în favoareaunificãrii cu A

rmenia. A

cþiunea a stârnit un conflict etnic deam

ploare, care a degenerat în rãzboi imediat dupã dispariþia

Uniunii Sovietice ºi câºtigarea independenþei de cãtre A

rmenia

5859

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Planului de A

cþiune UE

-Ucraina

16, bazat pe Acordul de P

arteneriatºi C

ooperare, cu scopul adâncirii colaborãrii economice ºi con-

solidãrii cooperãrii politice. Toate aceste progrese au fãcut dinU

craina cel mai avansat stat ex-sovietic din punctul de vedere al

cooperãrii europene ºi euroatlantice, devenind un posibil can-didat atât pentru N

AT

O, cât ºi pentru U

niunea Europeanã.

Aºadar, evoluþiile statelor ex-sovietice din R

egiunea Extinsã

a Mãrii N

egre au fost inegale, cele cinci þãri fiind prinse întrem

oºtenirea istoricã ºi dorinþa de apropiere de instituþiile Occi-

dentului. Cu excepþia U

crainei, deºi ºi aceasta are o societatefoarte polarizatã (sã nu uitãm

„Revoluþia Portocalie”), fostul areal

sovietic rãmâne bântuit de conflicte ºi de clivaje interne, în ciuda

progreselor instituþionale ºi intervenþiei actorilor internaþionali.A

ºa cum observa V

ladimir Socor, „conflictele îngheþate au se-

cãtuit resursele economice ºi energiile politice din aceste þãri

sãrace, au generat corupþie generalizatã ºi crimã organizatã, au

împiedicat consolidarea statelor-naþiune ºi au exportat instabilitate

ºi insecuritate în toatã regiunea”17.

Bulgaria ºi România





Odatã cu aderarea la U

niunea Europeanã, la 1 ianuarie 2007,

Bulgaria ºi R

omânia au devenit avanpostul organizaþiilor de

securitate ºi dezvoltare ale Occidentului în regiunea M

ãrii Negre.

Devenite m

embre N

AT

O încã din 2004, cele douã þãri au încheiat

o etapã importantã a unui îndelungat proces de reform

ã. Fãrã a

minim

aliza eforturile în direcþia integrãrii europene ºi euro-atlantice, R

omânia ºi B

ulgaria au beneficiat totuºi atât de poziþiageograficã (flancul vestic al M

ãrii Negre, m

ai apropiat de Uniunea

Europeanã ºi de N

AT

O), cât ºi de o m

ai lungã istorie statalã.D

eºi au fãcut parte din blocul sovietic, ele au rãmas entitãþi

separate, ceea ce a reprezentat un avantaj în faþa þãrilor ex-so-

proliferare Nuclearã. U

craina a ratificat tratatul în 1994, ceea cea reprezentat o prem

ierã mondialã, fiind prim

ul (ºi singurul)stat care a renunþat voluntar la arm

ele nucleare. Ucraina a

semnat ºi T

ratatul privind Forþele Arm

ate Convenþionale din

Europa ( Treaty on C

onventional Arm

ed Forces in Europe – C

FE

).În acelaºi tim

p, Ucraina a fost prim

ul stat ex-sovietic care am

anifestat interes faþã de sistemul de securitate euroatlantic,

devenind prima þarã din C

omunitatea Statelor Independente care

s-a alãturat Parteneriatului pentru P

ace, încã de la apariþiaacestuia în 1994. P

rimul docum

ent care a atestat voinþa Ucrainei

de a-ºi întãri colaborarea cu structurile de securitate euroatlanticea fost C

arta privind Parteneriatul Special, sem

natã la 9 iulie 1997la M

adrid, care prevedea înfiinþarea Com

isiei NA

TO

-Ucraina

(NU

C). În 2002, preºedintele Leonid K

uchma anunþa cã U

crainaurm

ãreºte aderarea la NA

TO

, declaraþia fiind urmatã de crearea

aºa-numitului P

lan de Acþiune N

AT

O-U

craina. La 21 aprilie 2005,în tim

pul întâlnirii informale de la V

ilnius, miniºtrii de externe

ai þãrilor NAT

O au decis lansarea aºa-num

itului Dialog Intensificat

cu Ucraina

13, vãzut ca un pas important în direcþia aderãrii acestui

stat la Alianþa N

ord-Atlanticã

14.C

oncomitent cu apropierea de N

AT

O, U

craina a urmãrit ºi

strângerea relaþiilor cu Uniunea E

uropeanã. Aceastã direcþie s-a

materializat prin

Acordul de P

arteneriat ºi C

ooperare(P

artnership and Co-operation A

greement – P

CA

), intrat învigoare în

1998 pentru o perioadã de 10 an

i. În lun

ileprem

ergãtoare extinderii UE

din 2004, Com

isia Europeanã a

lansat Politica Europeanã de Vecinãtate (E

uropean Neighb-

ourhood Policy – EN

P), care includea U

craina, cu scopul creãriiunui cadru de cooperare cu þãrile din vecinãtatea im

ediatã aU

niunii Europene care nu aveau statutul de state candidate. 15

Urm

ãtorul pas important a fost lansarea, la 21 februarie 2005, a

6061

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Negre, structura rigidã, m

enþinerea Statelor Unite pe poziþia

de observator ºi rolul decisiv pe care îl joacã Turcia în cadrulorganizaþiei alim

enteazã temerile cã B

SEC

este doar un instru-m

ent al Turciei pentru menþinerea hegem

oniei, alãturi de Rusia,

asupra Mãrii N

egre. 22 Cu toate acestea, B

SEC

rãmâne, pânã în

prezent, cea mai cuprinzãtoare organizaþie de cooperare din

Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre, reunind toate statele riveraneºi vecine acestora, adicã „regiunea extinsã”.

O altã iniþiativã a Turciei a fost înfiinþarea, la 2 aprilie 2001, a

Grupului de C

ooperare Navalã din M

area Neagrã (B

LAC

KSE

AFO

R),

dupã un îndelungat proces de negociere iniþiat încã din 1998.G

rupul cuprinde cele ºase state riverane ºi are ca scop declarat„întãrirea stabilitãþii regionale, prieteniei, bunelor relaþii ºiînþelegerii reciproce între statele riverane M

ãrii Negre”

23. Înpracticã, cadrul oferit de B

LAC

KSE

AF

OR

urmãreºte consolidarea

dialogului politic, a interoperabilitãþii flotelor þãrilor riverane ºidim

ensiunii de soft security în regiunea Mãrii N

egre, la care seadaugã, în urm

a atentatelor de la 11 septembrie, ºi lupta îm

potrivaterorism

ului.În afara B

SEC

ºi BLA

CK

SEA

FO

R, existã ºi o serie de orga-

nizaþii sau iniþiative de cooperare care, deºi nu vizeazã exclusivregiunea M

ãrii Negre, sunt relevante pentru aceastã zonã. O

primã astfel de organizaþie este G

UA

M, apãrutã la 10 octom

brie1997 sub form

a unui forum consultativ form

at din patru statem

embre C

SI, m

ai precis Georgia, U

craina, Azerbaidjan ºi

Republica M

oldova, având scopul nedeclarat de a contrabalansainfluenþa ruseascã în regiune. D

in aprilie 1999 pânã în 2002,acestor state li s-a alãturat ºi U

zbekistanul, schimbând tem

porarnum

ele grupului în GU

UA

M. D

in punct de vedere formal, G

UA

Ma cãpãtat statutul de organizaþie internaþionalã în iunie 2001,odatã cu sem

narea Cartei G

UA

M de cãtre preºedinþii þãrilor

vietice, care s-au confruntat atât cu un dificil proces de reformã,

cât ºi cu problemele legate de construcþia statalã. D

acã anii ’90au m

arcat o dezvoltare unidirecþionalã (individualistã) a relaþiilorE

st-Vest, aderarea la cele douã mari organizaþii occidentale a

impulsionat însuºi procesul de conºtientizare a im

portanþei re-giunii M

ãrii Negre, cele douã þãri având acum

oportunitatea (ºichiar responsabilitatea) de a avansa o agendã privind M

areaN

eagrã la forurile de decizie din Bruxelles. D

eºi, din punct devedere form

al, Bulgaria ºi R

omânia au folosit tactici diferite în

ceea ce priveºte Marea N

eagrã18, finalitatea rãm

âne comunã, m

aiprecis aceea de a prom

ova strategii de integrare a regiunii Mãrii

Negre în com

unitatea euroatlanticã. În consecinþã, Bulgaria ºi

Rom

ânia au devenit treptat factori de stabilitate în arealul Mãrii

Negre, jucând un rol im

portant în organizaþiile ºi iniþiativele decooperare regionalã.

Iniþiativele de cooperare regionalãB

azele primei iniþiative de cooperare în regiunea M

ãrii Negre

au fost puse la 25 iunie 1992, când ºefii de stat ºi de guvern aiunsprezece þãri 19 din arealul M

ãrii Negre (inclusiv toate þãrile

riverane) au semnat la Istanbul D

eclaraþia privind Cooperarea

Econom

icã la Marea N

eagrã20 (B

SEC

). La 1 mai 1999, odatã cu

intrarea în vigoare a Cartei O

rganizaþiei pentru Cooperare E

co-nom

icã la Marea N

eagrã21, B

SEC

a cãpãtat statut juridic inter-naþional, devenind o organizaþie econom

icã regionalã maturã.

În aprilie 2004, numãrul m

embrilor B

SEC

a ajuns la doisprezece,prin prim

irea Serbiei în rândurile organizaþiei. Dom

eniile decooperare acoperã o varietate de problem

atici, de la agriculturã,finanþe, com

baterea crimei organizate ºi asistenþã în caz de

urgenþe, pânã la energie ºi protecþia mediului. În ciuda diversitãþii

ariilor de cooperare ºi cooptãrii tuturor statelor riverane Mãrii

6263

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



proiectul în sine nu este unul politic, ci unul operativ, poliþia ºivãm

ile din þãrile mem

bre cooperând în mod direct sub directivele

ºi recomandãrile Interpolului ºi O

rganizaþiei Mondiale a V

ãmilor

(WC

O). În prezent, SE

CI are doisprezece m

embri 28, iar sediul

ei este la Bucureºti.

O iniþiativã recentã de cooperare în R


ãriiN

egre este reprezentatã de Com

unitatea Opþiunii D

emocratice

( Com

munity of D

emocratic C

hoice – CD

C), înfiinþatã la sfârºitul

anului 2005. Cu un caracter m

ai degrabã informal ºi lipsitã de un

cadru instituþional, CD

C este conceputã ca o interfaþã între state

prietene, ataºate de valorile democratice. C

DC

a stârnit mult

interes, printre statele ºi organizaþiile internaþionale cu statutde observatori num

ãrându-se Statele Unite, O

SCE

ºi Uniunea

Europeanã

29.În 2006, la iniþiativa R

omâniei, a fost lansat Forum

ul Mãrii

Negre pentru D

ialog ºi Parteneriat, proces destinat creãrii unui

cadru de cooperare regional la Marea N

eagrã. Prim

a sesiune aForum

ului s-a desfãºurat la Bucureºti, între 4-6 iunie 2006, în

prezenþa ºefilor de stat ai Rom

âniei, Republicii M

oldova, Ucrai-

nei, Georgiei, A

rmeniei ºi A

zerbaidjanului. Lor li s-au alãturat

înalþi oficiali din Statele Unite, Turcia, B

ulgaria ºi reprezentanþiai unor organizaþii internaþionale (O

SCE

, UE

, Consiliul E

uropei,N

aþiunile Unite). O

absenþã notabilã a fost cea a Rusiei, care a

refuzat sã trimitã o delegaþie la lucrãrile Forum

ului, preferândsã-l autorizeze pe am

basadorul Federaþiei Ruse la B

ucureºti sãasiste în calitate de observator, fãrã a lua parte la discuþii sau lasem

narea declaraþiei comune. P

rintre obiectivele declarate aleForum

ului se numãrã: facilitarea interacþiunii între cetãþenii ºi

organizaþiile societãþii civile active în regiune, facilitarea coope-rãrii transfrontaliere, arm

onizarea transsectorialã a programelor

ºi proiectelor regionale, stimularea dinam

icii pieþei regionale a

mem

bre în timpul prim

ului summ

it desfãºurat la Yalta. 24 StateleU

nite s-au arãtat interesate de GU

AM

, cu care au demarat, din

decembrie 2002, un program

de cooperare (GU

AM

-USA

Frame-

work P

rogram) care viza dom

enii precum facilitarea com

erþuluiºi transportului, controlul vãm

ilor ºi al graniþelor, combaterea

crimei organizate ºi a traficului de droguri. În m

ai 2006, odatã cusum

mit-ul de la K

iev, GU

AM

a fost redenumit în O

rganizaþiapentru D

emocraþie ºi D

ezvoltare Econom

icã – GU

AM

.O

altã iniþiativã relevantã pentru Regiunea E

xtinsã a Mãrii

Negre este T

RA

CE

CA

( Transport Corridor E

urope Caucasus

Asia), deºi se întinde pânã în A

sia Centralã. V

ãzutã ca un „drumal m

ãtãsii” în variantã modernã, T

RA

CE

CA

are rolul autodeclaratde a stim

ula cooperarea între þãrile participante în scopul dez-voltãrii schim

burilor comerciale, de a prom

ova integrareacoridoarelor de transport din E

uropa, Caucaz ºi A

sia în Reþelele

Trans-Europene (T

EN

) ºi de a identifica factorii care împiedicã

dezvoltarea comerþului ºi a sistem

elor de transport. TR

AC

EC

Aa luat naºtere în 1993, ca un instrum

ent finanþat de programul

TA

CIS

25, ºi cuprindea opt mem

bri, ajungând, în prezent, latreisprezece

26, cu absenþa notabilã a Rusiei. U

n alt programfinanþat de TA

CIS este IN

OG

ATE

, acesta având ca scop promo-

varea integrãrii regionale a conductelor de gaz ºi petrol din noilestate independente (N

IS) în vederea creãrii unei reþele viabilede transport energetic cãtre piaþa europeanã. IN

OG

ATE

cuprindedouãzeci ºi unu de state

27 din estul Europei, C

aucaz ºi Asia

Centralã, exceptând R

usia.O

altã iniþiativã care include o parte din statele din Regiunea

Extinsã a M

ãrii Negre este SE

CI (Southeast E

uropean Co-

operative Initiative), care urmãreºte, de data aceasta, com

batereacrim

ei transfrontaliere. SEC

I a luat naºtere în mai 1995, iar

aspectul care o deosebeºte de alte iniþiative similare este cã

6465

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



volte instrumente individuale cu statele din regiune. În acelaºi

timp, regiunea se bucurã de o recunoaºtere sem

ioficialã prinsim

plul fapt cã toate statele din arealul Mãrii N

egre suntangrenate în program

e ale Uniunii E

uropene ºi NA

TO

, ceea cele plaseazã, m

ãcar la nivelul intenþiei, alãturi unele de altele.E

xistã totuºi semnale care indicã o anum

itã schimbare în optica

europeanã. Într-un discurs în faþa Parlam

entului European cu

ocazia preluãrii de cãtre Germ

ania a preºedinþiei UE

, cancelarulgerm

an Angela M

erkel a declarat cã „Uniunea E

uropeanã trebuiesã dea dovadã de o voinþã m

ai mare de a influenþa evenim

enteledin vecinãtatea sa, deoarece nu putem

sã facem faþã dem

ersurilorm

ultor þãri de a adera la Uniune. Politica de vecinãtate este

singura alternativã raþionalã. Intenþionãm sã dezvoltãm

o astfelde politicã de vecinãtate în ceea ce priveºte regiunea M

ãrii Negre

ºi Asia C

entralã în timpul preºedinþiei noastre”

32.C

livajelor istorice ºi conflictelor interne li s-a adãugat o nouãlinie de dem

arcaþie, de data aceasta prin aderarea la NA

TO

ºiulterior la U

niunea Europeanã a douã þãri din fostul bloc sovietic,

Rom

ânia ºi Bulgaria. C

elelalte þãri din regiune, cu excepþiaTurciei, devin astfel prinse într-un fel de periferie perpetuã, lagraniþele E

uropei ºi ale Rusiei. În acelaºi tim

p, fenomene cum

ar fi creºterea dependenþei de resursele energetice ruseºti auatras atenþia actorilor m

ari cã insecuritatea din Regiunea E

xtinsãa M

ãrii Negre are repercusiuni asupra întregului continent. D

arregiunea M

ãrii Negre nu este doar o zonã de tranzit exclusiv în-

tre Rusia ºi E

uropa, ea devine o regiune-cheie ºi din prisma

diversificãrii surselor energetice ale Europei, deschizând drum

ulcãtre M

area Caspicã ºi O

rientul Mijlociu (sã nu uitãm

cã se în-vecineazã prin Turcia cu Iran ºi Irak, iar A

zerbaidjanul este chiarel un exportator de energie). D

in acest punct de vedere, strategiaStatelor U

nite a fost de a sprijini reformele dem

ocratice ºi de a

Mãrii N

egre (îndeosebi în relaþie cu piaþa europeanã), încurajareacooperãrii ºi schim

burilor universitare, ca investiþie pe termen

lung pentru securitatea regionalã.În concluzie, statele din R


ãrii Negre au

demarat, începând cu sfârºitul anilor ’90, o serie de iniþiative de

cooperare regionalã care acoperã o varietate de domenii, de la

cel economic, în toate aspectele lui, pânã la cel m

ilitar. Turcia arãm

as pe departe cel mai activ ºi m

ai influent actor, fiind o pre-zenþã constantã – chiar dacã în unele cazuri, precum

cel al GU

AM

-ului, doar cu statutul de observator – în toate organizaþiile ºiiniþiativele de cooperare regionalã din regiunea M

ãrii Negre. În

acelaºi timp, ultim

ii ani au adus o schimbare în optica actorilor

mai m

ici, care cautã sã se grupeze în funcþie de interesele comune.

Revitalizarea G

UA

M-ului ºi crearea C

DC

-ului reflectã o serie deschim

bãri în orientarea politicã a statelor ex-sovietice din regi-une, în direcþia reducerii dependenþei faþã de R

usia ºi cooperãriicu instituþiile euroatlantice. 30 A

ctorii internaþionali, mai precis

Uniunea E

uropeanã ºi Statele Unite, au sprijinit direct, uneori

chiar ºi financiar, crearea unui cadru de cooperare în regiune.

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii

În ciuda progreselor amintite, arealul M

ãrii Negre rãm

âne oregiune problem

aticã, cu un mediu de securitate precar ºi o dez-

voltare economicã neom

ogenã. Vidul apãrut în urm

a prãbuºiriiU

niunii Sovietice a dus la apariþia unor conflicte interne caresunt departe de a fi rezolvate. C

onflictele îngheþate din Caucaz

ºi din Republica M

oldova au blocat, practic, dezvoltarea þãrilorim

plicate ºi au aruncat întreaga regiune într-un con de umbrã.

Cu rare excepþii 31, conceptul de R

egiune Extinsã a M

ãrii Negre

nu se bucurã de o recunoaºtere oficialã din partea actorilor inter-naþionali (fie ei state sau organizaþii), aceºtia preferând sã dez-

6667

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



mai o eroare tacticã, ci ºi periclitarea propriei lor securitãþi pe

termen lung.

NOTE1 O

gnyan Minchev, Interese ºi strategii fundam

entale pentru regiuneaM

ãrii Negre, M

onitor Strategic, nr. 3-4/2006, p. 22.2 R

onald D. A

smus ºi B

ruce P. Jackson, The B

lack Sea and the FrontiersO

f Freedom, în „A

New

Euro-A

tlantic Strategy for the Black Sea R

egion”,editori R

onald D. A

smus, K

onstantin Dim

itrov, Joerg Forbrig, Germ

anM

arshall Fund, 2004, p. 17.3 N

ATO

offers Intensified Dialogue to G

eorgia, http://ww

w.nato.int/

docu/update/2006/09-september/e0921c.htm

.4 Þ

ãrile semnatare sunt B

ulgaria, Franþa, M

area Britanie, G

recia,Japonia, R

omânia, Turcia, U

niunea Sovieticã ºi Iugoslavia. Textul convenþieipoate fi gãsit la http://w

ww

.turkishpilots.org.tr/ingilizcedernek/D

OC

UM

EN

TS/m

ontro.html.

5 A se vedea A

riel Cohen ºi C

onway Irw

in, Needed: A

U.S. B

lack SeaStrategy, http://w

ww

.cacianalyst.org/view_article.php?articleid=4636.

6 Conform

Energy Inform

ation Adm

inistration, http://ww

w.eia.doe.gov/

oiaf/ieo/pdf/tbl8.pdf.7 C

onform E

nergy Information A

dministration, http://w

ww

.eia.doe.gov/oiaf/ieo/oil.htm

l.8 A

se vedea Burak E

ge Bekdil, Turks O

ppose U.S. B

lack Sea ForceM

ove, http://ww

w.defensenew

s.com/story.php?F=1584707&

C=europe.

9 Istanbul Docum

ent 1999, http://ww

w.osce.org/item

/4051.html.

10 UN

OM

IG a fost creatã prin rezoluþia 858/1993 a C

onsiliului deSecuritate al O

NU

. Textul rezoluþiei se gãseºte la http://daccess-ods.un.org/access.nsf/G

et?Open&

DS=S/R

ES/858%

20(1993)&Lang=E

.11 D

ecizia a fost luatã de Consiliul de Securitate al O

NU

prin rezoluþia881/1993. Textul rezoluþiei se gãseºte la http://daccess-ods.un.org/access.nsf/G

et?Open&

DS=S/R

ES/881(1993)&

Lang=E.

12 Georgia – U

NO

MIG

– Facts and Figures, http://ww

w.un.org/D

epts/dpko/m

issions/unomig/facts.htm

l.

atrage fostele state comuniste din regiune în spaþiul euroatlantic

de securitate. Totuºi, climatul de securitate global a îm

piedicatStatele U

nite sã aibã un rol major în regiune. A

tentatele de la11 septem

brie ºi intervenþiile ulterioare în Afganistan ºi Irak au

canalizat atenþia Statelor Unite spre O

rientul Mijlociu. Pe de

altã parte, Europa, fiind ºi m

ai aproape, a demarat m

ai multe

programe care vizau statele din regiune. Strict în ceea ce priveºte

regiunea Mãrii N

egre, retorica europeanã a fost ºi este, în liniim

ari, similarã cu cea a Statelor U

nite, diferenþele fiind de nuanþã.O

datã cu aderarea Rom

âniei ºi Bulgariei, E

uropa s-a dovedit destulde reticentã în privinþa unui urm

ãtor val de aderãri dinspre est,iar viitorul european al Turciei este pus sub sem

nul întrebãrii.În m

od similar, A

lianþa Nord-A

tlanticã preferã sã evite subiectulunei viitoare aderãri a U

crainei ºi Georgiei, în ciuda stadiului

avansat de cooperare ºi eforturilor Statelor Unite în aceastã di-

recþie. Aceastã situaþie de „interim

at”, în care noile state inde-pendente nu au certitudini legate de o viitoare aderare la N

AT

Oºi U

E, afecteazã ritm

ul reformelor. În absenþa perspectivei de a

deveni mem

bre, programele iniþiate pânã în prezent sunt in-

suficiente pentru a motiva guvernele vizate. 33

Dincolo de fragilitatea instituþiilor dem

ocratice, de greutãþileeconom

ice ºi de conflictele interne din aceste state, reticenþeleO

ccidentului au la origini ºi atitudinea tot mai ostilã a R

usiei,care îºi vede am

eninþatã fosta sferã de influenþã. O strategie via-

bilã pentru regiunea Mãrii N

egre nu poate exista fãrã acordultacit al R

usiei, fie mãcar pentru rolul pe care l-ar putea juca aceasta

în rezolvarea conflictelor îngheþate din regiune prin retragereatrupelor ºi ajutorului oferit autoritãþilor separatiste.

Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre rãmâne, aºadar, un loc disputat

ºi problematic, de care depinde securitatea europeanã ºi nu num

ai.Ignorarea ei de cãtre actorii internaþionali ar reprezenta nu nu-

6869

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Rom

ânia, Serbia ºi Muntenegru, Slovacia, Tadjikistan, Turcia, Turk-

menistan, U

craina ºi Uzbekistan.

28 Statele mem

bre sunt: Albania, B

osnia ºi Herþegovina, B

ulgaria,C

roaþia, Grecia, U

ngaria, Macedonia, R

epublica Moldova, R

omânia, Serbia,

Slovenia ºi Turcia.29 Statele m

embre sunt: E

stonia, Georgia, Lituania, Letonia, M

acedonia,R

epublica Moldova, R

omânia, Slovenia ºi U

craina. Þãrile ºi organizaþiile

cu statut de observator sunt: Azerbaidjan, B

ulgaria, Cehia, U

ngaria, Polonia,Statele U

nite, OSC

E ºi U

niunea Europeanã.

30 A se vedea Svante C

ornell, Anna Jonsson, N

iklas Nilsson, Per

Häggström

, The W

ider Black Sea R

egion: An E

merging H

ub in European

Security, „Silk Road Paper”, p. 110, w

ww

.silkroadstudies.org.31 P

unctul 41 al comunicatului em

is de ºefii de stat ºi de guvern care auparticipat la întâlnirea C

onsiliului Nord-A

tlantic de la Istanbul, din iunie2004, recunoaºte „im

portanþa regiunii Mãrii N

egre pentru securitateaeuroatlanticã. Þ

ãrile riverane, aliaþii ºi partenerii lucreazã împreunã pentru

consolidarea securitãþii ºi stabilitãþii în regiune. Alianþa este pregãtitã sã

exploreze noi mijloace în întâm

pinarea acestor eforturi, clãdite pe formele

existente de cooperare regionalã”. Istanbul Summ

it Com

muniqué, http://

ww

w.nato.int/docu/pr/2004/p04-096e.htm

.32 Textul integral al discursului se gãseºte la http://w

ww

.eu2007.de/en/N

ews/Speeches_Interview

s/January/Rede_B

undeskanzlerin2.html.

33 Heather G

rabbe, Towards a M

ore Am

bitious EU

Policy for the Black

Sea Region, în „A

New

Euro-A

tlantic Strategy for the Black Sea R

egion”,editori R

onald D. A

smus, K

onstantin Dim

itrov, Joerg Forbrig, Germ

anM

arshall Fund, 2004, p. 108.

13 NA

TO

launches „Intensified Dialogue” w

ith Ukraine, http://

ww

w.nato.int/docu/update/2005/04-april/e0421b.htm

.14 A

se vedea Taras Kuzio, U

kraine Moves C

loser to NATO

Mem

bership,„E

urasia Daily M

onitor”, volumul 2, nr. 84, 29 aprilie 2005. http://

ww

w.jam

esto

wn

.org

/pu

blicatio

ns_

details.p

hp

?volu

me

_id

-=407&

issue_id=3316&article_id=2369682.

15 Com

munication from

the Com

mission to the C

ouncil and theE

uropean Parliament. W

ider Europe – N

eighbourhood: A N

ew Fram

ework

for Relations w

ith our Eastern and Southern N

eighbours, http://ec.europa.eu/w

orld/enp/pdf/com03_104_en.pdf.

16 Textul Planului de A

cþiune UE

-Ucraina se gãseºte la http://

ec.europa.eu/world/enp/pdf/action_plans/ukraine_enp_ap_final_en.pdf.

17 Vladim

ir Socor, The Frozen C

onflicts: A C

hallenge To Euro-Atlantic

Interests , http://ww

w.jam

estown.org/im

ages/doc/KonstR

on.doc.18 A

se vedea Ognyan M

inchev, op.cit., p. 23-24.19 A

lbania, Arm

enia, Azerbaidjan, B

ulgaria, Georgia, G

recia, Republica

Moldova, R

omânia, R

usia, Turcia ºi Ucraina.

20 Textul declaraþiei se gãseºte la http://ww

w.bsec-organization.org/

docum

ents.aspx?ID

=Summ

it_Declarations&

DID

=26.21 Textul C

artei se gãseºte la http://ww

w.bsec-organization.org/

main.aspx?ID

=Charter.

22 A se vedea Yannis Valinakis, T

he Black Sea R

egion: Challenges and

Opportunities for E

urope, http://ww

w.iss-eu.org/chaillot/chai36e.htm

l.23 E

stablishment of B

LAC

KSE

AF

OR

, http://ww

w.blackseafor.org/

English/E

stablishment_H

ome.asp.

24 Textul Cartei se gãseºte la http://ww

w.guam.org.ua/224.472.0.0.1.0.phtm

l.25 La început, structurile instituþionale ale T

RA

CE

CA

erau finanþate deU

niune Europeanã. Începând cu 2004, finanþarea a fost preluatã în m

odgradual de cãtre statele m

embre, urm

ând ca în 2007 sã fie asiguratã integralde cãtre acestea.

26 Arm


ulgaria, Georgia, K

azahstan, Kârgâzstan,

Republica M

oldova, Rom

ânia, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, U

crainaºi U

zbekistan.27 A

lbania, Arm


elarus, Bulgaria, C

roaþia, Georgia,

Grecia, K

azahstan, Kârgâzstan, Letonia, M

acedonia, Republica M

oldova,

7071

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Am

eninþãrile în zona extinsã a Mãrii N

egre sunt diverse, putând figrupate în trei categorii: am

eninþãri vechi, precum conflictele îngheþate,

violãri ale suveranitãþii statelor ºi prezenþa trupelor strãine, ameninþãri

recente (traficul de armam

ent, narcotice ºi persoane, terorismul in-

ternaþional) ºi nu în ultimul rând cele m

ai noi tipuri de ameninþãri, exportul

de practici nedemocratice.

Ca þarã m

embrã N

AT

O ºi în contextul aderãrii în num

ai douã luni laU

niunea Europeanã, im

plicarea Rom

âniei în eliminarea acestor am

eninþãrieste im

perativã.

Valul de democratizare din estul E

uropei a exercitat, fãrã îndoialã, oinfluenþã beneficã asupra spaþiului ex-sovietic din jurul M

ãrii Negre.

Revoluþia trandafirilor din G

eorgia, revoluþia portocalie din Ucraina,

reorientarea puterii de la Chiºinãu cãtre accesul la U

E sunt sem

nale pozitiveexcelente, iar R

omânia are datoria sã se im

plice activ în consolidareaacestei orientãri ºi îm

piedicarea unui reviriment al totalitarism

ului înregiune.

Totodatã, este necesar un efort susþinut de consolidare a acestorregim

uri. SUA

trebuie sã dezvolte o strategie comunã cu U

E pentru a

împiedica revirim

entul regimurilor autoritare.

Discutãm

mereu despre «extinderea U

niunii Europene» sau despre

«extinderea NA

TO

». O serie de analiºti cautã sã gãseascã soluþia optim

ã:«C

are extindere trebuie sã fie prima?» C

red cã aici omitem

esenþa. Oricare

dintre extinderi înseamnã, de fapt, extinderea dem

ocraþiei. Ar trebui deci

sã vorbim despre E

XT

IND

ER

EA

DE

MO

CR

AÞ

IEI cãtre aceste zone.

Rom

ânia înþelege pe deplin dificultãþile procesului de reconstrucþieeconom

icã ºi instituþionalã. De aceea, R

omânia doreºte sã îºi punã la

dispoziþie experienþa acumulatã în sensul consolidãrii dem

ocraþiei.

Suntem hotãrâþi sã contribuim

decisiv la crearea unui spaþiu destabilitate ºi securitate în zona M

ãrii Negre.

În acest context, Rom

ânia a lansat la Bucureºti, cu doi ani în urm

ã,Iniþiativa privind A

pãrarea Frontierei (B

DI – B

lack Sea Border Security

Anexa nr. 1

Alocuþiunea preºedintelui României, Traian Bãsescu, la





Conferinþa internaþionalã cu tema „Dezvoltare econom

icã ºiConferinþa internaþionalã cu tem

a „Dezvoltare economicã ºi


icã ºiConferinþa internaþionalã cu tem

a „Dezvoltare economicã ºi


icã ºisecuritate în regiunea M

ãrii Negre”securitate în regiunea M




ãrii Negre”

3 3 3 3 31 oct1 oct1 oct1 oct1 octom

brie 2006om

brie 2006om

brie 2006om

brie 2006om

brie 2006

„[…] Suntem

conºtienþi cã în regiunea Mãrii N

egre, fie cã ne referimla þãrile riverane sau la zona extinsã, sunt acum

ulate multe problem

e,pentru a cãror rezolvare trebuie sã depunem

eforturi deosebite. Dar ºi m

aim

ulte sunt oportunitãþile ºi este de datoria noastrã sã le prezentãm, sã le

evidenþiem ºi sã sprijinim

orice soluþii care ajutã la materializarea lor,

pentru transformarea regiunii într-o zonã de state suverane, consolidate,

cu economii de piaþã funcþionale ºi viabile.

Dacã regiunea extinsã a M

ãrii Negre a lipsit m

ult timp de pe agenda

studiilor strategice occidentale, iatã cã noul context internaþional schimbã

radical aceastã situaþie, conferinþa de astãzi venind sã întãreascã faptul cãim

portanþa Mãrii N

egre se plaseazã în centrul atenþiei mediului politic,

economic ºi academ

ic deopotrivã.

Leagãn de civilizaþii, dar ºi spaþiu de desfãºurare al multor conflicte de-a

lungul istoriei sale, aceastã regiune intrã într-o nouã etapã, devenindindispensabilã prin situarea sa geostrategicã pentru securitatea euro-atlanticã.

Este adevãrat cã M

area Neagrã constituie un spaþiu geopolitic înºelãtor.

În prezent, discrepanþele pregnante dintre þãrile riverane împiedicã

transformarea regiunii într-un spaþiu de securitate colectivã asem

ãnãtorcelui atlantic, sau cel puþin într-unul de securitate cooperativã dupã m

odelulbaltic sau m

editeraneean.

Dacã pe de o parte recunoaºtem

necesitatea unei identitãþi europene astatelor pontice, pe de altã parte este nevoie de form

ularea unei strategiicom

une a statelor euroatlantice pentru regiunea extinsã a Mãrii N

egre.

7273

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Marea N

eagrã conecteazã coridoarele energetice dinspre Marea

Caspicã spre E

uropa de Vest ºi poate asigura prosperitatea zonei în situaþiaîn care se asigurã securitatea.

În prezent, zãcãmintele de petrol ºi gaze naturale sunt însem

nate,depãºind 5%

din resursele globului. Dezvoltarea capacitãþii de exploatare a

acestora va necesita îmbunãtãþirea ºi securizarea infrastructurii învechite

existente.

Diversificarea conductelor de petrol ºi gaze este, de asem

enea,im

portantã pentru securitatea ºi dezvoltarea regionalã. Din zona extinsã a

Mãrii N

egre se furnizeazã, în mom

entul de faþã, 50% din energia necesarã

UE

ºi perspectiva este ca, în urmãtorii zece ani, 70%

din necesarul deenergie al þãrilor U

E sã fie furnizat din aceastã zonã.

Dacã petrolul regiunii va continua sã fie transportat exclusiv prin R

usia,aceasta va avea un cuvânt din ce în ce m

ai important de spus în ceea

ce priveºte politica UE

.

Spaþiul economic ºi politic evolueazã în strânsã interdependenþã ºi este

important sã am

intim cã prom

ovarea reformelor în întreaga regiune a

Mãrii N

egre este îngreunatã de monopolul energetic al R

usiei în zonã.A

cest fapt este cu atât mai îngrijorãtor, cu cât regresul liberalizãrii ºi

privatizãrii coloºilor energetici ruseºti este evident (cazul Yukos este grãitorîn acest sens).

Având în vedere aceste dificultãþi, SU

A ar trebui sã includã strategia

energeticã eurasiaticã în dialogul lor transatlantic.

Rom

ânia cautã activ oportunitãþi de cooperare cu statele de la Marea

Neagrã în vederea realizãrii unor proiecte econom

ice care sã asigure odezvoltare de duratã a regiunii.

Intenþionãm sã revitalizãm

cooperarea regionalã în cadrul Organizaþiei

Cooperãrii E

conomice de la M

area Neagrã, sã prom

ovãm com

erþul liber ºisã facilitãm

transporturile în regiune.

Initiative) ºi, totodatã, gãzduieºte Centrul Iniþiativa de C

ooperare Sud-Est

Europeanã (SE

CI). A

cestea reprezintã modele de cooperare regionalã, de

practica concertatã ºi de armonizare a cadrului legislativ în dom

eniu.

Readucerea regiunii M

ãrii Negre în E

uropa, dupã secole de uitare,trebuie sã constituie principala m

isiune a þãrilor riverane. Marea N

eagrã,redatã E

uropei, are potenþialul ºi trebuie sã devinã un spaþiu prosper ºi sigur.

Implicarea m

arilor puteri globale, ca SUA

ºi UE

, este singura soluþie deaºezare a acestei regiuni în paradigm

a stabilitãþii reale.

Procesul de dem

ocratizare a tuturor statelor riverane Mãrii N

egre nupoate evolua decât într-un m

ediu fertil, de stabilitate, dialog ºi cooperare,în care se pot aborda toate problem

ele regiunii, probleme delicate pe care

organizaþiile instituþionalizate nu le-au abordat încã.

Forumul M

ãrii Negre pentru D

ialog ºi Parteneriat, lansat de Rom

âniaîn luna iunie a anului curent, are tocm

ai acest rol, de a crea cadrul pentrudialog politic, deschis ºi flexibil în care sã discutãm

sincer despre identitatearegiunii M

ãrii Negre, problem

a criminalitãþii organizate ºi terorism

,interesele, obiectivele ºi proiecþiile de viitor pe care ni le propunem

ºi, mai

ales, despre modalitãþile ºi posibilitãþile pe care le avem

pentru transpunerealor în practicã.

Aceastã iniþiativã este com

plementarã celor existente, cum

sunt GU

AM

-ulsau O

rganizaþia Cooperãrii E

conomice de la M

area Neagrã (O

CE

MN

), pecare R

omânia le susþine în totalitate. O

biectivul Forumului M

ãrii Negre

este tocmai de a facilita crearea contextului în care deciziile politice luate

în cadrul OC

EM

N sã fie concretizate ºi în practicã. […

]

Responsabilitatea privind evoluþiile din zona M

ãrii Negre revine, în

primul rând, statelor din regiune. A

cestea sunt cele care-ºi cunosc cel mai

bine problemele, interesele ºi dificultãþile m

oºtenite, dar ºi energiile ºipotenþialul de dezvoltare dinam

icã.

Regiunea M

ãrii Negre nu constituie acum

un bloc economic, dar putem

stabili formele de cooperare ºi de sprijin ale proiectelor concrete de

conexiune a potenþialului ºi resurselor statelor din zonã, în scopul propãºiriipopoarelor noastre.

7475

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Consider cã este o provocare pentru R

omânia ºi B

ulgaria, ca dupãaderarea la U

niunea Europeanã, începând cu 1 ianuarie 2007, sã continue

sã militeze, în prim

ul rând, pentru focalizarea atenþiei asupra regiunii Mãrii

Negre ºi sã reuºeascã sã-ºi convingã partenerii din U

niune cã este necesar,benefic ºi oportun un parteneriat cu þãrile din aceastã regiune.

Uniunea E

uropeanã a dezvoltat astfel de strategii de colaborare cãtrespaþiile de la Sud ºi N

ord. Este, pot spune, obligaþia noastrã sã construim

ceva similar pentru E

st, pentru þãrile din regiunea Mãrii N

egre ºi a Mãrii

Caspice.

Existã în U

niunea Europeanã un m

ecanism pentru realizarea acestor

demersuri: «Politica de Vecinãtate E

uropeanã». Rom

ânia intenþioneazã sãfoloseascã acest m

ecanism pentru ca, în interiorul U

niunii Europene, sã

sprijine evoluþiile democratice ale M

oldovei, Ucrainei, G

eorgiei,A

zerbaidjanului ºi Arm

eniei.

Un rol deosebit revine ºi parteneriatului strategic pe care R

omânia îl

are cu SUA

. În acest context «Black Sea G

erman M

arshall Fund» este un

mecanism

eficient pentru atingerea obiectivelor menþionate. […

]

Consider cã, acum

, principala noastrã direcþie de acþiune o constituiedezvoltarea ºi interconectarea infrastructurilor proprii þãrilor din regiuneaM

ãrii Negre, interconectarea reþelelor naþionale ºi asigurarea conexiunilor

cu Uniunea E

uropeanã.

Dintre proiectele care se propun ºi se pot realiza în þãrile din regiune,

cele energetice au ponderea ºi importanþa cea m

ai mare. A

sigurareasecuritãþii energetice a devenit pentru U

niunea Europeanã o tem

ã«fierbinte» ºi de m

aximã actualitate.

Realitatea este cã ºi acum

, dar mai ales în perspectivã, E

uropa seconfruntã cu un deficit în aprovizionarea cu resurse energetice, iar noilerute de transport sunt m

enite sã elimine acest deficit, sã vinã în

întâmpinarea cerinþelor de consum

tot mai ridicate.

Reprezintã, practic, un paradox faptul cã ne aflãm

în imediata vecinãtate

a unor imense resurse energetice, dar accesul la ele este încã foarte lim

itat.

De o im

portanþã crucialã devine dezvoltarea unor rute alternative detransport al petrolului ºi gazelor dinspre bazinul C

aspic, via regiunea Mãrii

Negre, spre U

niunea Europeanã.

Utilizarea la m

axim a potenþialului de tranzit al regiunii M

ãrii Negre

este esenþialã, atât pentru dezvoltarea economicã ºi dem

ocraticã, cât ºipentru furnizarea de energie cãtre E

uropa.

În acest context, Rom

ânia promoveazã douã proiecte de transport al

hidrocarburilor: conducta Constanþa-Trieste ºi proiectul N

abucco.

Portul Constanþa constituie, astãzi, unul din atuurile m

ajore aleR

omâniei. D

incolo de faptul cã este cel mai im

portant port al Rom

âniei,este ºi cel m

ai mare port la M

area Neagrã care exercitã o dublã funcþie: de

port maritim

ºi de port la Dunãre, la extrem

itatea canalului Dunãre-M

areaN

eagrã.

Odatã cu finalizarea celei de-a patra etape de dezvoltare a portului,

acesta va deveni al doilea port european ca mãrim

e dupã Rotterdam

. PortulC

onstanþa are terminale speciale pentru petrol brut (cu o capacitate de 24 m

i-lioane de tone anual) ºi pentru produse petroliere (12 m

ilioane de toneanual). E

ste important ca posibilitãþile acestuia sã fie utilizate la m

axim,

prin conectarea la rutele de transport dinspre Marea C

aspicã.

Realizarea unor noi rute pentru creºterea capacitãþii de transport al

petrolului ºi gazelor din bazinul Mãrii C

aspice este o cerinþã pentrudezvoltarea econom

icã a regiunii ºi vine în întâmpinarea cererilor m

aim

ari de consum ºi a nevoii de securitate energeticã a statelor europene.

Utilizarea capacitãþii de tranzit a regiunii M

ãrii Negre este un dem

erspragm

atic ºi este esenþialã pentru dezvoltarea economicã ºi dem

ocraticã aacesteia, precum

ºi pentru furnizarea de energie cãtre Europa de Vest ºi

Sud.Chiar dacã politica U

niunii Europene pentru regiunea extinsã a M

ãriiN

egre a fost definitã mai târziu este evident cã se face sim

þit un proces deconºtientizare a im

portanþei zonei ºi de creºtere a interesului pentru evoluþiasa dem

ocraticã.

7677

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



ment de politicã externã într-unul de cooperare econom

icã ºi integra-re. […

]”

Departam

entul de Com

unicare Publicã al Adm

inistraþiei Prezidenþiale31 octom

brie 2006

Su

rsa: http

://ww

w.ro

em

bu

s.org

/em

bassyn

ew

s20

06

octo

be

r/31oct_videoconference/videoconference_ro.htm

Rom

ânia, prin infrastructura pe care o deþine ºi care va fi dezvoltatã, poateparticipa la tranzitul de m

ãrfuri ºi energie cãtre Uniunea E

uropeanã.

Rom

ânia are voinþa necesarã ºi îºi propune sã contribuie, prin forþelede care dispune ºi experienþa acum

ulatã în procesul de integrare înstructurile U

niunii Europene ºi N

AT

O, la consilierea statelor din regiunea

Mãrii N

egre, în scopul sprijinirii eforturilor de reformare dem

ocraticãinternã ºi consolidãrii relaþiilor cu structurile euroatlantice.

Rom

ânia are interesul ca regiunea Mãrii N

egre sã fie stabilã, demo-

craticã ºi strâns conectatã la structurile europene ºi euroatlantice.

Ne propunem

sã argumentãm

ºi sã stimulãm

o mai puternicã im

plicarea instituþiilor europene ºi euroatlantice în regiune.

Prin organizarea Forum

ului Mãrii N

egre pentru Dialog ºi Parteneriat,

Rom

ânia a demonstrat cã doreºte ºi cã va m

ilita pentru identitatea, secu-ritatea ºi dezvoltarea econom

icã a regiunii Mãrii N

egre. Consensul politic,

exprimat cu ocazia Forum

ului, a fost pentru colaborare, prin desfãºurareade acþiuni com

une, stabilirea ºi implem

entarea variantelor optime de

realizare.

În încheiere, aº dori sã reiterez dependenþa dintre regiunea Mãrii N

egre,pe de o parte, ºi O

ccident, pe de altã parte. Ca im

portator de energie dinzona extinsã a M

ãrii Negre, E

uropa este datoare sã exporte stabilitate ºisecuritate, întreprinzând acþiuni concrete. Siguranþa U

E depinde direct

de capacitatea sa de a securiza Marea N

eagrã, iar Rom

ânia este un partenerferm

în acest sens, capabil sã ofere o perspectivã din interior asupra regiunii.

Dem

ersul însã nu poate lua amploare decât prin acþiunea concertatã a

actorilor internaþionali precum U

niunea Europeanã ºi N

AT

O.

Atracþia pentru procesul de integrare cãtre cele douã organism

e, NA

TO

ºi UE

, s-a dovedit un instrument de generare a unor schim

bãri profundepentru toate statele est-europene, experienþã pe care R

omânia o poate

împãrtãºi cu succes.

Analizând cooperarea existentã în regiunea M

ãrii Negre, se rem

ar-cã necesitatea aprofundãrii acesteia, transform

ându-se dintr-un instru-

7879

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



to be put firmly on the table. A

bove all, we should avoid thinking that

enumerating a list of principles is a substitute for a policy.

My aim

this morning is to contribute to this process of developing a

real policy. Not by presenting a single solution on a plate. In energy there

is no such thing. But by asking a num

ber of questions – which I hope are

both pertinent and provocative.

Let me deal in particular w

ith two questions: H

ow w

ill our energyobjectives influence our choices in foreign policy? A

nd what could be our

response?

Europe w

ill remain dependent to a large degree on hydro carbons.

Because of concerns over clim

ate change, we are rightly looking at energy

savings and renewable. R

enewable and bio-fuels also have great potential.

But w

e have to be realistic. Even in the m

ost optimistic scenarios, our

dependency on oil and gas will not dim

inish much. A

nd these we w

ill haveto source, increasingly, beyond our borders.

We w

ill increasingly be competing w

ith others for energy. Overall w

orldenergy consum

ption is set to increase by well over 50 percent over the

next 25 years. The bulk of this projected increase w

ill come from

Asia, w

ithIndia and C

hina taking the lead. The scram

ble for territory of the pastm

aybe replaced by a scramble for energy.

We have to take our energy from

where w

e find it. Although energy

markets are increasingly global, m

uch of the world’s gas and oil reserves

lie in unstable and often undemocratic parts of the w

orld. This is no

accident.

New

research by Professor P

aul Collier of O

xford University argues

that resource rich countries may be up to nine tim

es more likely to suffer

from violent internal conflicts than countries w

hich are not resource rich.H

e has also stated that countries which benefit from

an oil boom have an

average economic grow

th of 7% in the first 5 years. B

ut the next 10 yearsthey suffer, on average, from

a shrinkage of 17%.

The oil curse also m

eans that democracy suffers and that checks and

balances are weak. A

ll this instability has a cost: in human term

s of course.

Anexa nr. 2

Address byJAVIER

SOLANA

JAVIER SOLAN

AJAVIER

SOLANA

JAVIER SOLAN

AJAVIER

SOLANA

EU High Representative for the Comm

on ForeignEU High Representative for the Com

mon Foreign


on ForeignEU High Representative for the Com

mon Foreign


on Foreignand Securitand Securitand Securitand Securitand Securityy yyy Policy

Policy Policy Policy Policy

at the EU Energy Conference”TOW

ARDS AN EU EXTERNAL ENERGY POLICY””TOW




ARDS AN EU EXTERNAL ENERGY POLICY”

Brussels, 20 November 2006

(fragment)

(fragment)

(fragment)

(fragment)

(fragment)

„The days of easy energy are over. G

lobal demand is rising rapidly

while supply is m

aturing. The investm

ent needs to ensure future supplyrun into hundreds of billions of dollars.

Europeans have been busy liberalizing energy m

arkets to increasecom

petition and drive down prices. B

ut liberalization on the demand side

has not always been m

atched by liberalization on the supply side. Moreover,

major players are using energy overtly as a geo-political m

atter. It is aeuphem

ism to say that geo-politics affects investm

ent and prices – andvice versa.

Hardly a day goes by that I am

not confronted in my role as H

ighR

epresentative with the im

pact that energy has: from Sudan to Venezuela,

from Iranto the C

aucasus and beyond. So it is understandable and rightthat energy issues have shot to the top of the E

U agenda. T

he paperI subm

itted together with the C

omm

ission to the European C

ouncil in Junew

as an attempt to kick-start a discussion. T

his morning I w

ant to take thisreflection a little further forw

ard.

Let us be clear: we do not yet have an external energy policy for E

urope.A

nd we are not fully im

plementing our internal energy policy. B

ut we have

set ourselves the aim of setting this right by next M

arch. That is an

ambitious objective.T

he signals coming out of M

ember State capitals are supportive. B

utw

e need to match w

ords with action. Som

e of the more difficult issues need

8081

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



need to act on this now. B

ut are we ready to define a com

mon long-term

strategy for the sourcing of our energy supplies? And if so, w

hat are theconcrete projects that w

e should support at the level of the European

Union?

Working on diversification should of course not reduce our efforts, at

home and around the w

orld on efficiency and savings. There is an enorm

ouspotential on savings. If the U

S consumption of energy w

ere the same as in

Europe, this w

ould help us save more than 4 tim

es the production of Iran.Sim

ilarly, the manner in w

hich China, India and others w

ill develop theireconom

y has enormous consequences for total global dem

and, as well as

the pressing threat of climate change.

Surely we in E

urope too can and should invest more in to energy

research, especially on efficiency and alternatives to hydro-carbons.

An external energy policy depends on having a robust internal policy.

Liberalization of the market is good for consum

ers. But it is only part of the

answer. W

e also need to improve interconnections betw

een Mem

ber States.Som

e Mem

ber States already have relatively diverse energy sourcing.O

thers are almost entirely dependent, for historical reasons, on one source

of supply. Are w

e all ready to accept the obligation of solidarity?

Some reassurance is needed that the U

nion can resist, at least temp-

orarily, an energy crisis. This gives us a stronger hand w

hen talking with

third countries. But is also essential for the stability of our econom

ies. How

can we provide a collective response if one of our m

ember-states w

as facedw

ith a real energy shortage, while avoiding the tem

ptation of free-riding?A

re we ready to develop further our system

of oil stocks, in collaborationw

ith the International Energy A

gency? And w

hat about gas? What can w

edo to prom

ote gas emergency reserves – as w

ell as a spot market for gas?

Should we build m

ore LNG

terminals? If so, is there m

ore to do at the levelof the U

nion?

In the area of crisis response, the network of energy correspondents is

a useful start. But I believe w

e should do more to get shared assessm

ents ofthe risks and vulnerabilities w

e have.

But also because it m

akes it harder get the needed investments, w

hich arehuge and necessarily long-term

.

We m

ay have to deal increasingly with governm

ents whose interests

are different from our ow

n and who do not necessarily share our values.

Sitting on huge reserves of oil and gas gives some difficult regim

es a trump

card. They can use energy revenues for purposes w

hich we m

ay findproblem

atic. And it shields them

from external pressure. T

hus, our energyneeds m

ay well lim

it our ability to push wider foreign policy objectives, not

least in the area of conflict resolution, human rights and good governance.

How

ever we choose to deal w

ith such regimes, others w

ill put theirenergy needs above everything else. T

he scramble for energy risks being

pretty unprincipled. That is likely to m

ake it more difficult to secure support

from key partners for our w

ider foreign policy objectives. Good exam

plesinclude our efforts in D

arfur and Myanm

ar/Burm

a and the role that energyplays in the calculations of C

hina, India and others. In fact, most of the

dossiers in front of the UN

Security Council have an im

portant energydim

ension. None are m

ade easier because of it.

No w

onder that energy has been a priority in recent summ

its and high-level m

eetings with a w

ide range of third countries! But too often w

e haveended up divided or defending a line w

hich is frankly a lowest com

mon

denominator. T

hat has to change. Let us be clear. If w

e are not able toprom

ote a unified and substantive position on this issue, partners will run

rings round us. It has already come pretty close to that on occasions.

Let m

e set out a few points on w

hat we can do to develop an external

energy policy, and how w

e can integrate this into our wider foreign policy

objectives.

What could be our response?

Securing our future energy resources depends mainly on diversification.

That m

eans accepting that we w

ill continue to depend heavily on oil andgas. B

ut it also means spreading our sources of supply and the routes to get

this supply delivered to the EU

. Given the long lead tim

e in energy, we

8283

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Anexa nr. 3

PROIECTPROIECTPROIECTPROIECTPROIECTPOLITICA ENERGETICÃ A ROM

ÂNIEI ÎN PERIOADA 2006-2009POLITICA ENERGETICÃ A ROM




ÂNIEI ÎN PERIOADA 2006-2009

Energie sigurã, accesibilã ºi curatã, pentru România

(fragment)

(fragment)

(fragment)

(fragment)

(fragment)

19.10.2006

INTRODUCERE

INTRODUCERE

INTRODUCERE

INTRODUCERE

INTRODUCERE

Sectorul energetic influenþeazã fundamental evoluþia întregii societãþi.

În prezent nu poate fi conceputã o economie dezvoltatã, cu un sector social

adecvat Europei secolului X

XI, fãrã un sector energetic eficient.

Actualul docum

ent strategic în domeniul energiei este form

ulat încontextul aderãrii R

omâniei la U

niunea Europeanã. Politica energeticã

trebuie sã fie capabilã sã susþinã o creºtere economicã durabilã, bazatã pe

armonizarea cerinþelor de eficienþã econom

icã, considerentelor sociale ºiobiectivelor de m

ediu.

Politica energeticã este corelatã cu celelalte politici sectoriale ºi susþinîm

preunã îndeplinirea programelor guvernam

entale.

Sectorul energetic naþional trebuie sã facã faþã principalelor provocãrice se m

anifestã la nivel intern ºi global: securitatea alimentãrii cu energie,

creºterea competitivitãþii econom

ice ºi reducerea impactului asupra

mediului. A

ceste provocãri sunt deosebit de importante, în condiþiile în

care Rom

ânia trebuie sã recupereze decalajul de performanþã econom

icãfaþã de þãrile dezvoltate ale U

E.

La elaborarea documentului de politicã energeticã pentru perioada 2006-

2009 s-a pornit de la analiza situaþiei actuale a sectorului energetic. De

asemenea, au fost avute în vedere prevederile existente în P

rogramul de

Guvernare pentru perioada 2005-2008, în P

lanul Naþional de D

ezvoltare

Related to this is the question of physical protection-refineries,

terminals, pipelines etc. T

his an obvious concern to all – because ofterrorism

, spill over of regional conflicts etc. The private sector clearly

has a role to play. But I believe this is an area w

here we should do m

oretogether in the E

uropean Union and w

ith third countries. […]

A last w

ord on Russia. O

bviously, we should engage all key supplier and

transit countries. But w

hatever we do, R

ussia will be the m

ainstay of ourenergy im

ports. We are right to insist on w

anting a genuine partnership.B

ut here too, we should ask ourselves som

e tough questions.

How

far are we ready to go in term

s of reciprocity concerning in-vestm

ents? What do w

e make of the fact that R

ussia is investing heavily infuture leverage and not enough in future production? A

nd what should w

edo to encourage R

ussia to end the enormous am

ount of ‘flaring’ that takesplace. T

he equivalent of 25% of total R

ussian gas exports to Europe! T

his isboth w

asteful and damaging to the environm

ent.

These are just m

y reflections. I firmly believe w

e can shape a credibleE

U external energy strategy. B

ut only if tackle some difficult issues head

on. And only if w

e move the debate from

discussions on general principlesto the m

ore solid terrain of concrete action.

Thank you very m

uch.”

Sursa: ww

w.consilium

.europa.eu/solana

8485

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



CAPITOLUL 1SITUSITUSITUSITUSITUAA AAAÞIA A

ÞIA AÞIA AÞIA AÞIA ACTU

CTUCTUCTUCTUALÃ A SE

ALÃ A SEALÃ A SEALÃ A SEALÃ A SECTCT CTCTCTOROR ORORORULUL ULULULUI EN

ERUI EN

ERUI EN

ERUI EN

ERUI EN

ERGETICGETICGETICGETICGETIC

1.1. Evoluþii ºi provocãri globale în sectorul energetic

Într-o economie din ce în ce m

ai globalizatã, politica energeticã a uneiþãri se realizeazã în contextul evoluþiilor ºi schim

bãrilor care au loc pe planm

ondial.

Cererea ºi preþurile

Þãrile în curs de dezvoltare, în principal C

hina ºi India, dar ºi cele cueconom

ii în tranziþie exercitã o mare presiune asupra cererii de energie la

nivel mondial, datoritã creºterii econom

ice ºi schimbãrilor structurale din

economie. P

ractic, în intervalul 1994-2004 aceste þãri ºi-au dublat cerereade petrol (de la 10 la 20 m

ilioane de barili pe zi), ceea ce reprezintãaproxim

ativ 40% din cererea m

ondialã de petrol.

Ponderea cererii de resurse primare de energie s-a schim

bat, în sensulcã cererea þãrilor cu econom

ii în dezvoltare a evoluat de la 22% în 1970 la

39% în 2003, prognozele indicând cã aceste state, la orizontul anilor 2030,

ar putea sã domine cererea de energie. C

ererea totalã de energie în 2030va fi cu circa 50%

mai m

are decât în 2003 ºi cu circa 46% m

ai mare pentru

petrol. Rezervele certe cunoscute de petrol pot susþine un nivel actual de

consum doar pânã în 2040, iar cele de gaze naturale pânã în 2070.

Previziunile indicã o creºtere econom

icã, ceea ce va implica un consum

sporit de resurse energetice.

Dependenþa þãrilor din U

niunea Europeanã de im

porturi de gazenaturale se înscrie pe un trend ascendent. D

acã la nivelul anului 2003,necesarul de consum

a fost asigurat în proporþie de 49% din producþia

indigenã, iar importurile nete reprezentau 51%

, situaþia prognozatã pentruanul 2030 aratã cã im

porturile vor atinge 80% din totalul cererii de gaze

naturale. Fãrã îndoialã cã existã suficiente surse în jurul E

uropei care sãacopere creºterea preconizatã a cererii de gaze în E

uropa pentruurm

ãtoarele decenii. În prezent însã nu existã suficiente posibilitãþi de

2007-2013, în Foaia de parcurs 2003-2015, precum ºi angajam

entele asumate

în negocierile de aderare la UE

. Sunt preluate, de asemenea, elem

entelerelevante pe plan intern din docum

entele politice ale Uniunii E

uropene îndom

eniu, definite, mai ales, în Strategia Lisabona, în C

artea Verde pentruo strategie europeanã pentru energie durabilã, com

petitivã ºi sigurã ºi înN

oua Politicã Energeticã E

uropeanã. Politica energeticã a Rom

âniei oferãsoluþii eficiente, în condiþiile creºterii dependenþei de im

porturi ºi întãririitendinþelor de consolidare a pieþelor.

Obiectivele strategice în sectorul energetic sunt în concordanþã cu

prevederile Program

ului de Guvernare 2005-2008, ºi se referã în princi-

pal la:•

creºterea securitãþii energetice a Rom

âniei, prin diversificarea sur-selor de aprovizionare cu resurse energetice ºi dezvoltarea tranzitului deresurse energetice prin þarã;

• susþinerea com

petitivitãþii economice, prin m

ãsuri vizând obþinereaunei com

petiþii reale în sectorul energetic, în condiþiile liberalizãrii totale apieþelor de energie, a transparenþei, a tratam

entului nediscriminatoriu ºi

echidistant;•

susþinerea politicilor sociale care vizeazã asigurarea accesibilitãþii laenergie pentru categoriile sociale cele m

ai defavorizate, fãrã a afecta func-þionarea pieþei;

• stim

ularea dezvoltãrii ºi îmbunãtãþirea funcþionãrii pieþei energiei ºi

încadrarea sa în piaþa internã a UE

, prin creºterea transparenþei cadruluiinstituþional, printr-o m

ai bunã supraveghere ºi monitorizare a pieþei, în

vederea eliminãrii distorsiunilor care ar putea sã afecteze concurenþa;

• asigurarea dezvoltãrii durabile a R

omâniei, inclusiv prin lim

itareaim

pactului sectorului energetic asupra mediului, conform

cerinþelor UE

îndom

eniu;•

creºterea eficienþei energetice pe întregul lanþ energetic, de laproducerea de energie la consum

ºi promovarea resurselor regenerabile

de energie;•

satisfacerea clienþilor consumatori, în condiþiile livrãrii unei energii

de calitate ºi la preþuri competitive.

8687

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



24

.11

.04

13

.1.0

5 4

.3.0

5 2

3.4

.05

12

.6.0

5 1

.8.0

5 2

0.9

.05

9.1

1.0

5 2

9.1

2.0

5

Sursa: Energy C

harter SecretariatFig. 2. E

voluþia preþului la comerþul cu C

O2 în cadrul U

E

Ca o consecinþã a celor de m

ai sus, preþul petrolului a atins 70 dolari/ba-ril în toam

na lui 2005. În acest context, unele state au anunþat deja cãdoresc sã-ºi intensifice eforturile pentru dezvoltarea de com

bustibilialternativi pentru petrol. P

reþurile gazelor naturale urmeazã fluctuaþiile

preþului la þiþei, în general cu o întârziere de 6 luni.În contextul creºterii preþului la hidrocarburi, m

ulte companii din

Uniunea E

uropeanã au reluat producerea de energie electricã pe bazã de cãr-bune. C

reºterea preþului la hidrocarburi, precum ºi creºterea interesului

pentru cãrbune au determinat creºterea im

portanþei aplicãrii la nivel UE

aschem

ei de comercializare a certificatelor de em

isie a gazelor cu efect de serã.

Figura 2 prezintã evoluþia preþului la comerþul cu em

isii, care la sfârºitulanului 2005 oscila în jurul a 20-25 euro/tona de C

O2 , preþurile scãzând la

circa 12-15 euro/tona de CO

2 în luna mai 2006.

Elem

entele de mai sus stau la baza reorientãrii politicilor energetice

ale tuturor þãrilor care sunt net importatoare de energie, în sensul creºterii

atenþiei acordate resurselor regenerabile de energie ºi eficienþei energetice.Totodatã, se reevalueazã oportunitatea închiderii unor centrale nucleare

lipsa capacitãþilor de rafinare, problemã care necesitã identificarea unor

soluþii pe termen m

ediu ºi lung. La toate acestea s-a adãugat ºi tendinþa

manifestatã de unele state, de suplim

entare a stocurilor, pentru a face faþãsituaþiilor de crizã.

transport al acestor volume de gaze naturale cãtre pieþele gaziere europene.

În consecinþã, una dintre direcþiile principale ale politicilor energeticecom

unitare vizeazã diversificarea ºi multiplicarea surselor de alim

entare,precum

ºi a rutelor de transport pentru hidrocarburi, mai ales în condiþiile

actuale în care rezervele din Marea N

ordului se diminueazã.

Din punctul de vedere al structurii consum

ului de energie primarã la

nivel mondial, evoluþia ºi prognoza de referinþã realizatã de A

genþiaInternaþionalã pentru E

nergie evidenþiazã creºterea mai rapidã a ponderii

gazului natural (care va depãºi cãrbunele), dar ºi a surselor regenerabile.

În figura 1 este evidenþiatã evoluþia cererii de energie, la nivel mondial.

Fig. 1. Evoluþia cererii m

ondiale de energieSursa: IE

A

Creºterea cererii de energie, com

binatã cu factori geopolitici, în specialsituaþia din O

rientul Mijlociu, au determ

inat creºterea preþului þiþeiuluicare a influenþat ºi creºterile de preþ pentru gaz natural. U

n alt factor carea determ

inat creºterea preþului la produse petroliere pe plan mondial a fost

8889

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Anexa nr. 4

EC, Energy Ministers Agree to Accelerate Nabucco Gas Pipeline





June 28, 2006

The E

uropean Com

mission (E

C) and the energy m

inisters of Austria,

Hungary, R

omania, B

ulgaria and Turkey agreed to accelerate comm

ercial,regulatory and legal w

ork in order to rapidly build the Nabucco gas pipeline,

which w

ill run from the C

aspian basin through Turkey to Bulgaria, R

omania,

Hungary and A

ustria. The pipeline is critical to the long-term

necessity forE

urope to connect its gas market to the C

aspian region and is likely to bethe first of m

any supply routes through Southern Europe. It is part of a

scenario envisioned by the European U

nion (EU

) in which 10%

to 15% of

EU

gas would com

e from this region by 2025.

„Gas is essential to the E

uropean economy. T

he European C

omm

issionis actively guiding investm

ents into transmission and is hoping to assist in

overcoming the technical and com

mercial issues involved in bringing gas

through many jurisdictions to the E

U”, said E

C E

nergy Com

missioner

Andris Piebalgs.

„The N

abucco gas pipeline is one of the most im

portant European

energy projects, which allow

s the EU

to diversify its transport routes andgas supplier countries”, said D

r. Martin B

artenstein, president of the EU

Energy C

ouncil.

The N

abucco pipeline was identified as one of the priority projects of

comm

on interest under the guidelines for trans-European energy netw

orks(decision 1229/2003/E

C of the E

uropean Parliam

ent and the Council of

Ministers on June 26, 2003). It could deliver annually betw

een 8 and 13billion cubic m

eters of natural gas to the EU

markets.

The project w

ill enhance the diversification of energy supplies to theE

U because it w

ill provide an additional natural gas supply route from the

în þãri care aveau în vedere încetarea producerii de energie electricã înastfel de centrale. În U

E, 13 state utilizeazã energia nuclearã, nivelul

producþiei fiind destul de ridicat – 30% din totalul de energie produsã. În

plus, UE

acordã o atenþie sporitã îmbunãtãþirii eficienþei energetice ºi

promovãrii surselor regenerabile.

La nivelul U

niunii Europene existã obiectivul de a produce 21%

dinelectricitate din surse regenerabile, în 2010. În privinþa eficienþei energetice,o nouã directivã vizeazã o reducere cu 9%

a intensitãþii energetice înurm

ãtorii nouã ani.În ceea ce priveºte funcþionarea pieþelor, piaþa de petrol ºi produse

petroliere este în general liberalizatã în majoritatea þãrilor lum

ii, spredeosebire de pieþele de energie electricã ºi gaze naturale.

În acest context, politica energeticã a Rom

âniei trebuie sã fie conectatãcu docum

entele similare existente la nivel european, având în vedere

necesitatea convergenþei politicii þãrii noastre cu politica europeanã îndom

eniu.A

ctualele tendinþe vor fi analizate în cadrul prezentei strategii, înprocesul definirii obiectivelor politicii energetice rom

âneºti ºi a mãsurilor

de implem

entare a lor.

Con

cluzii

Evoluþia cererii de energie ºi a resurselor energetice prim

are pe planinternaþional im

pune eliminarea scenariilor care au ca bazã un preþ scãzut

al energiei pe termen lung.

Îmbunãtãþirea eficienþei energetice, creºterea ponderii surselor

regenerabile ºi diversificarea surselor ºi rutelor de alimentare cu energie

primarã reprezintã prioritãþi pentru þãrile im

portatoare de energie.

9091

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Anexa nr. 5

IntIntIntIntInterer ererervv vvvenþia pr

enþia prenþia prenþia prenþia preºedint

eºedinteºedinteºedinteºedintelui R

elui Relui Relui Relui Rom

âniei, Tom

âniei, Tom

âniei, Tom

âniei, Tom

âniei, Trr rrraian Bãsescu,aian Bãsescu,aian Bãsescu,aian Bãsescu,aian Bãsescu,

în cadrul Forumului Com

unitãþii Opþiunii Democratice









– Kie– Kie– Kie– Kie– Kievv vvv, Ucr

, Ucr, Ucr, Ucr, Ucraina –

aina –aina –aina –aina –

(2 decembrie 2005)

„Rom

ânia salutã lansarea Forumului C

omunitãþii O

pþiunii Dem

ocratice,m

enit sã contribuie la întãrirea cooperãrii între statele din regiune. Astfel

de reuniuni creeazã punþi ºi între guverne ºi reprezentanþi ai societãþiicivile în vederea prom

ovãrii în parteneriat a spaþiului european de libertate,securitate ºi dezvoltare.

Politica externã a Rom

âniei are ca element central acest obiectiv.

Dezvoltarea proiectului european într-o logicã a solidaritãþii serveºte

scopului general al promovãrii valorilor dem

ocraþiei ºi libertãþii. Rom

âniaeste gata sã îm

pãrtãºeascã din propria experienþã în procesele de trans-form

are democraticã pentru cã ea însãºi a beneficiat de sprijinul prietenilor

cãrora li s-a alãturat în NA

TO

sau li se va alãtura, în curând, în UE

.

Dem

ocraþia nu este un sistem politic care sã poatã fi im

pus din exteriorsau de sus în jos. N

atura democraþiei derivã din caracterul ei participativ,

din existenþa unui sistem de separare a puterilor în stat, a unei puternice

societãþi civile, a mass-m

ediei libere, a cadrului juridic ºi a structurilorinstituþionale pentru garantarea ºi aplicarea respectãrii drepturilor ºilibertãþilor fundam

entale ale oamenilor.

Experienþa noastrã dem

onstreazã cã obstacolele principale în caleatransform

ãrii democratice derivã din factori sistem

ici. Inerþia ºi rezistenþa,birocraþia, corupþia, crim

a organizatã, lipsa de independenþã a justiþieisunt provocãri la adresa dem

ocraþiei, precum ºi a dezvoltãrii ºi stabilitãþii

statului, cu repercusiuni la nivel regional. Dem

ocraþia, dezvoltarea eco-nom

icã ºi securitatea sunt interdependente. Pentru ca reformele sã aibã

succesul scontat în planul vieþii cetãþenilor, ele trebuie demarate cu

Caspian region and the M

iddle East to the E

U. U

pgrading and constructingnew

energy infrastructures was identified by the E

C’s green paper on a

European Strategy for Sustainable, C

ompetitive and Secure E

nergy asone of the priorities for securing and diversifying E

U energy supplies.

Also attending the m

inisterial conference at which the agreem

ent was

signed were energy industry m

embers, the International E

nergy Agency

and the European Investm

ent Bank.

Source: European C

omm

ission.http://petrochem

ical.ihs.com/new

s-06Q2/eu-en-nabucco-pipeline.jsp

9293

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Primul pas spre soluþionare presupune atât retragerea trupelor strãine,

cât ºi desfiinþarea forþelor militare ºi param

ilitare ale regimului separatist,

în baza unui calendar precis, cu garanþii multilaterale. Pe aceastã bazã

poate fi iniþiat un proces de democratizare a regiunii, sub coordonarea ºi

monitorizarea instituþiilor paneuropene.

Desigur, regiunea se confruntã cu m

ulte alte riscuri de securitate, precumsãrãcia, degradarea m

ediului, crima organizatã, corupþia, traficul de droguri,

fiinþe umane, arm

e ºi contrabandã. Rom

ânia investeºte resurse ºi eforturiîn lupta îm

potriva acestor riscuri, atât în plan intern, cât ºi, în mod gradual,

pe cãi bilaterale sau în formate regionale.

Pentru a rãspunde împreunã m

ai eficient acestor provocãri în regiuneaM

ãrii Negre, R

omânia doreºte sã relanseze ºi sã revitalizeze cooperarea

regionalã prin intermediul unui form

at de cooperare, neinstituþionalizat –Forum

ul Mãrii N

egre pentru Dialog ºi Parteneriat. Iniþiativa Forum

uluiporneºte de la prem

isa cã regiunea în care trãim trebuie racordatã la

procesul de transformare a continentului european.

Agenda Forum

ului se fundamenteazã pe convingerea cã toate pro-

blemele noastre pot fi rezolvate, îm

preunã, prin dialog, în formate flexibile

ºi deschise tuturor celor care doresc sã îºi aducã contribuþia.

Sperãm cã Forum

ul va contribui la revitalizarea cooperãrii regionale,prin asigurarea canalelor de com

unicare între diversele iniþiative din regiuneºi prin acoperirea acelor niºe neutilizate încã la adevãratul lor potenþial(diversitatea culturalã, contacte directe între autoritãþile locale, societateacivilã ºi m

ediul academic, securitate ecologicã, asistenþã um

anitarã).

Forumul nu îºi propune sã înlocuiascã sau sã intre în com

petiþie cuform

atele existente de cooperare sau cu noile iniþiative din regiune, cumar fi B

lackseafor sau Organizaþia C

ooperãrii Econom

ice la Marea N

eagrã,al cãrui potenþial de a contribui la revitalizarea schim

burilor economice

regionale nu este pe deplin utilizat. Este o iniþiativã ce are drept obiectiv

asigurarea complem

entaritãþii acestora.

Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre reprezintã, cel puþin pentru etapa încare ne aflãm

, frontiera directã a comunitãþii euroatlantice. În aceste

consecvenþã în toate aceste domenii. N

u putem fi cu segm

ente din societatesau adm

inistraþie în avans din punct de vedere democratic ºi cu alte seg-

mente rãm

ase în urmã.

Rãspândirea valorilor dem

ocratice nu reprezintã un obiectiv în sine, ciun m

ijloc pentru asigurarea stabilitãþii ºi securitãþii ºi pentru realizareaprocesului de reunificare a continentului european, care a început odatãcu cãderea zidului B

erlinului. Dem

ocraþia ºi construcþia europeanã suntprocese intercorelate din punct de vedere istoric. A

cest lucru a fost de-m

onstrat de valurile succesive de lãrgire ale Uniunii E

uropene ºi, respectiv,ale N

AT

O.

Provocarea cea m

ai importantã pentru noi rãm

âne existenþa în aceastãparte a E

uropei a unor focare de conflict, adevãrate «gãuri negre» aflate înafara regulilor internaþionale de drept. R

egimurile autoritare din entitãþile

separatiste Transnistria, A

bhazia, Osetia de Sud sunt un exem

plu clar cuprivire la relevanþa absenþei dem

ocraþiei: un regim dem

ocratic esteresponsabil în faþa cetãþenilor, astfel încât viaþa publicã nu poate fi acaparatãde interesele unei elite de afaceri.

Regim

urile care nu rãspund în faþa cetãþenilor ºi nici nu respectãregulile internaþionale de drept sunt im

plicate în activitãþi ilicite de trafic ºicontrabandã, pe care ajung sã le transform

e în politicã de stat.

Dem

ocratizarea ºi crearea unui sistem de drept în aceste entitãþi sunt

necesare, dar nu sunt un proces simplu. Toate statele care doresc sã

respecte ºi sã aplice valorile democratice recunosc cã nu pot fi create

condiþiile transformãrii dem

ocratice peste noapte este vorba de un procesgradual, în care alegerile libere ºi dem

ocratice sunt o piatrã de încercarepentru regim

uri rãmase ancorate în epoci istorice apuse.

Transnistria reprezintã pentru noi cel mai apropiat ºi cel m

ai clarexem

plu în acest sens. Chiar dacã, urm

are miºcãrilor politice ºi trans-

formãrilor ce au avut loc în spaþiul ex-sovietic în ultim

ele 12 luni,problem

atica conflictului transnistrean a fost scoasã pentru mom

ent dinstarea de am

orþealã în care se afla, Transnistria rãmâne o problem

ã acãrei rezolvare nu m

ai poate fi amânatã.

9495

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Anexa nr. 6

Statement of Karen Harbert





AssisAssisAssisAssisAssistt tttant Secr

ant Secrant Secrant Secrant Secree eeett tttarar ararary f

y fy fy fy for P

or Por Por Por Policy and Int

olicy and Intolicy and Intolicy and Intolicy and Interer ererernational Af

national Afnational Afnational Afnational Afff fffair

airairairairss sss

Department of Energy Before the Subcom

mittee on


mittee on


mittee on


mittee on


mittee on

International Economic Policy Com

mittee on Foreign


mittee on Foreign


mittee on Foreign


mittee on Foreign


mittee on Foreign

Relations United States SenateRelations United States SenateRelations United States SenateRelations United States SenateRelations United States Senate

Tuesday, September 27, 2005

(fragment)

„Thank you M

r. Chairm

an. I am pleased to have the opportunity to

appear before you to discuss Eurasian energy supplies, the im

plications forU

.S. energy security, and the Departm

ent of Energy’s role facilitating the

Adm

inistration’s goals in the region.

To help ensure U.S. energy security, the U

.S. government consistently

has called for supply diversity. The E

urasian oil and gas producers are keym

arket players and their energy potential is considerable. The energy

relationships between the U

nited States and Eurasian countries are des-

igned to strengthen the overall relationships between our countries and to

enhance global energy security, international strategic stability, and regionalco-operation.

First I w

ould like to provide an overview of reserves, resources, and

exports. Then I w

ill address the challenges in this region and tell you aboutthe D

epartment’s activities and relationships w

ith Eurasian countries.

Oil and Gas Production and ResourcesOil and Gas Production and ResourcesOil and Gas Production and ResourcesOil and Gas Production and ResourcesOil and Gas Production and ResourcesR

ussia and the countries in Central A

sia and the Caspian are key

contributors to the global oil and gas market. R

ussia produces about 9.5 mi-

llion barrels per day of oil and exports about 6.5 million barrels per day to

its export markets. M

ost of Russia’s oil is exported to form

er Soviet countriesand to C

entral and Western E

urope, with sm

all amounts to C

hina and

condiþii, principalul factor de stabilitate în regiune rãmâne continuarea

reformelor interne, accelerate de perspectiva integrãrii europene ºi

euroatlantice a statelor din bazinul Mãrii N

egre. Catalizatoare va fi

creºterea nivelului ºi calitãþii cooperãrii dintre statele din regiune ºi UE

,respectiv N

AT

O.”

Departam

entul de Com

unicare Publicã2 decem

brie 2005Sursa: http://w

ww.presidency.ro/?_RID

=det&tb=date&

id=6849&_PRID

=ag

9697

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Resource estim

ates for the Central A

sia-Caspian region vary w

idelybecause m

any areas of the region have not been fully explored. EIA

indicatesthat proven oil reserves are som

ewhere betw

een 17 and 44 billion barrels.C

ompanies have estim

ated that resources (not proven reserves) are inexcess of 100 billion barrels. E

IA estim

ates the region’s proven natural gasreserves at 232 trillion cubic feet. A

gain, natural gas reserves are not fullyexplored and could be considerably greater. W

hatever the numbers, it is

clear that the Caspian region is a significant source of oil and gas reserves

that can become an im

portant source of supply for the global market. T

hechallenges are in developing and exporting these resources.

Export ChallengesExport ChallengesExport ChallengesExport ChallengesExport ChallengesO

ne of the major difficulties faced by R

ussia and the Caspian states as

they attempt to develop and export their energy resources is the lack of

export transportation infrastructure. During the Soviet era, all of the oil

and natural gas pipelines in the Caspian Sea region (aside from

limited

capacity in northern Iran) were routed through R

ussia. Prior to 1997,

exporters of Caspian region oil had only one m

ajor pipeline option availableto them

, a 240,000-barrel-per-day pipeline from K

azakhstan to Russia. Since

independence, several new oil export pipelines have been built. H

owever,

the relative lack of oil and gas export options continues to limit exports to

markets outside the form

er Soviet Union.

The A

dministration has consistently supported the developm

ent ofnew

pipeline projects, especially an East-W

est transport corridor that would

stretch from K

azakhstan through Azerbaijan, G

eorgia, and Turkey to theM

editerranean. The B

aku-Tbilisi-C

eyhan (BT

C) oil pipeline, the first project

in this East-W

est transport corridor, is in the final stage of construction,and w

e expect the first oil to be loaded on tankers at the port in Ceyhan

later this year contingent upon the resolution of several pending minor

construction delays. It is expected to ship between 1 and 1.5 m

illion barrelsper day by 2009 and operate for 40 years. N

egotiations are underway to

include Kazakhstan in this pipeline project. W

e encourage Kazakhstan to

reach agreement w

ith Azerbaijan on an Inter-G

overnment A

greement to

define the terms under w

hich Kazakhstan oil w

ill enter BT

C. T

his step

Japan. It is the world’s second largest producer and exporter of oil just

behind Saudi Arabia. In the 1990s, R

ussia experienced a dramatic dow

nturnin production, but since the beginning of this decade the grow

th raterebounded averaging 8 percent per year. R

ecently, however, w

e are seeinga slow

down in the grow

th rate and the Russians are predicting production

to grow by only 1 to 2 percent in the near term

. There are a num

ber offactors contributing to this decrease – the dem

ise of Yukos, high taxes, thefocus on increasing governm

ent control over the energy sector, and lessinvestm

ent. Some estim

ates predict that Russia could produce about

11 million barrels per day by 2015; how

ever, this will depend on its ability to

change the factors affecting investment in exploration and developm

ent.R

ussia is the world’s largest gas producer, and although its gas production

has been relatively flat, it is expected to continue on its current growth

path if there is sufficient investment in new

fields. Russia is currently

producing about 57 billion cubic feet per day – most of w

hich is exported toE

urope.

The C

aspian region continues its upward trend and is now

producingabout 2 m

illion barrels per day with production predicted to reach m

orethan 5 m

illion barrels per day by 2015. Its natural gas production is about13.5 billion cubic feet per day. Turkm

enistan is the region’s largest gasexporter, w

ith its primary m

arkets in Ukraine and Iran. Industry observers

speculate that its production could double in the next five years with m

ostof it going to R

ussia. Azerbaijan m

ay produce about 2 to 2.4 billion cubicfeet per day by 2015 w

ith the Shah Deniz field com

ing on line. Projections

for Kazakhstan production are still uncertain given the lack of export

capacity.

Russia has vast oil and gas reserves, but since reserve data are not

made public, it is difficult to know

with certainty w

hat Russia really has. Its

proven oil reserves are conservatively estimated at about 60 billion barrels

as reported by the Oil and G

as Journal. How

ever, Russian com

panies haveestim

ated that oil reserves could be around 100 billion barrels. Also, m

anyareas have yet to be explored and are in difficult and rem

ote regions.R

ussia, followed by Iran, has the w

orld’s largest natural gas reserves ofabout 1680 trillion cubic feet.

9899

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



deepwater port in the B

arents Sea. Com

panies and government officials

have been discussing this proposal since 2002, and currently, Transneft isplanning a 290-m

ile pipeline that could add 500,000 barrels per day to thew

orld market, but has not announced a tim

etable for pipeline constructionor first oil exports. H

istorically, Russian exports to the U

.S. have been onlyaround 45,000 barrels per day, but the last tw

o years have seen an increase.In the first six m

onths of 2005, the U.S. im

ported an average of 253,000barrels of oil per day from

Russia.

Russian oil exports to A

sia are projected to increase in coming years.

The R

ussian government continues to m

ake strategic alliances with A

siancountries that prom

ise more oil deliveries. T

he recently approvedconstruction of the Far E

ast pipeline will be key for increased oil exports to

Asia. It is expected to cost m

ore than $15 billion, cross some 2700 m

iles,and transport 1 to 1.5 m

illion barrels per day at full capacity. The first

phase of development w

ill reach China; a pipeline extension likely w

illlater reach R

ussia’s Pacific Coast to serve Japan and other m

arkets,including the U

.S. west coast. Q

uestions remain on w

hether there is enoughregional oil to supply this pipeline. E

astern Siberia is an undeveloped areaw

ith an unknown resource base. R

eliable reserve figures are not availablefor this region, and it w

ill take time before new

production comes to m

arket.Som

e anticipate the need to divert Western Siberian resources to fill the

pipeline, but Russian com

pany and government officials m

aintain that theE

astern Siberia resource base is sufficient to fill the Far East pipeline.

Caspian oil exports to A

sia will increase w

ith the new K

azakhstan-China oil

pipeline. China is financing construction of this 600-m

ile, $850 million

pipeline, capable of moving 400,000 barrels of crude a day. T

he secondsection of the three-part pipeline is due to com

e on line in Decem

ber 2005.

In discussing export routes for this region, we m

ust recognize theim

portance of Turkey. Its strategic location makes it a natural energy

bridge for transporting Russian and C

aspian oil and gas. Under optim

alconditions, approxim

ately 6 million barrels per day of oil could transit

Turkey in a given year. That num

ber includes 3 million barrels per day

shipped through the Bosporus and D

ardanelles Straits (hereafter referred

would constitute a strong statem

ent of the Kazakhstan G

overnment’s

comm

itment to expanding its energy co-operation w

ith its Western

neighbors.

By extending its reach across the C

aspian Sea, an Aktau-B

aku-Tbili-

si-Ceyhan (A

BT

C) project w

ould strengthen regional cooperation andstability, encourage econom

ic linkages that can mitigate regional conflicts,

and help Kazakhstan secure direct access to w

orld markets via Turkey and

the Mediterranean, w

ithout subjecting its exports to the uncertainties ofgeographic chokepoints such as the Turkish Straits.

In Russia’s case, the export capacity situation is im

proving with increased

capacity from B

altic ports and via rail shipments. If R

ussia’s midterm

oilproduction increases as it recovers from

a lack of investment follow

ing theYukos case, R

ussia must expand its oil infrastructure. H

owever, R

ussiaseem

s to be relying on geopolitical factors rather than market forces to

determine w

hich pipelines to build and this could undermine the expansion

of Russia’s access to global m

arkets. In short, Transneft has selected favoredprojects, such as the B

altic Pipeline System

expansion and the Far East

pipeline, at the expense of industry-preferred projects such as the Caspian

Pipeline C

onsortium expansion and construction of a N

orthern pipeline.Independent pipelines, w

ith the exception of the Caspian P

ipeline Con-

sortium, are non-existent, and independent (open) access to Transneft’s

pipelines remains problem

atic.

In 2001, the Caspian Pipeline C

onsortium, R

ussia’s first and only privatepipeline, w

as completed and now

ships almost 700,000 barrels per day of

Kazakh and R

ussian crude to the port of Novorossysk. It is expected to ship

1.3 million barrels per day once its expansion plans are approved. T

hispipeline is a unique project involving m

ore than eight companies and the

governments of R

ussia, Kazakhstan, and O

man. N

egotiations among these

governments and com

panies have been challenging. We are hopeful that

the final obstacles to approve the expansion are soon resolved.

The m

ost efficient route that would support an increase in R

ussian oilexports to the U

.S. would be via a pipeline from

Russia’s Far N

orth to a

100101

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Russia does plan to expand its gas m

arkets by developing its LN

Gcapability. It view

s the U.S. as the num

ber one market. O

n September 2,

a Gazprom

delegation traveled to Cove Point, M

aryland to celebrate thearrival of G

azprom’s first LN

G shipm

ent to the U.S. G

azprom is not

currently producing LN

G, but the com

pany arranged a swap to begin its

participation in the North A

merican m

arket. Russia’s potential for gas

exports to the U.S. – as LN

G – are significant. H

aving announced a shortlist of five com

panies with w

hich it will co-operate, in early 2006 G

azpromplans to announce a developm

ent consortium for its giant Shtokm

an gasfield, w

hich lies offshore Russia’s far north in the B

arents Sea. LNG

fromthis field w

ould be targeted to the United States. T

he size and scale of thisproject cannot be overstated. Shtokm

an is likely to be the world’s largest

energy project with reserves of 113 trillion cubic feet of gas and 31 m

illiontons of gas condensate. G

azprom expects to start Shtokm

an LNG

exportsof 15 m

illion tons per year after 2010, and ConocoP

hillips and Chevron are

on the short list to take part in the development consortium

.

Although G

azprom is focused on Shtokm

an to target North A

merican

markets, R

ussian LNG

is also likely to reach the U.S. from

the Sakhalin-2project on R

ussia’s Pacific coast. Shell, the Sakhalin-2 operator, and the

other project consortium m

embers – including G

azprom – are building the

world’s largest LN

G plant. T

he facility is expected to come on stream

in2008 and produce 9.6 m

illion tons a year of LN

G to supply Japan, South

Korea, C

hina and the United States. Initial contracts call for Shell to

export 1.6 million tons of LN

G a year to a planned LN

G facility on the W

estcoast. R

ussian LNG

also could be developed from its Yam

al Peninsula, anda U

.S.-Russian partnership is considering a m

ajor project in that region.

Caspian gas is produced prim

arily by Uzbekistan and Turkm

enistan,and in sm

aller volumes by K

azakhstan and Azerbaijan. T

hese countriesrely on Soviet-era pipelines, ow

ned by Gazprom

, to get their gas to Russian

and European m

arkets. The South C

aucasus gas pipeline now under

construction from B

aku, Azerbaijan, through G

eorgia to Turkey, will

significantly increase the opportunity to move gas from

the south Caspian

Sea to Western m

arkets. Extending this pipeline on the E

ast from

to as the Bosporus), 1.5 m

illion barrels per day of Iraqi oil via pipeline, and1.5 m

illion barrels per day through the BT

C pipeline. T

he actual amount of

crude presently transiting Turkey is much low

er, about 3 million barrels

per day, due to repeated attacks on Iraq’s oil infrastructure and the factthat it w

ill be some tim

e before BT

C is at full flow

.

Since it will take tim

e to secure Iraq’s pipeline and get BT

C to full flow

,the im

portance of the Bosporus Straits, w

hich connect the Black Sea to

the Mediterranean Sea, becom

es increasingly important. Turkey has raised

concerns about the ability of the Bosporus Straits, already a chokepoint

for oil tankers, to handle the current tanker traffic load. The Turks see

crude transports through the Bosporus as an accident w

aiting to happen,and they hope to reduce tanker traffic. A

s a result, a number of options are

under consideration for oil transiting the Black Sea to bypass the B

osporusStraits. W

e are encouraging countries in this region to develop alternativeroutes to the B

osporus Straits.

In support of the Adm

inistration’s comm

itment to m

ultiple pipelines,the U

.S. Trade and Developm

ent Agency has funded feasibility studies of

several Bosporus B

ypass pipeline projects. These studies are an im

portantcontribution to the decision-m

aking process on the addition of pipelines toconnect C

entral Asia to W

estern oil markets.

In regard to gas exports, the gas pipelines built during the Soviet eracontinue to serve as the conduit for R

ussian and Central A

sia gas exports.R

ussia sends most of its gas to E

urope, meeting about a third of E

urope’sdem

and. Russia has been a reliable gas supplier to E

urope and will help

meet E

urope’s increasing gas demand. In 2002, G

azprom added to its export

capacity by building the Blue Stream

pipeline under the Black Sea to Turkey.

It can deliver about 16 billion cubic meters per year, but m

uch of it is un-used due to insufficient dem

and and Turkish claims that the gas is of poor

quality. Gazprom

also is considering an expansion of its Yamal pipeline to

Europe, building a pipeline all the w

ay to Great B

ritain, and constructing asystem

in the Far East that w

ould bring Kovyka gas to South A

sian markets.

102103

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Anexa nr. 7

EU/GEORGIA ENP ACTION PLANEU/GEORGIA ENP ACTION PLANEU/GEORGIA ENP ACTION PLANEU/GEORGIA ENP ACTION PLANEU/GEORGIA ENP ACTION PLAN

(fragment)

11 111. I

. I

. I

. I

. Intrntrntrntrntroduction

oductionoductionoductionoduction

The enlargem

ent of the European U

nion on 1 May 2004 has brought a

historical shift for the Union in political, geographic and econom

ic terms,

further reinforcing the political and economic interdependence betw

eenthe E

U and G

eorgia. It offers the opportunity for the EU

and Georgia to

develop an increasingly close relationship, going beyond co-operation, toinvolve a significant m

easure of economic integration and a deepening of

political co-operation. The E

uropean Union and G

eorgia are determined

to make use of this occasion to enhance their relations and to prom

otestability, security and w

elfare. The approach is founded on partnership,

joint ownership and differentiation.

The E

uropean Neighbourhood Policy of the E

uropean Union sets

ambitious objectives based on com

mitm

ents to shared values and effectiveim

plementation of political, econom

ic and institutional reforms.

Georgia is invited to enter into intensified political, security, econom

icand cultural relations w

ith the EU

, enhanced regional and cross borderco-operation and shared responsibility in conflict prevention and conflictresolution.

The E

uropean Union takes note of G

eorgia’s expressed European

aspirations. The E

U w

elcomes G

eorgia’s readiness to enhance co-operationin all dom

ains covered by the Action P

lan. The level of am

bition of therelationship w

ill depend on the degree of Georgia’s com

mitm

ent to comm

onvalues as w

ell as its capacity to implem

ent jointly agreed priorities, incom

pliance with international and E

uropean norms and principles. T

hepace of progress of the relationship w

ill acknowledge fully G

eorgia’s effortsand concrete achievem

ents in meeting those com

mitm

ents.

Turkmenistan to B

aku and, on the west, from

Turkey to Southern Europe,

and the increased investment in gas reserve developm

ent to support thepipeline, w

ould provide a major opportunity to im

prove the supply of gas tow

orld markets. B

uilding a consensus among the countries involved in such

a project, negotiating the necessary agreements and encouraging the

flow of capital to the region are obviously m

ajor challenges, but we believe

a regional East-W

est gas pipeline is an important goal tow

ards which w

ew

ill continue to work. A

sian markets are too distant from

Caspian reserves

to be financially viable, and until new infrastructure is created, N

orthA

merican consum

ers are unlikely to use any Central A

sian gas.

It is clear that our interests are aligned with those of the E

urasiancountries. W

e seek increased supplies from diverse sources and E

urasiancountries seek to m

aximize output and exports. T

he U.S. and E

urasiancountries acknow

ledge that increased comm

ercial co-operation and energytrade are shared goals. B

ut although our interests are aligned, numerous

challenges present obstacles to expanding energy trade between the U

.S.and E

urasia.”

Source: (United States Senate)

ww

w.senate.gov/~ foreign/testim

ony/2005/HarbetTestim

ony050927.pdf

104105

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



•C

ontinuing strong EU

comm

itment to support the settlem

ent ofG

eorgia’s internal conflicts, drawing on the instrum

ents at the EU

’sdisposal, and in close consultation w

ith the UN

and OSC

E. T

he EU

is readyto consider w

ays to strengthen further its engagement.

• E

nhancing co-operation in the area of Justice, Freedom and Security,

notably in the field of border managem

ent and migration.

• Increased possibilities for closer co-operation in the area of foreign

and security policy, including European Security and D

efense Policy inparticular on the issues of regional stability and crisis m

anagement.

• D

eepening trade and economic relations; providing the opportunity

for convergence of economic legislation, the opening of econom

ies toeach other, and the continued reduction of non-tariff barriers to trade,w

hich will stim

ulate investment and grow

th.

• E

nhancing co-operation in the fields of energy, transport andenvironm

ent contributing to energy security and supply diversificationneeds for the E

U.

• In parallel w

ith the South Caucasus P

artnership, enhance bilateraland m

ultilateral co-operation in the Black Sea area – including strengthened

regional economic co-operation betw

een the Baltic, B

lack and Caspian

Sea regions.

• T

he perspective of identifying particular initiatives that needs to betaken for a better governance on m

aritime related m

atters in the Black

Sea and a more coordinated approach to the m

anagement of the sea space

in the region.

• Increased financial support: E

U financial assistance for G

eorgia will

be available to support the actions identified in the present document. T

heC

omm

ission is furthermore proposing a new

European N

eighbourhoodand P

artnership Instrument (E

NP

I) for this purpose which w

ill cover them

ain part of EU

financial assistance and will include aspects of cross-

border and trans-national co-operation. The C

omm

ission also intends topropose an extension of the E

IB m

andate to Georgia as of 2007.

This A

ction Plan is a first step in this process. T

he EU

-Georgia A

ctionPlan is a political docum

ent laying out the strategic objectives of the co-ope-ration betw

een Georgia and the E

U. It covers a tim

eframe of five years. Its

implem

entation will also help fulfill the provisions of the P

CA

, build ties innew

areas of co-operation and encourage and support Georgia’s objective

of further integration into European econom

ic and social structures.

Implem

entation of the Action P

lan will significantly advance the ap-

proximation of G

eorgian legislation, norms and standards to those of the

European U

nion. In this context, it will build solid foundations for further

economic integration based on the adoption and im

plementation of

economic and trade-related rules and regulations w

ith the potential toenhance trade, investm

ent and growth. It w

ill furthermore help to devise

and implem

ent policies and measures to prom

ote economic grow

th andsocial cohesion, to reduce poverty and to protect the environm

ent, therebycontributing to the long-term

objective of sustainable development. G

eorgiaand the E

U w

ill co-operate closely in implem

enting this Action P

lan.

The E

U Special R

epresentative for the South Caucasus w

ill assist therelevant bodies in the im

plementation of this A

ction Plan in accordance

with his m

andate.

2. N2. N2. N2. N2. N

ew partnership perspectives





The E

uropean Neighbourhood P

olicy opens new partnership

perspectives:

• T

he perspective of moving beyond co-operation to a significant degree

of integration, including through a stake in the EU

’s Internal Market and

gradual extension of four freedoms to G

eorgia, as well as the possibility for

Georgia to participate progressively in key aspects of E

U policies and

programm

es.

• A

n upgrade in the scope and intensity of political co-operation, throughfurther developm

ent of mechanism

s for political dialogue.

106107

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



– improvem

ent of training of judges, prosecutors, and officials injudiciary, M

inistry of Justice administration, police and prisons, in

particular with regard to the hum

an rights issues and judicial internalco-operation;

– improved access to justice notably through the establishm

ent of aneffective legal aid system

;– penitentiary and probation service;– system

of execution of Court decisions.

• A

dopt a new C

riminal P

rocedural Code (by 2007).

• Im

plement the recom

mendations of the E

uropean Com

mittee for

the Prevention of Torture and Inhum

an or Degrading T

reatment or

Punishm

ent, notably to improve detention conditions.

• A

dopt a public service reform strategy and legislation for the civil

service in order to improve good governance and transparency.

• D

evelop a functioning civil register (by end 2009).

• E

nsure the local (2006), parliamentary (2008) and presidential (2009)

elections in Georgia are conducted in accordance w

ith internationalstandards, through im

plementation of O

SCE

/OD

IHR

and Council of E

uroperecom

mendations, notably regarding the need for a reliable voter registry

and a functioning and transparent electoral comm

ission.

• F

inalize and implem

ent a strategy and programm

e for local go-vernm

ent reform (the Law

on Self Governance), in accordance w

ith Council

of Europe recom

mendations.

• E

nsure implem

entation of the Optional Protocol to the U

N C

onventionA

gainst Torture.

Priority area 2

Improve the business and investm

ent climate, including a transparent

privatization process, and continue the fight against corruption.

• Possibilities of gradual opening of reinforced participation in certain

Com

munity program

mes, prom

oting cultural, educational, environmental

and scientific links.

• Support including through financial, technical assistance and tw

inningto m

eet EU

norms and standards, and targeted advice and support for

legislative approximation through a m

echanism such as T

AIE

X.

• E

stablish a dialogue, in accordance with the acquis, on m

atters relatedto the m

ovement of people betw

een the EU

and Georgia.

• In light of the fulfilm

ent of the objectives of this Action P

lan and ofthe overall evolution of E

U-G

eorgia relations, consideration will be given

in due time to the possibility of a new

enhanced contractual relationship.

3. P3. P3. P3. P3. Priorities for action

riorities for actionriorities for actionriorities for actionriorities for action

The A

ction Plan sets out a set of priorities in areas w

ithin and beyondthe scope of the P

artnership and Co-operation A

greement. A

mong these

priorities, all of which are im

portant, particular attention should be givento the follow

ing areas and specific actions.

Priority area 1

Strengthen rule of law especially through reform

of the judicial system,

including the penitentiary system, and through rebuilding state institutions.

Strengthen democratic institutions and respect for hum

an rights andfundam

ental freedoms in com

pliance with international com

mitm

ents ofG

eorgia (PCA

, Council of E

urope, OSC

E, U

N).

Specific actions:

• R

eform of the w

hole judicial system in line w

ith European standards

notably through the implem

entation of the reform strategy for the crim

inaljustice system

, developed with the assistance of E

UJU

ST T

hemis, including:

– ensuring proper separation of powers, independence and im

partialityof the judiciary, prosecution, police and law

enforcement agencies;

108109

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



• E

stablish the necessary administrative capacities to ensure an ef-

fective and transparent licenses system.

Priority area 3

Encourage econom

ic development and enhance poverty reduction efforts

and social cohesion, promote sustainable developm

ent including theprotection of the environm

ent; further convergence of economic legislation

and administrative practices.

Specific actions:

• M

aintain macroeconom

ic stability by implem

enting prudent monetary

and fiscal policies including through ensuring the independence of theN

ational Bank of G

eorgia; further improve strategic planning of expenditures

through a Medium

Term E

xpenditure Framew

ork.

• C

onduct a systematic review

and revision of the government’s reform

strategy document, w

ith particular emphasis on poverty reduction.

• C

ontinue reforms in public finance m

anagement, including by

implem

enting a comprehensive M

edium-Term

Expenditure Fram

ework

consistent with the G

eorgian government strategy.

• D

evelop a Research and Innovation policy directly relevant to the

sustainable and equitable economic developm

ent policy objectives of Georgia.

• U

ndertake reform of the social assistance and health care sectors including

establishing an effective legal base and effective managem

ent systems.

• F

urther reform efforts in the field of education to prom

ote human

resources development.

• Foster co-operation w

ith the aim of reform

ing higher education sectorin the context of the B

ologna Process.

• R

einforce participation of Georgian scientists/students/academ

icsin international and exchange program

mes such as T

EM

PU

S, Erasm

usM

undus, Marie C

urie, Jean Monnet, E

uropean Com

munity F

ramew

orkProgram

mes (FP6; FP7).

Specific actions:

• D

evelop and implem

ent a comprehensive program

me to im

provethe business clim

ate, in particular to improve the conditions to starting a

business, hiring and firing workers, registering property, getting credit,

protecting investors, enforcing contracts, and closing a business.

• A

dopt (in 2006) and implem

ent a new C

ustoms C

ode in line with E

Uand international standards.

• A

dopt and implem

ent the necessary implem

enting provisions to therevised C

ustoms C

ode in order to simplify and stream

line customs

procedures and to address the issue of customs ethics in line w

ith EU

andinternational standards.

• Set up a m

echanism to ensure regular consultation/inform

ation ofthe trade com

munity on im

port and export regulations and procedures.

• Strengthen the overall adm

inistrative capacity of the customs

administration, in particular to increase transparency of custom

s rulesand tariffs, to ensure the correct im

plementation of custom

s valuationrules, to im

plement the principles of risk based custom

s control and postclearance control; provide the custom

s administration w

ith sufficientinternal or external laboratory expertise as w

ell as sufficient operationalcapacity in the IT

area.

• C

ontinue the modernization, sim

plification and computerization of

the tax administration. E

nsure the smooth enforcem

ent of the new Tax

Code also by defining all necessary adm

inistrative structures and procedures,including a fiscal control strategy, audit and investigation m

ethods, co-operation w

ith the tax payers and tax compliance.

• E

nsure the implem

entation of the recently approved National A

nti-C

orruption Strategy by 2009; ensure active participation of civil society inm

onitoring implem

entation; regularly assess impact and progress m

ade.

• P

ursue transparent privatization process both as regards divestitureand use of privatization proceeds.

110111

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Anexa nr. 8

COMM

ISSION OF THE EUROPEAN COMM

UNITIESCOM

MISSION OF THE EUROPEAN COM

MUNITIES

COMM


UNITIESCOM


MUNITIES

COMM


UNITIES

COMM

UNICATION FROM THE COM

MISSION TO THE COUNCIL AND THE

EUROPEAN PARLIAMENT

BLACK SEA SYNERGY – A NEW REGIONAL CO-OPERATION INITIATIVE

11 111. INTR

. INTR

. INTR

. INTR

. INTRODUCTION

– THE NEED F

ODUCTION – THE N

EED FODUCTION

– THE NEED F

ODUCTION – THE N

EED FODUCTION

– THE NEED FOR A REGION

OR A REGIONOR A REGIONOR A REGIONOR A REGION

AL POLICYAL POLICYAL POLICYAL POLICYAL POLICY

On 1 January 2007, tw

o Black Sea littoral states, B

ulgaria and Rom

ania,joined the E

uropean Union. M

ore than ever before, the prosperity, stabilityand security of our neighbours around the B

lack Sea are of imm

ediateconcern to the E

U.

The B

lack Sea region1 is a distinct geographical area rich in natural

resources and strategically located at the junction of Europe, C

entral Asia

and the Middle E

ast. With a large population, the region faces a range of

opportunities and challenges for its citizens. The region is an expanding

market w

ith great development potential and an im

portant hub for energyand transport flow

s. It is, however, also a region w

ith unresolved frozenconflicts, w

ith many environm

ental problems and insufficient border

controls thus encouraging illegal migration and organised crim

e. In spiteof significant positive developm

ents in the last years, differences stillrem

ain in the pace of economic reform

s and the quality of governanceam

ong the different countries of the region. A dynam

ic regional responseto the issues can greatly benefit the citizens of the countries concerned asw

ell as contribute to the overall prosperity, stability and security in Europe.

The E

uropean Union has already m

ade major efforts to stim

ulatedem

ocratic and economic reform

s, to project stability and to supportdevelopm

ent in the Black Sea area through w

ide-ranging co-operation

Brussels, 11.04.2007

• E

ncourage life-long and life-wide learning opportunities as w

ell asfurther the reform

efforts in the field of education, science and training toprom

ote sustainable development of hum

an resources and human capital.

• D

evelop special programm

es of education for public servants (pri-m

arily for civic integration).

• R

eform science m

anagement system

through appropriate regulatoryfram

ework, financing m

odel and governance based on scientific excellence,capacity-building and joint initiatives.

• Foster the developm

ent of education, information and com

munication

programm

es and technologies.

• Strengthen adm

inistrative structures and procedures to ensurestrategic planning of environm

ent issues and coordination between relevant

actors.

• Im

prove the quality in statistics.

• Jointly explore options for further enhancing bilateral trade relations,

including the possible establishment of a free trade agreem

ent between

the EU

and Georgia. In this context, the C

omm

ission will undertake a

feasibility study which w

ill also look at regional trade and economic

integration aspects.

• To co-operate in the area of food safety.

• E

nsure effective co-operation in order to establish and strengthen inG

eorgia a modern institutional system

of technical regulation, standar-dization, accreditation, m

etrology, conformity assessm

ent and market

surveillance[…]

Source: http://ww

w.m

fa.gov.ge/index.php?sec_id=156&lang_id=E

NG

112113

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



therefore be the development of co-operation w

ithin the Black Sea region

and also between the region as a w

hole and the European U

nion.

This fully transparent and inclusive initiative is based on the com

mon

interests of the EU

and the Black Sea region and takes into account the

results of consultations with all B

lack Sea states. It would also enhance

synergies with and build upon experiences of existing regional initiatives

linking the Black Sea region to the E

U, such as the D

anube Co-operation

Process. 2

Black Sea Synergy is intended as a flexible fram

ework to ensure greater

coherence and policy guidance. In assessing the usefulness of Com

munity

support for particular initiatives, the active involvement of the countries

and regional bodies directly concerned, including through financing, shouldserve as a key criterion.

The scope of actions could extend beyond the region itself, since m

anyactivities rem

ain strongly linked to neighbouring regions, notably to theC

aspian Sea, to Central A

sia and to South-Eastern E

urope. There w

ould bea close link betw

een the Black Sea approach and an E

U Strategy for

Central A

sia. Black Sea co-operation w

ould thus include substantial inter-regional elem

ents. It would also take account of other regional co-operation

programm

es supported by international organisations and third countries. 3

3. THE MAIN

CO-OPERATION AREAS

3. THE MAIN

CO-OPERATION AREAS

3. THE MAIN

CO-OPERATION AREAS

3. THE MAIN

CO-OPERATION AREAS

3. THE MAIN

CO-OPERATION AREAS

At the outset, B

lack Sea Synergy would focus on those issues and co-ope-

ration sectors which reflect com

mon priorities and w

here EU

presenceand support is already significant. C

onsequently, this Com

munication

formulates a num

ber of short-and medium

-term tasks related to these

areas. 4

3.1. Democracy, respect for hum

an rights and good governance

The C

ouncil of Europe and the O

SCE

have set standards on human

rights and democracy w

hich apply to all Black Sea states. E

U efforts in

programm

es. Three E

U policies are relevant in this context: the preacce-

ssion process in the case of Turkey, the European N

eighbourhood Policy(w

ith five eastern EN

P partners also being active in B

lack Sea co-ope-ration) and the Strategic Partnership w

ith the Russian Federation. M

oreo-ver, the E

C has contributed to a w

hole range of sectoral initiatives ofregional relevance. (See A

nnex I)

There are significant opportunities and challenges in the B

lack Seaarea that require coordinated action at the regional level. T

hese includekey sectors such as energy, transport, environm

ent, movem

ent andsecurity. E

nhanced regional co-operation is not intended to deal directlyw

ith long-standing conflicts in the region, but it could generate more m

utualconfidence and, over tim

e, could help remove som

e of the obstacles thatstand in the w

ay. Given the confluence of cultures in the B

lack Sea area,grow

ing regional co-operation could also have beneficial effects beyondthe region itself.

The m

oment has therefore com

e for increased European U

nion invol-vem

ent in further defining co-operation priorities and mechanism

s at theregional level. In the present C

omm

unication, the Com

mission puts forw

ardB

lack Sea Synergy as a new regional co-operation initiative of the E

U.

2. THE CHARACTERISTICS OF BLACK SEA SYNERGY





It is not the Com

mission’s intention to propose an independent B

lack Seastrategy, since the broad E

U policy tow

ards the region is already set out in thepre-accession strategy w

ith Turkey, the EN

P and the Strategic Partnershipw

ith Russia. T

he further evolution and the largely bilateral implem

entation ofthese policies w

ill continue to determine the strategic fram

ework.

What is needed is an initiative com

plementary to these policies that

would focus political attention at the regional level and invigorate ongoing

co-operation processes. The prim

ary task of Black Sea Synergy w

ould

114115

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



3.3. The “frozen” conflicts

The C

omm

ission advocates a more active E

U role through increased

political involvement in ongoing efforts to address the conflicts (Trans-

nistria, Abkhazia, South O

ssetia and Nagorno-K

arabakh) and has proposedthat the E

U should also look at w

ays of enhancing its participation e. g. inm

onitoring. Black Sea Synergy could offer one m

eans of addressing theoverall clim

ate by tackling the underlying issues of governance and lack ofeconom

ic development, lack of social cohesion, of security and of stability.

Special attention must be paid to prom

oting confidence-building measures

in the regions affected, including co-operation programm

es specificallydesigned to bring the otherw

ise divided parties together.

3.4. Energy

The B

lack Sea region is a production and transmission area of strategic

importance for E

U energy supply security. It offers significant potential

for energy supply diversification and it is therefore an important com

ponentof the E

U’s external energy strategy. E

nergy supply security diversificationis in the interest of our partners in the region, as w

ell as the EU

.

The C

omm

ission will continue to enhance its relations w

ith energyproducers, transit countries and consum

ers in a dialogue on energy security.T

his dialogue will prom

ote legal and regulatory harmonization through

the Baku Initiative (See A

nnex I) and in the framew

ork of the EN

P and the

EU

-Russia E

nergy Dialogue. T

his would be pursued also through the

expansion, when appropriate, of the E

nergy Com

munity Treaty to M

oldova,Turkey and U

kraine, also through the Mem

oranda of Understanding w

ithA

zerbaijan and Ukraine, P

CA

and trade agreements, W

TO

accessionnegotiations and, w

here appropriate, via other bilateral energy agreements.

The objective is to provide a clear, transparent and non-discrim

inatoryfram

ework, in line w

ith the EU

acquits, for energy production, transportand transit.

these regards are principally bilateral. Nevertheless, actions taken at the

regional level can play a substantial role in underpinning and invigoratingnational m

easures. Black Sea regional organisations have in recent years

undertaken comm

itments to developing effective dem

ocratic institutions,prom

oting good governance and the rule of law. T

he EU

should supportthese regional initiatives through sharing experience on m

easures toprom

ote and uphold human rights and dem

ocracy, providing training andexchange program

mes and stim

ulating a regional dialogue with civil society.

3.2. Managing m

ovement and im

proving security

Improving border m

anagement and custom

s co-operation at regionallevel increases security and helps to fight organised cross-border crim

esuch as trafficking in hum

an beings, arms and drugs and contributes to

preventing and managing irregular m

igration. Successful examples such

as the EU

Border A

ssistance Mission for M

oldova and Ukraine show

thatit can also contribute to the resolution of conflicts.

The C

omm

ission will shortly present a C

omm

unication applying theG

lobal Approach to M

igration to eastern and south-eastern neighbours,including new

initiatives on better managing m

igration and tackling illegalm

igration. Important illegal m

igration routes run through the Black Sea

region, making regional co-operation on these issues particularly relevant.

The C

omm

ission has also been encouraging the countries in the regionto develop further practical co-operation on countering cross-border crim

ein general, by channelling experience from

other similar initiatives in

South-Eastern E

urope and the Baltic area. Further intensified regional co-ope-

ration will enhance the perform

ance of national law enforcem

ent, inparticular in the fight against corruption and organised crim

e. Black Sea

regional actors might usefully develop best practices, introduce com

mon

standards for saving and exchanging information, establish early w

arningsystem

s relating to trans-national crime and develop training schem

es.T

his could build on the experience and activities of the SEC

I regionalcentre

5 and the BB

CIC

. 6

116117

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



ongoing co-operation activities. Efforts should continue in the context of

developing the transport axes between the U

nion and the neighbouringcountries as identified by the H

igh Level Group. T

here is a need for closecoordination w

ith ongoing initiatives, which should lead to a clear division

of labour or even a partial merger betw

een existing regular events andstructures. T

he TR

AC

EC

A Strategy until 2015 should continue to provide

an important base for regional transport developm

ent.

Transport policy dialogue with a view

to regulatory approximation w

ouldrem

ain a central goal. The C

omm

ission intends to assist in identifyingthose actions that w

ill help to achieve uniform and consistent application

of relevant instruments and standards. C

ompetitiveness, the capacity to

attract traffic flows, im

proving safety, security, interoperability and inter-m

odality should be decisive factors in drawing up plans for the future.

Aviation safety and extending the com

mon aviation area are im

portantobjectives. G

iven the growing hydrocarbon transportation needs, m

aritime

safety would be high on the agenda. In particular, the practices and

procedures of the Paris and B

lack Sea Mem

oranda of Understanding on

Port State Control should be harm

onized at the highest level of performance.

The C

omm

ission proposes to fully exploit the advantages offered by shortsea shipping and inland w

aterways, notably the D

anube.

3.6. Environment

Here m

any regional processes exist but implem

entation is laggingbehind. T

he need to address marine environm

ent problems at regional

level is recognised by the EU

Marine Strategy and proposed M

arineStrategy D

irective adopted by the Com

mission in 2005

9. The E

U M

arineStrategy w

ill require EU

Mem

ber States in all regional seas bordered bythe E

U to ensure co-operation w

ith all countries in the region. To this end,M

ember States w

ill be encouraged to work w

ithin the framew

ork of regionalseas conventions – including the B

lack Sea Com

mission. (See A

nnex I)C

omm

unity accession to the Convention on the P

rotection of the Black

Sea against Pollution is a priority.

The E

U is also helping the countries of the region to develop a clearer

focus on alternative energy sources and on energy efficiency and energysaving, w

hich will release im

portant energy resources.

The E

U is w

orking closely with regional partners to enhance energy

stability through the upgrading of existing and the construction of newenergy infrastructure . In this context, the C

omm

ission is developing, inco-operation w

ith its partners, a new trans-C

aspian trans-Black Sea energy

corridor. This corridor w

ill include several technical options for additionalgas exports from

Central A

sia through the Black Sea region to the E

U. In

addition, given the growing quantities of oil transiting the B

lack Sea, which

have led to increasing safety and environmental concerns, the E

U has a

specific interest in developing a sustainable and ecological oil dimension to

its co-operation in the region. Already a num

ber of Bosphorus bypass

projects are under consideration. (See Annex I)

The E

U therefore should encourage the significant investm

entsnecessary to achieve the above objectives.

Finally, for the m

edium term

and as proposed in the recent Com

-m

unication on an Energy Policy for E

urope7, the C

omm

ission will exam

inethe possibility of a legal fram

ework betw

een the EU

and the EN

P region

that covers the comm

on interests of security of supply, of transit and ofdem

and. A feasibility study w

ill be launched to determine w

hether it isnecessary to develop such an overall legal fram

ework covering producer,

transit and consumer countries.

3.5. Transport

The C

omm

ission should continue to actively support regional transportco-operation w

ith a view to im

proving the efficiency, safety and security oftransport operations. T

he EU

would build on the experience of all the

various transport initiatives relevant to the Black Sea area. (See A

nnex I)

With its recent C

omm

unication8, the C

omm

ission has launched a debateon how

to enhance transport co-operation and streamline the various

118119

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



General Fisheries C

omm

ission for the Mediterranean, w

hich includes theB

lack Sea in its mandate, should be better used.

3.9. Trade

The E

U is an im

portant economic and trading partner for the B

lackSea countries, and closer econom

ic co-operation ties and preferential traderelations are an im

portant element of our relationship. T

he WT

O accession

of all Black Sea states and our negotiations on successor agreem

ents tothe P

CA

s with R

ussia and Ukraine w

ill be an important step tow

ards tradeliberalisation in the region and the E

U w

ill continue to support that process.

The im

plementation of the E

NP

Action P

lans’ trade and economic

provisions, in particular further market econom

y reforms and progressive

regulatory approximation of legislation and practices to the E

U trade-

related acquits continue to play an important role in regional trade-

facilitation and integration.

Black Sea regional co-operation organizations have put forw

ard severalinitiatives to develop free trade areas. In principle, the E

U w

elcomes steps

that serve genuine trade liberalisation, to the extent that these arecom

patible with the m

ultilateral trade regime and reflect existing agre-

ements betw

een the EC

and the states concerned. Any initiative should

take due account of the fact that EU

Mem

ber States and countries boundto the E

U’s com

mon com

mercial policy by a custom

s union cannot auto-nom

ously participate in regional free trade schemes.

3.10. Research and Education Networks

The C

omm

ission intends to stimulate the interconnection of all

countries in the area to the pan-European research backbone G

EA

NT.

There is m

utual interest in providing high-speed connectivity between

research and education comm

unities and in promoting legal and regulatory

harmonisation of these countries’ fram

eworks w

ith the EU

framew

ork.

Countries of the B

lack Sea region need to enhance implem

entation ofm

ultilateral environmental agreem

ents and establish a more strategic

environment co-operation in the region. In this respect, the approach of

the DA

BLA

S Task Force, in co-operating on improving w

ater investments,

could be replicated for other regional environment issues such as nature

protection, waste m

anagement, industrial or air pollution in so far as a

regional approach would bring true benefits. T

he Com

mission should also

promote regional-level activities to com

bat climate change, in particular

by making use of the joint im

plementation of the clean developm

entm

echanism of the K

yoto Protocol and engage the B

lack Sea Region

countries in international discussions on future action. Other m

echanisms

could be explored, such as a longer-term developm

ent of national emissions-

trading schemes in the region.

3.7. Maritim

e Policy

Black Sea Synergy provides an opportunity for dialogue on the em

ergingholistic m

aritime policy of the U

nion which aim

s to maxim

ise sustainablegrow

th and job creation in sea related sectors and coastal regions. This

would include building a netw

ork of clusters of maritim

e cross-sectoral co-operation am

ong services, industries and scientific institutions and alsoim

proving co-operation and integration on the surveillance of the sea,w

ith a view to safety and security of shipping and environm

ental protection.

3.8. Fisheries

The B

lack Sea is an important fishing region and the m

ajority of itsstocks are trans-boundary. A

number of these are in a bad state and action

at regional level is therefore needed to help them to recover. T

he EU

would seek to prom

ote sustainable development through fisheries

managem

ent, research, data collection and stock assessment in the B

lackSea region. N

ew w

ays to ensure sustainable and responsible use of fisheriesresources in the region should be explored. T

he possibilities offered by the

120121

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



3.13.Regional Developm

ent

With the accession of B

ulgaria and Rom

ania, European U

nion Regional

Policy funding has become available to the B

lack Sea coastline for the firsttim

e. Regional Policy program

mes in these tw

o Mem

ber States will

contribute to improving their costal regions’ com

petitiveness andenvironm

ental situation in particular, via a special focus on the Lisbon andG

othenburg agendas. Lessons learned in these programm

es will be able to

be shared around the Black Sea via the co-operation program

mes

mentioned in Section 4.

4. CROSS-BORDER CO-OPERATION (CBC) AN

D THE ROLE OF LOCAL4. CROSS-BORDER CO-OPERATION

(CBC) AND THE ROLE OF LOCAL


D THE ROLE OF LOCAL4. CROSS-BORDER CO-OPERATION

(CBC) AND THE ROLE OF LOCAL


D THE ROLE OF LOCALAN

D CIVIL SOCIETAN

D CIVIL SOCIETAN

D CIVIL SOCIETAN

D CIVIL SOCIETAN

D CIVIL SOCIETY AY AY AY AY ACTCT CTCTCTORS

ORSORSORSORS

The C

omm

ission has established a Black Sea C

BC

programm

e underthe E

uropean Neighbourhood and P

artnership Instrument (E

NP

I). This

“sea basin programm

e” focuses on supporting civil society and local levelco-operation in B

lack Sea coastal areas. The program

me w

ill be managed

locally in the region, with the partners taking joint responsibility for its

implem

entation.

This program

me facilitates the further developm

ent of contacts between

Black Sea tow

ns and comm

unities, universities, cultural operators andcivil society organisations, including consum

er organisations. This can

play a particularly important role in conflict areas, w

here civil societyactors are especially useful for the developm

ent of co-operation with and

among inhabitants.

In addition, there will be new

cross-border co-operation programm

esbetw

een Bulgaria and R

omania (funded from

the European R

egionalD

evelopment Fund) and betw

een Bulgaria and Turkey (funded from

theInstrum

ent for Pre-A

ccession). These w

ill both allow for m

aritime and

coastal actions that will enhance the developm

ent of links and co-operationalong the w

estern coast of the Black Sea.

This w

ould require the establishment of independent and efficient

regulatory authorities. Furthermore, there is a need to prom

ote thedeploym

ent of broadband infrastructure and the introduction of onlineservices in the field of e-G

overnment, e-B

usiness, e-Health and the use of

ICT

in education and research.

The Tem

pus programm

e will serve as a useful instrum

ent forestablishing co-operation projects betw

een universities in the EU

and Black

Sea region, focusing on higher education reform.

3.11. Science and Technology (S&T)

The C

omm

ission intends to promote capacity-building and S&

T policy

dialogue with the B

lack Sea countries, in particular through the newinstrum

ents available under the 7th R

esearch Framew

ork Programm

e (FP7).It w

ill ensure the inclusion of specific research activities and topics ofm

utual interest in FP7 w

ork programm

es and will prom

ote synergiesbetw

een FP

7-funded activities and other appropriate EC

financial ins-trum

ents.

3.12.Em

ployment and social affairs

The partner countries of the B

lack Sea region face similar challenges,

like high unemploym

ent, a widespread inform

al economy, as w

ell as issuesrelated to the prom

otion of decent work, such as social dialogue, social

protection and gender equality. Fighting poverty and social exclusion is

highlighted in several EN

P A

ction Plans. B

etter integration of ethnicm

inorities and combating discrim

ination are key concerns for socialcohesion in m

any of the Black Sea partner countries. C

o-operation atregional level on these issues could provide additional value, particularlyw

hen it comes to the exchange of inform

ation and best practices, as well

as awareness-raising initiatives, including training program

mes for relevant

officials, social partners and civil society organizations. The E

U should

support such activities through appropriate technical assistance pro-gram

mes .

122123

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



EU

-BSE

C links w

ould serve primarily for dialogue at the regional level.

This m

ight include meetings betw

een senior officials with a view

to bettercoordinate concrete projects.

A kick-off high-level political event w

ould provide political orientationand visibility to E

U B

lack Sea Synergy. Should Black Sea Synergy partners

so decide in the light of tangible progress, regular ministerial m

eetingsm

ight take place, attended by the EU

and BSE

C countries. M

eetingsbetw

een the EU

and EN

P partners from

the Black Sea region could be

organized back to back with these m

eetings and provide an opportunity forconsultations on E

NP

-related questions. Black Sea Synergy w

ould alsotake advantage of the useful contacts already existing betw

een the European

Parliament and the Parliam

entary Assem

bly of BSE

C.

At present seven E

U M

ember States have observer status w

ith BSE

C. 11

Responding to B

SEC

’s initiative, the Com

mission intends to also seek

observer status and to support EU

Mem

ber States’ application for observerstatus.

At the sam

e time, the C

omm

ission will rem

ain open to all appropriateco-operation possibilities that m

ight be provided by other regional bodiesand initiatives. G

iven its focus on regional partnerships and networks, the

Black Sea Forum

12 could be particularly useful at the non-governmental,

civil society level.

77 777. FIN. FIN. FIN. FIN. FIN

ANCIAL SUPPOR

ANCIAL SUPPOR

ANCIAL SUPPOR

ANCIAL SUPPOR

ANCIAL SUPPORTT TTT

As a general principle, co-financing w

ould be applied. Where appropriate,

Com

munity financial support could be available under the national, regional

and cross-border programm

es of the EN

PI, other external assistance

instruments and, for E

U M

ember States, the E

uropean Regional D

eve-lopm

ent Fund. The increased flexibility of the new

EC

funding instruments

should facilitate the funding of regional co-operation initiatives.

5. THE STRENGTHEN

ING OF THE EN

P5. THE STREN

GTHENIN

G OF THE ENP

5. THE STRENGTHEN

ING OF THE EN

P5. THE STREN

GTHENIN

G OF THE ENP

5. THE STRENGTHEN

ING OF THE EN

P

Five countries of the B

lack Sea region are EN

P partners. T

hestrengthening of the E

uropean Neighbourhood Policy, including the

building of a thematic dim

ension to the EN

P and the gradual developm

entof deep and com

prehensive Free Trade A

greements, w

ould enrich Black

Sea co-operation. The rem

oval of obstacles to legitimate travel, the new

scholarship scheme under the E

xternal Co-operation W

indow of the E

rasmus

Mundus program

me as w

ell as greater co-operation between universities

could help facilitating regional contacts.

The proposed N

eighbourhood Investment Facility, for the countries

with E

NP A

ction Plans, could contribute to the preparation and co-financingof infrastructure investm

ents, in particular in the areas of energy, transportand environm

ent and in close co-operation with International F

inancialInstitutions, notably the E

IB and E

BR

D.

6. THE ROLE OF REGIONAL ORGAN

ISATONS


ISATONS


ISATONS


ISATONS


ISATONS

The C

omm

ission is not proposing the creation of new institutions or

bureaucratic structures. The B

lack Sea states would rem

ain the EU

’s main

interlocutors, whether in a bilateral fram

ework or during discussions at

the regional level. The bulk of the E

C’s contribution w

ill continue to beprovided through the established sectoral program

mes m

anaged by theC

omm

ission.

The E

U, how

ever, should be ready to strengthen contacts with regional

organisations. The E

U’s B

lack Sea regional initiative aims at a com

-prehensive approach including all countries in the region; therefore thew

ide mem

bership of the Organisation of the B

lack Sea Econom

ic Co-ope-

ration (BSE

C)

10 and the fact that Russia and Turkey are its founding

mem

bers is a decisive advantage and could substantially contribute to thesuccess of B

lack Sea Synergy.

124125

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



2. THE INOGATE PROGRAM

ME


ME


ME


ME


ME

The IN

terstate Oil and G

As To E

urope pipelines, INO

GAT

E, im

proves thesecurity of energy supply through m

ulti-annual technical assistance programm

es.It is supported by the E

U-B

lack Sea and Caspian Sea B

asin and its Neighbouring

Countries E

nergy Co-operation Secretariat, as w

as agreed at the Astana

Ministerial C

onference on 30 Novem

ber 2006.

3. ENERGY IN

FRASTRUCTURE3. EN

ERGY INFRASTRUCTURE

3. ENERGY IN

FRASTRUCTURE3. EN

ERGY INFRASTRUCTURE

3. ENERGY IN

FRASTRUCTURE

The C

omm

ission has been working w

ith others on upgrading the energyinfrastructure. M

ajor projects have been carried out, including the Baku-Supsa

and the Baku-T

bilisi-Ceyhan oil pipelines as w

ell as the Baku-T

bilisi-Erzerum

gas pipeline. Furtherm

ore, a number of projects of new

energy infrastructureare currently considered. T

hese include the reversal of the Brody-O

dessapipeline and its extension to P

lock in Poland, as well as the C

onstanza-Om

isalj-Trieste, B

urgas-Vlore and B

urgas-Alexandroupolis oil pipelines. In addition,

the Com

mission has acted as a catalyst for the agreem

ent between G

reece andTurkey for the com

pletion of a gas pipeline linking the two countries w

ith apossible extension to Italy.

4. TRACECA4. TRACECA4. TRACECA4. TRACECA4. TRACECA

The T

RA

nsport Corridor E

urope Caucasus C

entral Asia (T

RA

CE

CA

) pro-gram

me provides technical assistance covering road, rail, aviation and m

aritime

transport connections from C

entral Asia to E

urope. It was originally a C

omm

unityprogram

me but since 1999 it is regulated by a m

ultilateral agreement w

ithintergovernm

ental structures.

5. HIGH LEVEL GROUP INITIATIVES





In 2004, the European C

omm

ission established the High L

evel Group on

the Extension of the M

ajor Trans-European Transport A

xes to the Neighbouring

Countries and R

egions. The H

LG

delivered its recomm

endations in Decem

ber2005. M

any of the initiatives put forward by the H

igh Level G

roup are pertinentto the B

lack Sea region.

6. ENVIRON

MEN

T6. EN

VIRONM

ENT

6. ENVIRON

MEN

T6. EN

VIRONM

ENT

6. ENVIRON

MEN

T

The C

omm

ission actively contributes to the work of the B

lack Sea Com

-m

ission, the executive body of the Convention on the P

rotection of the Black

The regional activities of the E

BR

D and the E

IB as w

ell as the Black

Sea Trade and Developm

ent Bank

13 are already significant and Black Sea

Synergy could offer new possibilities, including the developm

ent ofm

echanisms for joint financing, m

aking use of experience gained with

schemes like the N

orthern Dim

ension partnerships.

8. CON

CLUSION8.

CONCLUSION

8. CON

CLUSION8.

CONCLUSION

8. CON

CLUSION

The B

lack Sea regional constellation has substantially changed in thepast years and w

ill continue to evolve. In these conditions, the EU

’s newregional co-operation initiative w

ould usefully complem

ent its existing wide-

ranging bilateral and sectoral activities.

The E

uropean Union’s presence in the B

lack Sea region opens a window

on fresh perspectives and opportunities. This requires a m

ore coherent,longer-term

effort which w

ould help to fully seize these opportunities, tobring increased stability and prosperity to the region. G

reater EU

engagement in B

lack Sea regional co-operation will contribute to this

objective.

Annex I

Recent and Ongoing EU activities at regional levelRecent and Ongoing EU activities at regional levelRecent and Ongoing EU activities at regional levelRecent and Ongoing EU activities at regional levelRecent and Ongoing EU activities at regional level

Already in a 1997 C

omm

unication14, the C

omm

ission stressed the need tosupport co-operation in the B

lack Sea region and suggested appropriate areasfor C

omm

unity programm

es. In the ensuing period the EC

has contributed toa num

ber of initiatives and co-operation programm

es of regional relevance,notably:

11 111. THE BAKU INITIA

. THE BAKU INITIA

. THE BAKU INITIA

. THE BAKU INITIA

. THE BAKU INITIATIVE

TIVETIVETIVETIVE

This is a fram

ework to enhance co-operation in both the energy and transport

fields and to stimulate progressive convergence tow

ards EC

principles.

126127

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



(fragment)

Sea against Pollution, which w

as signed in 1992 by the six littoral states.Furtherm

ore, the Com

mission chairs the D

anube Black Sea Task Force, w

hichw

as set up by the countries of the Danube-B

lack Sea region in 2001 to encouragea strategic focus on investm

ents in the field of water.

77 777. CONFLICT RESOL

. CONFLICT RESOL

. CONFLICT RESOL

. CONFLICT RESOL

. CONFLICT RESOLUTION

UTIONUTIONUTIONUTION

The C

omm

ission has contributed to activities aiming at conflict resolution,

notably through the Border A

ssistance Mission for M

oldova and Ukraine.

8. NATION

AL RESEARCH AND EDUCATION

NETW

ORKS8. N

ATIONAL RESEARCH AN

D EDUCATION N

ETWORKS

8. NATION


NETW

ORKS8. N

ATIONAL RESEARCH AN

D EDUCATION N

ETWORKS

8. NATION


NETW

ORKS

The interconnection of the N

ational Research and E

ducation Netw

orks(N

RE

Ns) to the pan-E

uropean research backbone GE

AN

T has been achieved

for all the European U

nion Mem

ber States and Candidate C

ountries. As regards

Moldova and the C

aucasus countries, they are only linked with very lim

itedcapacity, w

hile the Ukraine is not linked at all, w

hich constitutes a major

blocking factor to the further development of research and education efforts in

the region.

9. SCIENCE AN

D TECHNOLOGY

9. SCIENCE AN

D TECHNOLOGY

9. SCIENCE AN

D TECHNOLOGY

9. SCIENCE AN

D TECHNOLOGY

9. SCIENCE AN

D TECHNOLOGY

Efforts to consolidate the potential of the B

lack Sea countries and to esta-blish stronger links w

ith the scientific comm

unity of the EU

were spearheaded

by the INC

O P

rogramm

e of the 6th Fram

ework P

rogramm

e for Science, Techno-logy and D

evelopment (2002-2006). T

his programm

e was aim

ed at the Bulgaria,

Rom

ania and Turkey as well as eastern E

NP

partners. The F

ramew

ork Progra-

mm

e included additional and substantial co-operation with the latter, particu-

larly through the INT

AS P

rogramm

e which focused on co-operation betw

eenthe E

U and E

astern Europe and C

entral Asia. In Septem

ber 2005, the Ministers

of countries that belong to BSE

C adopted a “ B

SEC

Action P

lan on co-operationin science and technology ”. T

his plan was developed w

ith European help for a

4 years period. It aims at enhancing S&

T co-operation am

ong the Black Sea

countries as well as betw

een BSE

C and the E

U. T

he Com

mission participates

in all S&T

Working G

roup meetings to assist in the im

plementation of the

Action P

lan.

128129

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Anexa nr. 9

COMM


UNITIESCOM


MUNITIES

COMM


UNITIESCOM


MUNITIES

COMM


UNITIESBrussels, 8.3.2006GREEN PAPER

A European Strategy for Sustainable, Competitive and Secure Energy

[…] 2.6.

…] 2.6.

…] 2.6.

…] 2.6.

…] 2.6. TT TTTow

ards a coherent external energy policyow




ards a coherent external energy policy

The energy challenges facing E

urope need a coherent external policyto enable E

urope to play a more effective international role in tackling

comm

on problems w

ith energy partners worldw

ide. A coherent external

policy is essential to deliver sustainable, competitive and secure energy. It

would be a break from

the past, and show M

ember States’ com

mitm

ent tocom

mon solutions to shared problem

s.T

he first step is to agree at Com

munity level on the aim

s of an External

Energy Policy and on the actions needed at both C

omm

unity and nationallevel to achieve it. T

he effectiveness and coherence of the EU

’s externalenergy policy is dependent upon the progress w

ith internal policies and, inparticular, the creation of the internal m

arket for energy. The above-

mentioned Strategic E

U E

nergy Review w

ould serve as the basis forestablishing this com

mon vision. T

his would constitute a stocktaking and

action plan for the European C

ouncil, monitoring progress and identifying

new challenges and responses. Follow

-up should take the form of regular

formal political level discussions at C

omm

unity level, involving Mem

berStates and the C

omm

ission in a manner to be developed. It w

ould offer asingle reference point, w

ith an appropriate institutional format, for all

actors in European energy at both C

omm

unity and national level. This

would perm

it not only the effective exchange of information but also a real

co-ordination of approach: it would enable the E

U, in effect, “to speak w

iththe sam

e voice”.T

he benefits of this approach for the external dimension w

ould beparticularly strong. It should cover a num

ber of key goals and instruments:

1 The B

lack Sea region (See Map in A

nnex II) includes Greece, B

ulgaria,R

omania and M

oldova in the west, U

kraine and Russia in the north, G

eorgia,A

rmenia and A

zerbaijan in the east and Turkey in the south. Though A

rmenia,

Azerbaijan, M

oldova and Greece are not littoral states, history, proxim

ity andclose ties m

ake them natural regional actors.

2 An initiative developed by A

ustria, Rom

ania, the European C

omm

issionand the Stability P

act to broaden and deepen Danube co-operation and give to

it clear political and economic dim

ensions.3 L

ike the programm

es of the UN

, the OSC

E, the O

EC

D and the C

ouncil ofE

urope or the Black Sea Trust for R

egional Co-operation of the G

MF

of theU

nited States.4 C

oncrete tasks under Chapters 3 and 4 appear in italics.

5 South-East E

uropean Co-operation Initiative R

egional Centre for C

ombating

Trans-border Crim

e. Based in B

ucharest, it has several Black Sea states as

mem

bers or observers.6 B

lack Sea Border C

oordination and Information C

entre based in Burgas. It

provides information about illegal activities in the B

lack Sea region and fostersthe exchange of inform

ation among coastguards.

7 CO

M(2007) 1 final of 10.01.2007.

8 CO

M(2007) 32 final “G

uidelines for Transport in E

urope and theN

eighbouring Regions”. T

his Com

munication, building on the H

igh Level Group

recomm

endations, outlines the first steps for closer integration of the EU

transport system w

ith that of the neighbouring countries.9 C

OM

(2005) 504 and CO

M(2005) 505 of 24 O

ctober 2005.10 B

SEC

was established in 1992 and transform

ed into an internationalorganization in 1999. Initially concentrated on econom

ic co-operation, but itsfocus has been gradually enlarged. M

embership includes all B

lack Sea countriesas listed in footnote 1 plus A

lbania and Serbia.11 T

he Czech R

epublic, Germ

any, France, Italy, A

ustria, Poland and Slovakia.12 T

he Black Sea Forum

is a Rom

anian initiative.13 T

he Black Sea T

rade and Developm

ent Bank (B

STD

B) is based in

Thessaloniki. Shareholders are the founding B

SEC

mem

ber states.14 C

OM

(97) 597 final. Com

munication on R

egional Co-operation in the B

lackSea A

rea.

NOTES

130131

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



new initiative is particularly opportune w

ith regard to Russia, the E

U’s

most im

portant energy supplier. The E

U, as R

ussia’s largest energy buyer,is an essential and equal partner in this relationship. T

he development of

a comm

on external energy policy should mark a step change in this energy

partnership at both Com

munity and national level. A

true partnershipw

ould offer security and predictability for both sides, paving the way for

the necessary long-term investm

ents in new capacity. It w

ould also mean

fair and reciprocal access to markets and infrastructure including in

particular third party access to pipelines. Work should start on an energy

initiative based on these principles. Subsequently the results could beintegrated into the fram

ework of E

U-R

ussia relations due to replace thecurrent E

U-R

ussia Partnership and C

o-operation agreement in 2007. In

addition, efforts should be intensified in the G8 to secure rapid ratification

by Russia of the E

nergy Charter Treaty and conclusion of the negotiations

on the Transit Protocol.

(b) Developing a pan-European Energy Comm

unity

In line with the E

uropean Neighbourhood Policy and its A

ction Plans

(and in addition to the current work undertaken through P

artnership andC

o-operation Agreem

ents and Association A

greements), the E

U has for

some tim

e been engaged in widening its energy m

arket to include itsneighbours and to bring them

progressively closer to the EU

’s internalm

arket. Creating a “com

mon regulatory space” around E

urope, would

imply progressively developing com

mon trade, transit and environm

entalrules, m

arket harmonisation and integration. T

his would create a

predictable and transparent market to stim

ulate investment and grow

th,as w

ell as security of supply, for the EU

and its neighbours. Existing political

dialogues, trade relations and Com

munity financing instrum

ents can befurther developed and, for other partners, there is potential for newagreem

ents or other types of initiative.For exam

ple, by building on the Energy C

omm

unity Treaty with partners

in South-East E

urope, as well as the developm

ent of the EU

-Maghreb

electricity market and the E

U-M

ashrek gas market, a pan-E

uropean energyC

omm

unity could be created both through a new Treaty, and through

(i) A clear policy on securing and diversifying energy supplies

Such a policy is necessary both for the EU

as a whole and for specific

Mem

ber States or regions, and is especially appropriate for gas. To thisend, the above m

entioned Review

could propose clearly identified prioritiesfor the upgrading and construction of new

infrastructure necessary forthe security of E

U energy supplies, notably new

gas and oil pipelines andliquefied natural gas (LN

G) term

inals as well as the application of transit

and third party access to existing pipelines. Exam

ples include independentgas pipeline supplies from

the Caspian region, N

orth Africa and the M

iddleE

ast into the heart of the EU

, new LN

G term

inals serving markets that

are presently characterised by a lack of competition betw

een gas suppliers,and C

entral European oil pipelines aim

ing at facilitating Caspian oil supplies

to the EU

through Ukraine, R

omania and B

ulgaria. In addition, the Review

could acknowledge the concrete political, financial and regulatory m

easuresneeded to actively support the undertaking of such projects by business.T

he new E

U-A

frica Strategy, envisaging interconnections of energysystem

s as a priority area, could also help Europe to diversify its oil and gas

supply sources.

(ii) Energy partnerships with producers, transit countries andother international actors

The E

U and its energy partners are interdependent. T

his is reflectedat bilateral and regional level in a num

ber of specific EU

energy dialoguesw

ith a number of producer and transit countries

1. Equally, energy issues

are a growing feature of the E

U’s political dialogues w

ith other major

energy consumers (such as the U

S, China and India), including through

multi-lateral fora like the G

8. These dialogues should be set w

ithin thecom

mon vision offered by the R

eview.

(a) Dialogue with m

ajor energy producers/suppliers

The E

U has an established pattern of relations w

ith major international

energy suppliers including OP

EC

and the Gulf C

o-operation Council. A

132133

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



third countries and the policies which support them

. That m

eans increasingthe focus in relations w

ith global partners facing similar energy and

environmental challenges – such as the U

S, Canada, C

hina, Japan andIndia – on issues such as clim

ate change, energy efficiency and renewable

sources, research and development of new

technologies, global market

access and investment trends, w

ith better results in multilateral for a such

as the UN

, the IEA

and the G8. If these countries reduce the use of fossil

fuels, it will also be beneficial for E

urope’s energy security. The E

U could

significantly step up bilateral and multi-lateral co-operation w

ith thesecountries w

ith the objective of encouraging the rational use of energyw

orldwide, of reducing pollution and encouraging industrial and

technological cooperation on the development, dem

onstration anddeploym

ent of energy efficient technologies, renewable energy sources

and clean fossil fuel technologies with carbon capture and geological

storage. In particular, greater efforts need to be made tow

ards widening

the geographic scope of the EU

Em

issions Trading Scheme and, as

mentioned above, as a first step the E

U should propose and prom

ote aninternational agreem

ent on energy efficiency. In addition, more focus

could be given to technological cooperation, in particular with other energy

consuming countries.

Similarly, there is scope to m

ake better use of trade policy tools toprom

ote promote goals such as non-discrim

inatory energy transit and thedevelopm

ent of a more secure investm

ent climate. T

he EU

should pressfor a better respect of existing W

TO

rules and principles in this field, andbilateral or regional initiatives should build on these. Such agreem

ents caninclude provisions on m

arket opening, investment, regulatory convergence

on issues such as transit and access to pipelines, and competition.

Reinforced m

arket-based provisions on energy and trade-related energyissues w

ould thus be incorporated in the EU

’s existing and futureagreem

ents with third countries.

(v) Energy to promote developm

ent

For developing countries, access to energy is a key priority, and Sub-Saharan A

frica has the lowest access in the w

orld to modern energy

bilateral agreements. C

ertain essential strategic partners, including Turkeyand U

kraine, could be encouraged to join the South East E

uropean Energy

Com

munity T

reaty. The C

aspian and Mediterranean countries are

important gas suppliers and transit routes. A

lgeria’s increasing importance

as a gas supplier to the EU

could point to a specific energy partnership.

In addition, as one of the EU

’s most im

portant strategic energy partner,attention should be given to facilitating N

orway’s efforts to develop

resources in the high north of Europe in a sustainable m

anner as well as

facilitating its entry into the South East E

urope Energy C

omm

unity.

This fram

ework w

ould also offer a clearer framew

ork to promote best

long-term use of C

omm

unity investment through Trans-E

uropean Energy

Netw

orks and their extensions to third country partners and to maxim

isethe im

pact on energy security of EU

resources devoted to the energysector in third countries. T

his is of particular importance for the new

Neighbourhood Instrum

ent and for EIB

and EB

RD

financing. In thiscontext, tw

inning programm

es and loan subsidies for external strategicenergy infrastructure are essential.

(iii) Reacting effectively to external crisis situations

Consideration should be given on how

best to react to external energycrises. R

ecent experiences with respect to both oil and gas have show

n theneed for the C

omm

unity to be able to react quickly and in a fully co-ordinated m

anner to such events. The E

U has no form

al instrument dealing

with external energy supplies. T

his could be addressed by a new m

oreform

al, targeted instrument to deal w

ith emergency external supply events.

This m

ight involve, for example, a m

onitoring mechanism

to provide earlyw

arning and to enhance response capabilities in the event of an externalenergy crisis.

(iv) Integrating energy into other policies with an external dimension

At the political level, a com

mon E

uropean external energy policy will

permit a better integration of energy objectives into broader relations w

ith

134135

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Anexa nr. 10

SS SSSTRATRATRATRATRATEGIA DE SE

TEGIA DE SETEGIA DE SETEGIA DE SETEGIA DE SECURIT

CURITCURITCURITCURITAA AAATE N

TE NTE NTE NTE N

AA AAAÞÞ ÞÞÞIONIONIONIONION

ALÃ A RALÃ A RALÃ A RALÃ A RALÃ A ROM

ÂNIEIOM

ÂNIEIOM

ÂNIEIOM

ÂNIEIOM

ÂNIEI

ROMÂNIA EUROPEANÃ, ROM

ÂNIA EUROATLANTICÃ: PENTRU O VIAÞÃ MAI BUNÃ

ÎNTR-O ÞARÃ DEMOCRATICÃ, M

AI SIGURÃ ªI PROSPERÃ

(fragment)

Preºedinþia României, Bucureºti, 2006

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

VI. RVI. RVI. RVI. RVI. ROM

ÂNIA – VE

OMÂN

IA – VEOM

ÂNIA – VE

OMÂN

IA – VEOM

ÂNIA – VECTCT CTCTCTOR DIN

OR DINOR DINOR DINOR DIN

AMIC AL SE

AMIC AL SE

AMIC AL SE

AMIC AL SE

AMIC AL SECURI

CURICURICURICURITT TTTÃÃ ÃÃÃÞIÞI ÞIÞIÞIII III ªI

ªI ªI ªI ªI

PRPR PRPRPROSPERIOSPERIOSPERIOSPERIOSPERITT TTTÃÃ ÃÃÃÞII ÎN

REGIUNEA M

ÃRII NEGRE

ÞII ÎN REGIUN

EA MÃRII N

EGREÞII ÎN

REGIUNEA M

ÃRII NEGRE

ÞII ÎN REGIUN

EA MÃRII N

EGREÞII ÎN

REGIUNEA M

ÃRII NEGRE

Ca stat de graniþã al U

niunii Europene ºi ca m

embru al N

AT

O, R

omânia

are interesul major de a se învecina cu state stabile, dem

ocratice ºi prospere,deoarece num

ai acestea sunt capabile sã menþinã pacea ºi buna înþelegere

în relaþiile dintre ele, sã creeze comunitãþi regionale pluraliste ºi sã aibã un

comportam

ent predictibil în domeniul securitãþii. C

onstruirea unui climat

de securitate ºi prosperitate în zona Mãrii N

egre reprezintã o direcþiedistinctã de acþiune a acestei strategii.

Rom

ânia are un interes strategic fundamental ca regiunea extinsã a

Mãrii N

egre sã fie stabilã, democraticã ºi prosperã, strâns conectatã la

structurile europene ºi euroatlantice. Subsumat acestui interes, obiectivul

strategic al þãrii noastre – vector dinamic al securitãþii dem

ocratice,stabilitãþii ºi prosperitãþii econom

ice – este acela de a stimula o im

plicareeuropeanã ºi euroatlanticã m

ai puternicã în regiune.Localizatã la interferenþa a trei zone de im

portanþã deosebitã – Europa,

Orientul M

ijlociu ºi Asia C

entralã – regiunea Mãrii N

egre este o zonãprincipalã de tranzit pentru resurse energetice ºi, totodatã, un spaþiuim

portant de manifestare a unor riscuri asim

etrice ºi focare de conflict,având un im

pact semnificativ asupra securitãþii euroatlantice. D

eparte dea fi consideratã o sim

plã zonã-tampon sau perifericã, regiunea M

ãrii Negre

este un conector de importanþã strategicã, situat pe coridorul ce leagã

services. At the sam

e time, only 7%

of Africa’s hydropow

er potential istapped. T

he EU

should promote a tw

in-track approach through theE

uropean Union E

nergy Initiative and through raising the profile of energyefficiency in developm

ent programm

es. Focusing on developing renewable

energy and micro-generation projects, for instance, could help m

anycountries reduce reliance on im

ported oil and improve the lives of m

illions.T

he implem

entation of the Kyoto P

rotocol clean development m

echanismcould spur investm

ent in such energy projects in developing countries.

3. CONCLUSION

S3. CON

CLUSIONS

3. CONCLUSION

S3. CON

CLUSIONS

3. CONCLUSION

S

This G

reen Paper has set out the new

energy realities facing Europe,

outlined questions for debate and suggested possible actions at theE

uropean level. In taking the debate forward, it is essential to act in an

integrated way. E

ach Mem

ber State will m

ake choices based on its own

national preferences. How

ever, in a world of global interdependence, energy

policy necessarily has a European dim

ension[…]

NOTE

1 Notably R

ussia, Norw

ay, Ukraine, the C

aspian basin, the Mediterranean

countries, OP

EC

and the Gulf C

o-operation Council.

136137

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Contracararea acestor riscuri ºi am

eninþãri este o responsabilitateprim

ordialã a statelor riverane Mãrii N

egre. Ele trebuie sã fie, în prim

ulrând, conºtiente de existenþa acestor pericole ºi sunt obligate sã dezvoltepolitici interne, externe ºi de securitate capabile sã neutralizeze fenom

enelenegative în interiorul propriilor graniþe ºi sã se abþinã de la sprijinirea, înorice fel, a m

iºcãrilor separatiste, a organizaþiilor extremiste sau teroriste,

a activitãþilor infracþionale. Þãrile riverane M

ãrii Negre trebuie sã co-

opereze activ ºi eficient, sã promoveze m

ãsuri destinate creºterii încrederiiîn regiune ºi sã-ºi îndeplineascã cu bunã credinþã obligaþiile privind reducereaarm

amentelor convenþionale ºi retragerea forþelor m

ilitare staþionate ilegalpe teritoriul altor state.

În acelaºi timp, pornind de la caracterul indivizibil al securitãþii în spaþiul

euroatlantic în acord cu cerinþele globalizãrii, de la nevoia unui tratament

egal pentru toate entitãþile care au interese în zonã – inclusiv NA

TO

ºiU

niunea Europeanã – R

omânia apreciazã cã regiunea M

ãrii Negre este un

spaþiu geopolitic deschis comunitãþii dem

ocratice internaþionale, în cadrulcãruia se pot m

anifesta plenar statele aliate, partenere ºi prietene. Înacest scop, R

omânia prom

oveazã activ ideea necesitãþii unei strategiieuroatlantice pentru regiunea M

ãrii Negre , luând în considerare experienþa

abordãrii concertate NA

TO

-UE

în procesul de stabilizare din Europa de

Sud-Est ºi nevoia unui echilibru apt sã favorizeze opþiunea dem

ocraticã astatelor, sã preîntâm

pine agravarea riscurilor ºi ameninþãrilor ºi sã

contribuie eficient la soluþionarea conflictelor ºi stãrilor de tensiune. Ex-

tinderea responsabilitãþilor Uniunii E

uropene în stabilizarea ºi reconstrucþiaregiunii, consolidarea prezenþei ºi a contribuþiei A

lianþei Nord-A

tlantice ºia P

rogramului de P

arteneriat pentru Pace la procesele de prom

ovare adem

ocraþiei, pãcii ºi securitãþii, ca ºi prezenþa unor capacitãþi operaþionaleam

ericane în regiune reprezintã factori capabili sã contribuie lafundam

entarea unei astfel de strategii.În acest context, prioritare pentru R

omânia sunt arm

onizarea ºieficientizarea proceselor instituþionale de cooperare în curs de desfãºurare,prevenirea com

petiþiei sau a tentaþiilor hegemonice ºi stabilirea unui nou

cadru de dialog ºi cooperare la care sã participe toate statele ºi organizaþiile

comunitatea euroatlanticã (în calitate de furnizor de securitate ºi

consumator de energie) de arealul O

rientul Mijlociu-R

egiunea Caspicã-

Asia C

entralã (în calitate de furnizor de energie ºi consumator de

securitate). Din punct de vedere energetic, regiunea M

ãrii Negre este

principalul spaþiu de tranzit ºi – într-o mãsurã im

portantã – o sursã pentruenergia ce se consum

ã în Europa, în tim

p ce prognozele întrevãd creºtereasubstanþialã a ponderii sale în urm

ãtoarele decenii.D

in punctul de vedere al provocãrilor de securitate, regiunea este ooglindã fidelã a noilor riscuri ºi am

eninþãri ºi un virtual poligon periculospentru experim

entarea lor. În rândul acestora trebuie menþionate: tero-

rismul internaþional; proliferarea arm

elor de distrugere în masã ºi a

mijloacelor de transport la þintã; conflictele locale; traficul ilegal de

armam

ent, muniþii ºi explozivi; traficul de droguri; m

igraþia ilegalã ºi traficulde fiinþe um

ane; guvernarea ineficientã, minatã de corupþie endem

icã ºicrim

inalitate organizatã, caracterizatã prin deficit democratic ºi inca-

pacitatea exercitãrii corespunzãtoare a atribuþiilor conferite statelorsuverane.

Regiunea M

ãrii Negre este cea m

ai bogatã parte a Europei în conflicte

separatiste, stãri de tensiune ºi dispute. Conflictele separatiste din estul

Republicii M

oldova (regiunea nistreanã), estul ºi nordul Georgiei (A

bhaziaºi O

setia de Sud), vestul Azerbaidjanului (N

agorno-Karabah), sudul Federaþiei

Ruse (C

ecenia ºi alte republici sau regiuni autonome din C

aucazul de Nord),

alte miºcãri separatiste de m

ai micã am

ploare ºi intensitate, precum ºi

stãrile de tensiune legate de unele dispute teritoriale sau de frontierã re-prezintã grave am

eninþãri la adresa securitãþii regiunii ºi creeazã pericolulreizbucnirii unor confruntãri violente.

Crim

inalitatea transfrontalierã constituie o realitate emblem

aticã aregiunii. A

ctivitãþile infracþionale de aceastã naturã se desfãºoarã pe uscatºi pe apã, au conexiuni cu grupãrile teroriste internaþionale ºi sunt favorizatede regim

urile separatiste ºi de prezenþa ilegalã a unor trupe strãine peteritoriul noilor dem

ocraþii. Crim

inalitatea transfrontalierã riscã sã afectezegrav guvernarea unor state din regiune, sã genereze instabilitate ºi anarhie,sã favorizeze m

anifestãrile violente ºi sã creeze pericolul întreruperii fluxu-rilor vitale de aprovizionare cu energie.

138139

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Rom

ânia urmãreºte im

plicarea directã în procesul de soluþionarepaºnicã a conflictelor ºi disputelor din proxim

itatea strategicã, atât prinacþiuni naþionale cât ºi în form

at multilateral, vizând prom

ovareadem

ocraþiei, sprijinirea eforturilor de apropiere de structurile europene ºieuroatlantice ºi a celor având ca scop construcþia securitãþii ºi prosperitãþii.Interesul R

omâniei este ca procesele de extindere ale celor douã organizaþii

sã nu conducã la crearea unor noi linii de separaþie.Pe tem

eiul relaþiilor speciale dintre Rom

ânia ºi Republica M

oldova ºi înconsens cu responsabilitãþile fireºti ce decurg din com

unitatea de istorie,lim

bã ºi culturã, cu principiul „o singurã naþiune – douã state” ºi cu spiritulpoliticii europene de vecinãtate, vom

acorda o atenþie deosebitã cooperãriicu R

epublica Moldova. R

omânia are datoria politicã ºi m

oralã de a sprijiniacest stat în parcurgerea procesului de m

odernizare, democratizare ºi

integrare europeanã, de a face tot ce este posibil pentru a susþine – dinpunct de vedere politic, econom

ic ºi diplomatic – principiul suveranitãþii ºi

integritãþii sale teritoriale, precum ºi pentru a spori contribuþia noastrã la

extinderea spaþiului de securitate ºi prosperitate. În acest scop, vom continua

sã monitorizãm

cu atenþie evoluþia conflictului separatist din raioaneleestice ale R

epublicii Moldova, sã contribuim

activ la identificarea unorsoluþii viabile – bazate pe dem

ocratizarea ºi demilitarizarea regiunii, pe

retragerea trupelor ºi armam

entelor staþionate ilegal – ºi sã sprijinimim

plicarea decisivã, în procesul de pace, a Uniunii E

uropene ºi StatelorU

nite.U

n rol important în cadrul procesului de cooperare la M

area Neagrã va

reveni dimensiunii econom

ice. Rom

ânia va desfãºura o politicã externã ºide cooperare econom

icã marcatã de pragm

atism ºi de folosire a instru-

mentelor oferite de form

atele bilaterale ºi multilaterale pentru participarea

la proiectele economice cu im

pact major în consolidarea dem

ocraþiei,securitãþii ºi stabilitãþii. E

forturile vor viza, cu prioritate, dezvoltarea cori-doarelor energetice ºi de transport capabile sã conecteze econom

ic ºicom

ercial regiunea ponticã cu statele comunitãþii euroatlantice ºi sã

permitã o valorificare superioarã a potenþialului oferit de porturile m

aritime

ºi fluviale din regiune, concomitent cu o atenþie sporitã acordatã protecþiei

mediului ºi restabilirii funcþionalitãþii m

ultiple a ecosistemului D

unãre-Marea

Neagrã.

democratice interesate. În acest sens, R

omânia acþioneazã ferm

pentruorganizarea Forum

ului Mãrii N

egre pentru Dialog ºi C

ooperare – iniþiativãconsacratã preponderent prom

ovãrii democraþiei ºi dezvoltãrii econom

ice,securitãþii energetice, creºterii încrederii, consolidãrii stabilitãþii, pãcii ºisecuritãþii. În acest scop, R

omânia va coopera strâns cu statele riverane

Mãrii N

egre – Bulgaria, G

eorgia, Federaþia Rusã, R

epublica Moldova, Turcia

ºi Ucraina –, cu celelalte state din vecinãtatea apropiatã, precum

ºi cu altestate m

embre ale com

unitãþii euroatlantice. Concom

itent, Rom

ânia vasprijini activ procesul de constituire – în acest spaþiu – a unei euroregiunide dezvoltare aptã sã faciliteze cooperarea cu statele m

embre ale U

niuniiE

uropene, sã stimuleze dezvoltarea infrastructurii energetice ºi de transport,

sã promoveze com

erþul, investiþiile ºi perfecþionarea mecanism

eloreconom

iei de piaþã.În ceea ce priveºte problem

atica soluþionãrii conflictelor îngheþate,R

omânia va folosi noua fereastrã de oportunitate pentru m

enþinerea ei peagenda politicã a principalilor actori de securitate, va prom

ova strategiipolitice ºi diplom

atice active ºi se va implica m

ai eficient în funcþionaream

ecanismelor ce vizeazã soluþionarea prin m

ijloace paºnice a acestorconflicte. Ineficienþa unora dintre m

ecanismele folosite pânã în prezent

pentru soluþionarea conflictelor impune necesitatea reanalizãrii lor ºi o

implicare m

ai activã a statelor ºi organizaþiilor care pot aduce o contribuþiepozitivã în acest scop. E

ste necesar ca, în cadrul unei astfel de strategii, sãfie definit un set de principii, norm

e ºi reguli de conduitã unitare, conforme

cu interesele oamenilor, com

unitãþilor ºi statelor din zonã, cu interesele desecuritate ale com

unitãþii euroatlantice ºi cu prevederile dreptului in-ternaþional, apte sã rãspundã adecvat diferenþelor specifice fiecãrui conflictîn parte. Setul de principii, norm

e ºi reguli de conduitã ar putea cuprindeobligaþii referitoare la: nerecunoaºterea regim

urilor separatiste ºineîncurajarea lor în orice form

ã; contracararea fermã a terorism

ului ºi aaltor activitãþi asociate terorism

ului; retragerea trupelor strãine staþionateilegal în perim

etrul diferitelor enclave; evacuarea depozitelor de armam

ent,m

uniþii ºi explozivi sub control internaþional; desfiinþarea formaþiunilor

paramilitare constituite de regim

urile ilegale pe teritoriul regiunilorseparatiste.

140141

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Se va urmãri, totodatã, dezvoltarea unor program

e prin care vor fisporite capabilitãþile naþionale ºi regionale de m

onitorizare ºi intervenþierapidã pentru prevenirea ºi contracararea riscurilor de securitate provenitedin spaþiul m

aritim. Vor fi susþinute, totodatã, iniþiativele vizând sporirea

capacitãþii regionale de rãspuns la crize ºi de contracarare a ameninþãrilor

asimetrice, precum

ºi cele prin care va fi îmbunãtãþit cadrul legislativ

necesar pentru creºterea încrederii. [...]

Anexa nr. 11TABELTABELTABELTABELTABEL

cu principalele organizaþii ºi programe care acþioneazã în REMNcu principalele organizaþii ºi programe care acþioneazã în REMNcu principalele organizaþii ºi programe care acþioneazã în REMNcu principalele organizaþii ºi programe care acþioneazã în REMNcu principalele organizaþii ºi programe care acþioneazã în REMN

Denumire Anul înfiinþãrii Membri Observaþii

ONU (OrganizaþiaNaþiunilor Unite)

1945, ConferinþaNaþiunilor Unite dela San Francisco ra-tificã Charta ONUcu privire la dreptu-rile ºi obligaþiile sta-telor membre

191 Organizaþia urmãreºte menþinereapãcii ºi securitãþii internaþionale, dez-voltarea cooperãrii, combaterea tero-rismului (Rezoluþia CS nr. 1373/2001de creare a Comitetului de luptãîmpotriva terorismului);- UNOMIG, misiune post-conflictGeorgia – Abhazia (din 1993);- susþine misiunea OSCE în Nagorno-Karabah.

Consiliul Europei (CE)

1949 46 Prima organizaþie interguvernamen-talã europeanã postbelicã;- obiective: protejarea drepturiloromului, a democraþiei pluraliste ºi asupremaþiei legii; cãutarea soluþiilorpentru problemele cu care se confruntãsocietatea europeanã (discriminareaminoritãþilor, xenofobia, intoleranþa,

142143

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11




protecþia mediului, clonarea umanã,SIDA, drogurile, terorismul, crimaorganizatã etc.); dezvoltarea stabilitãþiidemocratice în Europa prin susþinereareformelor politice, legislative ºiconstituþionale;- observatori: Japonia, SUA, Mexic;- în 1999, la propunerea autoritãþilorromâne, se inaugureazã Iniþiativaistoriei Mãrii Negre, la care participãprofesori de istorie bulgari, georgieni,moldoveni, români, ruºi, turci ºi ucrai-neni; conferinþa finalã de la Soci aprezentat Dosarul pedagogic privindistoria Mãrii Negre, publicat de edituranorvegianã „Gylder” (2004).

NATO (OrganizaþiaPactului Atlanticuluide Nord)

1949 26 de state: Belgia,Bulgaria, Canada,Cehia, Danemarca,Estonia, Franþa,

Organizaþie regionalã:- alianþa politicã ºi militarã de securitatecolectivã;Parteneriate:


Germania, Grecia,Ungaria, Islanda,Italia, Letonia, Litua-nia, Luxemburg, Olan-da, Norvegia, Polo-nia, Portugalia, Româ-nia, Slovacia, Slove-nia, Spania, Turcia,Anglia, Statele Unite

- Partnership for Peace (PfP) 1994(Parteneriatul pentru Pace), axat pecooperarea în domeniul apãrãrii,acþiuni postconf lict, combateriiterorismului internaþional etc.;- Individual Partnership Action Plans(IPAPs)/Planuri de Acþiune pentruParteneriate Individuale; lansat înnoiembrie 2002, la summitul de laPraga, adresat statelor care manifestãvoinþa ºi au capacitatea de a-ºiaprofunda relaþiile cu NATO;- Partnership Action Plan againstTerrorism (PAP-T)/Planul de Acþiuneîn Parteneriat împotriva Terorismului,în special împotriva ameninþãrilor dinAsia Centralã ºi Afganistan, 2001;- Partnership Action Plan on DefenceInstitution Building (PAP-DIB) –

144145

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11




Planul de Acþiune în Parteneriatprivind Crearea Instituþiilor deApãrare, 2004;- Consiliul NATO - Rusia (1997 ºi 2002);- Comisia NATO - Ucraina (1997 ºi2002);- SEEGROUP (South-East EuropeSecurity Cooperation Steering Group/Grup Director pentru Europa de Sud-Est, 2000): þãrile din Europa de Sud-Est, Austria, Elveþia ºi R. Moldova ºise adoptã SEECAP (South-EastEurope Common Assessment Paper/Document Comun de Evaluare pentruEuropa de Sud-Est, mai 2001); se referãla provocãrile ºi perspectivele proble-melor de securitate din regiune; sedeschide calea unei cooperãri mai largiîn ceea ce priveºte reforma sectoruluide securitate;


- urmãreºte cooperarea cu alte instituþiiinternaþionale, în special cu UE, OSCEºi ONU.

OSCE (Organizaþiapentru Securitateºi Cooperare înEuropa)

1975-1990, CSCE(Conferinþa pentruSecuritate ºi Coope-rare în Europa/Pro-cesul de la Helsinki);forum de dialog ºinegocieri Est-Vest;1994, summitul dela Budapesta hotã-rãºte adoptarea de-numirii de OSCE

Cuprinde 55 demembri, de la Vladi-vostok la Vancou-ver; include toatestatele europene,SUA, Canada ºitoate republiciledin fosta URSS

- Menþine 18 misiuni ºi prezenþe înzonele de conflict/tensiune.- Prioritãþile OSCE: consolidarea valo-rilor comune ºi asistarea statelormembre în edificarea unei societãþidemocratice civile, bazate pe statul dedrept; prevenirea conflictelor locale,restaurarea stabilitãþii ºi pãcii în zonelede tensiune, eliminarea unor deficitereale ºi perceptibile de securitate ºievitarea creãrii de noi diviziuni, prinpromovarea unui sistem de securitateprin cooperare.- Misiuni: în Armenia, Azerbaidjan,Georgia, R. Moldova – de exemplu docu-mentul Confidence and SecurityBuilding Measures in Moldova din

146147

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11




29 noiembrie 2005 care propune controlreciproc, transparenþa politicilor deapãrare ºi demilitarizare între R. Mol-dova ºi Transnistria.- Proiect de Coordonare în UcrainaMecanismul REACT (Rapid ExpertAssistance and Co-operation Teams) afost conceput în cadrul cartei pentrusecuritate europeanã ºi inclus în docu-mentul aprobat de summitul OSCE dela Istanbul din noiembrie 1999.

UniuneaEuropeanã

1951, Tratatul de laParis, de instituire aCECA (ComunitateaEuropeanã a Cãr-bunelui ºi Oþelului);

Are 25 de membri:Austria, Belgia, Ci-pru, Cehia, Dane-marca, Estonia, Fin-landa,

- PESC (Politica Externã de SecuritateComunã);- Politica de vecinãtate (EuropeanNeighbourhood Policy – ENP);

PSESE (Pactul deStabilitate pentruEuropa de Sud-Est)

1999, cu ocaziasummitului UE de laKöln, pactul fiindconfirmat în acelaºian la Sarajevo

Albania, Bosnia-Herþegovina,Bulgaria, Croaþia,R. Moldova,România, Serbia-Muntenegru,statele membre UEºi Comisia Euro-peanã, Canada,Japonia, Norvegia,


UniuneaEuropeanã

1957, Tratatele de laRoma de instituire a:CEE (ComunitateaEconomicã Euro-peanã) ºi EURATOMsau CEEA (Comuni-tatea Europeanãpentru Energia Ato-micã);1967: fuzionarea in-stituþiilor celor treicomunitãþi europene;1992: Tratatul de laMaastricht introducenoi forme de coope-rare dând naºtere UE.

Franþa, Germania,Grecia, Ungaria,Irlanda, Italia,Letonia, Lituania,Luxemburg, Malta,Polonia, Portugalia,Slovacia, Slovenia,Spania, Suedia,Olanda, MareaBritanie,

- Acordurile de Parteneriat ºi Coope-rare (PAC) cu state ex-sovietice;- EUJUST THEMIS MISSION pentruGeorgia, lansatã la 16 iulie 2004, încadrul ESDP/PESA (PoliticaEuropeanã de Securitate ºi Apãrare);asigurã asistenþã autoritãþilor geor-giene pentru adoptarea legislaþiei decombatere a criminalitãþii;- misiunile de menþinere a pãcii ºireconstrucþie postconflict Concordia,Proxima (în FYROM), Althea (înBosnia-Herþegovina), Arthemis (înCongo).

Încercare ambiþioasã a comunitãþiiinternaþionale, îndeosebi a UE ºiSUA, de a contribui la stabilizareafostei Iugoslavii ºi în general a Balca-nilor; Comisia Europeanã ºi BancaMondialã au fost desemnate sã coor-

148149

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11




doneze mãsurile de asistenþã econo-micã pentru regiune;- iniþiativã politicã care are în vederecrearea ºi consolidarea democraþiei,prosperitãþii ºi stabilitãþii în regiune;finanþat de UE;- în prezent, Coordonatorul Special alPSESE este ºi Coordonatorul SECI(dr. Erhard Busek, fost vicecancelaral Austriei);- Masa de Lucru III dezbateproblemele de securitate, apãrare,justiþie ºi afaceri interne; Româniaeste copreºedinte;

Rusia, Elveþia,Turcia, SUA; orga-nizaþii internaþio-nale: ONU, OSCE,Consiliul Europei,NATO, BIRD, FMI,BERD; iniþiativeregionale: OCEMN,SECI ºi SEECP

- managementul ºi stabilizarea miº-cãrilor de populaþii;- combaterea crimei organizate prinraporturile de lucru cu EUROPOL ºiCentrul pentru Combaterea

SECI (Iniþiativa deCooperare înEuropa de Sud-Est)

1996, dupã semna-rea acordurilor de laDayton, la propune-rea comunã a UE ºia SUA


ICE (IniþiativaCentral Europeanã)

1989 17 state: Albania,Austria, Belarus,Bosnia-Herþegovina,Bulgaria, Cehia,Croaþia, Italia,Macedonia, R.Moldova, Polonia,România, Serbia-Muntenegru,Slovacia, Slovenia,Ucraina ºi Ungaria

Liant între estul ºi centrul Europei ºipartener în dialogul instituþional cuUE, Consiliul Europei ºi NATO;- România a aderat în 1996, cu ocaziareuniunii de la Viena a miniºtrilor deexterne ai statelor membre; în 2001,a beneficiat de un proiect de finanþarepentru modernizarea cãilor ferate.

Criminalitãþii Transfrontaliere de laBucureºti;- combaterea traficului cu fiinþeumane, corupþiei.

12 state membre:Albania, Bosnia-Herþegovina,Bulgaria, Croaþia,Grecia, Macedonia,

Iniþiativã de cooperare subregionalã,urmãreºte dezvoltarea unei strategiieconomice ºi de mediu viabile înregiune ºi facilitarea integrãriiîn structurile europene;

150151

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11




R. Moldova,România, Serbia-Muntenegru,Slovenia, Turcia,Ungaria; în calitatede observatori,participã: Austria,Azerbaidjan, Belgia,Franþa, Germania,Spania, SUA ºiUcraina; existã pro-punerea de a seacorda Georgieistatutul deobservator.

combaterea infracþionalitãþiitransfrontaliere;- în cadrul Centrului SECI de laBucureºti (2001) funcþioneazã patrugrupuri de lucru pentru combaterea:traficului de fiinþe umane, de droguriºi a fraudei comerciale;- face parte din PSESE.

SEECP (Procesulde Cooperare înEuropa de Sud-Est)

1996, în Bulgaria, cuocazia reuniuniiminiºtrilor de

Albania, Bulgaria,Grecia, Macedonia,România, Serbia-

Structurã de cooperare regionalãneinstituþionalizatã:- instrument pentru promovarea

- în 1999 este adoptat Acordul decooperare pentru prevenirea ºi


externe ai statelordin regiune

Muntenegru, Turcia,Bosnia-Herþegovina

intereselor de integrare în structurileeuropene ºi euroatlantice;- participã ca invitaþi: preºedinþia UEºi a Comisiei Europene, preºedinþiaOSCE, OCEMN, Pactul de Stabili-tate, Consiliul Europei, ONU, OMC,CEE/ONU, BERD, BIRD, BEI etc.;Moldova este invitat special;- urmãreºte adoptarea unor mãsuripentru întãrirea: stabilitãþii, securi-tãþii ºi relaþiilor de bunã vecinãtate;cooperãrii multilaterale economice,cooperãrii în domeniul justiþiei,combaterii crimei organizate,traficului de droguri ºi arme ºiterorismului;- România s-a remarcat prinsemnarea la Bucureºti a Carteirelaþiilor de bunã vecinãtate,stabilitate, securitate ºi

152153

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11




cooperare în Europa de Sud-Est(2000);- face parte din PSESE;- NATO a salutat activitatea SEECP,cu ocazia summitului de laWashington, din aprilie 1999,considerând-o complementarãacþiunilor proprii pentru menþinereapãcii ºi stabilitãþii în regiune;- Croaþia are statut de observator.

SEDM (SouthernEastern DefenseMinisterial/Reuni-unile MiniºtrilorApãrãrii din Europade Sud-Est)

1997 Albania, Bulgaria,Croaþia,Macedonia,Grecia, Italia,România, Slovenia,Turcia, SUA

- în cadrul SEDM au fost createSEEBRIG (South East-EuropeanBrigade) ºi MFPSEE (Forþa Multi-naþionalã de Sprijinire a Pãcii înEuropa de Sud-Est);- proiectul SEEBRIG pentru „Sistemede Comunicare ºi Informaþii”;- Forþa Operaþionalã de Geniu;- SEESIM (reþea de pregãtire prinsimulare);


- CIN (Reþea de schimb de informaþiipentru situaþii de crizã).

OCEMN(Organizaþia pentruCooperareEconomicã laMarea Neagrã)

1992, la iniþiativaTurciei, prinsemnarea„Declaraþiei de laIstanbul”

Albania, Bulgaria,Grecia, România,Turcia, R. Moldova,Rusia, Ucraina,Armenia,Azerbaidjan,Georgia

Iniþial (1992) este o structurã decooperare economicã:- „Carta pentru cooperare economicãla Marea Neagrã”, 1998, Ialta;- din 1999 devine funcþionalã ca orga-nizaþie internaþionalã de cooperareeconomicã ºi obþine statutul de obser-vator ONU (Rezoluþia A/54/5/1999);- 2002, summitul aniversar al OCEMNadoptã „Declaraþia decenialã” în caresunt specificate principalele sale obi-ective: accelerarea dezvoltãrii eco-nomice ºi sociale a statelor membre înperspectiva integrãrii lor în UE,cooperarea cu UE ºi cu alte iniþiativeºi structuri regionale;

154155

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11




- acord între statele membre privindcombaterea terorismului (oct. 1998);- face parte din PSESE.

BLACKSEAFOR(Grupul deCooperare Navalãîn Marea Neagrã)

2001 România, Bulgaria,Georgia, F. Rusã,Turcia, Ucraina

Forþã navalã:- îmbunãtãþirea interoperabilitãþiimilitare;- operaþiuni „search and rescue”;- asistenþã umanitarã;- protecþia mediului.

BDI (Black SeaBorder SecurityInitiative/BorderDefense Initiative/Iniþiativa privindApãrareaFrontierei)

2004, Bucureºti Bulgaria, Georgia,R. Moldova,România, Ucraina

Iniþiativã regionalã:- îmbunãtãþirea regimului de control alexporturilor; controlul proliferãrii ar-melor de distrugere în masã în regi-unea Mãrii Negre;- România doreºte aderarea ºia altor state la aceastã iniþiativã ºi


participarea lor la activitãþi concreteprecum problemele denonproliferare.

Tratatul de Secu-ritate Colectivã(Tratatul de laTaºkent), devenitulterior CSTO(OrganizaþiaTratatului deSecuritateColectivã)

1992 (Tratatul de laTaºkent) ºi 2002(CSTO), lainiþiativa Rusiei

Tratatul de laTaºkent: Rusia,Armenia,Kazahstan,Kârgâzstan,Tadjikistan ºiUzbekistan – în1993 au aderat ºiAzerbaidjan,Georgia, Belarus

CSTO: Armenia,Belarus,Kazahstan,Kârgâzstan, Rusia,Tadjikistan

Organizaþie regionalã:- summitul CSTO de la Moscova (iunie2005) – planificarea pentru 2006 aunor exerciþii comune cu trupe terestreîn Belarus ºi Armenia.

156157

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11




GUAM 1997, cu ocaziaConsiliului Europeande la Strasbourg;2000, în cadrulîntâlnirii de laNew York pentrusummitul ONU alMileniului, preºe-dinþii statelor mem-bre GUAM hotãrãscsã intensifice coope-rarea multilateralã

Georgia, Ucraina,Azerbaidjan,R. Moldova,(Uzbekistan aderãîn 1999 ºi se retrageîn 2005)

Organizaþie regionalã:- demersuri pe linie politicã, econo-micã ºi strategicã pentru întãrireaindependenþei ºi suveranitãþii statelormembre;- instrument pentru promovarea mã-surilor de creºtere a încrederii întrestatele membre ºi consolidarea pozi-þiilor lor la nivel regional.

TACIS (AsistenþãTehnicã pentruComunitateaStatelorIndependente)

1991, iniþiat de UE Armenia,Azerbaidjan,Belarus, Georgia,Kazahstan,Kârgâzstan, R. Moldova, Rusia,Tadjikistan,

Program regional de cooperare carefinanþeazã ºi susþine dezvoltareaprogramului internaþional INOGATE(Transportul Interstatal de Petrol ºiGaze cãtre Europa);- donatorii au statut de observatori:UE, BERD etc.;


Turkmenistan,Ucraina,Uzbekistan,Mongolia

- coordonarea programului se face prinSecretariatul Tehnic, cu sediul la Kiev.

TRACECA(Coridorul deTransport Europa-Caucaz- Asia)

1993, iniþiat de UE Cuprinde 12 þãri:Armenia,Azerbaidjan,Bulgaria,Kazahstan,Kârgâzstan, R.Moldova, România,Tadjikistan, Turcia,Turkmenistan,Ucraina,Uzbekistan

- Program finanþat de UE pentrudezvoltarea coridorului de transportvest-est din Europa, traversândMarea Neagrã, prin Caucaz ºi MareaCaspicã, pânã în Asia Centralã.

INOGATE(Programulinterstatal detransport al

1995, iniþiat de UE 50 de state participã - Program finanþat de UE în cadrulprogramului regional TACIS.- Oferã asistenþã tehnicã ºi chiarfinanciarã statelor din spaþiul CSI

158159

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11




gazului ºi petroluluicãtre Europa)

pentru menþinerea ºi modernizareareþelelor de transport al petrolului ºigazelor, ameliorarea comerþului cuenergie la nivel regional, gãsireaunor trasee alternative pentrutransportarea energiei în Europade Vest.

NABUCCO 2004 – finalizareastudiului defezabilitate. În2009 esteplanificatã dareaîn funcþiune

Austria, Bulgaria,România, Ungaria,Turcia

- Conducta de transportare a gazuluinatural din Turcia (Caucaz, AsiaCentralã) cãtre Europa (Austria),trecând prin Bulgaria, România ºiUngaria.- Conducta va avea cca 3 400 km.

Black SeaHarmony

2004, din iniþiativaTurciei

Turcia - Operaþie de supraveghere ºipatrulare în Marea Neagrã, mai alesîn zona Strâmtorii Bosfor. - Rusia, Ucraina care ºi-au anunþatdorinþa de a participa la operaþie.

Relaþiile UE cu þãrile vecine

Stat/partener

Statcandidat

din

SAA PCA Acord deasociere

Strategiede þarã

EMPPlan deacþiune

ENPPlan deacþiune

PESAMisiuni

ENP – state vecine din Est (Noile State Independente)

Armenia

Azerbaidjan

Belarus

Georgia

R. Moldova

Rusia

Ucraina

–

––

–

–

–

–

––

–

–

––

–

1999

1999

Semnat1995

1999

1998

1997/ 2004

1998

–

––

–

–

–

–

2002-2006

2002-2006

2002-2006

2002-2006

2002-2006

Strategiacomunã

1999-2003

Strategiacomunã

1999-2003

–

––

–

–

–

––

–

2004

–

2004

–

–

–

–

EUJUST-Themis

–

–

–

Sursa: Heiner Hängi ºi Fred Tanner, Promoting security sector governance in the EU’s neighbourhood, „ChaillotPaper”, no. 80, July 2005, p. 90-91.

–

160161

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



Stat/partener

Politica de vecinãtate a UE: indicatori politici, economici ºi de securitateIndicatori politici

Freedomrating

PR/CL (4)

Indicatori socioeconomici Indicatori de securitate

Nivel dedezvoltare

umanã

Clasa-mentul

IDU

PIB percapita 2002(PPP US $)

Cheltuieli pt.apãrare % dinPIB (2003)

Forþearmate

(mii pers.)

Forþe para-militare

(mii pers.)

ENP – state vecine din Est (Noile State Independente)

Armenia Parþialliberã

5/4 Mediu 82 3.120 6,4 45 1

Azerbaid-jan

Parþialliberã

Parþialliberã

Nu esteliberã

Nu esteliberã

Nu esteliberã

Belarus

Georgia

R. Moldova

Rusia

Ucraina

6/5 Mediu 91 3.210 3,2 67 15+

7/6 Mediu 62 5.520 4,0 73 110

3/4 Mediu 97 2.260 2,7 18 12

3/4 Mediu 113 1.470 2,4 7 3

6/5 Mediu 57 8.230 4,9 1213 359

Parþialliberã

4/3 Mediu 70 4.870 2,1 160 110

Sursa: Heiner Hängi ºi Fred Tanner, Promoting security sector governance in the EU’s neighbourhood,„Chaillot Paper”, no. 80, July 2005, p. 88-89.

Anexa nr. 12Alcãtuirea Regiunii Extinse a Mãrii NegreAlcãtuirea Regiunii Extinse a Mãrii NegreAlcãtuirea Regiunii Extinse a Mãrii NegreAlcãtuirea Regiunii Extinse a Mãrii NegreAlcãtuirea Regiunii Extinse a Mãrii Negre

*Sursa: CIA – The World Factbook, https://www.cia.gov/cia/publications/factbook/index.html** Sursa: Shalva Jaoshvili, The rivers of the Black Sea, p.16-17, http://links.coastweb.info/facadelibrary.coastweb.info/764/01/black_sea.pdf?convert=no*** Produsul Intern Brut (PIB) bazat pe paritatea puterii de cumpãrare. Estimarea Fondului Monetar Internaþional(FMI) pentru anul 2007, http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2006/02/data/weoselgr.aspx

ÞaraSuprafaþa*

(kmp) Populaþia*Lungime þãrm

la Marea Neagrã**

(km)

PIB per capita***

(dolari)

Armenia

17.075.200

29.800 2.976.372

142.893.540

1.330

– 4.774

12.797

Azerbaidjan 86.600 7.961.619 – 7.576

Bulgaria 110.910 7.385.367 380 10.843

Georgia 69.700 4.661.473 315 4.050

R. Moldova 33.843 4.466.706 – 2.899

România 237.500 22.303.552 240 10.152

Rusia 410

Turcia 780.580 70.413.958 1.450 8.838

Ucraina 603.700 46.710.816 8.441

162163

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



ABREVIERIABREVIERIABREVIERIABREVIERIABREVIERI

BD

N – C

onducta Baku-D

aghestan-Novorossiisk

BE

I – Banca E

uropeanã de Investiþii (European Investm

ent Bank)

BE

RD

– Banca E

uropeanã pentru Reconstrucþie ºi D

ezvoltare (Euro-

pean Bank for R

econstruction and Developm

ent)B

IRD

– Banca Internaþionalã pentru R

econstrucþie ºi Dezvoltare

(International Bank for R

econstruction and Developm

ent)B

LAC

KSE

AF

OR

– Grupul de C

ooperare Navalã din M

area Neagrã

BSE

C – O

rganizaþia pentru Cooperare E

conomicã la M

area Neagrã

( Organization of the B

lack Sea Econom

ic Co-operation)

BSFO

CS – Sistem

ul de cabluri de fibrã opticã al Mãrii N

egre (Black Sea

Fibre Optic C

able System)

BST

DB

– Banca de C

omerþ ºi D

ezvoltare a Mãrii N

egre (Black Sea

Trade and Developm

ent Bank)

BT

C – C

onducta Baku-T

bilisi-Ceyhan

CD

C – C

omunitatea O

pþiunii Dem

ocratice ( Com

munity of D

emocratic

Choice)

CFE

– Tratatul privind Forþele Arm

ate Convenþionale din E

uropa ( Treatyon C

onventional Arm

ed Forces in Europe)

CIJ – C

urtea Internaþionalã de JustiþieC

PC

– Consorþiul C

onductei Caspice (C

aspian Pipeline Consortium

)

Organizaþiile internaþionale relevante ºi iniþiativele de cooperareOrganizaþiile internaþionale relevante ºi iniþiativele de cooperareOrganizaþiile internaþionale relevante ºi iniþiativele de cooperareOrganizaþiile internaþionale relevante ºi iniþiativele de cooperareOrganizaþiile internaþionale relevante ºi iniþiativele de cooperaredin Regiunea Extinsã a Mãrii Negredin Regiunea Extinsã a Mãrii Negredin Regiunea Extinsã a Mãrii Negredin Regiunea Extinsã a Mãrii Negredin Regiunea Extinsã a Mãrii Negre

Þara BLACKSEAFOR BSEC CDC GUAM INOGATE SECI TRACECA CSI NATO UE

Azerbaidjan

Armenia

Bulgaria

Georgia

R. Moldova

România

Rusia

Turcia

Ucraina

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X X

X

X

X

X

X

X

X X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

164165

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



MA

P – P

lan de Acþiune pentru A

derare (Mem

bership Action Plan)

MF

PSE

E – Forþa M

ultinaþionalã de Menþinere a P

ãcii din Sud-Estul

Europei ( M

ultinational Peace Force South-Eastern E

urope)N

ATO

– Organizaþia Tratatului A

tlanticului de Nord (N

orth Atlantic

Treaty Organization )

NIS – N

oile State Independente (New

ly Independent States)N

PS – Sistem

ul de conducte al NA

TO

(NA

TO

Pipeline System)

NU

C – C

omisia N

AT

O-U

craina ( NA

TO

-Ukraine C

omm

ission)O

AE

– Operation A

ctive Endeavour

OC

C – C

onceptul Capabilitãþilor O

peraþionale (Operational C

apabilitiesC

oncept )O

EC

D – O

rganizaþia pentru Cooperare ºi D

ezvoltare Econom

icã

(Organisation for E

conomic C

o-operation and Developm

ent)O

NU

– Organizaþia N

aþiunilor Unite

OSC

E – O

rganizaþia pentru Securitate ºi Cooperare în E

uropa ( Orga-

nization for Security and Co-operation in E

urope)PA

BSE

C – A

dunarea Parlamentarã a O

rganizaþiei pentru Cooperare

Econom

icã la Marea N

eagrã ( Parliamentary A

ssembly of the B

lack SeaE

conomic C

o-operation )PA

P-DIB

– Parteneriatul privind construirea instituþiilor de apãrare(Partnership A

ction Plan on Defence Institution B

uilding)PA

RP

– Procesul de P

lanificare ºi Analizã al P

arteneriatului ( Planningand R

eview Process)

PC

A – A

corduri de Parteneriat ºi C

ooperare (Partnership and C

o-operation A

greements )

PER

MIS – Secretariatul Internaþional Perm

anent al Organizaþiei pentru

Cooperare E

conomicã la M

area Neagrã (Perm

anent InternationalSecretariat of the O

rganization of the Black Sea E

conomic C

o-operation )P

ESA

– Politica Europeanã de Securitate ºi de A

pãrare

CSC

E – C

onferinþa pentru Securitate ºi Cooperare în E

uropa(C

onference for Security and Co-operation in E

urope)C

SI – Com

unitatea Statelor Independente

DO

KA

P – P

roiectul de Telecomunicaþii din E

stul Mãrii N

egre (Eastern

Black Sea Telecom

munications Project )

EA

PC

– Consiliul P

arteneriatului Euroatlantic (E

uro-Atlantic

Partnership Council)

EN

P – Politica E

uropeanã de Vecinãtate ( European N

eighbourhoodPolicy)

FM

I – Fondul Monetar Internaþional (International M

onetary Fund)F

YRO

M – Fosta R

epublicã Iugoslavã a Macedoniei ( Form

er YugoslavR

epublic of Macedonia)

GB

SA-W

G – G

rupul de lucru privind Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre( G

reater Black Sea A

rea – Working G

roup)G

UA

M – O

rganizaþie de cooperare compusã din G

eorgia, Ucraina,

Azerbaidjan ºi R

epublica Moldova

GU

EU

– gazoductul Georgia-U

craina-UE

ICB

SS – Centrul Internaþional pentru Studii asupra M

ãrii Negre

( International Centre for B

lack Sea Studies)IC

E – Iniþiativa C

entral Europeanã (C

entral European Initiative)

INO

GA

TE

– program finanþat de U

niunea Europeanã privind

Transportul Interstatal de Petrol ºi Gaze (Interstate O

il and Gas Transport

to Europe)IPA

P – P

lan Individual de Acþiune (Individual Partnership A

ction Plan)IP

P – P

lan Individual al Parteneriatului ( Individual P

artnershipProgram

me)

ISAF

– Forþa Internaþionalã de Asistenþã pentru Securitate din

Afganistan (International Security A

ssistance Force)K

FO

R – K

osovo Force

166167

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11



PE

SC – Politica E

xternã ºi de Securitate Com

unã a Uniunii E

uropeneP

ET

RA

– Zona de Transport Paneuropean ( Pan-European Transport

Area)P

fP – Parteneriatul pentru Pace (Partnership for Peace)

PSE

SE – P

actul de Stabilitate pentru Europa de Sud-E

stR

EM

N – R


ãrii Negre

SAC

– Senior Advisory C

ouncilSE

CI – Iniþiativa de C

ooperare în Sud-Estul E

uropei (Southeast European

Co-operative Initiative)

SED

M – R

euniunea Miniºtrilor A

pãrãrii din Þãrile E

uropei de Sud-Est

( South East D

efense Ministerial Process)

SEE

– Strategia Europeanã a E

nergiei

SEE

BR

IG – B

rigada Multinaþionalã de P

ace din Sud-Estul E

uropei( South-E

astern Europe B

rigade)SE

EC

AP

– Docum

ent comun privind evaluarea riscurilor de securitate

pentru Europa de Sud (South E

ast Europe C

omm

on Assessm

ent Paper onR

egional Security Challenges and O

pportunities )SE

EC

P – Procesul de Cooperare în E

uropa de Sud-Est (South-E

ast Euro-

pean Co-operation Process )

SEE

GR

OU

P – G

rupul director pentru cooperare în probleme de

securitate în Europa de Sud-E

st (South East E

urope Security Co-operation

Steering Group )

SEE

SIM – R

eþeaua de Simulare din Sud-E

stul Europei (Southeastern

Europe Sim

ulation)SIM

IHO

– Reþeaua de C

onectare prin Satelit a Spitalelor Militare

( Satellite Interconnection of Military H

ospitals)SP

PD

– Strategic Pipeline Protection Departm

entST

AR

T – T

ratatul privind Reducerea A

rmelor Strategice (Strategic

Arm

s Reduction Treaty)

TA

CIS – A

sistenþã tehnicã pentru Com

unitatea Statelor Independente(Technical A

id to the Com

monw

ealth of Independent States)T

AE

– Reþeaua internaþionalã de com

unicaþii prin fibrã opticã Trans

Asia-E

uropaT

EN

– Reþeaua T

ranseuropeanã de Transport ( Trans-E

uropeanN

etworks)

TE

T – Telecom

unicaþii Transeuropene (Trans-European Telecom

-m

unications )T

RA

CE

CA

– Coridorul de Transport E

uropa-Caucaz-A

sia (TransportC

orridor Europe-C

aucasus-Asia)

UE

– Uniunea E

uropeanãU

NO

MIG

– Misiunea de O

bservare din Georgia a O

rganizaþiei Naþiunilor

Unite ( U

nited Nations O

bserver Mission in G

eorgia)U

SDE

– Departam

entul pentru Energie al Statelor U

nite ( United States

Deparm

ent of Energy)

WC

O – O

rganizaþia Mondialã a V

ãmilor (W

orld Custom

s Organization)

168

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 11

Redactor: D

ana-Irina Voicu

Layout: Maria D

umitru

Tiparul executat de Tipografia SEMN

E ’94

coo rdon ii - ispaim.mapn.ro · proliferarea armelor de distrugere în masã, democratizare ºi...

Documents