cras-sindromul rom albnegru

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROM• Cruch-syndrom– E. BywatersCruch-syndrom– E. Bywaters ş şi, D. Beale (1941)i, D. Beale (1941)• AsfexiaAsfexia traumatică a ţesuturilor moi – N. Pirogov traumatică a ţesuturilor moi – N. Pirogov

(18(18661)1)• Toxicoza traumatică – N. Elanschii (1951)Toxicoza traumatică – N. Elanschii (1951)• Синдром длительного раздавливания Синдром длительного раздавливания – M. Kuzin – M. Kuzin

(1959)(1959)• Синдром длительного сдавления Синдром длительного сдавления – M. Kuzin (1969)– M. Kuzin (1969)• Sindromul striviriiSindromul strivirii• Sindromul BywatersSindromul Bywaters• Sindromul miorenalSindromul miorenal• Sindromul poziţionalSindromul poziţional

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROM

Definiţia craş-sindromuluiDefiniţia craş-sindromului : este : este o patologie poliorganică cauzată o patologie poliorganică cauzată de compresia de lungă durată a de compresia de lungă durată a ţesuturilor moi a membrelor, ţesuturilor moi a membrelor, sectorului pelvian şi a capului.sectorului pelvian şi a capului.

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMDouă noţiuni chee:Două noţiuni chee:a) a) Compresiune de lungă duratăCompresiune de lungă durată – o durată a – o durată a

dereglărilor de circulaţie sangvină după dereglărilor de circulaţie sangvină după care în ţesuturile ischemizate survin care în ţesuturile ischemizate survin schimbări morfologice ireversibile. Durata schimbări morfologice ireversibile. Durata compresiei ce depăşeşte 2 ore – este compresiei ce depăşeşte 2 ore – este convenită ca lungă durată. Coraportul convenită ca lungă durată. Coraportul între durata compresiunei şi schimbările între durata compresiunei şi schimbările morfologice în ţesuturile comprimate morfologice în ţesuturile comprimate (ischemizate) este direct proporţional: cu (ischemizate) este direct proporţional: cu cât durata este mai mare cu atât şi cât durata este mai mare cu atât şi dereglările morfologice sunt mai grave;dereglările morfologice sunt mai grave;

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMDouă noţiuni chee:Două noţiuni chee:b) b) Regiunile anatomice supuse Regiunile anatomice supuse

compresiuneicompresiunei: raportul între : raportul între dimensiunele, volumul sectoarelor dimensiunele, volumul sectoarelor comprimate şi gradul de gravitate a comprimate şi gradul de gravitate a craş-sindromului este direct craş-sindromului este direct proporţional : cu cât regiunile proporţional : cu cât regiunile comprimate sunt mai mari, mai comprimate sunt mai mari, mai bogate în ţesut muscular cu atât mai bogate în ţesut muscular cu atât mai gravă va fi clinica şi evoluţia craş-gravă va fi clinica şi evoluţia craş-sindromului.sindromului.


Sectoarele comprimate:Sectoarele comprimate:

- membrele întregi, unele sectoare ale lor;- membrele întregi, unele sectoare ale lor;- regiunea pelviană, fără mari, grave - regiunea pelviană, fără mari, grave

leziuni, destrucţii a organelor viscerale, leziuni, destrucţii a organelor viscerale, vaselor majistrale a cavităţii pelvisului;vaselor majistrale a cavităţii pelvisului;

- ţesuturile moi a capului, fără grave - ţesuturile moi a capului, fără grave destrucţii a craniului, creerului.destrucţii a craniului, creerului.


Compresiunea cutiei toracice cauzează Compresiunea cutiei toracice cauzează „asfixia traumatică” cu dereglări grave „asfixia traumatică” cu dereglări grave a respiraţiei şi bolnavul poate deceda a respiraţiei şi bolnavul poate deceda până la noţiunea de compresie de până la noţiunea de compresie de lungă durată (peste 2 ore).lungă durată (peste 2 ore).

Compresiunea ţesuturilor moi în Compresiunea ţesuturilor moi în regiunea abdomenului se va manifesta regiunea abdomenului se va manifesta şi cu leziuni a organelor viscerale şi cu leziuni a organelor viscerale abdominale, care deasemeni şi până la abdominale, care deasemeni şi până la 2 ore pot cauza decesul traumatizatului.2 ore pot cauza decesul traumatizatului.


Frecvenţa craş-sindromuluiFrecvenţa craş-sindromului• În seismul din Ashabad (1948) – 3,8%În seismul din Ashabad (1948) – 3,8%• În seismul din Iugoslavia (1960)– 5,5%În seismul din Iugoslavia (1960)– 5,5%• În seismul din Italia (1963) – 21,8%În seismul din Italia (1963) – 21,8%• În seismul din Armenia (1988): În seismul din Armenia (1988):

Iu. Sapoşnicov – 50% Iu. Sapoşnicov – 50%

E. Necaev cu coaut – 3,8%E. Necaev cu coaut – 3,8%

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMÎn funcţie de regiunele comprimate:În funcţie de regiunele comprimate:

• gamba şi piciorul – 36,7%gamba şi piciorul – 36,7%• întregul membru inferior–17,9%întregul membru inferior–17,9%• antebraţ, maînă – 9,5%antebraţ, maînă – 9,5%• întregul membru toracic– 8,3%întregul membru toracic– 8,3%• coapsa – 5,4%coapsa – 5,4%• braţul – 4,2%braţul – 4,2%• policompresiuni:policompresiuni:

cu predominaţia membrului pelvin – 10,1%cu predominaţia membrului pelvin – 10,1% cu predominaţia membrului toracic – 4,7%cu predominaţia membrului toracic – 4,7%

• compresiunea concomitentă (asociată) şi a toracelui, compresiunea concomitentă (asociată) şi a toracelui, abdomenului – 4,2%abdomenului – 4,2%


La bolnavi cu craş-sindrom predomină La bolnavi cu craş-sindrom predomină compresiunea membrelor – 81% din ele compresiunea membrelor – 81% din ele membrul pelvin – 59%. În 39% craş-membrul pelvin – 59%. În 39% craş-sindromul este asociat cu fracturi a sindromul este asociat cu fracturi a locomotorului, traumatisme craniene, locomotorului, traumatisme craniene, vertebrale.vertebrale.

Letalitatea în craş-sindromul de Letalitatea în craş-sindromul de manifestare clasică este de 66-75%.manifestare clasică este de 66-75%.


Patogenia Craş-sindromului

Dintre multitudinea de reacţii patologice ce se produc în organismul supus gravei compresiuni sunt 3 factori principali ai patogeniei:

1) factorul neuro-reflector

2) intoxicaţia traumatică

3) plasmo- şi limforeea

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMPatogenia Craş-sindromului

1) 1) factorul neuro-reflectorfactorul neuro-reflector sau factorul algic sau factorul algic• cu el debutează compresiunea cu manifestarea cu el debutează compresiunea cu manifestarea

fazei erectile a şocului compresional (durata fazei erectile a şocului compresional (durata până la 1 - 1,5 ore) apoi faza torpidă a acestui până la 1 - 1,5 ore) apoi faza torpidă a acestui şoc.şoc.

• după eliberare pe durata de 10 - 30 minute se după eliberare pe durata de 10 - 30 minute se repetă faza erectilă a şocului postcompresional repetă faza erectilă a şocului postcompresional – sau debutul craş-sindromului, cu ulterioara – sau debutul craş-sindromului, cu ulterioara clinică a acestui sindrom.clinică a acestui sindrom.


2) 2) Toxicoza traumaticăToxicoza traumatică – endotoxemia organismului – endotoxemia organismului cauzată de:cauzată de:

• absorbţia din sectoarele comprimate a produselor absorbţia din sectoarele comprimate a produselor metabolismului nefinalizat (acidul lactic, produse metabolismului nefinalizat (acidul lactic, produse histaminice şi alt.) cu declanşarea unei acidoze histaminice şi alt.) cu declanşarea unei acidoze metabolice;metabolice;

• absorbţia din ţesuturile necrotizate, necrotizabile absorbţia din ţesuturile necrotizate, necrotizabile prioritar din ţesuturile musculare: mioglobina – prioritar din ţesuturile musculare: mioglobina – 75%, creatinin – 70%, 66% - potasiu (K), 75% - 75%, creatinin – 70%, 66% - potasiu (K), 75% - fosfor şi alt.fosfor şi alt.


2) 2) Toxicoza traumaticăToxicoza traumatică – endotoxemia organismului – endotoxemia organismului cauzată de:cauzată de:

• Decompensarea funcţiei organelor pentru Decompensarea funcţiei organelor pentru detoxicaţie (renichii, ficatul, aparatul dijestiv, detoxicaţie (renichii, ficatul, aparatul dijestiv, pielea şi alt.)pielea şi alt.)

Endoxemia poate fi:Endoxemia poate fi:

- compensată- compensată

- subcompensată- subcompensată

- decompensată- decompensată


3) 3) Plasmo- şi limforeeaPlasmo- şi limforeea în sectoarele în sectoarele compresiunei şi în alte regiuni compresiunei şi în alte regiuni anatomice ale corpului:anatomice ale corpului:

• maxima plasmoree are loc în primele 2 maxima plasmoree are loc în primele 2 ore după decompresiune, cu creşterea ore după decompresiune, cu creşterea compresiunei vaselor sangvine cu compresiunei vaselor sangvine cu continuarea ischemiei segmentelor fost continuarea ischemiei segmentelor fost compresate.compresate.

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMDereglările în renichi:Dereglările în renichi:

- în perioada compresiunei din cauza - în perioada compresiunei din cauza catenolaminelor se spasmatizează catenolaminelor se spasmatizează arteriolele sistemului periferic, inclusiv şi arteriolele sistemului periferic, inclusiv şi a rănilor; spasmul ce depăşeşte 2 ore a rănilor; spasmul ce depăşeşte 2 ore cauzează necroza stratului cortical renal;cauzează necroza stratului cortical renal;

- după eliberarea din compresiune - după eliberarea din compresiune hipovolemia accelerată cauzată de hipovolemia accelerată cauzată de plasmo- şi limforeea cauzează aceeaşi plasmo- şi limforeea cauzează aceeaşi dereglare a circulaţiei sangvine a dereglare a circulaţiei sangvine a renichilor;renichilor;

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMDereglările în renichi:Dereglările în renichi:

- după decompresie mioglobina - după decompresie mioglobina absorbită din focarul absorbită din focarul compresional circulă prin patul compresional circulă prin patul sangvin, iar după filtrarea sangvin, iar după filtrarea renală în mediul acid al urinei renală în mediul acid al urinei primare devine insolubilă şi se primare devine insolubilă şi se sedimentează, obturând sedimentează, obturând canaliculile renale, blocând canaliculile renale, blocând renii – renul mioglobinic renii – renul mioglobinic apreciat de patanatomişti, iar apreciat de patanatomişti, iar cliniciştii determină oliguria, cliniciştii determină oliguria, anuria şi uremia.anuria şi uremia.

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMGradele de gravitate a Craş-sindromuluiGradele de gravitate a Craş-sindromului

M. Kuzin (1969) determina 4 grade de gravitate a craş-M. Kuzin (1969) determina 4 grade de gravitate a craş-sindromului în funcţie de durata (expoziţia) sindromului în funcţie de durata (expoziţia) compresiunei şi regiunele supuse traumatizării:compresiunei şi regiunele supuse traumatizării:

gr. I – compresiunea segmentelor distale a membrelor cu gr. I – compresiunea segmentelor distale a membrelor cu o durată până la 4 ore;o durată până la 4 ore;

gr. II – compresiunea segmentelor membrelor pe o durată gr. II – compresiunea segmentelor membrelor pe o durată de 4-6 ore;de 4-6 ore;

gr. III – compresiunea unui membru pelvin sau şi cu alte gr. III – compresiunea unui membru pelvin sau şi cu alte segmente pe o durată de 6-8 ore - forma clasică a craş-segmente pe o durată de 6-8 ore - forma clasică a craş-sindromului;sindromului;

gr. IV – compresiunea a ambelor membre pelvine pe gr. IV – compresiunea a ambelor membre pelvine pe durata de 6-8 şi mai multe ore.durata de 6-8 şi mai multe ore.


În Armenia (1988) după datele E. Necaev În Armenia (1988) după datele E. Necaev şi coaut (1993) au fost bolnavi cu craş-şi coaut (1993) au fost bolnavi cu craş-sindrom:sindrom:

gr. I – 22,0%gr. I – 22,0%

gr. II – 42,9% gr. II – 42,9%

gr. III – 35,1%gr. III – 35,1% 78%

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMClinica Craş-sindromuluiClinica Craş-sindromului

Perioada compresiuneiPerioada compresiunei• Compresiunea se începe brusc, pe neaşteptateCompresiunea se începe brusc, pe neaşteptate• Dureri mari cu manifestări clinice a fazei erecţile a Dureri mari cu manifestări clinice a fazei erecţile a

şocului compresional: şocului compresional: • ajitaţie, acţiuni necoordonateajitaţie, acţiuni necoordonate• comportare neadecvatăcomportare neadecvată• setesete• respiraţie mai frecventărespiraţie mai frecventă• tahicardie moderatătahicardie moderată• tensiunea arterială sistolică normală sau ridicată uşortensiunea arterială sistolică normală sau ridicată uşor

• în faza torpidă cu manifestări de aprofundare a în faza torpidă cu manifestări de aprofundare a decompensării cardiace, cerebrale, pulmonare şi alt.decompensării cardiace, cerebrale, pulmonare şi alt.


În perioada de decompresiune – în craş-În perioada de decompresiune – în craş-sindrom clinica are sindrom clinica are 3 perioade (M. Kuzin, 3 perioade (M. Kuzin, 1969)1969)::

I. I. Perioada precocePerioada precoce – dereglărilor acute – dereglărilor acute cardiovasculare cu o durată de 1-3 zile şi cardiovasculare cu o durată de 1-3 zile şi este cauzată de:este cauzată de:

- hipovolemia progresivă cauzată de - hipovolemia progresivă cauzată de edematizarea accelerată a sectoarelor edematizarea accelerată a sectoarelor compresate;compresate;

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMPerioada precocePerioada precoce

- - hiperpotasemia (hiperkaliemia), hiperfosfatemia hiperpotasemia (hiperkaliemia), hiperfosfatemia cu manifestările clinice: cu manifestările clinice:

• apariţia durerilor retrosternaleapariţia durerilor retrosternale• dispneedispnee• bradicardiabradicardia• slăbiciune muscularăslăbiciune musculară• convulsii periodiceconvulsii periodice• creşterea K în plasmă până la 6 mmol/lcreşterea K în plasmă până la 6 mmol/l

- intoxicaţia generală a organismului cu metaboliţii - intoxicaţia generală a organismului cu metaboliţii biologic activi a endoxemiei.biologic activi a endoxemiei.

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMManifestările generale în perioada I:Manifestările generale în perioada I:

• bolnavul în cunoştinţă dar omnobilat;bolnavul în cunoştinţă dar omnobilat;• prezintă dureri proprioceptive în regiunele prezintă dureri proprioceptive în regiunele

compresate;compresate;• slăbiciune, greţuri, vome, săte;slăbiciune, greţuri, vome, săte;• transpiraţii reci;transpiraţii reci;• paliditatea, cianotizarea tegumentelor;paliditatea, cianotizarea tegumentelor;• hipotonie arterială sistolică în funcţie de hipotonie arterială sistolică în funcţie de

gradul gravităţii patologiei;gradul gravităţii patologiei;• tahicardie.tahicardie.

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMPerioada precocePerioada precoce

Local în sectoarele fost compresate:Local în sectoarele fost compresate:

- pe pielea segmentelor compresate pot fi amprentele - pe pielea segmentelor compresate pot fi amprentele suprafeţelor obiectelor de compresie;suprafeţelor obiectelor de compresie;

- paliditatea tegumentară, cianotizare, apoi culoare de - paliditatea tegumentară, cianotizare, apoi culoare de mramoră;mramoră;

- creşte edemul rapid – cu 8-10 cm mai mare în diametru - creşte edemul rapid – cu 8-10 cm mai mare în diametru de cât segmentele contrlaterale sănătoase;de cât segmentele contrlaterale sănătoase;

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMPerioada precocePerioada precoce- apar flictene – bule tensionate care se deschid la - apar flictene – bule tensionate care se deschid la

mici traumatizări sau de la sine;mici traumatizări sau de la sine;

- dispariţia pulsaţiei arteriale a segmentelor - dispariţia pulsaţiei arteriale a segmentelor compresate din cauza edemului masiv.compresate din cauza edemului masiv.

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMII. II. Perioada intermediarăPerioada intermediară – insuficienţei renale acute – cu – insuficienţei renale acute – cu

o durată de 4-18 zileo durată de 4-18 zile• slăbiciune generală, apatie, adinamie;slăbiciune generală, apatie, adinamie;• omnobilaţia profundă, până la comă;omnobilaţia profundă, până la comă;• dureri în regiunea lombară din cauza edemului renal dureri în regiunea lombară din cauza edemului renal

sub capsula fibroasă, uneori cu defans muscular şi sub capsula fibroasă, uneori cu defans muscular şi clinica pseudoabdomenului acut;clinica pseudoabdomenului acut;

• manifestările de intoxicaţie cu vome în continuu;manifestările de intoxicaţie cu vome în continuu;• creşterea progresivă a uremiei, asotemiei, creatinului creşterea progresivă a uremiei, asotemiei, creatinului

în plasma sangvină;în plasma sangvină;• anemia;anemia;• miocardiodistrofia;miocardiodistrofia;• nefropatia toxică.nefropatia toxică.

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMMaximala frecvenţă a decesului bolnavilor Maximala frecvenţă a decesului bolnavilor

în perioada II poate avea loc în în perioada II poate avea loc în intervalul zilelor 6-12 (în mediu către intervalul zilelor 6-12 (în mediu către ziua 7) din cauza:ziua 7) din cauza:

• hiperpotasemiei (hiperkaliemiei)hiperpotasemiei (hiperkaliemiei)• uremieiuremiei• sepsisului din focarul sectoarelor sepsisului din focarul sectoarelor

compresate şi focarelor septice compresate şi focarelor septice metastatice (pneumonie, endocardită, metastatice (pneumonie, endocardită, tromboflebite, stomatite şi alt.)tromboflebite, stomatite şi alt.)

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMIII. III. Perioada tardivăPerioada tardivă – de recuperare cu predominarea – de recuperare cu predominarea

manifestărilor clinice locale în sectoarele manifestărilor clinice locale în sectoarele compresate:compresate:

- se restabileşte funcţia - se restabileşte funcţia

organelor viscerale cu organelor viscerale cu

o insuficienţă cronicăo insuficienţă cronică

a lor;a lor;

- ţesuturile necrotizate - ţesuturile necrotizate

se înlocuesc cu ţesut se înlocuesc cu ţesut

conjunctiv;conjunctiv;

- scade edemul tesular, - scade edemul tesular,

durerile locale;durerile locale;


Perioada tardivăPerioada tardivă

- rămân redori articulare, segmente-membre - rămân redori articulare, segmente-membre afuncţionale;afuncţionale;

- sechele a complicaţiilor infecţioase (osteită - sechele a complicaţiilor infecţioase (osteită cronică, defecte osoase, tegumentare şi alt.);cronică, defecte osoase, tegumentare şi alt.);

- neuropatii grave;- neuropatii grave;

- dereglări trofice cu ulceraţii.- dereglări trofice cu ulceraţii.

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMPrimul ajutorPrimul ajutor

Scopul Scopul - profilaxia - profilaxia hipovolemiei şi intoxicaţiei hipovolemiei şi intoxicaţiei accelerateaccelerate

- eliberarea traumatizatului din - eliberarea traumatizatului din compresiecompresie

- aplicarea garoului la baza - aplicarea garoului la baza membrului comprimatmembrului comprimat

- pansament aseptic (la - pansament aseptic (la necesitate)necesitate)

- pansament compresiv pe tot - pansament compresiv pe tot membrul compresat de la membrul compresat de la baza lui spre periferiebaza lui spre periferie

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMPrimul ajutorPrimul ajutor

Scopul Scopul - profilaxia hipovolemiei şi intoxicaţiei - profilaxia hipovolemiei şi intoxicaţiei accelerateaccelerate

- scoaterea garoului. Garoul nu se scoate la o - scoaterea garoului. Garoul nu se scoate la o compresiune de 15 ore şi mai mult.compresiune de 15 ore şi mai mult.

- hipotermia locală (16-18- hipotermia locală (16-18ººCC))

- imobilizarea pentru transportare- imobilizarea pentru transportare

- antidoloranţi- antidoloranţi

- saturarea cu mult lichid alcalin (soluţie de 2% de - saturarea cu mult lichid alcalin (soluţie de 2% de NaHCO3)NaHCO3)

- evacuarea de urgenţă.- evacuarea de urgenţă.

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMAjutor medicalAjutor medical

1.) Efectuarea componentelor primului ajutor în 1.) Efectuarea componentelor primului ajutor în cazurile neaplicării lui.cazurile neaplicării lui.

2.) Infuzia substituenţilor de sînge coloidali şi cristaloizi2.) Infuzia substituenţilor de sînge coloidali şi cristaloizi

3.) Profilaxia hipercaliemiei (clorid de calciu, gluconat 3.) Profilaxia hipercaliemiei (clorid de calciu, gluconat de calciu, soluţie de NaCl şi alt. )de calciu, soluţie de NaCl şi alt. )

4.) Continuarea hipotermiei locale4.) Continuarea hipotermiei locale

5.) Asistenţa simptomatică5.) Asistenţa simptomatică

6.) Profilaxia complicaţiilor locale infecţioase 6.) Profilaxia complicaţiilor locale infecţioase (antibiotice, ser, anatoxină antitetanică)(antibiotice, ser, anatoxină antitetanică)

7.) Administrarea preparatelor antidolorante-intra 7.) Administrarea preparatelor antidolorante-intra vascularvascular

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMTratamentul craş sindromuluiTratamentul craş sindromului

1.) Tratamentul intoxicaţiei organismului:1.) Tratamentul intoxicaţiei organismului:• substituienţi ai sîngelui coloidali, substituienţi ai sîngelui coloidali,

cristaloizicristaloizi• hemosorbţiahemosorbţia• hemodializahemodializa

2.) Restabilirea volumului de sînge circulant 2.) Restabilirea volumului de sînge circulant

3.) Restituţia funcţiei renale3.) Restituţia funcţiei renale• diureticediuretice• hemodializahemodializa

CCRAŞ SINDROMRAŞ SINDROMTratamentul craş sindromuluiTratamentul craş sindromului

4.) Preparate cardiotonice4.) Preparate cardiotonice5.) Preparate antidolorante pentru 5.) Preparate antidolorante pentru

diminuarea sindromului algicdiminuarea sindromului algic6.) Tratamentul chirurgical:6.) Tratamentul chirurgical:• fasciotomii decompresivefasciotomii decompresive• amputaţii şi exarticulaţiiamputaţii şi exarticulaţii• intervenţii în consecinţe (sechele) locale intervenţii în consecinţe (sechele) locale

a segmentelor fost compresate.a segmentelor fost compresate.

cras-sindromul rom albnegru

Documents