creditul bancar, instrument de ﬁ nanare a societăilor...

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 9 / 2019 99

Creditul bancar, instrument de fi nanţare a societăţilor comerciale

Conf. univ. dr. Florin Paul Costel LILEA (fl [email protected])

Universitatea Artifex din București

Drd. Doina AVRAM ([email protected])

Academia de Studii Economice din București

Drd. Alexandru BADIU ([email protected])


Drd. Doina BUREA ([email protected])


Abstract

Problema fi nanțării societăților comerciale este una de maximă

importanță pentru orice agent economic. Fără existența unor surse certe de

fi nanțare, societatea comercială nu își poate pune în aplicare planul de activitate

pe care și l-a dorit. Din acest punct de vedere sursele proprii nu sunt întotdeauna

îndestulătoare și de aceea pentru a-și completa sursele de venituri societatea

comercială este nevoită să recurgă de foarte multe ori la împrumuturi bancare.

Creditul bancar devine un instrument de fi nanțare certă a oricărei societăți

comerciale. Desigur, în sistemul pieței fi nanciar-bancare este difi cil de găsit aceste

credite, care să asigure pe deplin o fi nanțare corectă și, de aceea, de cele mai

multe ori, se recurge la alte forme de asociere, de cooperare sau de identifi carea

altor surse în afara celor care trebuie avute în vedere la întocmirea planurilor de

afaceri. De cele mai multe ori, un plan de afaceri care se bazează pe coperarea

cu o bancă este unul care poate să dea rezultate, dar în același timp trebuie avut

în vedere că sistemul de creditare comercială este unul care nu benefi ciază pentru

moment în România de cele mai favorabile condiții, în sensul că, rata dobânzii de

creditare este mult mai ridicată decât dobânda care se plătește pentru economiile

și rezervele pe care agenții economici le direcționează către băncile comerciale.

Cuvinte-cheie: credit bancar, fi nanțare, indicator macroeconomic,

capitalizare, risc de creditare, clienți nebancari, credite nerambursabile

Clasifi carea JEL: G21, H81, M21

Introducere

In ultimii ani, creditarea a luat amploare in toata regiunea Europei

Centrale si de Est, iar extinderea rapida a creditelor este estimata sa continue in

toate pietele din zona, condusa de segmentul de retail, capitol la care Romania

se claseaza pe locul trei in regiune dupa Rusia si Serbia (grupul Unicredit).

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 9 / 2019100

Analiza indicatorilor macroeconomici releva mentinerea ritmului

ridicat al cresterii economice. Totusi, expansiunea cererii interne continua sa

depaseasca semnifi cativ capacitatea de raspuns a ofertei. Procesul de dezinfl atie

s-a intrerupt in principal ca efect al socurilor de natura ofertei (ajustari ample

ale preturilor administrate, combustibililor si regimului accizelor), dar si al

mentinerii presiunilor din partea cererii agregate.

Literature review

Anghel (2015) a analizat rolul creditului în economie. Anghel și

Anghelache (2018) au realizat un studiu referitor la portofoliul de credite.

Anghelache și Bodo au analizat aspectele generale ale gestionării riscului de

credit (2018). O temă similară este studiată și de Anghel, Popescu, Sfetcu și

Mirea (2018). Anghelache, Anghel, Soare și Badiu (2016) au abordat aspecte

privind performanţa fi nanciară a creditului și debitorului. Anghelache (2010)

a analizat principalele modele de măsurare a performanţelor și riscurilor

fi nanciare. Anghelache, Dumbravă și Sfetcu (2009) au prezentat elemente ale

managementului riscurilor bancare. Cipovová și Dlasková (2016) au efectuat

o analiză comparativă a diferitelor metode de gestionare a riscului de credit.

Gasha și colab. (2009) au prezentat ultimele evoluții din domeniul modelării

riscului de credit. Gavalas și Syriopoulos (2014), precum și Goyal (2005) au

tratat aspecte ale riscurilor bancare. Hakens și Schnabel (2010) au cercetat

implicațiile transferului riscului de credit. Miller (2014) s-a referit la rolul

managementului riscului. Mirzaei, Moore și Liu (2013) au încercat să identifi ce

dacă structura pieței are infl uență asupra rentabilității și stabilității băncilor.

Norden și Kampen (2015) a studiat dinamica creditului comercial. Pasiouras

și Kosmidou (2007) au studiat factorii care infl uențează rentabilitatea băncilor

din Uniunea Europeană.

Metodologia cercetării, date, rezultate și discuții

• Evolutia creditului bancar

In anul 2010 sistemul bancar era compus din 42 de institutii; ponderea

capitalului majoritar privat se ridica la 94,6 la suta, iar cea a capitalului strain

era 68 la suta (cu 1,7 puncte procentuale peste nivelul inregistrat la sfarsitul

anului anterior).

Procesul de capitalizare a sistemului bancar a continuat si in perioada

analizata prin fi nalizarea ultimei etape de majorare graduala a limitei minime a

capitalului social si a fondurilor proprii, prevazuta prin Normele nr. 11/2008 (

de la 320 miliarde lei la 370 miliarde lei pana la 31 mai 2018). In acest context,

la fi nele lunii iunie 2010, nivelul de capitalizare era superior celui înregistrat

în decembrie 2018 cu 8,6 ia sută în termeni nominali.


După primele şase luni ale anului 2017, valoarea activului bilantier

agregat net se majorase în termeni reali cu 12,2 la sută (până Ia 703.555,8

miliarde RON), dinamică susţinută de continuarea intensifi cării activităţii de

creditare a clientelei nebancare (+12,2 la sută, chiar dacă într-un ritm mai redus

decât cel consemnat în a doua parte a anului 2017) şi de creşterea plasamentelor

interbancare (+7,2 la sută, ca urmare a menţinerii la un nivel ridicat a dobânzii

la depozitele atrase de BNR). In sens contrar a acţionat scăderea volumului

de operaţiuni cu titluri de stat cu 3,1 la sută în luna iunie faţă de decembrie

2018, pe fondul diminuării alractivităţii acestui gen de plasamente. In ceea ce

priveşte gradul de concentrare a activelor bancare la nivelul primelor cinci

instituţii fi nanciare (BCR, BRD, Raiff eisen Bank, CEC şi Banc Post), acesta

s-a redus comparativ cu sfârşitul anului 2017 cu 0,5 puncte procentuale, până

la un nivel de 61,2 la suta.

Consolidarea procesului de creditare a economiei este refl ectată şi

de datele furnizate de Centrala Riscurilor Bancare, conform ca rom volumul

creditelor şi angajamentelor asumate de sistemul bancar a crescut în iunie

2018 cu 34,5 la sută în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior

şi cu 17,3 la sută faţă de decembrie 2017. Cu toate că cele mai multe resurse

fi nanciare au fost îndreptate în continuare către sectorul industriei, ponderea

acestora în totalul creditelor şi angajamentelor asumate de sistemul bancar

se afl ă pe un trend descendent (39,4 la sută în iunie, faţă de 42,3 la sută în

decembrie 2017 şi 45,9 la sută în iunie 2017), sectoarele care au avut de câştigat

de pe urma acestei evoluţii fi ind cel al serviciilor şi al activităţilor fi nanciare

(situaţie justifi cată de importanţa crescândă a acestora în economie).

Conduita prudentă a politicii monetare {rata dobânzii de intervenţie a

fost menţinută Ia un nivel de 21,25 la sută de Ia sfârşitul anului anterior (nivel

care a fost stabilit în noiembrie 2017, după trei ajustări crescătoare succesive, pe

fondul îngrijorării privind majorarea defi citului de cont curent, apreciindu-se

că o mare parte a dezechilibrului extern este potenţat de creşterea cererii interne

într-un ritm superior capacităţii de producţie, fenomen susţinut în principal

de creditul de consum) până în luna iunie 2018, când s-a decis diminuarea

acesteia cu 0,5 puncte procentuale} a temperat evoluţia componentei în Iei a

creditului neguvernamental, care în intervalul ianuarie-iunie 2018 a crescut

în termeni reali cu 93 la sută, comparativ cu 24,7 ia sutei în aceeaşi perioadă

a anului precedent şi cu 12,4 la sută în semestrul II 2017. Aprecierea reală

a leului faţă de principalele devize, precum şi dobânzile mult mai mici la

creditele în valută au condus însă la accelerarea dinamicii împrumuturilor în

euro şi dolari, a căror expansiune a depăşit ritmul de creştere înregistrat de

creditele şi angajamentele în lei (+27,9 la sută la euro şi +12,2 la sută la dolari

în iunie faţă de decembrie 2017).


In anul 2017 volumul total al creditelor este de 1.377.714 mld. RON

cu 288.824 mld. RON mai mult fata de anul 2016. Ponderea creditelor in PIB

a crescut la 15,9% cu 4.1% mai mult fata de anul 2016. Volumul creditelor acordate companiilor a reprezentat 11.9 % din PIB la sfârşitul anului, iar

creditele acordate populaţiei 4% din PIB. In ceea ce priveşte structura

creditului acordat populaţiei creditele imobiliare si ipotecare au volum

aproximativ 20.000 mld., iar creditele de consum 58.000 mld. RON. Se

observa ca ponderea creditelor de consum în total credite este de peste 75%.

Se observa si o creştere aproape dubla a creditelor acordate in euro fata de

anul anterior.

Creditul neguvernamental in 2018 a crescut cu 26% fata de 2017.

Volumul total al creditelor a fost de 4.293.973.15 mld. RON. Procentual in

PIB a reprezentat 17,5%o. Creditele in valuta au crescut cu 38,5% fata de

anul 2017, iar cele in lei cu 11,1% (creditul neguvernamental). Creditele

acordate companiilor au crescut de la 11,9% din PIB in 2017 la 12,5% din

PIB in 2018. Creditele acordate populaţiei au crescut cu 44.8% mai mult fata

de anul 2017. Creditele ipotecare si imobiliare au crescut cu 60,5% iar cele

de consum cu 39%. Un factor care a determinat creşterea creditului pentru

populaţie a fost o creştere a salariului cu 11,2% fata de decembrie 2017. Fata

de anul 2017 se observa o creştere a creditelor pe termen mediu cu 37,2%,

termen lung 61,1%, iar pe termen scurt de doar 9,2%. Se confi rma in acest

fel procesul de consolidare pe termen mediu si lung a surselor de creditare

ale băncilor comerciale. Tot in anul 2018 se urmăreşte menţinerea stabilităţii

macroeconomice si a sustenabilitatii fi nanţării defi citului programat.

• Dinamica si structura creditului neguvernamental pe monede

Anul 2016 cu o pondere in P1B de 19,2%. Volumul creditului a

crescut cu 331.450.806 mld. RON fata de anul 2018. Creşterea creditului

neguvernamental a fost cu 28,6%, mai temperata fata de anul 2018. La

creditele in valuta se observa ca acestea au crescut aproximativ cu 10.000

u.m. in fi ecare luna.

Activitatea de creditare din 2017 a depăşit estimările, datorită

performanţelor economice şi a consumului încă robust, înregistrându-se

creşteri semnifi cative ale împrumuturilor în moneda naţională. Volumul total

al creditelor in lei si valuta a fost de 922.589.040,06 mld. RON. Creditul

guvernamental net a înregistrat în luna octombrie a.c. un sold creditor de

21.415 milioane RON faţă de un sold creditor de 11.530 milioane RON în

luna septembrie 2017. La baza acestei evoluţii stau, în principal, doi factori:

creşterea contului de disponibilităţi în valută al Ministerului fi nanţelor Publice

deschis la Banca Naţională (+ 7.895,1 milioane RON), ca urmare a intrărilor


provenite din privatizarea Băncii Comerciale Române; majorarea soldului

Contului General al Trezoreriei Statului (+1.907,9 milioane RON), consecinţă

a încasării impozitelor trimestriale.

Creşterea împrumuturilor acordate instituţiilor fi nanciare nonbancare

a rămas robustă în 2017, în pofi da unor încetiniri ale ritmului de creştere,

ea urmare a recentei înăspriri a legislaţiei referitoare la sistemul fi nanciar

nonbancar. în lipsa defi cituluii bugetar, împrumuturile guvernamentale

au scăzut semnifi cativ, în vreme ce rezervele de stat au rămas constant pe

surplus. Ponderea creditului acordat gospodăriilor populaţiei in total credit

neguvernamental la sfârsitul lunii martie a fost de 44%. Creditele acordate

societăţilor comerciale in luna martie 2006 au fost cu 11 mld. RON mai mari

fata de martie 2017.

Câteva premise :

- In perioada 2015-2017, in România, creditarea a crescut in medie cu

25% pe an;

- In anul 2017, împrumuturile pe segmentul retail in Europa Centrala

si de Est a sporit cu o medie anuala de 31%. Cea mai mare creştere a fost

observata in Rusia, unde acest sector a urcat cu 56%. In Europa Centrala si

de Est, volumul de credite pentru persoane fi zice va avea o medie anuala de

creştere de 24%, in timp ce in zona euro, creşterea va fi de doar 6%.

- Astfel, se estima ca, pana in 2017, volumul ereditarii in România

sa crească in medie cu 25% pe an, o dinamica mai accentuata fi ind aşteptata

la nivelul creditului acordat populaţiei. Creditul acordat populaţiei, desi va

creste in continuare, nu va avea totuşi aceasi intensitate pe care a inregistrat-o

pana acum.

- Ca urmare a creşterii ereditarii, este de aşteptat ca depozitele

provenite de la -clientela nonbancara sa crească de asemenea. Pentru perioada

2015-2017, depozitele populaţiei au avut o creştere medie anuala de 18%.

- Depozitele au crescut ca urmare a creşterii veniturilor, a

performantelor economice si a credibilităţii sistemului bancar roman. Pe

viitor se estimează o uşoara încetinire a acestei creşteri ca urmare a dezvoltării

produselor alternative.

Pe termen lung apreciem ca probabilă o repliere a cererii de fi nanţare

către creditul pentru investiţii imobiliare, deoarece: piaţa creditului de consum

se va apropia de saturaţie; veniturile disponibile ale cetăţenilor vor creşte;

oferta de bunuri imobiliare se va îmbunătăţi; preţurile de pe piaţa imobiliară

sunt relativ ridicate; piaţa creditului ipotecar se va dinamiza prin intensifi carea

utilizării metodelor de fi nanţare de tipul emisiunii de obligaţiuni ipotecare şi al

securitizării creanţelor; au fost eliminate constrângerile de natură prudenţială

şi administrativă impuse asupra veniturilor solicitanţilor de credit (limitarea


gradului de îndatorare, limitarea creditării în valută); se manifestă o tendinţă

de îmbunătăţire a standardului de viață.

In februarie 2019, volumul total al creditelor a urcat la 77,094.9

milioane lei. Din acestea 22,644.9 milioane au fost acordate in Bucuresti.

Creditele acordate rezidentilor sunt majoritate cu o pondere de peste 99% iar

cele acordate nerezidentilor sunt in suma de 140,1 milioane lei.

• Elemente favorizante in expansiunea creditelor

Ponderea din PIB a economiilor populaţiei este mai mare decât cea a

creditelor (raport BNR). De asemenea, serviciul datoriei raportat la veniturile

nete incasate este inca sub nivelul european, dar in creştere rapida.

Mărirea salariilor in sectorul public a condus in anul 2017 la creşterea

creditului de consum si a gradului de îndatorare, in timp ce efectul introducerii

cotei unice a fost relativ neutru, se arata in Raportul asupra stabilităţii fi nanciare

2017.

Reforma fi scala nu a condus la creşterea creditului de consum sau a

gradului de indatorare.

Potrivit BNR, introducerea cotei unice a dus la mărirea veniturilor

disponibile la nivel agregat, insa distribuţia creşterilor salariale nu a fost

uniforma, deoarece au fost favorizate persoanele cu venituri mari. Conform

băncii centrale, defi citul bugetar de anul trecut, mai redus fata de cel

programat, s-a datorat reducerii cheltuielilor guvernamentale, in condiţiile in

care ponderea veniturilor a rămas constanta in produsul intern brut. Dinamica

creditului neguvernamental a pus cea mai mare presiune asupra infl aţiei, dar a

avut consecinţe si asupra defi citului de cont curent.

Economiile populaţiei ca procent in PIB si in câştigurile anuale s-au

majorat in 2005, in ciuda creşterii foarte mari a consumului, ceea ce arata ca

satisfacerea consumului s-a făcut mai ales prin împrumuturi.

In acelaşi timp, economiile in banci ale populaţiei au avut o evoluţie

pozitiva. Ele au crescut atât ca pondere in PIB, cat si raportat la veniturile

nete.

Structura creditului diferă insa fata de tarile din zona euro. pentru ca in

România cea mai mare parte a serviciului datoriei provine din creditul de

consum, care se acorda pe termene mai scurte si cu dobânzi mai mari. Ori,

ritmul de creştere a împrumuturilor bancare ale populaţiei a depăşit ritmul

de creştere a veniturilor, tendinţa care s-a accentuat in cea de-a doua parte a

anului 2017, ceea ce poate afecta onorarea plaţilor scadente in cazul stagnării

sau scăderii veniturilor sau a creşterii dobânzilor bancare, mai ales la valuta.

Premisele macroeconomice care au infl uenţat creşterea creditelor

sunt: continuarea dezinfl atiei; reducerea creditului guvernamental care are un


potenţial destabilizator asupra indatoririi excesive si prezintă un risc valutar;

creşterea masei monetare (sporirea depozitelor populaţiei, creşterea depozitelor

persoanelor juridice, majorarea surselor de creditare din împrumuturi externe.

Cele trei au determinat pentru banca resurse atrase pe care acestea a putut sa

letrimită pe piaţa creditului).

Factorii de infl uenta ai creşterii creditului pentru populaţie sunt:

accentuarea orientării băncilor către retail; reducerea ratelor dobânzilor la

creditele in lei si valuta; creşterea salariului real de la an la an.

Creşterea consumului s-a datorat in mare măsura majorării veniturilor,

survenita după 2002, dar si anticipării acestei majorări, pe fondul sporirii

gradului de optimism privind evoluţiile macroeconomice. O alta cauza

importanta a avut-o creşterea averii romanilor, mai ales datorita creşterii valorii

imobilelor (case, apartamente, terenuri) deţinute, care reprezintă aproximativ

90% din activele populaţiei, potrivit BNR. Astfel, averea neta a tuturor

romanilor, calculata ca diferenţa intre imobilele deţinute plus disponibilităţi

băneşti si datorii, a depăşit 600 miliarde lei (165 miliarde euro) in 2017, lucru

care a sporit capacitatea de îndatorare a populaţiei prin utilizarea imobilelor

drept garanţii.

Competiţia bancara din anii 2014-2017 a constituit unul din principalii

factori care a condus ia o imbunatatire a condiţiilor de ereditare, de la reduceri

de comisioane percepute de banca pana la scurtarea timpului de acordare a

creditului. Tot mai multe banei sunt hotărâte sa atace segmentul de retail si in

special piata creditului imobiliar/ipotecar.

• Piaţa creditelor ipotecare va atinge un nivel de 8 miliarde de euro

Piaţa creditelor ipotecare a crescut anual cu pana la 75 de procente.

Relaxarea condiţiilor de împrumut si creşterea veniturilor populaţiei vor

menţine aceasta tendinţa si pe parcursul următoarelor luni, susţin analiştii

imobiliari, care cred ca piaţa ar putea atinge un nivel de 8 miliarde de euro.

Cu un ritm anual de creştere de pana la 75%, piaţa creditelor ipotecare

din România nu reprezintă decât 3,4% din Produsul Intern Brut. Nivelul este

extrem de mic tata de cel al statelor dczvolhUe din Europa, unde împrumuturile

pentru case au o pondere de 50% din PIB.

Potrivit studiilor de piaţa, doar 5% din bucuresteni pot obţine

imprumuturi de peste 100.000 de euro cu un grad de indatorare de 30%. Chiar

si asa, analiştii imobiliari sunt increzatori ca creditele ipotecare contractate in

tara noastră vor ajunge la 8 miliarde de euro. Băncile au început deja sa ofere

pachete adaptate nevoilor populaţiei, dar mai ales puterii lor de indatorare.

De si unele dintre ele au renunţat la avansul de 25%, putini sunt cei care se

califi ca.


Printre soluţiile analizate in prezent se număra creditele de 50-60 de

ani si acordarea unui grad de indatorare de pana la 70% din venituri. Chiar daca băncile incearca sa fi e mai fl exibile, mulţi dezvoltatori mai tin inca la

avansul de minim 10% din valoarea imobilului. Cel mai adesea ei solicita

o plata etapizata a locuinţei, tocmai pentru a-si asigura un fl ux continuu al

veniturilor. Relaxarea condiţiilor de creditare i-a făcut si pe dezvoltatorii

imobiliari sa îsi regandesca ofertele. Ei au introdus sisteme de plaţi in rate

lunare ori trimestriale, au început sa acorde discounturi consistcnente la

achiziţie ori diferite pachete de fi nisaje la preturi promotionale. De asemenea,

mulţi developeri au încheiat acorduri cu banei fi nanţatoare pentru a uşura

procesul de achiziţie al clienţilor lor.

Potrivit consultanţilor Coldwell Banker, perspectivele pentru viitorii

cumpărători de locuinţe sunt bune, si asta pentru ca le va fi mai uşor sa găsească

imobile care sa se încadreze in bugetele lor.

In plus, obligaţiunile ipotecare vor crea oportunitatea diversifi cării

produselor de credit ipotecar si chiar îmbunătăţirea lor. Astfel, acum media

dobânzilor ipotecare pe total sistem bancar este de 9,5% pentru creditele in

dolari si euro. Pe partea imobiliara se aşteaptă noi creşteri de preturi. Pe de

alta parte insa, acest procent de creştere ar putea fi mai mare, deoarece exista

cei doi factori de presiune enumeraţi mai sus: majorarea cererii de credite

ipotecare si liberalizarea contului de capital, care va aduce un surplus de valuta

in piaţa. In ultima perioada, piaţa creditului s-a modifi cat substanţial, atât pe

partea cererii de creditare, cat si pe partea ofertei. Pe de o parte, restructurarea

economiei si creşterea veniturilor populaţiei provoacă o creştere a acesteia, in

timp ce restructurarea băncilor si creşterea concurentei duc la o expansiune a

ofertei de creditare.

Ritmul de creştere a creditului, ca si orientarea lui spre fi nanţare in

valuta reprezintă o rendinta valabila nu doar pentru România, ci e prezenta

in majoritatea tarilor din Europa. Se observa ca băncile mari s-au orientat

cel mai puţin spre plasamentul in valuta. Preocuparea băncilor mici de a

rămâne pe piaţa si chiar de a-si creste cota Ie fac sa fi e mult mai fl exibile

si adaptate consumatorului fi nal. Pe de alta parte, menţinerea unui excedent

de cerere interna accentuează presiunile infl aţioniste pe termen scurt. Rata in

care populaţia se indatoreaza depăşeşte rata de creştere a veniturilor acesteia,

ceea ce ar putea conduce, ui vntui, la creşterea mai accentuata a ratei de

default. Gradul de îndatorare a populaţiei, calculat ca pondere a creditelor

bancare acordate populaţiei in salariile nete anuale, a crescut simţitor. Pentru

a contracara eventualele dezechilibre macroeconomice s-au introdus norme

mult mai fl exibile.


• Măsurile BNR de limitare a riscului de credit

Factorul esenţial de creştere a sectorului privat îl reprezintă privatizarea

băncilor din România. Odată cu angrenarea economiei romaneşti spre

economia de piaţa, unul dintre sectoarele căruia i s-a acordat prioritate a fost

si cel fi nanciar-bancar in care a avut loc un proces de restructurare. Reforma

sectorului fi nanciar bancar vizează organizarea interna si internaţionala si

relaţiile dinlre banei si agenţii economici, relaţiile dintre băncile comerciale.

Elaborarea strategiei fi ecărei banei comerciale se poate face numai pe baza

unei riguroase evaluări interne care trebuie sa cuprindă gradul de capitalizare

si privatizare, nivelul resurselor, structurile funcţionale si organizatorice,

implicarea pe piaţa capitalului, pregătirea persoanlului conform unor viziuni

pe termen lung. Activitatea Bancara tinde si va capata in viitor în România

dimensiunile unei industrii bancare.

Datorita rolului vital pe care ii are creditul in susţinerea intreprinderilor

pentru depăşirea fazelor descendente ale evoluţiei economice a fost necesara

adoptarea unei legislaţii care sa reglementeze sistemul de creditare. Astfel, pentru

realizarea fund ici creditul de redistribuire a resurselor băneşti disponiblie a

fost adoptata Legea numărul 33/1991 privind activitatea bancara. Masurile

intreprinse de BNR care au ca scop modifi carea unor parametri ai mecanismului

rezervelor minime obligatorii şi a normelor privind creditarea persoanelor

fi zice nu urmăresc numai temperarea unor tendinţe generatoare de riscuri

pentru economia romaneasca şi sistemul bancar în ansamblu, dar şi asigurarea

unei expansiuni sănătoase şi sustenabile pe termen lung a creditului. Una dintre

condiţiile interne care infl uenţează dobânzile este rezerva minima obligatorie

depusa la BNR, ea reprezentând 40 la suta din depozitele în valuta atrase de

banci si 20 la suta din depozitele în lei.

Banca centrală a emis o serie de norme prudenţiale privind creditul de

consum (Normele nr. A5/2009 privind limitarea riscului de credit la creditul

de consum), care au intrat în vigoare Ia începutul lunii februarie 2009, acestea

fi ind întărite de măsura luată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor

prin care se stabileau plafoane de expunere mult mai restrictive pentru

asigurarea riscului de ncrambursare asumat de bănci (Prin asigurarea riscului

de ncrambursare, băncile puteau acorda credite de consum fără girant şi iară

avans, poliţa de asigurare fi ind considerată drept garanţie

Exista patru moduri prin care Banca Naţionala vrea sa facă

împrumuturile in valuta oferite de băncile comerciale mai difi cile sau mai

scumpe si astfel, prin contrast, împrumuturile in RON sa devină mai atractive:

prin modifi carea metodologiei de evaluare a riscului de creditare la acordarea

împrumutului; prin impunerea unei limite stricte a sumei pe care o banca o poate

acorda ca imprumut in valuta fata de propriile sale rezerve; prin schimbarea


regulilor de verifi care a solvabilităţii băncilor - rata activelor băncilor (rezervele proprii ale băncilor) fata de obligaţii (de exemplu, împrumuturi in valuta luate de la băncile etraine); prin creşterea rezervelor minime (cantitatea de valuta deţinuta de băncile private trebuie ţinuta la Banca Naţionala la rate ale dobanzii foarte scazute). Aceste masuri restrictive ale creditarii in valuta ar putea fi modifi cate atunci când rata infl aţiei va scădea.

Consiliul de Administraţie a decis, modifi carea normelor privind

limitarea riscului de credit pentru împrumuturile persoanelor fi zice. Conform

art. 11 din noile norme de creditare ale BNR:

1) La evaluarea bonităţii solicitantului se va avea in vedere ca

angajamentele totale de plata lunare, respectiv principalul si dobânda, ale

solicitantului si ale familiei acestuia, decurgând din contractul de credit,

precum si din alte contracte de aceeaşi natura,cum ar fi alte contracte de credit,

contracte de leasing, contracte de cumpărare de bunuri in rate, indiferent de

creditor, sa reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului

si, după caz, ale familiei acestuia;

2) In plus fata de condiţia anterioară, la acordarea creditelor trebuie

respectate următoarele limite: angajamentele de plata lunare, respectiv

principalul si dobânda,decurgând din credite de consum, precum si din alte

contracte de aceeaşi natura, indiferent de creditor, nu vor depasi 30% din

veniturile nete ale solicitantului si familiei acestuia; angajamentele de plata

lunare, respectiv principalul si dobânda, decurgând din credite pentru investiţii

imobiliare, precum si din alte contracte de aceeaşi natura, indiferent de creditor,

nu vor depasi 35% din veniturile nete ale solicitantului si familiei acestuia;

3) Veniturile nete lunare vor fi calculate ca diferenţa intre veniturile

totale certe, cu caracter de continuitate, ajustate prin aplicarea unor coefi cienţi si

angajamentele de plata de alta natura decât cele decurgând din contracte de credit.

4) Toate angajamentele de plata vor fi evidenţiate in declaraţia anexa.

Rata infl aţiei a coborât la mai puţin de 5%, ca urmare a conduitei

restrictive a politicilor monetare si fi scale si diminuării dinamicii preturilor

administrate. Consolidarea unei infl aţii medii sub 5% pe an necesita insa

eforturi economice si fi nanciare susţinute de-a lungul perioade mai îndelungate.

Perspectivele pe termen scurt sunt de continuare a procesului

dezinfl ationist. Perpetuarea excedentului de cerere pe fondul unor ritmuri

inalte de creştere a investiţiilor si consumului - susţinute inclusiv prin

politicile bugetare si de venituri -face necesara menţinerea unor condiţii

monetare restrictive.

La sfârşitul anului 2016, BNR a raportat o rata de infl aţie de 4,8%, iar

pentru 2017 - 3,8%, cu o abatere de +/- 1 punct procentual si pentru anul 2018

de 3,5%.


In esenţă, aceste reglementări stipulează că totalul angajamentelor de

plată lunare - respectiv rata creditului şi dobânda aferentă tuturor tipurilor

de contracte de credit, precum şi altor contracte de aceeaşi natură, cum ar

ti cele de leasing, ori de cumpărare de bunuri în rate - nu poate depăşi un

plafon maxim de 30 la sută din veniturile nete lunare ale solicitantului de

credit şi, după caz, al familiei acestuia. De asemenea, angajamentele de plată

lunare decurgând din credite imobiliare, indiferent de creditor, nu pot depăşi

35 la sută din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit si, după caz, ale

familiei acestuia.

Pentru a spori efi cienţa măsurilor de limitare a riscului de credit pentru

persoanele fi zice şi în concordanţă cu memorandumul de politici economice

convenit cu Fondul Monetar International, executivul şi Banca Naţională au

elaborat un act normativ care să stabilească standarde minime de autorizare,

reglementare si supraveghere pentru instituţiile fi nanciare nebancare. Banca

Naţională va continua să monitorizeze cu atenţie evoluţiile economice şi

monetare astfel încât prin adecvarea instrumentelor sale să asigure menţinerea

conduitei prudente a politicii monetare în vederea atingerii ţintelor de infl aţie

pe termen mediu şi lung. Ascensiunea spectaculoasă a creditelor de consum,

preocuparea ca evoluţia creditului să lic echilibrată, armonioasă, Iară creşteri bruşte urmate de scăderi spectaculoase, a determinat Banca Naţională a

României să ia măsuri - concretizate în noile norme privind condiţiile de

creditare ale persoanelor fi zice. Acestea reprezintă un cumul de norme minime

de prudenţă.

Incepând cu anul 2017 s-a impus aplicarea reglementarilor Basel II

patru din cele 39 de banci din România au aplicat inca din 2016 reglementările

sitemului Basel II, restul au avut posibilitatea de a amâna adoptarea acestui

sistem pana la 1 ianuarie 2017. Reglementările Basel II au intrat in vigoare

de la inceputul anului 2017. România trebuie sa se adapteze cerinţelor Basel

II in perspectiva integrării in Uniunea Europeana (UE), pentru ca prevederile

acestui sistem au titlu de lege in UE. Conform Basel II, instituţiile de credit

din România, in care sunt incluse, atât băncile, cat si instituţiile fi nanciare

nebancare (IFN), vor trebui sa isi adapteze capitalul la riscul pe care si-1

asuma atunci când acorda credite populaţiei si fi rmelor. Basel II foloseşte

un concept structurat pe trei criterii, menite sa asigure stabilitate fi nanciara

sistemului bancar. Primul criteriu este cel al cerinţelor minime de capital,

care are ca scop îmbunătăţirea senzitivitatii riscului. Astfel, Basel II cere

calcularea capitalului unei banei astfel incat aceasta sa facă fata unui set de

trei componente majore ale riscului; riscul de creditare, cel operaţional si

acela al pieţelor. Fiecare dintre cele trei componente au cel puţin doua sau trei

moduri de evaluare, pe diferite nivele de sofi sticare a riscului. Se considera


ca alte riscuri nu pot fi cuantifi cate. Acordul Basel I nu se referea decal parţial la aceste riscuri. Astfel, in Basel I, riscul de creditare era tratat de o maniera mai simpla, iar riscul de piaţa era evaluat post-factum. Riscul operaţional nu era luat in considerare. Al doilea pilon, care se refera la supravegherea sistemului, se ocupa de răspunsul organismelor de supraveghere si control la riscul bancar, asa cum e descris de primul criteriu. Se presupune ca pune la dispoziţia băncilor centrale mecanisme imbunatalite fata de cele oferite de implementarea Basel I. In plus, oferă băncilor un cadru pentru a face fata altor riscuri, de tipul celor privitoare la lichiditate, risc legislativ sau al mărcilor, asa numitele riscuri reziduale. Disciplina bancara este al treilea pilon al acordului Basel II si măreşte transparenta pieţei bancare, obligând băncile sa publice informaţii mai numeroase. Scopul acestei masuri este de a da pieţei o mai buna imagine a poziţiei unei banei in privinţa riscurilor pe care aceasta si le asuma creditând. Banca Naţională a României (BNR) a emis, la începutul anului 2016, un regulament (Regulamentul nr. 3/12.03.2007) prin care au fost desfi inţate o serie de măsuri restrictive impuse instituţiilor de creditare. Noul regulament a abrogat reglementarea anterioara in materie si odată cu aceasta, o serie de restricţii impuse băncilor, cum ar fi : eliminarea plafonului maxim creditare de 75% din valoarea imobilului pentru achiziţionarea căruia se solicita creditul si/sau din valoarea devizului estimativ; eliminarea valorii minime a garanţiilor pentru investiţii imobiliare (care era de 133% din valoarea creditului). Drept urmare, Regulamentul nr. 3/12.03.2007 prevede ca acordarea, garantarea şi derularea creditelor destinate persoanelor fi zice să se realizeze pe bază contractuală, în conformitate cu reglementările interne ale împrumutătorilor (instituţii de credit, sucursale ale instituţiilor de credit, instituţii fi nanciare nebancare străine) precum si transmiterea riscului de credit de la centrala băncii la băncile comerciale.

Concluzii

Din studiul efectuat și prezentat în acest articol se desprinde concluzia că nevoia de resurse a societăților comerciale nu poate fi acoperit în totalitate numai prin activitatea proprie și a resurselor proprii care pot fi astfel direcționate. De aceea, creditul bancar reprezintă sursa principală de completare a resurselor pentru orice societate comercială. De aceea, la nivelul sistemului bancar există încă unele probleme în ceea ce privește costul creditelor, dar tocmai de aceea trebuie avută în vedere posibilitatea de întocmire a acestor credite, mai ales că uneori agenții economici pot apela la credite externe în locul creditelor interne de care au dispus. În această ordine de idei rezultă ca o concluzie fi nală că aceste credite bancare, utilizate cu


chibzuință și în condiții de realitate a pieței fi nanciar-bancare din România,

reprezintă o sursă importantă de fi nanțare a activității societăților comerciale.

Bibliografi e 1. Anghel, M.G. (2015). Analiză fi nanciar-monetară, Editura Economică, Bucureşti

2. Anghel, M.G., Anghelache, C. (2018). Credit portfolio analysis model and the level

of provisions, Proceedings of the International Scientifi c Conference “Information

Society and Sustainable Development” – ISSD 2018, Vth Edition, April 27-28,

2018, Targu-Jiu, Academica Brâncuşi Publishing House, 201-204

3. Anghel, M.G., Popescu, A.M., Sfetcu, M., Mirea, M. (2018). Model of Credit Risk

Analysis and Management. Romanian Statistical Review, Supplement, 8, 29-38

4. Anghelache, C., Bodo, G. (2018). General Methods of Management the Credit

Risk. International Journal of Academic Research in Accounting, Finance and

Management Sciences, 8 (1), January 2018, 143-152

5. Anghelache, C., Anghel, M.G., Soare, D.V., Badiu, A. (2016). Model Analysis

of the fi nancial Performance of the Loan and the Borrower. Romanian Statistical

Review Supplement, 5, 50-56

6. Anghelache, C. (2010). Metode şi modele de măsurare a riscurilor şi performanţelor

fi nanciar-bancare, Ediţia a II-a, Editura Artifex, Bucureşti

7. Anghelache, C., Dumbravă, M., Sfetcu, M. (2009). Gestiunea globală a riscurilor

bancare. Romanian Statistical Review, Supplement, 6, 147-150

8. Cipovová, E., Dlasková, G. (2016). Comparison of Diff erent Methods of Credit

Risk Management of the Commercial Bank to Accelerate Lending Activities for

SME Segment. European Research Studies, 19 (4), 17-26

9. Gasha, J.G. et al. (2009). Recent Advances in Credit Risk Modeling, International

Monetary Fund in IMF Working Papers

10. Gavalas, D., Syriopoulos T. (2014) Bank Credit Risk Management and Rating

Migration Analysis on the Business Cycle. International Journal of Financial

Studies, 2 (1), 122-143

11. Goyal, V. (2005). Market discipline of bank risk: Evidence from subordinated

debt contracts. Journal of Financial Intermediation, 14 (3), 318-350

12. Hakens, H., Schnabel, I. (2010). Credit Risk Transfer and Bank Competition.

Journal of Financial Intermediation, 19 (3), 308-332

13. Miller, P.G. (2014). The Role of Risk Management and Compliance in Banking

Integration, New York University Law and Economics Working Paper, 2014-11, pp.

1-26

14. Mirzaei, A., Moore, T., Liu, G. (2013). Does market structure matter on banks’

profi tability and stability? Emerging vs. advanced economies. Journal of Banking

& Finance, 37 (8), 2920-2937

15. Norden, L., van Kampen, S. (2015). The Dynamics of Trade Credit and Bank

Debt in SME Finance: International Evidence, in: Angus Moore & John Simon

(ed.) Small Business Conditions and Finance, Reserve Bank of Australia, 149-

173

16. Pasiouras, F., Kosmidou, K. (2007). Factors infl uencing the profi tability of

domestic and foreign commercial banks in the European Union. Research in

International Business and Finance, 21 (2), 222-237

17. www.bnro.ro – site-ul ofi cial al Băncii Naționale a României

creditul bancar, instrument de ﬁ nanare a societăilor...

Documents