creierul creste in dimensiuni atunci cand invatam o limba straina

2
Creierul creşte în dimensiuni atunci când învăţăm o limbă străină Un nou studiu arată că învăţarea unei limbi noi duce la creşterea creierului. Cercetătorii suedezi au efectuat această cercetare pe recruţii din cadrul Academiei de Interpreţi aparţinând Forţelor Armate Suedeze, măsurându-le creierul înainte şi după ce au participat la un program de învăţare a unei limbi străine. Studenţii care sunt acceptaţi în această academie încep fără a cunoaşte limba studiată (printre care se numără araba, rusa sau mandarina) şi ajung să o vorbească fluent după 13 luni de studiu. Recruţii acceptaţi în Academia de Interpreţi studiază de dimineaţă până seara, şapte zile pe săptămână, într-un ritm mult mai rapid decât în orice alt curs de limbi străine. Cercetătorii au comparat studenţii de la Academia de Interpreţi cu un grup de control, format din studenţi ce urmau cursuri de medicină şi de ştiinţe cognitive în cadrul Universităţii Umeå. Oamenii de ştiinţă au ales aceşti studenţi ca grup de control pentru că şi ei studiau în mod intens, dar altceva decât limbi străine. Ambele grupuri au fost supuse unor scanări RMN înainte şi după 3 luni de studiu intensiv. Rezultatele cercetării au arătat că structura creierului era neschimbată la grupul de control, însă în cazul studenţilor care învăţau limbi străine, anumite părţi ale creierului crescuseră în dimensiuni. Oamenii de ştiinţă au observat că hippocampusul (o parte a creierului ce joacă un rol important în navigaţia spaţială şi în învăţarea unor noi informaţii) şi alte părţi ale creierului erau mai mari. „Am fost surprinşi să vedem că anumite părţi ale creierului se măriseră în funcţie de cât de bine se descurcau studenţii cu respectivul material şi în funcţie de cât efort au fost nevoiţi să depună pentru a ţine pasul”, a explicat Johan Mårtensson, cercetător la Universitatea Lund. Cercetătorii au observat că studenţii care deprinseseră noile limbi prezentau o creştere mai mare a hippocampusului şi a zonelor din cortexul cerebral asociate învăţării (precum gyrusul temporal superior) decât cei care nu se descurcau la fel de bine.

Upload: bookreader1968

Post on 14-Sep-2015

220 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Read and Learn!

TRANSCRIPT

Creierul crete n dimensiuni atunci cnd nvm o limb strin

Un nou studiu arat c nvarea unei limbi noi duce la creterea creierului. Cercettorii suedezi au efectuat aceast cercetare pe recruii din cadrul Academiei de Interprei aparinnd Forelor Armate Suedeze, msurndu-le creierul nainte i dup ce au participat la un program de nvare a unei limbi strine.

Studenii care sunt acceptai n aceast academie ncep fr a cunoate limba studiat (printre care se numr araba, rusa sau mandarina) i ajung s o vorbeasc fluent dup 13 luni de studiu. Recruii acceptai n Academia de Interprei studiaz de diminea pn seara, apte zile pe sptmn, ntr-un ritm mult mai rapid dect n orice alt curs de limbi strine.

Cercettorii au comparat studenii de la Academia de Interprei cu un grup de control, format din studeni ce urmau cursuri de medicin i de tiine cognitive n cadrul Universitii Ume. Oamenii de tiin au ales aceti studeni ca grup de control pentru c i ei studiau n mod intens, dar altceva dect limbi strine.

Ambele grupuri au fost supuse unor scanri RMN nainte i dup 3 luni de studiu intensiv. Rezultatele cercetrii au artat c structura creierului era neschimbat la grupul de control, ns n cazul studenilor care nvau limbi strine, anumite pri ale creierului crescuser n dimensiuni. Oamenii de tiin au observat c hippocampusul (o parte a creierului ce joac un rol important n navigaia spaial i n nvarea unor noi informaii) i alte pri ale creierului erau mai mari.

Am fost surprini s vedem c anumite pri ale creierului se mriser n funcie de ct de bine se descurcau studenii cu respectivul material i n funcie de ct efort au fost nevoii s depun pentru a ine pasul, a explicat Johan Mrtensson, cercettor la Universitatea Lund.

Cercettorii au observat c studenii care deprinseser noile limbi prezentau o cretere mai mare a hippocampusului i a zonelor din cortexul cerebral asociate nvrii (precum gyrusul temporal superior) dect cei care nu se descurcau la fel de bine.

De asemenea, oamenii de tiin au observat c studenii care depuseser mai mult efort n nvarea altei limbi prezentau o cretere mai mare n regiunea motorie a cortexului cerebral (gyrusul frontal median). Cercettorii afirm c aceste zone se dezvolt n funcie de ct de uor i este studentului s nvee o limb nou.

Mai multe cercetri au artat c boala Alzheimer se dezvolt mai trziu n creierul persoanelor bilingve sau multilingve, acelai mesaj fiind repetat de cercettorii suedezi: deprinderea unei limbi strine ajut la meninerea creierului n form.

Chiar dac nu putem compara 3 luni de studiu intens cu o ntreag via a unui bilingv, exist suficiente date care sugereaz c nvarea limbilor strine reprezint o metod eficient de protejare a creierului, a concluzionat Mrtensson.