cultura romana in perioada interbelica

8/6/2019 Cultura Romana in Perioada Interbelica

http://slidepdf.com/reader/full/cultura-romana-in-perioada-interbelica 1/5

EEA EUROP."Ă N CULTrR ROMÂEASCĂ IEBICĂ

1. aorul r saul aţonal r român ş da uroan

Inra rea României în Europ a" - ese obsesia noast ră, după Re voluţa dn Decembre 1989. Da r ,deea eu rop eană este u lt mai veche la roâni de ct perioa da postrevo uţionară. Ea s-a pus char în tatu Naional omâ crea n anul 918

n ap real, este conradicia ditre sat naona suean şi negarea ntrun sistem eeansupranaiona care n od cesar liteaă sueraitatea ceea e se oservă azi n cazul saeor care au senat Acordul de la Maastrich)

n cadrul statului naiona nitar român pli tum a prcipui aionatăilor n pliă eervescenă naională după o upă aeră petru suveraitae ş unitate, oâa se ară

Eurosmul ste aesta un parado? u, pntru că procesu de orare a omâniei modere,ideaul naioal s-a mplett cu ealu europea, de odernzareStaul aiona roâ este rezuatul e lupte ce iplică nu na nanasmu, ci ş dina

de racordare a velu şi ritu de devoare a cviiaei uropei ende ce ană spritele roâneşide a evouia de a 1848 şi pâă a instararea cosuui Petru că a privi Înaine penru români,atunci ca ş acu, Înseană a privi spre ocidet, spre uropa.

Aste, proea inegrări europee a oânie Î perioad interbecă s-a pus În prmul ândd perspectva unei scronizări culurale cu Occdenu, apoi a preuări istituilor odee şi a indusriaizări n timp c azi, chesiunea este mai aes de ordnpoitic şi economic.

fruara Îr ou mal ac

daă creat satu naonal uitar roân, se pue nrebarea undamenaă P c calvolum? Ea a geerat o urişă dispuă nre două curee: radioalsm ş europeis (odeis),care angaează oi oaei de cultură dar care prveşte nu nuai sera cuturaului ci şi a politicului,economiculu ş socialuui

Tradiionasul a cărui po-drape este revisa Gândirea a ui Nichior rainc, insistă pe cultivarea specicuu autohto orodoxisuui ecismului respinge odelul occidenal, urbanismul,idustralizarea, accentuâd naionalisul anieuropeist.

Eropeismu (sau oderisul) acentuează necesitaea racordări la tala de valori europene,a sincrnizării cu evouia generală a Occidetului, adopaea odeuui apusea n culură, urbanisu,industrialzaea, deocraia. Curee de dei care străbat cutura română intră n gândirea istoricilor,

care se agajează n marle dspute ideologice ale vremii Isorcii români interbelci au mentalitatea ceorlal oameni de cultură petru că ei u sunt nuai speciaşi ai doeiuui or limia, ci şi oaende cultură etori a or curene culturale, loso, teorticien a cuurii crtc erar.

De exepu Nicolae orga ce mai are storc roâ al vrei, se preocupă de isora niversală, priveşe istoria roâlor din perspecivă uiversa stă dar intră curenul radionals, ca meor al săăătorismului ş ese şeu Pariduui Naionaist-Deocra.

Gheorghe Brăiau - u alt are soric, suiază isoria universală, ace cmparatism isoricnre româ ş ate popoare europee, este şeul aridului Naiona ibera care se pronună penruindsraizare, est moderist Şean Zelein ese creatorul deologiei lierae modernis şi e

n conseciă receptarea ideii europee cultura românească ee receptarea ei n gândrea istorică şi invers. Esena proleei "Ce nseaă a europea n gândrea storică românească n

perioada ierbelică" - se cnundă cu receptarea dei europene n cutura oastră.

I Zigu m Tnlsm ş m î n l B 1980, p.335-36



4 S CSTEA

3 Ta sncnsmulu culual a u un Lvnscu

Eugen Lovnescu entoru curentulu europest prn publcaţa sa Sburătorul, est storc acultur oso al store storc lterar crtc lterar ş scrtor Lcrarea sa Isoria civilizai român

modrn, apărută n 124 are un are mpact n cutura vrem sale El ace o ctcă dură tradţonasmulu reacţoar reractar cvlzaţe europene usţe că cvlzaţa modernă a Roâneeste un apt socologc necesar datorat acţ ormatve a unor actor extern de ordn doogc şcultural nu economc cu consderau onstatn DobrogeanuGherea ş Ştea Zeetn

Teora scronsuu cultral sau a terdependenţe clrlor tâl ncă la autor dn colual XXea ca on Helade Ttu Maorescu constantn DobroeaGerea preşte prn contrbuţa luLovnescu o amplă ş orgnaă otvare storcă ş losocă Ea se bazează pe lega potrt cărea fecare socetate ecare cutură u este doar o splă contnutatea a proprulu trecut c un procescontnuu de rstructurare după rele cele a nantate ae cvaţe tpulu după sprtul poc.

"rn consttuţa encă ş prn pozţa geogracă poporul roân se aă a hotarl a două um:a Răsărtlu ş a Apusu" E trebue să parcpe la arele dalog a cultror eropee a edcarea

cvlzaţe Europe moderne Lovnescu este un attradţonalstradcal tot ce e bzantn ş ortodox e actor de regres; el spne că roân ar f ntrat de la nceput orbta cvlzaţe europene ca ş celelat pooare latne dacă tragce mprejurăr storce nu ar f statornct pentru ultă vree n aosera morală a veţ răsărtene

Lovnescu ace afraţa ndaetală că sprtul odern cvzaţa modeă a oâne s datorază uenţe deologce ş culturale a Apusuu a Euroe Arguentee aduse sunt de doă categor arguente storce ş arguene flosoce categora arguenteor storce ntră teza că dea lungu treg noastre stor este valabl aptu că "mna vne dn Apus Ex Occdente Lux" Scerea n mba română se datorează nueţe Reore dezvoltarea sorograe ş uansmul secolul alXVIIlea cele polone luns secoluu III creator de conştnţă naţonală AurunguluRevolţa de la 1848 - deologe rancze ar "orele" (nsttţ sste potc cltră statlu roânporate dn Occdent.

' Nu ntâmpător Revoluţa d la 1848 acuzată de tradţonalşt că a portat odee străne st reorzat având două caractere caracter naţonal ssţând deea naţonală de ndependenţă ş unredeclanâd reaşterea aţonaă ş caracterul raţonalst al deologe ranceze revoluţonare Dclaraţa' drpturi omului ş ctăjaului orează area chară a tuturor drepturor odee enunţă rcp sub regul cărora se desşoară ntreaga vaţă conteporană

Lovnescu aduce două agmente fosofce. Ma ntâ legea taţe Cvlzaţa ronăcontemporană este creaţa deologe revouţe ranceze care a ost transpantată ş prelcrată de naţunea roână o mtaţe creatoare. al dolea rând exstă soldartatea progrsvă a cvlzaţeuae ş sprtul tpuu. De exemplu Evul Med se defneşte prn creţa relgoasă ş ora socaa eudalsmul

Cvlzaţa românească tebe să ntre n concerl eropean prn racordarea la sprtul tpulun concluze ovnesc u neaă pncpul traţe dar esenţal este prcpl revoluţe.

vzaţa română odernă sa orat n mod revouţoar "prn mporaţne nterală ş ără reacerea treptelor de evoluţ a ne cvzţ a opoarelor dezvoltat pe calea creşer orgace" Roân auportat "orele" Apusulu pe care leau prelucrat care au atras apo după ele "ondu" socetăţroâşt. Receptarea vzaţe europne n omâna trebue să contnue aceasta nd o leg oectvă.Europenzarea Române are aceleaş avntae ca ş europenzarea Japone

4. Ia uran la Ghrgh Branu

Gheorghe Brătan este storcu roân ce lustrează cel ma bne eea ntegrăr spaţulu

2 A L Tăne Cultură şi civiizafie, Buc 977 p266

3 Eugen Lovinscu Isoa iliae române moderne uc 90 vo! pl

\\,1



Idee euopeaă uua rmâescă iterbelcă 22

omâc î Euopa d uct d vd toc-gogac, ş a cozăi cutu omâşt î pţă a toogaf) cu ca vaă

P a matuu ău Ioga, v toa omâo d pctvă uvaă o tgazî itoa vaă E vd om uop îto agă itcoa ca agajază ş aţuomâc, ca uză ă vadă u d vouţa ga-uoaă Mtoda comaatmuu tocvşt couu ău d îţg a to omâşti ca uoaă cum ac uăoaă Î Sful

domnec Adunărle de t au î O engmă un mrcol storc: poporul român. Dpăşşt dcvzua paohaă î avoaa ua cumc, aţu omâc d cocput ca at tgată a cu uopa

Bătau afă u tă utata cvzaţ uo, da o Euopă c cupd u umaOccdtu ca î cocţa tadţoaă) ci ş Euoa Otaă caş adc o cotbuţ ţaă a dzvotaa cvzaţ uop E uaă diaogu Ot-Occdt ş vdţază rolu EuropeiOrentale În stoa Europe. Ida uţută d caodopa a Mre Negă ca ş d ucă d bzatoogi, c aupa comţuu aia Î Maa Nagă

Da Bătau g şi ma da vd cha oa Euo perspectv orentaă,

at vat tu ou mifcatv acoda Euop Oa cad Euo. a Cogu itaoad to d a Zch (938 aază mat ctat u u o toi a Euopto ouă vzu, ca u ma occdoctică Euoa u ma văzută doa d a Pa ş Loda c ş d a Cotatoo ş Buuşt

Dicoo ă d act mto d totc, Bătiau azază actc o coza a tooga omâşi cu ca uoaă, î da uu ga com cutua omâc cu aa cutuă a Euo. "Putm ă ditgm a Bătau covgţ, aaog ş coim cu toogafa uvaă ş ogatata gâdii uu toc c -a îvcat cu ma pit a toiogaf tmuuău, d a B, F Lot ş H Pi, Mac Boc ş L Fv".

Mu a cut cu o di toogafa oaă omat a şcoaa acz, Bătau

adotă cocţa Şcoi Aao uma oo tud, ă comţu govz î îdumă p ouactouu gogac î to. act t ubază ou actouu gogac, ac u tdca, aazază cuvt

chi, ovă moda î udEu Euo, ooşt mtoda comaatmuui itoc Mre Neră a u Bătau aaoagă edtene a Bad coaboază a vta Aa". Itâd dc îcutu Şco Aao, Bătiu cozază cu itoogafa uoaă, a că cut ajg ocut, p , p ca omâacă Ş acata u t ţ ucu, căc Bătau a ot o fguă pomită a cogo itaţoa o oaitat a tooga uo, t tocu omâc ma apcat, ma cuocut ş ma citat î uoa

P Bătau, oogafa omâacă -a icoza cu ca uopaă ş a afmat î Euopa

5. Rsta "Ideea european"

vta dee europenă putâd ttu acta do d mfcatv a ot coduă d C.ăducu-Motu, foo a toi ş poatata a vţ ubc omâşt, cu ma mpact î ocăt cutu tadţoat ş c modt, popu o ouţ d ddţă ş compom Î attudca cd î potata coc co două tdţ, pubcâd uă d ozţ dvgt pomc

Nu t îtâmătoa apaţa î oc d fa!za a tatuu aţoa omâ, câdpcpu aţoatăţio tum a u vt c a dau uoi ş uoza Pocu fc î omâa ud idau aţoa îmtşt cu c uoa, d odza, tu dzvotaa acă a aţu omâ C două dau găc d a î ptu vt

Caactu act vt ătămâa d dumca), d atu ag t ca pmat î ota

c apa î fca uă dee europenă t u oga ddt avâd dpt co d a amaza

Pmpi Td Gherge Brăianu - iu. nepţe ş metdă iiă în AIA " . Xenp" XXV, 1988

p



226 S SEA

publicul român cu curentele de e ş transformăre ocale n Eurpa, interretân totoaă cuoectivtate e cle in curnsul românesc.

În 1919 tcolu progmt -Id uopnă semnat e C. R. Mtru este e O exceţnalănsemnătate pentru cnştinţa eurpeană a rmânlr. EI spune: "Poporul rân sa ntâlnit cu inţa

urei a tate răsântle vieţ sale strce. În tate mmentele lui htărâtare uroa - era ausă în cnştina nastră pulică. Prul rmân nu ate tră ecât în atârnare e nţa Europe. "uroa

e astzi este e cale sşi cmnă gură nouă, iar no trebue să renunţăm la ltca sentmentalăpentru că "ura este o realtate ineenentă e sentmentele noastre şi "mijlcul enru înţelegereaacestei ure e unul singur juecata biectv. O resune e crenţ sunt armaţle

uopnă va avea s ţină vie în conştiţa rului rmân cmunaea sueteasc e a bazacvilzaţi ni eurpene". Fatul aarţei Id uopn ne va a ce puţn rilejul e a une în iscuţieo întreare e mare manţă pentru vitrul culturi roâeşt Cum înţeegem noi rmâni, eenenţae civilaţa urei 5.

C R. Mtru arată c rmâni au o situaţe pecaă anuse ntre rent ş ccent auposiltatea ţuni. În timp ce vecini ruşi sau autoexclus in Europa rn olşevsm român au otat şi vr ta întoteauna spre ura orentânuse sre Occent. Ş câtă retate avea o conjncură tragică va ermte Ruse să imună blşesmu în Româna (ca e altel în tt stu ure) scoţânoastel şi e ea n Eura înţeleasă ca el tic emocratic ş e cvlizaţe); scăat e lşevsmRâna se înreaptă acum in n sre Eurpa!

Dar C R Motru respnge ieea ca Rmâna să e o "colonie culturală" a une mar cultur.motant entru soluţa e ineenenţă care e Id uopnă este că ea cmbate atât revistele traţialiste (acuzate e huigasm naţnalist) cât şi e cele eureiste care near auce în stuaţae "clnie culturală")

E o revst e t ecclec heterclt ce nserează arcole litice, losoce istorce teraresubsumate eallu său semncatve pentr eervescena veţ nastre ublce. Id uropnă areuă obsesii

Racrarea la panoul euroean e vari.2. Statutul ntelectualului n scetatea româneacă6•

Dscuţiile atng aroae tate enle eţii naţnal ş euroene eci ş storaÎnc n nr. 5 Id uonă iniţază ezbaterea Naţnalism sau umantarsm?"

umanitarisul e aslat unveraJsmuui, eueisu). O serie e arcle urmăresc e e o arenaţionalsmul, at real în cnştinţa pooarel, ar e e altă parte umantarismul tennţă vizl încntinţa amenlor e cultură".

Aceast temă se realizează ar o anchetă ternaţona a care răsun Henr Busse mieBoutrou Borgese, Wunt veeşte vocaţa euroean n persectva naţnaă a revstei

Dscursu e receţie a Acaema Română(1924) a lui C. R Mtru arată c ntegrarea euroeaăa Românie încee mai ales n 1918 rintr renaştee naţională n care e nevoe e ntelectualechilibaţi nu e asiun oltce

Prlema conesun e iscutat n ersectva integrăr Româe în Europa aparenenţa laBserca sărtuu a stuat e roâni n sera srtualităţi bizantine nu a Occientului une sar lasat Biserica Catlică. În 1926 uă aicoul lu Emil Regler - Ctolmu/ tiv otodoximul

s ste ublcat eseul lsoulu Mrcea lorian cu mare greutate în ezater vremii Cultu

omnă ş oodoxismul; e emnstreaz incmatblatea intre 01oxsm ş mentate. Accentulus e mul real e ctre reigie occientale catlică ş refrmat) avrizează mernitatea parelr,în ti ce xa accentuân mul sprtual înţelege taiia ca ibltate intangl ăstrare a celr taince

La toate aceste ezateri teoretice privn necestatea racorăr srtulu naţoal la sprtul

5 Constai Rădulescu-Motru da pan Î da pan A 1 N1 iu 99.

6 D Mihăisu Cn d id În pagni vs da pan î Risa d si şi i lia tm31 1, 1982



deea euopea cutur a rna ebe 227

oan tru adăugat zc d artco tud ş traducr razat în cadru acu cop arvt Dan In Kant Ntc Prout Bgo Sncr ş atta at nu

Tot o ncronzar uroană t ş artcou u S Ztn Isor sorsm apărut în 95 în car arată că tora concută ca ştnţă adcă tudu a cauatăţ torc nu oa dct o tor

ocoogzantă În pobleele poltce înă cnd pun proba un tgrăr potc în uropa apar ga

dobtă ntru ătrara ş arara uvrantăţ naţona Rona nu ntră în ocu uroCtra îotrva an rpng orc atc a aror utr în pro c î prvc p ron Contantn RăducuMotru în 99 în arcou Î r mrsm lnsm arat că taru aocat naţnauu tru ărat d Rona ntru aărara uvrantăţ naţona

n toat roada aarţ a (1919198 d uropnă urărşt concvnt acaşdrcţ a înţgr actuu d cutură ca act vta a unu opor a ncronzăr cu cvzaţa uropană ş a razr un countăţ cutura uron tua daura ranţor otc ş ncunocnd dct o gură rgatat upraa rtuu

n concuz în Rona ntrcă da uropană u t cta a nv poc tatunaţona vtnd rc tar a uvraăţ a a nv cutura nă da uropană ar o nunţă dcvă da naţonaă tşt c da uroaă aocată odrnuu pntru că arara naţonauu rogru octăţ ronşt unt gat d ncronzara cu Europa

CA MNUnvtata "BaşBoya"

Cu aoca

cultura romana in perioada interbelica

Documents