CURCUDEL EMANUELA CRENGUTA SECTIA DESING VESTIMENTAR ANUL I , MASTER

COSTUMUL NTRE 1960 1970Deceniul a fost marcat de evenimentul senzational al iesirii omului n spa]iul cosmic (de la primul zbor dincolo de hotarele Terrei al sovieticului Gagarin, n 1961, la primul pas pe luna facut de americanul Armstrong, in 1969). Cosmonautul s-a conturat ca un nou ideal uman, mbinnd inteligenta si stapanirea datelor stintifice, necesare pentru dirijarea aparaturii sofisticate a vehiculului spatial, cu antrenamentul fizic al unui sportiv de performanta. Un alt fenomen din S.U.A. a fost intrarea n scena a adolescentilor nascuti dupa razboi baby-boom. ncepnd cu elevii care, lucrau n timpul liber la benzinarii sau fast-food-uri,care siiau castigat primii bani de buzunar, cumparandusi discuri cu muzica rock sau pop, apoi si inbracaminte, tinerii si-au impus preferinlele, determinnd productia. Al treilea eveniment al deceniului a fost intrarea n uzul curent a faimoasei pilule anticonceptionale, permitnd femeilor sa-si hotarasca singure soarta, sa fie mame de familie sau sa practice orice profesiune.

Andre Courrges, Sarafan, Marie Claire, septembrie 1969 1

Modernismul intra ntr-o noua faza, a carei trasaura principala era dinamismul. Ambientul lumii apusene continua sa se mbogateasca, folosind noi tehnici si materiale, cu constructii ndraznete, cu forme suple, cursive, ca Opera din Sidney (Australia) , de arhitectul Joerne Utzon, ridicata ca din petale de lotus sau mari scoici sidefii, sugernd n acelasi timp o corabie cu pnzele umflate de vnt.

Creatorii de moda au remodelat si ei siluetele umane n forme geometrice regulate, dndu-le infatisarea unor obiecte industriale. Valul strnit de cosmonauti n moda anilor 60 a atins cota maxima prin 1965. Haute-couture, grupnd creatorii de moda parizieni, a reactionat prompt, cautnd sa dea noilor tendinte forme artistice rafinate. Pierre Cardin si Andre Courrges au ntrupat n creaiiile lor cel mai artistic, mai unitar si mai expresiv noul ideal de frumusete.

n acelati timp, vrsta manechinelor a scazut pana la adolescenta. Papusile Barbie imitau silueta celebrei Twiggy, cu picioare lungi si fustita scurta. De unde pana atunci tinerii semanau cu parintii lor, de aici nainte parintii vor ncerca sa semene cu copiii lor. Fusta mini, aparuta inti pe strazile Londrei, este considerata o creatie populara. 2

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI

Pornind de la principiile scolii Bauhaus (din anii20) ca functia creeaza obiectul, vestimentatia s-a simplificat la maximum, eliminndu-se aproape total detaliileornamentale.Aspectul de ansamblu era artificial, de robot, impersonal. Sculptural, trupul era redus la volume geometrice regulate, de sfera, cilindru sau con, cu suprafete netede, ca realizate industrial, conturate cu rigla si compasul. S-a facut chiar o rochie din vinyl turnat ntr-un tipar. Pictural, erau preferate tonurile deschise, metalice, tesaturi uni sau cu compozitii mari, geometrice, abstracte, n stilul lui Mondrian.

Materialele folosite erau rigide pielea, stofa sau jerseul gros , dnd impresia unor carapace si facnd ca vesmintele destinate vietii zilnice sa semene cu hainele de protectie. La acestea se adaugau produse neconven]ionale, sintetice, ca pielea sau blana artificiale si chiar placi de metal articulate (n rochiile create de designerul francez Paco Rabanne). Punnd n aplicare previziunile asupra evolutiei civilizatiei spre marfurile de unica folosinta (E. Tffler: ocul viitorului), au aparut si n moda materiale netesute, netex (ca hrtia), care pot fi spalate de doua trei ori, apoi se arunca. 3

COSTUMUL BARBATESC

Ramnnd n linii mari tot cel conventional, ncerca sa tina pasul, adoptnd o linie mai sportiva, materiale noi, stretch. Creatorii de moda lansau colectii (cum a fost cea a lui Cardin din 1966) n care ncercau sa intervina artistic, remodelnd siluete n spirit sciente-fiction. Pe cap, cascheta suplinea lipsa palariei. Parul era lasat mai lung, cu breton si perciuni. Tinerii Beatles erau tunsi cu breton lung, acoperindule funtea pna la sprncene, ceea ce le dadea o nfatisare copilareasca, un aer antiintelectual, nct adolescentii i simteau de-ai lor. Parul era nsa coafat ngrijit, nu zburlit, ceea ce le-a atras tinerilor muzicieni si simpatia adultilor, si chiar rangul nobiliar oferit de regina Angliei.

Jachetele lor, fara guler, erau create de Cardin. Pe trup, camasa era nlocuita de tricouri cu guler rulat, eliminnd cravata, jacheta era nchisa cu fermoar n loc de nasturi, pantalonii erau strmti, tubulari.n picioare, se purtau botine.Courrges a propus pentru vara un ansamblu din pnza lavabila, cu bluza cu mneci scurte si pantaloni scurti, care a fost nsa adoptat de marele public si la toate vrstele de-abia dupa cteva decenii, si atunci doar pentru turism.

Costumul femininPe cap, tineretul purta caschete sferoidale, ca pentru motocicleta tinuta de fetita se potrivea cu parul lasat pe umeri sau strns n coada de cal. Pe fata se pictau pistrui, cu creionul dermatograf maro. First lady of fashion era Jackie Kennedy (sotia presedintelui S.U.A.) cu palarii ca niste cutii rotunde si cu taioare roz Chanel. Pe trup, vestimentatia feminina pornea de la experienta celei masculine din evul mediu gotic, care afisa noua libertate fizica si psihica lasnd la vedere picioarele mobile, pe care erau mulati pna in sus ciorapii-pantaloni-pantofi, din piele sau stofa, nlocuiti acum de dres-ul tricotat, suplu, fara cusatura la spate. Pentru variatie, fetele se mbracau uneori ca bunicile de altadata, cu rochii lungi, romantice, n culori nchise, cu floricele mici (granny-look).

n viata zilnica, majoritatea femeilor tinere purtau fusta mini, de preferinta din piele, bluza sau pulover si manta maxi, centura foarte lata cu catarama rotunda. n picioare, cizme nalte sau sandale cu platou nalt. Si pentru noapte, mbracamintea a diminuat, ajungnd la camsute mini cu pantalonasi scurti, numite n Franata nuisettes. Costumul a devenit astfel costumatie, joc de transformare a nfatisarii, ca pe scena, exprimare a fanteziei personale. Atitudinea non-conformista, contestatara a tneretului implicnd credin]ele religioase, politica, artele plastice s-a manifestat n SUA, n doua trepte succesive: moderata-pop sii radicala hippie.

1. REVOLTA MODERAT POP n artele vizuale, curentul pop-art (de la popular) s-a manifestat zgomotos, ca o reactie mpotriva artei abstracte, inaccesibila omului de pe strada american, lipsit de cultura necesara. Obiecte uzuale, concrete, produse industriale (ready-made) au fost scoase din contextul lor obisnuit si expuse ca lucrari de arta (Rauschenberg, o matura sau cutii de conserve etc.). Sfidnd convenien]ele, tinerii au adoptat hainele de lucru ale muncitorilor, blugii. Blue jeans erau confec]iona]i din secolul al XIX-lea dintr-o pnza de cort importata, de emigrantul bavarez Levi Strauss, din orasul francez Nmes de unde denumirea american~ denim si albastrita cu indigo provenit din localitatea italiana Genes, de unde vine ,,jeans. Astfel,salopetele destinate initial cautatorilor de aur si cow-boy-lor au devenit tinuta zilnica a adolescentilor si a tinerilor.Cu ea se potrivea parul zburlit, mersul cu picioarele goale si un comportament relaxat,nonconformist. Figura tipica a acelor ani era cea a actritei Brigitte Bardot, proclamnd sloganul care circula pe atunci este interzis sa interzici.

Tinerii, denumiti n Franta minet, nu contestau comoditatile societatii de consum, ci doreau numai sa beneficieze de ele n deplina libertate. Datorita lor, modelul american al cow-boyului sa raspndit pe tot globul. Pentru omul de pe strada, principala urmare a fost adoptarea de catre tinerrii citadini, apoi de ambele sexe si, mai trziu, de toate vrstele, a costumului blue-jeans, din pantaloni si geaca cu tinte. Pentru a parea ct mai uzati, ei au fost supusi din fabrica unor tratamente inedite: prespalati, frecati cu pietre, cu perii de srma etc. Costumul se purta cu camasa cadrilata, din pnza, si cizme. Ca o urmare fireasca a acestei evolu]ii au aparut si ve[mintele unisex, care puteau fi purtate att de femei, ct si de barbati.

2.REVOLTA RADICAL HIPPIE Continund miscarea beatniks-ilor, o parte a tineretului s-a razvratit mpotriva modului de viata al parinrilor, parasind domiciliul familiei si luptnd pentru libertate totala. Ei manifestau mpotriva razboiului din Vietnam, pentru drepturile civile ale negrilor din America etc. Tinerii refuzau nu numai principiile si rigorile, ci ntregul mod de viata al societatii de consum, dezvoltata n ntreaga lume a Apusului, dupa modelul Statelor Unite ale Americii. Telurile lor erau: dragostea universala (dragoste si nu r~aboi), si ntoarcerea la natura (flower power).

Socotind viata citadina artificiala, inumana, tinerii s-au retras n afara oraselor, ducnd oviata nomada sau grupndu-se n comunitati rurale, n care mparteau frateste munca, bunurile si dragostea. Pentru a redescoperi esenialul existentei umane, hippies practicau meditatia, ncercnd sa obtina intensificarea si expansiunea trarii prin muzica (de o calitate specia, ca o incantatie), dar mai ales prin folosirea drogurilor (LSD) prin care ajungeau la o exaltare spirituala, numita psychedelism. Hippies purtau prul lung, despletit, mpodobit cu flori, camasi lungi din pnza (alese din diverse costume populare) si picioarele goale sau sandale.Culoarea preferata era rozul. COSTUMUL BRBTESC Pe cap, plete, eventual legate cu o crpa pe frunte (din tesatura indiana ), mustati sii barba. Pe trup, camasa populara (tunisiana sau de alta origine) si blugi decolorati si rupti, cu petice si inscriptii. n picioare, sandale marocane. Ca bagaj, rucsac si sac de dormit sii nelipsita chitara.

COSTUMUL FEMININ Pe cap, parul era lung, cu flori risipite sau nfipte n codite. Machiajul psychedelic dnd o expresie visatoare, ca n transa, folosea movul pe pleoape, brunul pe buze, iar obrajii erau pictati cu flori si semne ezoterice. Pe trup se asociau piese din diverse costume populare, cu croieli simple, arhaice, cum erau iile romnesti, sari-urile indiene, fustele crete gipsy sau mantalele afgane, care s-au bucurat n deceniul 1960 70 de o mare cautare pe piata mondiala. Pe sub fustele crete se vedea deseori un jupon cu dantela.

n picioare se purtau sandale. Podoabele erau mari, exotice: cercei din argint, cu aspect barbar, cruci si pandantive legate la gt cu snur negru. Acestea erau confectionate chiar de hippies, care le vindeau pe strada, ntinse pe un pled, n cursul peregrinarilor de la un loc la altul. Tinuta era completata de o traista mare, taraneasca (provenita din Grecia, de la noi ) n care tineau: tigari cu marijuana si brichete, parfum de paciuli, o carte de initiere n meditatia transcendentala, andrele si lna. nceputa ca o superba revenire la natura si la adevaratele valori umane, miscarea hippie s-a stins o data cu tinerii minati de droguri. n urma lor a ramas, pentru multi ani, o dra de flori risipite peste tot, cusute, brodate sau imprimate pe rochii, camasi barbatesti, cravate sau ciorapi: flower power. Prin telurile ei idealiste, prin visul libertatii totale, firesti, ea si-a pus amprenta asupra ntregii generatii.