Valorificarea deseurilor Valorificarea deseurilor provenite din construcţii şi p ţ ş

demolări.

METODE ŞI POSIBILITĂŢI DE METODE ŞI POSIBILITĂŢI DE VALORIFICARE A DEŞEURILOR

Istoric

Civilizaţia romană oferă un exemplu remarcabil de Civilizaţia romană oferă un exemplu remarcabil de valorificare a deşeurilor din demolări prin încorporarea bucăţilor de cărămidă ţiglă în încorporarea bucăţilor de cărămidă, ţiglă în materiale numite “Caementum” şi “Betunum” liate cu var hidraulic (cimentul roman) sau cu var şi tuf ( ) şvulcanic măcinat.Din punct de vedere istoric deşeurile din demolări p şau mai cunoscut o largă valorificare în Europa de Vest, imediat după al doilea război mondial.

Valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolăridemolări

Pentru o demolare şi o reconstrucţie rutieră, dacă se realizează reciclarea pe loc a deşeurilor reutilizabile, economia totală de materiale poate reduce cu 50 % cheltuielile totale de ale lucrării, astfel:

70 % reducerea cheltuielilor de transport;

20 % reduceri din preţul mai mic al materialelor p ţrecuperate;

10 % reduceri din micşorarea taxelor de depozitare ale ş pdeşeurilor.

Criza de resurse naturale coroborată cu Criza de resurse naturale coroborată cu creşterea preţurilor de depozitare a deşeurilor stimulează companiile industriale să adopte soluţii de industriale să adopte soluţii de valorificare/ livrare a deşeurilor proprii în

diţii t j ăt tili t ii condiţii avantajoase către utilizatorii care le valorifică sau să accepte deşeuri externe p şca materii prime de substituţie (tranzacţiile fiind favorabile din punct de (tranzacţiile fiind favorabile din punct de vedere economic).

Ch l il lil d d i Cheltuilelile de transport deţin o pondere importantă în totalul pondere importantă în totalul cheltuielilor de reciclare a deşeurilor .

Reciclarea deşeurilor la locul de producere este soluţia optimă (cea maiproducere este soluţia optimă (cea maiavantajoasă).

Ex: reciclarea deşerilor ceramice în fabricile de ceramică finăfabricile de ceramică fină.

Evaluarea proiectelor de valorificare a deşeurilor Evaluarea proiectelor de valorificare a deşeurilor necesită informaţii despre:

Locul de producere şi tipul activităţii industriale;Locul de producere şi tipul activităţii industriale;

Costurile totale pentru producţie, tratare, preparare ( ă i ifi )(mărunţire, purificare, uscare etc.)

Cantitatea produsă anual şi frecvenţa producţiei (continuă / sezonieră);

Constanţa caracteristicilor fizico-chimiceţ

Garanţia de conformitate a parametrilor cantitativi.

bili i ă il fi i hi i l Instabilitatea proprietăţilor fizico-chimice ale deşeurilor este un factor limitativ al reciclării acestoraacestora.Mentalitatea conservatoare a factorilor de decizie care preferă materiile prime clasice pentru că care preferă materiile prime clasice pentru că prezintă certitudinea performanţelor tehnice ale produselor finiteproduselor finite.Deşeurile ce prezintă interes pentru un anumit domeniu al construcţiilor vor trebui să se încadreze domeniu al construcţiilor vor trebui să se încadreze în parametrii impuşi de reglementările şi cerinţele tehnologice cerute.g

Opţiunile de valorificare – cooperare pe Opţiunile de valorificare cooperare pe termen lung între un furnizor şi un utilizator de deşeuri sunt avantajoase utilizator de deşeuri sunt avantajoase pentru că:

Este suficientă o singură etapă de evaluare Este suficientă o singură etapă de evaluare economică, tehnică şi ecologică a reziduurilor furnizate/acceptate;/ pNu este necesară identificarea de noi furnizori;Sunt mai uşor de respectat contractele şi alte ş p şobligaţii financiare;Se stabileşte încrederea şi deprinderea de a

bţi /f i d i l t ii i ţi obţine/furniza deşeuri la parametrii negociaţi privind calitatea, cantitatea şi preţul.

Marii consumatori de resurse sau companiile Marii consumatori de resurse sau companiile producătoare de importante cantităţi de deşeuri sunt implicate în reţele reciclareimplicate în reţele reciclare.

Marii consumatori vor constitui companiile centraleîn reţea care definesc structura de reciclare pentru care în reţea care definesc structura de reciclare, pentru care oferta (sau furnizarea) constantă de materiale reziduale (reciclate ca materii prime) are importanţă vitală(reciclate ca materii prime) are importanţă vitală.

Lipsa informaţiilor despre opţiunile potenţiale de Lipsa informaţiilor despre opţiunile potenţiale de reciclare şi tehnologiile de reciclare existente determină depozitarea deşeurilor reciclabilep şgenerând, implicit, impact asupra mediului.Companiile specializate în reciclarea deşeurilor pot î b ătăţi it ţi î d d ii d fi it l i îmbunătăţi situaţia, în vederea reducerii deficitului de informaţii în acest sens.Ca urmare apar pe piaţă firmele specializate în Ca urmare apar pe piaţă firmele specializate în tratarea deşeurilor, în corelaţie cu tendinţele de extindere a valorificării deşeurilor industriale.ş

Iniţial caracterul inert şi potenţialul redus de Iniţial, caracterul inert şi potenţialul redus de poluare a deşeurilor granulare din industria materialelor de construcţii a încurajat depozitarea. materialelor de construcţii a încurajat depozitarea. S-a constatat în timp, că datorită cantităţilor mari generate depozitarea afectează factorii de mediu.generate depozitarea afectează factorii de mediu.

Metoda competitivă de gestionare o reprezintă valorificarea corelată cu potenţialul economic şi valorificarea, corelată cu potenţialul economic şi tehnologic al companiilor din industria materialelor de construcţii şi ţinând cont de restricţiile legislaţiei de construcţii, şi ţinând cont de restricţiile legislaţiei de mediu.

Industria materialelor de construcţii realizează, în Industria materialelor de construcţii realizează, în corelaţie cu volumul producţiei şi performanţele tehnologice, subproduse şi deşeuri reciclate, g p ş şpreponderent în mod direct.Deşeurile provenite din industria materialelor de ş pconstrucţie se reciclează în:

Construcţii ca:Agregate – pentru blocurile de zidărie din beton uşor sau pentru mortarele de zidărie;Filere – pentru şape, tencuieli şi materiale de finisaj;p ş p , ş j;

În lucrări de geotehnică şi fundaţii ca:Straturi de egalizare şi umpluturi la clădiri, drumuri cu trafic redus;

i l bili li i hid li i f d ii i ( fiMateriale stabilizate cu lianţi hidraulici, pentru fundaţii rutiere (trafic local).

Ni i i lt t d l b l ti tili ate î Nisipuri rezultate de la balastiere: utilizate în construcţii;Calcar subgabaritic de la exploatările de CaCO Calcar subgabaritic de la exploatările de CaCO3: producerea varului;Steril din carierele de piatră: lucrări de finisaje Steril din carierele de piatră: lucrări de finisaje (tencuieli decorative, pardoseli);Deşeuri din tehnologia lianţilor: reintroducerea în Deşeuri din tehnologia lianţilor: reintroducerea în procesul tehnologic sau în amestec cu zgura pentru obţinerea materialelor compozite; mai pot fi utilizate obţinerea materialelor compozite; mai pot fi utilizate în construcţii rutiere pentru stabilizarea pământurilor.p

Deşeuri din instalaţiile de filtrare ale cuptoarelor de ş ţ pvar:

materie primă pentru fabricarea cimentului;absorbant pentru SOx la desulfurarea cărbunilor în centrale termice, a cocsului în industria metalurgică, a subproduselor petroliere în industria petrochimică; petroliere în industria petrochimică;

Deşeuri din tehnologia materialelor ceramice:D il “ d ” i t d î l t h l iDeşeurile “crude” se reintroduc în procesul tehnologic;Deşeurile rezultate după ardere se mărunţesc şi se utilizează ca şi degresant sau agregat;ca şi degresant sau agregat;

Deşeuri din tehnologia materialelor izolante: se reutilizează pe amplasament datorită costurilor reutilizează pe amplasament, datorită costurilor importante (ex: se produc saltele din deşeuri de fibră de sticlă, iar deşeurile de fibrilizare se retopesc)., ş p )

De euri din demolări

Scoaterea din exploatare a construcţiilor cu Scoaterea din exploatare a construcţiilor cu avarii profunde de structură care necesită pentru consolidare cheltuieli mai mari decât pentru consolidare cheltuieli mai mari decât pentru demolare;Si t ti i t it i l î Sistematizarea unei zone teritoriale în care se găsesc construcţii care nu pot îndeplini caracteristici funcţionale speciale pentru caracteristici funcţionale speciale pentru domenii socio-economice prioritare sau cu beneficii asupra unui segment important al beneficii asupra unui segment important al populaţiei.

Direcţii de valorificare a deşeurilor din d lă i

Reciclarea ca agregat recuperat pentru lucrări

demolăriReciclarea ca agregat recuperat pentru lucrări de construcţii şi betoane;

R i l t (fi hi Reciclarea unor componente (fier vechi, metale neferoase, sticla ş.a.) ca resurse de materii prime în alte activităţi industriale;

Eliminarea componentelor nereciclabile Eliminarea componentelor nereciclabile (depozitare, incinerare etc.).

Se utilizează mai ales în amestec cu agregate Se utilizează, mai ales, în amestec cu agregate naturale, în lucrări geotehnice, pentru

l t i î t ţii ti i l bţi umpluturi în construcţii rutiere şi la obţinerea betonului de fundaţii uşoare.

Performanţele şi utilitatea depind de caracteristicile fizico-chimice şi mecanice şiniţiale ale betonului demolat precum şi de tehnologia de prelucrare a deşeurilor.tehnologia de prelucrare a deşeurilor.

Situaţia actuală privind deşeurile din d l

Sunt în cantităţi mari şi foarte mari;

demolare

Sunt în cantităţi mari şi foarte mari;Demolările generează impact asupra mediului

i t f tităţi d prin: zgomot, praf, cantităţi enorme de materiale eterogene de mari dimensiuni care t b i î d ă t ttrebuie îndepărtate;Necesitatea spaţiilor de depozitare, chiar şi

ătemporară;Transportul deşeurilor din demolări.

Aplicaţii la nivel mondialp ţ

Ecluza Berendrecht din portul Anvers p(Belgia) , cea mai mare din lume:

500 m lungime - 500 m lungime,

- 68 m, lăţime,

- 18 m adâncime

Ecluza Ecluza Berendrechtdi l din portul belgianAnvers

Aplicaţii la nivel mondialp ţ

C t ţii ti î Ţă il d JConstrucţii rutiere în Ţările de Jos;

Terasamente pentru căi ferate;

Utilizarea în reţeta de fabricaţie a betoanelor Utilizarea în reţeta de fabricaţie a betoanelor înlocuind agregatele naturale;

Lucrări în domeniul geotehnic.g

Ponderea materialelor din demolări

80 % beton din structură şi elementele de 80 % beton din structură şi elementele de zidărie20 % alte materiale:20 % alte materiale:

SticlăDeşeuri metalice diverse (fier oţel ţevi de Pb etc )Deşeuri metalice diverse (fier, oţel, ţevi de Pb etc.)PlasticCabluri electriceLemnDiverse materiale ceramiceA b i tAzbociment.

Prelucrarea deşeurilor de beton din demolăriPrelucrarea deşeurilor de beton din demolări

a) prelucrarea primară prin concasare şi a) prelucrarea primară prin concasare şi sortare a agregatului grosier;

b) prelucrarea secundară prin concasare şi b) prelucrarea secundară, prin concasare şi sortare secundară, cu obţinerea de agregat reciclat pentru stratul de bază în lucrări de reciclat pentru stratul de bază, în lucrări de drumuri;

Purificarea Purificarea Separarea manuală a impurităţilor grosiereDeferizareDeferizareSeparare hidraulică (spălare) a fracţiunii fine;Separare prin flotaţie a fracţiunii uşoare şi foarte fine

OperațiiOperații tehnologice de recuperare a deșeurilor di d lă idin demolări

Factori care limitează utilizarea deşeurilor din demolăridemolări

I fi i t t li ţiil b t l i Insuficienta cunoaştere a aplicaţiilor betonului reciclat de către partenerii realizării construcţiei;

Neîncrederea celor care, deşi au cunoştinţă de , ş ş ţposibilităţile de aplicare ale betonului reciclat, îl consideră incert d.p.d.v. calitativ;îl consideră incert d.p.d.v. calitativ;

Aspecte economico-financiare determinate de costul prelucrăriicostul prelucrării.

Prescripţiile tehnice de utilizare ale betonului i l i l dreciclat includ:

C t i ti il t h i i t l i Caracteristicile tehnice impuse agregatului reciclat;

Domeniile de aplicare ale betonului reciclat, în funcţie de clasele de rezistenţă şi în funcţie de clasele de rezistenţă şi durabilitate;

Valorile de calcul a compoziţiei admisibile pentru betonul reciclat.p

Pentru clasele inferioare de beton unde rezisten a Pentru clasele inferioare de beton, unde rezisten a agregatului are un rol secundar, nu se constată, în general o mic orare importantă a rezisten ei la general, o mic orare importantă a rezisten ei la compresiune, dacă se înlocuie te pietri ul din agregatul natural cu agregat reciclatnatural, cu agregat reciclat.

Rezisten ele mecanice ale betoanelor cu agregate reciclate sunt determinate de parametri compozi ionali reciclate sunt determinate de parametri compozi ionali i tehnologici, considera i factori de influen ă.

S a constatat că agregatul natural influen ează pozitiv S-a constatat că, agregatul natural influen ează pozitiv rezisten a betonului, atunci când clasa de rezisten ă a betonului de provenien ă pentru agregatul reciclat este betonului de provenien ă pentru agregatul reciclat este superioară clasei de rezisten ă a betonului de referin ă cu agregat natural (Gheorghe M 1999)cu agregat natural. (Gheorghe, M., 1999)

Durabilitatea betonului reciclat nu este suficient cercetată;

Permeabilitatea fa ă de apă a betonului reciclat este pe termen scurt de 2-3 ori mai mare decât a betonului cu 3agregat natural, iar după 90 zile, raportul scade la aproape 1,5.p p ,5

Rezisten a la înghe - dezghe prezintă, în general, valori inferioare fa ă de betonul de referin ă cu agregate b g gnaturale.

Durabilitatea slabă a betonului reciclat este un factor de Durabilitatea slabă a betonului reciclat este un factor de risc, la stabilirea domeniilor de aplicare.

Elementele din beton reciclat sunt utilizate cu rezultate Elementele din beton reciclat sunt utilizate cu rezultate buneîn medii cu umiditate redusă, cu vartia ii de temperatură peste limita de înghe temperatură peste limita de înghe .

Calitatea materialelor reciclate

Agregatele şi betonul reciclat sunt g g şsupuse procedurii de certificare a

li ă ii î i d fi ili î calităţii, înainte de a fi reutilizate în lucrări de infrastructură sau în alte lucrări de infrastructură sau în alte construcţii.

Reciclarea îmbrăcămin ilor rutiere

Este una din cele mai eficiente i mai Este una din cele mai eficiente i mai utilizate metode de reciclare a agregatelor

i lminerale.

Este utilizată datorită costurilor mari ale bitumului de calitate, lian ilor i aditivilor, dar i costurilor legate de transport car dar i costurilor legate de transport car emăresc mult cheltuielile de între inere ale drumurilordrumurilor.

Recondi ionarea i corectarea dozajelor de bi i î b ă ă i i ibitum necesare unei îmbrăcămin i rutiere, pentru redarea performan elor ini iale, are la p pbază 3 procedee:

Retratarea îmbrăcăminții prin malaxarea pe loc cu un liant Retratarea îmbrăcăminții prin malaxarea pe loc cu un liant (ciment sau emulsie bituminoasă), cu constituirea unui strat de bază tratat, aplicabil pentru drumurile vechi, cu tarfic redus;

Regenerarea la cald, pe loc, cu un strat nou, aplicabil d il d l d ddrumurilor cu strat de rulare degradat;

Reciclarea agregatelor de scarificare, stocate în depozitul t l l i t l ți i d d i t i f lti d d central al instalației de produs mixturi asfaltice, cu adaos de

liant bituminos și agregate noi, proces aplicabil îmbrăcăminților rutiere vechi, cu deteriorări importante. îmbrăcăminților rutiere vechi, cu deteriorări importante.

S-a investigat poten ialul de reciclare a S a investigat poten ialul de reciclare a pavimentelor asfaltice recuperate, ca agregate în betoane cu cimentîn betoane cu ciment.

S-a observat că pot fi utilizate în lucrări rutiere cu solicitări reduse (pasaje, drumuri locale, rigole) precum i în lucrări de stabilizare a rigole) precum i în lucrări de stabilizare a straturilor de fundare rutiere.

B t l t i l t di Betoanele cu agregate reciclate din îmbrăcămin i asfaltice au tenacitate mai mare, fiind utilizabile pentru realizarea de suprafe e absorbante de ocuri mecanice.

De eurile din materiale de construc ii sau l di d lă i fi ilicele din demolări pot fi utilizate cu

rezultate bune ca materii prime rezultate bune ca materii prime secundare în procese tehnologice sau în l ă i d t ii bi d fi it lucrări de construc ii, bine definite, evitând astfel împovărarea mediului cu pacele cantită i mari i foarte mari de de euri cu caracter inert care în cazul de euri cu caracter inert care în cazul depozitării ocupă suprafe e importante de teren, ce pot fi utlizate în alte scopuri mult mai importantemai importante.