Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1071

Luni, 28 Martie 2016

C omplexul Energetic Hunedoara, societate înfiinþatã în anul 2012 peprincipiul “drumul spre Iad e pe pavat cu intenþii bune”, iar intenþiile

aºa-zis bune au constat în producþia, furnizarea ºi comercializarea energieielectrice pe bazã de huilã, exploatarea zãcãmintelor de huilã sau asigura-rea profitabilitãþii societãþii. Numai cã pe principiul “pânã la Dumnezeu te mãnâncã sfinþii” s-a întâmplat ºi cu societatea energeticã care a fost unCOBAI al managementului defectuos, chiar “dezastruos” cum îl numeºteadministratorul judiciar al societãþii. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

18.000 la 2. Acestaeste raportul

pensionarilor care beneficiazã de pensiede invaliditate ºinumãrul medicilor spe-cializaþi în domeniu.

Judeþul Hunedoara nuare medici specializaþi înexpertiza de evaluare acapacitãþii de muncã, iartot mai mulþi hunedorenisunt în evidenþele CaseiJudeþene de Pensii pentrua beneficia de pensie de invaliditate. Astfe, directorul Casei Judeþenede Pensii Hunedoara, Ilie Toma susþine cã seîncearcã modificarea legislaþiei.

“Am fost la congresunde am susþinut un lobbypentru a încerca sã aductineri specializaþi în exper-tizã de evaluare a capaci-tãþii de muncã. Nu maisunt medici specializaþi înacest domeniu, iar tineriialeg în general oraºele maimari. Am fãcut ºi o adresãscrisã pentru a se schimbalegislaþia pentru a le davoie celor care sunt spe-cializaþi în medicina muncii,medicinã sportivã, balneo-

fizioterapie, care au spe-cialitãþi apropiate de acestdomeniu, sã le dea voie sãprofeseze ºi în acest domeniu fãcând un curssuplimentar” a declarat IlieToma, directorul CaseiJudeþene de Pensii.

Asistentele medicalesunt cele care au preluat, o parte din atribuþiilemedicilor specializaþi înacest domeniu, însã niciacestea nu mai fac faþãnumãrului mare de solicitãri venite din aceastãdirecþie.

La nivelul judeþuluiHunedoara sunt peste 18 mii de persoane carebeneficiazã de pensie deinvaliditate, iar numãrulmedicilor este de doi. Unuldintre medici este în ValeaJiului, dar ºi acestaurmeazã a ieºi la pensie.

Monika BACIUMonika BACIU

Persoanã încarce-ratã, ºofer care apãrãsit locul acciden-tului ºi o maºinã rãs-turnatã. Este tabloulunui accident rutiercare a avut loc, lasfârºitul sãptãmâniitrecute, pe stradaIndependenþei, chiar

în faþa ºcolii generalenumãrul 6 dinPetroºani.Conducãtorul unuiautoturism de teren apierdut controlulvolanului din cauzavitezei, a lovit unpom, s-a rãsturnat cumaºina, iar apoi a

pãrãsit locul acciden-tului fãrã a-I pãsa cãîn autoturism se aflao tânãrã de aproxi-mativ 20 de ani.

„Am fost anunþaþiprin sistemul integratcã s-a produs un acci-

dent rutier, ne-amdeplasat la faþa locu-lui cu o autospecialã,am gãsit o maºinãrãsturnatã pe plafonierã, înãuntruera o victimã de sexfeminin. S-au între-

prins manevrele dedescarcerare, iar per-soana a fost extrasãdin maºinã ºi predatãambulanþei. Se aflape bancheta dinspate. Victima erapuþin confuzã cu o

plagã la cap”, adeclarat plutonieruladjutant FlorinBurlea.

În cele din urmãbãrbatul a fost identi-ficat de poliþiºti careau stabilit cã acestanu deþinea permis deconducere.

Tatãl fugar va fi cercetat pentruvãtãmare corporalãdin culpã ºi pentrufugã de la locul accidentului. Acestariscã o pedeapsã cuînchisoarea de pânãla cinci ani.

Monika BACIUMonika BACIU

Doi medici la 18 mii depensionari invalizi

Un tatã inconºtientU n tatã din municipiul Petroºani

a provocat un accident rutier înurma cãruia fiica sa de aproximativ 20de ani a rãmas încarceratã în fiarelecontorsionate ale maºinii, iar acesta aales sã pãrãseascã locul faptei.

CEH, cobaiul DISECAT al conducerilor

“dezastruoase”

C e mai înseamnãteatrul? Mai vrem

sã mergem la spectacole,acum când oferta estegeneroasã ºi de la fotoliuldin sufragerie, la cel dincinematograful 3D, toatele fac concurenþã actorilor,singuri în faþa publiculuilor? Acestea sunt între-bãrile la care se cautãrãspuns de Ziua Mondialãa Teatrului, în 2016.

Actorii sunt nevoiþi sã seadapteze, sã atragã publicul,captat de ecranele pe carevãd zilnic spectacolul vieþii,live. Nu este uºor sã îi aduciîn sala de spectacol, iar laPetroºani, Teatrul DramaticI.D Sîrbu duce o luptã crân-cenã cu mentalitãþile oame-nilor, care nu toþi acceptãuºor ideea de spectacol, cucei care vin sã punã în scenãaici piese, îngrijoraþi, poate,de ideea cã oamenii de aicinu merg la teatru ºi, nu odatã, am auzit cât s-au miratunii cã noi avem ºi teatru.Primul spectacol ce urmeazãsã fie pus în scenã în 9aprilie, îl are ca regizor peVictor Ioan Frunzã, regizorulanului 2015 ºi pe scenografaAdriana Grand ºi cred cãasta spune totul despre efortul celor de la noi, pentru noi.

La nivel mondial, mesajulpentru 27 martie, ZiuaMondialã a Teatrului, estedat în acest an de un rus,Anatoli AlexandroviciVasiliev, care pune degetulpe ranã, într-un scurt interviupreluat de toatã presa inter-naþionalã ºi care va fi citit în

primul spectacol din preajmaacestei zile:

Avem nevoie deteatru?

κi pun aceastã întrebaremii de profesioniºti dindomeniu, dezamãgiþi în spe-ranþele lor, dar ºi milioane deoameni, obosiþi de teatru.

De ce avem nevoiede teatru?

Pentru cã în anii cândscena este nesemnificativã încomparaþie cu pieþeleoraºelor ºi teritoriile statelorse joacã autentice tragediidin viaþa realã.

Ce este teatrul pentru noi?

Loje ºi balcoane aurite,fotolii de catifea, culise mur-dare, voci forþate sau invers– boxe negre, împroºcate cunoroi ºi sânge, în care sunt omulþime de trupuri goaleînfuriate.

Ce ne poate spuneteatrul?

Totul!

Teatrul ne poatespune totul!

ªi cum trãiesc zeii în cer,ºi cum deþinuþii suferã îngrote, ºi cum patima teînalþã, ºi cum iubirea teomoarã, ºi cum nu estenevoie de omul bun, ºi cumminciuna dominã, ºi cumoamenii trãiesc în aparta-mente, iar copiii în taberepentru refugiaþi, ºi cum înpustiu se întorc, ºi cum auloc despãrþirile de cei dragi.

Teatrul a fost ºi va rãmâne pentrutotdeauna.

ªi în aceºti ultimi cincizeci-

ºaptezeci de ani avem abso-lutã nevoie de teatru. Pentrucã numai teatrul, dintre toateartele, înseamnã: cuvântuldin gurã-n gurã, privirea dinochi în ochi, gestul din mânãîn mânã, de la corp la corp.El nu are nevoie de mijloci-tor, între om ºi om – parteatransparentã a luminii, nuaparþine nici sudului, nicinordului, nici estului ºi nicivestului. De felul lui, teatruleste lumina care pãtrundepeste cele patru pãrþi ºiinstantaneu este recunoscutde orice om, învrãjbit sauprietenos.

Avem nevoie cateatrul sã fie diferit.

ªi dintre toate formeleposibile ale teatrului vor fisolicitate, înainte de toate,cele arhaice. Teatrul de formeritualice nu trebuie combãtutcu teatrul popoarelor civi-lizate. Cultura laicã este golitãde conþinut, informaþia cultu-ralã schimbã entitãþile simpleîntre ele, spulberând speranþaîntâlnirii cu ele.

Teatrul e deschis.Intrarea e liberã.

Lãsaþi naibii gadgeturile ºicomputerele – mergeþi lateatru, ocupaþi locurile de laparter, de la balcon, daþiascultare cuvântului, priviþipe viu personajele – în faþãaveþi teatrul, nu-l nesocotiþi ºinu-l lãsaþi sã treacã neobser-vat, cãci viaþa trece foarterepede.

Orice fel de teatrueste necesar.

ªi doar de un teatru nuavem nevoie – teatruljocurilor politice, teatrul„capcana” politicã, teatrulpoliticienilor, teatrulpoliticii… Teatrul terorii zil-nice – personal ºi colectiv,teatrul cadavrelor ºi teatrulsângelui în pieþe ºi pe strãzi,în capitale ºi în provincii,între religii ºi grupuri de etni-ci.

Anatoli Vasiliev (traducere din limba

rusã: Maria Sârbu)

Anatoli AlexandroviciVasiliev (nãscut la 4 mai1942, Rusia) este unrenumit regizor deteatru rus ºi unul din-tre cei mai importanþiregizori de teatrueuropeni contempo-rani. Este fondatorul„ªcolii de Artã dra-maticã” din Moscova.Prima sa stagiune s-adeschis la 24 februa-rie 1987 cu ªase personaje în cãutareaunui autor dePirandello, spectacolcare a avut mare suc-ces în Europa alãturide Cerceau pe careViktor Slavkin l-a scrisspecial pentru trupalui Vasiliev. Pentru

Vasiliev, jocul actorului esteun proces fãrã început ºisfârºit, actorii trãind în teatruºi formând o comunitate petoatã perioada desfãºurãriirepetiþiilor. Treptat, AnatoliAlexandrovici Vasiliev ºi-acâºtigat un nume inter-naþional, astfel în 1992monteazã la ComediaFrancezã Mascarada luiLermontov iar un an maitârziu, la Roma, Aºa este,dacã vi se pare de LuigiPirandello. În 1997Plângerile lui Ieremia esteprezentat în premierã laAvignon, apoi în Italia ºi apoiîn Germania. Acest spectacoli-a adus premiul Masca de aur pentru cel mai bunspectacol ºi cea mai bunascenografie. În 2006 se mutãîn Europa. Lucreazã la Paris,Lyon ºi Londra. Trei ani maitârziu, este invitat la TeatrulBalshoi pentru a monta Don Giovanni.

Anul acesta a pus înscenã la Comedia Francezã,La Musica Deuxième deMarguerite Duras.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Martie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrie tonalã &vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806;0254-540574

„Artiºtii pentru artiºti”, motto-ul Zilei Mondiale a Teatrului

M arº pentruviaþã. Sute

de vulcãneni auieºit din case, lasfârºitul sãptãmâniitrecute, pentru amãrºãlui.

Nu a fost vorba devreun miting, ci de omanifestare organizatãde municipalitate încinstea Pãmântului.Participanþii au vrutastfel sã militezeîmpotriva avortului.

“Vulcanul prin sutede cetãþeni mici ºi maria punctat aceastã ziprintr-o acþiune organi-zatã împreunã cu bisericile ortodoxe dinmunicipiu, cu enoriaºiiacestora, acþiune careare ca mesaj esenþial,ocrotirea Vieþii, aCopilului ( prin mili-tarea împotriva avortu-lui), a Familiei - canucleu al societãþii, aFemeii expusã la preamultã violenþã domes-ticã. Plimbarea pe caream fãcut-o în compa-

nia viceprimaruluiCristian Meriºanu, acolegilor din consiliullocal, a preoþilor ºiconcitadinilor mei, afost un bine-meritatprilej de reflectare atuturor acestor strin-genþe ale perioadeiprin care trecem, carese rezumã la douã

cuvinte: ocrotim viaþa.Mesajele de astãzi vorprinde contur în pro-grame locale pe carereprezentanþii biseri-cilor ortodoxe ºi le vorasuma alãturi de noi ºide ceilalþi exponenþi aisocietãþii civile”, spuneGheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Martie 2016 Actualitate 3

Vico Calabro ºi elevii sãi: Piero Canal,Jean Bellumat ºiAndrea Toffoli ºi-auimaginat scenele pictate, plecând de lapoveºtile copiilor dinCasa Pollicino. ªi casã ne imaginãm totulmai frumos, auîncadrat inclusivhidrantul de incendiu,cu o frescã ce ima-gineazã flãcãri ºi pe

însuºi zeul focului, careîi pãzeºte pe cei mici.Vico Calabro este unartist renumit pentrufrescele sale ºi a expusde-a lungul timpului în:Malta, Elveþia, Rusia,Franþa, Polonia,Japonia, Germania,Cehoslovacia, oriOlanda, iar acum estela Petroºani, ca sã lefacã unor micuþi cuprobleme speciale,

viaþa mai coloratã. Noil-am gãsit la masa cupensule ºi culori. „Totce am fãcut aici, amfãcut pentru copii ºi încolaborare cu copiii.Pe pereþi veþi vedeadesene care le aparþincopiilor. Ele sunt chiarnotate ºi poatã fi iden-tificate cã le aparþin.Am ales sã facem picturile în funcþie decine se bucurã ºilocuieºte în aceastãcasã. Am vrut sã leaducem liniºte ºi amajuns la lucruri spon-tane, interacþionînd cucopiii, realizând lucrãridupã personalitatealor”, a spus VicoCalabro, artist italian.

Toþi pereþii sunt pic-taþi acum în culori viiºi lucrãrile copiilor suntnotate cu iniþialele lor,

pentru a le identifica întimp. Acum, fiecare îºigãseºte floricica gân-ditã de el, copilul dinimaginaþia sa, oricopacul pe care ºi l-avãzut în poveºtile sale.

„Vizita maestruluiVico Calabro în casanoastrã este o mareonoare pentru noi ºide asemenea a elevilorsãi. Este pentru oricineo onoare sã îl aibeoaspete pe pictorulVico Calabro ºi peomul Vico. Copiii aufost extrem de încân-taþi de vizitã ºi de toatãacþiunea. Ei s-au bucu-

rat de acest lucru minunat”, a mãrturisit ºi FlorentinaPresecan, director laCasa Pollicino.

Pereþii Casei

Pollicino au prinsculoare, în colaborarecu Vico Calabro, celcare îi iubeºte ºi care i-a lãsat sã îºi imagine-ze orice, pentru ca maiapoi sã le transpunãvisele pe holurile peunde ei trec zilnic.Pictorul a lucrat mereucu copii, dar aici, Vico Calabro spune cã a gãsit unii mai speciali, liniºtiþi, cola-borarea cu ei fiind unaextrem de interesantã,pentru cã, timp de osãptãmânã întreagã,unii au inventat poveºtiºi personaje, iar pictoriile-au dat viaþã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Zilele asistenþeisociale, la PetroºaniA stãzi, la Petroºani are loc

manifestarea iniþiatã deColegiul Naþional al AsistenþilorSociali din România, în organi-zarea filialei din judeþulHunedoara, sub egida ”Direcþiistrategice în domeniul asistenþeisociale contemporane ºi proiecteinovative comunitare”.

Colegiul Naþional al AsistenþilorSociali din România este autori-tatea profesionalã în domeniu carereprezintã, apãrã ºi promoveazãdrepturile ºi interesele membrilorsãi la nivel local, naþional ºi inter-naþional, apãrã onoarea, libertateaºi independenþa profesionalã aasistentului social în exercitareaprofesiei, asigurã respectarea decãtre asistenþii sociali a obligaþiilorcare le revin faþã de beneficiari,instituþii ºi societate, în concordanþã cu normele deontologice ale profesiei.

Anul acesta, sub egida temeistabilite de FederaþiaInternaþionalã a Asistenþilor Sociali(IFSW) - Societatea prosperã atunci când demnitatea ºi drep-

turile oamenilor sunt respectate -evenimentele organizate urmãrescsã evidenþieze progresele realizateîn domeniul asistenþei sociale, rolulasistentului social în contextulsocio-economic actual ºi impor-tanþa colaborãrii tuturor factorilordecizionali în crearea unei societãþiîn care se manifestã grija pentrufiecare membru al ei.

În acest context, SucursalaHunedoara a Colegiului Naþionalal Asistenþilor Sociali în parteneriatcu mai multe instituþii ºi asociaþiiorganizeazã conferinþa ”Direcþiistrategice în domeniul asistenþeisociale contemporane ºi proiecteinovative comunitare”. Aceastãconferinþã, care are loc în cadrulZilelor Asistenþei Sociale 2016derulate la nivel naþional este programatã între orele 13.00-16.00, în Sala de Marmurãa Primãriei Petroºani.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Pollicino – înviorat de celebrul Vico CalabroV ico Calabro, un celebru pictor italian, renumit în toatã

Europa, a venit la Petroºani, ca sã le facã viaþa mai frumoasã copiilor cu probleme speciale de la Pollicino. Le-a pictat, alãturi de alþi 3 artiºti, tineri studenþi, pereþii casei de la noi, dupãschiþe gândite de copii. Cei mici îºi privesc acum desenele pe pereþi ºiau fost extrem de fericiþi sã îºi regãseascã poveºtile inventate de ei.

Marº pentru viaþã

23 de persoanela cârma CEH

Nu mai puþin de 23de persoane au condusComplexul EnergeticHunedoara. Vorbim decifre oficiale ºi nu depersoanele din umbrã,fie acestea chiar ºipoliticieni. ªase direc-tori generali ºi 17 membri în consiliul deadministraþie. Aceasta afost structura de con-ducere a ComplexuluiEnergetic Hunedoara dela înfiinþare ºi pânã înprezent. La cârma socie-tãþii s-au perindat, numai puþin de cinci direc-tori generali, iar rezulta-tul a fost “dezastruos”

“ManagementulComplexului EnergeticHunedoara a fost dezas-truos, factorul politicdictând numirile ºi nucriteriul competenþei.De la înfiinþare s-auperindat la conducereacompaniei 17 persoaneîn cadrul Consiliului deadministraþie ºi numai înultimul an - 2015 – aufost schimbaþi 5 direc-tori generali”, aratãraportul administratoru-lui judiciar.

Cei cinci directori

generali ai CEH au fost:Daniel Andronache,Aurel Niculescu,Constantin Jujan, EmilFloruþ ºi Viorel Stancu,cel din urmã dându-ºidemisia în urmaprotestelor care au avutloc în ultimele luni de ladeclanºarea insolvenþei.Locul acestuia a fostpreluat de CosminChiuzan care este celde-al ºaselea director alCEH.

Au urmat membriiConsiliului deAdministraþie. Fãrãaprobarea acestora,conducereaComplexului Energeticnu putea pune în apli-care anumite mãsuri,achiziþii… Aceºtia aucondus societatea “ÎNINTERES PERSONAL”.

“Membrii Consiliuluide administraþie aiSOCIETÃÞII COM-PLEXUL ENERGETICHUNEDOARA SÃ înperioada de la înfiinþarepânã la numirea admi-nistratorului special,pentru fapta prevãzutãde art.169 al.(1) lit c)"au dispus, în interespersonal, continuareaunei activitãþi careducea, în mod vãdit,persoana juridicã la

încetarea de plãþi".Bineînþeles cã rãspun-derea persoanelor încauzã nu va putea fiangajatã dacã, înorganele colegiale deconducere ale persoaneijuridice, s-au opus laactele ori la faptele careau contribuit la stareade insolvenþã sau au lip-sit de la luarea deciziilorcare au contribuit lastarea de insolvenþã ºiau fãcut sã se consem-neze, ulterior luãriideciziei, opoziþia lor laaceste decizii, dar acesteaspecte vor fi analizateºi avute în vedere decãtre administratorul/lichidatorul judiciar lamomentul întocmiriicererii prevãzute deart.169, sau pot fi invo-cate în apãrare de cãtrecei vizaþi”, aratã adminis-tratorul judiciar al CEH.

Lista persoanelor ceau fãcut parte dinConsiliul de adminis-tratie al SOCIETATIICOMPLEXUL ENER-GETIC HUNEDOARASA îi cuprinde pe

urmãtorii: - Purcaru

Danciulescu Cristinel,membru CA în perioa-da 20 septembrie2012 - 28 iunie 2013;

- Luca Alexandru,membru CA în perioa-da 20 septembrie2012 - 28 iunie 2013;

- Bobe Angelica,membru CA în perioa-da 20 septembrie2012 - 28 iunie 2013;

- Mangu Sorin Iuliu,membru CA în perioa-da 20 septembrie2012 - 22 mai 2014;

- Alic Costel, mem-bru CA în perioada 20septembrie 2012 - 14martie 2013;

- AndronacheDaniel, membru CA înperioada 03 iulie 2013- 19 iunie 2014;

- DemetrescuOvidiu, membru CA înperioada 03 iulie 2013- 12

noiembrie 2014; - Purcaru Stamin

Ion, membru CA înperioada 03 iulie 2013- 18 ianuarie 2016;

- Preda Mihaela,membru CA în perioa-da 03 iulie 2013 - 05mai 2015;

-Popescu Elena,membru CA în perioa-da 05 februarie 2014 -08 mai 2015;

- Untescu Marius,membru CA în perioa-da 27 noiembrie 2014- 06 februarie 2015;

-Blaj Alexandru,membru CA în perioa-da 06 februarie 2015 -01 mai 2015;

- Ghimpau Aurelian,membru CA in perioa-da 06 februarie 2015 -18 ianuarie 2016;

- Barbu DanielaAngela, membru CA înperioada 18 mai - 28iulie 2015;

- Tudorache IulianRobert, membru CA înperioada 18 mai 2015- 18 ianuarie 2016;

- Partenie NegreaSârbu Nicolae, mem-bru CA în perioada 18mai - 10 decembrie2015;

- Offenberg Iulian,membru CA în perioa-da 30 septembrie2015- 18 ianuarie2016;

Alexandru Blaj ºiAurelian Ghimpãu aufost cei mai vocalipreºedinþi ai Consiliuluide Administraþie de laComplexul EnergeticHunedoara. AlexandruBlaj ºi-a dat demisia,acuzând cã nu poateface nimic, iar AurelianGhimpãu ºi-a pierdutcalitatea la declanºareainsolvenþei. Ambii auintrat

însã în atenþia presei cudiferite declaraþii.

„Decizia mea esteuna a unui român nor-mal aflat în faþa uneimari dezamãgiri. Încuvinte puþine, în þara încare Ministerul Energieipromoveazã interesulcompaniei pe care euam reprezentat-o în cali-tate de preºedinte al CAºi pentru care, alãturi deconducerea executivã, s-au fãcut toate demer-surile pentru obþinereaunui ajutor de salvarepentru achiziþionareacertificatelor de CO2,ajutor avizat de ComisiaEuropeanã în data de12 aprilie 2015, ne-amlovit de opoziþia deneînþeles a MinisteruluiFinanþelor ºi aMinisterului Justiþieicare refuzã aprobareaacordãrii acestuia.Singura motivaþie invocatã a fost existenþaunui ajutor de stat, mascat sub forma unorcontracte bilaterale,încheiate în perioada2009 - 2011 întreTermocentrala Paroºeniºi Hidroelectrica, carefãceau referire la vânzarea respectivcumpãrarea de energieelectricã. Lipsa, la acestnivel, a unei disponibi-litãþi reale pentrusoluþionarea proble-melor deosebit de gravecu care se confruntãîntreaga comunitate aJudeþului Hunedoara,mã îndeamnã la acestgest menit a fi un sem-nal de alarmã în atenþiacelor în a cãror mâinistau destinele a celorcare lucreazã în sistem.O apreciere specialãam, acum la încheierede mandat, faþã dedeschiderea, disponibili-tatea ºi implicarea personalã a domnuluiministru Andrei GEREAîn toate demersurilenoastre, ceea ce facedovada faptului cã aînþeles importanþa CEHpe piaþa energeticã aRomâniei, ºi pentrucare îi mulþumesc sincer”, a spusAlexandru Blaj dupãdemisia din CA-ul CEH.

Aurelian Ghimpãu afost preºedinteleConsiliului deAdministraþie mult preagrãbit ºi poate multprea sincer.

Fostul preºedinte alConsiliului deAdministraþie alComplexului EnergeticHunedoara, AurelianGhimpãu, a fost preaocupat, anul trecut,pentru a discuta despresoarta societãþii.

Sub pretextul cã eziua lui AurelianGhimpau a fost multprea grãbit sã plece laBucureºti pentru a fialãturi de familie, în locsã rãspundã întrebãrilorzecilor de persoaneaflate la Petroºani ladezbaterea publicã orga-nizatã de municipalitate.

Plãtit cu bani mulþi, dela o societate falimenta-rã, Aurelian Ghimpãu a evitat sã rãspundãîntrebãrilor pe fondulgrabei.

“Am probleme defamilie, trebuie sã ajung la Bucureºti lângãfamilie”, a spus la acelmoment AurelianGhimpãu.

Tot în cadrul aceluiaºieveniment, Ghimpãu ascãpat porumbelul.Minele se vor închide înanul 2018.

“Decembrie 2018este ultima tonã de cãrbune care se vascoate din Valea Jiului",

a declarat AurelianGhimpau, în vara anuluitrecut.

Bonusuri pentruperformanþã

Pentru cã unii dintremembrii COnsiliului deAdministraþie au înregis-trat performanþe“remarcabile”, cu o ziînainte de intrarea îninsolvenþã a societãþiiaceºtia au încasatanumite “bonusuri”acordate cu titlu de“componentã variabilã”.

ªapte din membrii Consiliului deAdministraþie au încasatîn data de 6 ianuarie numai puþin de 80 de miide lei. Cea mai maresumã a fost încasatã de Stamin Purcaru, învaloare de 20 de mii delei. A urmat AurelianGhimpãu cu 17 mii de

lei. Elena Popescu,Mihaela Preda, Sîrbu Negru PartenieNicolae ºi IulianTudorache au încasatcâte 9000 de lei fiecare,iar Alexandru Blaj aprimit 7000 de lei.

Conform legii, ºidacã managerii CEHsau membrii Consiliuluide Administraþie realizau 1% din plan sauchiar ºi 0,01% aceºtiaar fi beneficiat de componenta variabilã.

“Aceste drepturibãneºti reprezintã platacomponentei variabileacordatã în funcþie deîndeplinirea nivelului

þintã al indicatorilor deperformanþã aprobaþiprin Planul de adminis-trare.

Componenta variabilã are douã subcomponente.Subcomponenta anualã– NU S-A ACORDATîntrucât este condiþionatã deîndeplinirea nivelului þintei anuale a indicato-rilor de performanþã.

Subcomponentatrimestrialã – acordatãîn tranºe trimestriale încondiþiile prevãzutedupã cum urmeazã dacãIndicatorul globaltrimestrial se realizeazã100% sau peste – seacordã trimestrial100%, iar dacãIndicatorul globaltrimestrial se realizeazãsub 100% – se acordãtrimestrial 75%.

Aceste drepturi denaturã salarialã nu aufost acordate trimestrialavând în vedere cã societatea nu a avutBuget de Venituri ºiCheltuieli aprobat. Înluna noiembrie prin HG 942/11.11.2015publicatã în M. Of.863/19.11.2015 s-aaprobat Bugetul deVenituri ºi Cheltuieli a S CEH-SA. În acestecondiþii, achitarea acestor drepturi bãneºtia devenit obligatorie,fapt materializat înachitarea celor 3 tranºeaferente componenteivariabile, subcomponen-ta trimestrialã, încondiþiile prevãzute dealiniatul b)”, se aratãîntr-un rãspuns al CEH.

Ministrul Energiei nu are niciun rãspunsoficial cu privire laaceastã situaþie, astadeºi la începutul anuluiCorpul de Control s-adeplasat la ComplexulEnergetic Hunedoarapentru a verifica acestaspect. Acum cândbarca se scufundã, niciunul dintre membriiConsiliului de Adminis-traþie nu îºi recunoaºtevina, chiar dacã raportuladministratorului judiciarscoate la luminã anumite aspecte nu tocmai legale.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni 28 Martie 2016 Actualitate 5

Oamenii se tem deislamiºti dupã atentateledin capitala Belgiei ºidacã pânã acumpriveau cu o oarecarecompasiune refugiaþii,dupã tragedia dinBruxelles, nici nu maivor sã audã de sirieniprintre ei. Localnicii cerca locaþia sã fie scoasãde pe lista zonelorunde ar ajunge refu-giaþi, mai ales cã înzonã încã existã o uzinãstrategicã de armament.La fel de nemulþumiþisunt ºi locuitorii VãiiJiului de ”cazarea” isla-miºtilor în apropiere,însã mai speriaþi sunt deposibilitatea ca ei sãajungã definitiv în zonã,mai exact în municipiulVulcan. Chiar dacãzvonurile nu au, deo-camdatã, nici un sâm-bure de adevãr, vulcã-nenii sunt convinºi cãinformaþia este realã.Astfel, câteva mii desemnãturi au fostadunate iar oamenii cerretragerea CentruluiBumbeºti Jiu de pe listaCentrelor Regionale deCazare ºi Proceduripentru solicitanþii de

Azil destinate imi-granþilor ºi nesusþinereaintroducerii acestui cen-tru pe lista Centrelor dePermanenþã destinateimigranþilor veniþi înRomânia. Acþiunea estesusþinutã ºi de liderulPartidului RomâniaUnitã, deputatulBogdan Diaconu caresusþine cã temerileoamenilor sunt justifi-cate pe deplin încondiþiile în care, înzonã, sunt depozite deexplozibili, o fabricã demuniþie ori substanþechimice periculoase.”Acest obiectiv prezintãrisc mare de explozie ºiincendiu datoritã can-titãþilor de substanþepericuloase vehiculateîn procesul de producþiecare ar putea avea efectasupra populaþiei dinafara amplasamentelorîn cazul formãrii' noru-lui toxic' condus de vântpe o anumitã distanþãnecontrolabilã”, suntdoar câteva dintre argu-mentele locuitorilor dinBumbeºti.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

CEH, cobaiul DISECAT al conducerilor “dezastruoase”Complexul Energetic Hunedoara, societate înfiinþatã în anul

2012 pe principiul “drumul spre Iad e pe pavat cu intenþiibune”, iar intenþiile aºa-zis bune au constat în producþia,furnizarea ºi comercializarea energiei electrice pe bazã de huilã,exploatarea zãcãmintelor de huilã sau asigurarea profitabilitãþiisocietãþii. Numai cã pe principiul “pânã la Dumnezeu te mãnâncãsfinþii” s-a întâmplat ºi cu societatea energeticã care a fost unCOBAI al managementului defectuos, chiar “dezastruos” cum îlnumeºte administratorul judiciar al societãþii. De la înfiinþare ºipânã în prezent, Complexul Energetic Hunedoara a fost condusprecum o corabie în derivã ºi fiecare a vrut sã îºi asume rolul decãpitan. Cu toþii au eºuat lamentabil, lucru vãzut astãzi cu ochiulliber, iar acum nimeni nu îºi mai asumã responsabilitatea.

Numele inginerului pensionar Alexandru Blaj

apare de-a lungul timpului la conducerea unor

instituþii care pe mandatul sãu au inregistrat

pierderii de miliarde ºi achiziþii

controversate. Bineînþeles, Blaj, ca

ºi în cazul CEH, când ºi-a dat

seama cã o dã în barã ºi-a dat

demisia, iar în loc sã-ºi asume

managementul defectuos i-a

acuzat pe alþii. Concret, un

exemplu asupra modului în care

Blaj a reuºit performanþa

managerialã de a aduce pierderi

de miliarde de lei, într-un singur an,

este Spitalul Municipal Vulcan. În anul

2008, Alexandru Blaj, numit director interi-

mar pe criterii politice, a preluat unitatea spitali-

ceascã cu datorii de aproape 10 miliarde de lei

vechi cu scopul de a o aduce pe linia de plutire.

Dar, în loc sã reducã din datorii, managerul “sal-

vator”Alexandru Blaj, în doar un an de

zile a mai adãugat alte 7 miliarde de

lei... Printre investiþiile notabile ale

acestuia figurând o saunã ºi aparate

pentru o salã de fitness. Spitalul

din Vulcan nu este însã singura

unitate spitaliceascã peste care

Alexandru Blaj ºi-a pus amprenta.

Spitalul de Urgenþã Petroºani a fost

la rândul sãu manageriat de Blaj,

perioada respectiva fiind una extrem

de profitabilã pentru un grup de oameni

de afaceri. Prietenii ºtiu de ce!

Marius MITRACHE

Se tem de ameninþareaREFUGIAÞILORTabãra de refugiaþi care ar putea deveni

realitate la Bumbeºti, în apropiere dePetroºani, îngrozeºte atât comunitatea dinGorj cât ºi cea din Valea Jiului. În suduljudeþului Hunedoara se vorbeºte tot maides de o relocare a refugiaþilor care reuºesc sãobþinã statut de refugiat politic, iar municipiulVulcan ar urma sã le fie viitoare casã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Martie 20166 Actualitate

- ANUNÞ -Primãria municipiului

Lupeni cu sediul în stradaRevoluþiei nr. 2 cod fiscal4375046, în temeiul art. 7alin. (1), (2) ºi (4) din Legeanr. 52/2003 privind trans-parenþa decizionalã înadministraþia publicã, republicatã, supune dezbateriipublice Proiectul de Hotãrârenr. 32 / 25.03.2016 privindaprobarea finanþãrii neram-

bursabile din fondurile publiceale Municipiului Lupeni aunor proiecte, programe, acþi-uni ºi activitãþi nonprofit deinteres general în anul 2016.

Proiectul de hotãrâre, însoþitde Expunerea de motive a iniþi-atorului, Primarul MunicipiuluiLupeni, Cornel Resmeriþã, afost afiºat la sediul Primãriei,str. Revoluþiei nr. 2.

Persoanele sau organizaþiileinteresate pot depune, în

scris, sugestii ºi opinii cuprivire la proiectul de hotãrârepânã la data de 08.04.2016,la Registratura Primãriei, sauprin e-mail la adresa:lupeni@upcmail.ro, ori prinfax la nr. : 0254/560515.

În data de 25.04.2016,ora 1300, în Sala de ºedinþea Primãriei MunicipiuluiLupeni, va avea loc o dezbatere publicã pe marginea proiectului dehotãrâre menþionat.

Primar,CORNEL RESMERIÞÃ

Incendiu la PetrilaP ompierii voluntari din localitatea Petrila

au muncit mai bine de trei ore sã stingãun incendiu care a mistuit proviziile destinateanimalelor dintr-o gospodãrie.

Incendiul a fost observat aproape de miezul nopþiila o gospodãrie de pe strada Republicii, din Petrila, ºia fost datã alarma, mai ales cã flãcãrile ameninþãtoarepuneau în pericol atât locuinþa cât ºi dependinþele.”S-a intervenit cu un numãr de ºapte pompieri dincadrul Serviciului Voluntar pentru Situaþii de UrgenþãPetrila, cu douã autospeciale de stingere cu apã ºispumã, iar în sprijin au sosit ºi colegii de laDetaºamentul dePompieri Petroºanicu o autospecialã destingere. Au ars treiclãi de fân ºi s-areuºit localizareaincendiului astfel încâtsã nu fie ºi alepagube”, a declaratNeculai Alexandrescu,ºef SVSU Petrila.Pompierii s-au luptatstingã incendiulaproape patru ore.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Controale la bisericiI nspectorii Primãriei Municipiului

Petroºani împreunã cu cei din cadrulISU Hunedoara vor începe verificãri latoate lãcaºurile de cult din municipiu,pentru prevenirea eventualelor dezastrecare s-ar putea produce în perioada sãrbãtorilor pascale.

Acþiuni asemãnãtoare sunt demarate ºi înrestul localitãþilor Vãii Jiului. Pompierii ºiresponsabilii municipalitãþii vor verifica biseri-

cile pentru a vedeadacã sunt respectatenormele de pro-tecþie ºi stingereaincendiilor, precumºi cãile de evacuaredin instituþii în cazulîn care apare unpericol. Acþiunea sederuleazã în fiecarean în preajma acestor sãrbãtori, iar inspectoriile cer administratorilor lãcaºurilor de cult sãremedieze toate deficienþele constate.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

CONVOCATORÎn temeiul prevederilor

art.94 alin.1 ºi 3 din Legeaadministraþiei publice localenr.215/2001, republicatã, cumodificãrile ºi completãrileulterioare ºi ale art.8 alin.1din Legea nr.52/2003privind transparenþa decizio-nalã în administraþia publicã,se convoacã ConsiliulJudeþean Hunedoara înºedinþã ordinarã, la sediulacestuia, pentru data de 31 martie 2016, orele 12.00,cu urmãtoarea ordine de zi:

1. Proiect de hotãrâreprivind validarea mandatuluide consilier judeþean al domnului TABACUCLAUDIU-SORIN;

2. Proiect de hotãrâreprivind constatarea pierderiicalitãþii de membru AutoritãþiiTeritoriale de Ordine PublicãHunedoara de cãtre domnulSãlan Viorel, precum ºi validarea domnului Vîþã Robert Iulian;

3. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea statului de funcþii al aparatului despecialitate al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara;

4. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea statului de

funcþii ºi a Regulamentului deorganizare ºi funcþionare aleMuzeului Civilizaþiei Dacice ºiRomane Deva;

5. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea organi-gramei ºi a statului de funcþiiale Spitalului Judeþean deUrgenþã Deva;

6. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea statului defuncþii al Sanatoriului dePneumoftiziologie Geoagiu;

7. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea organi-gramei ºi statului de funcþiiale Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Hunedoara;

8. Proiect de hotãrâreprivind aprobareaRegulamentului de organizareºi funcþionare a DirecþieiGenerale de AsistenþãSocialã ºi Protecþia CopiluluiHunedoara;

9. Proiect de hotãrâreprivind aprobareaRegulamentului de organizareºi funcþionare a Agenþiei deDezvoltare Economico-Socialã a JudeþuluiHunedoara;

10. Proiect de hotãrâreprivind modificarea compo-nenþei nominale a Consiliuluide administraþie al Centrului

pentru Conservarea ºiPromovarea CulturiiTradiþionale Hunedoara;

11. Proiect de hotãrâreprivind aprobareaRegulamentului de organizareºi funcþionare a Centruluipentru Conservarea ºiPromovarea CulturiiTradiþionale Hunedoara;

12. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea actualizãriidevizului general pentruobiectivele de investiþiiModernizare DJ 687M:Cinciº Cerna – DJ 687A,Palat Administrativ alJudeþului Hunedoara (amenajare sediu BibliotecãJudeþeanã „OvidDensuºianu” Deva în corpulB) ºi Reabilitare ºi modern-izare Casa de CulturãOrãºtie;

13. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea documen-taþiei tehnico-economice pentru obiectivul de investiþii„Intreþinere, restaurare, conservare la monumentulistoric Sarmizegetusa Regia-Grãdiºtea de Munte (înlocuirestâlpi de lemn la marele templu circular; înlocuire gard metalic cu gard din lemn la drumul pavat);

14. Proiect de hotãrâre

privind aprobarea documen-taþiei tehnico-economice, lafaza de studiu de fezabilitate,pentru obiectivul „Sistem demanagement integrat aldeºeurilor din activitãþi deconstrucþii ºi demolãri gene-rate de populaþia judeþului”;

15. Proiect de hotãrâreprivind rectificarea bugetuluipropriu al JudeþuluiHunedoara pe anul 2016;

16. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea rectificãriiºi virãrilor de credite bugetareîn cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli, precumºi modificarea programului deinvestiþii pe anul 2016 aleunor instituþii publice aflate însubordinea ºi finanþareaConsiliului JudeþeanHunedoara;

17. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea rectificariiºi virãrilor de credite în cadrulbugetului de venituri ºi cheltu-ieli, precum ºi modificareaprogramului de investiþii peanul 2016 ale spitalelor publice de interes judeþean;

18. Proiect de hotãrâreprivind utilizarea fondului derezervã bugetarã la dispoziþiaConsiliului JudeþeanHunedoara pe anul 2016;

19. Proiect de hotãrâre

privind aprobarea rectificãriibugetului creditelor interne peanul 2016;

20. Proiect de hotãrâreprivind utilizarea excedentuluianual al bugetului propriu aljudeþului Hunedoara rezultatla închiderea exerciþiuluibugetar al anului 2015, ca sursã de finanþare a cheltuielilor secþiunii de dezvoltare pe anul 2016;

21. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea acordãriiunor finanþãri nerambursabilepentru anul 2016;

22. Proiect de hotãrâreprivind atribuirea unor licenþede traseu pentru efectuareatransportului public judeþeande persoane prin curse regulate speciale;

23. Proiect de hotãrârepentru modificarea HotãrâriiConsiliului JudeþeanHunedoara nr.190/2015privind aprobarea modificãriiActului constitutiv al SC „ApaServ Valea Jiului” SAPetroºani;

24. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea documen-taþiei tehnico-economice, lafaza studiu de fezabilitate,pentru obiectivul de investiþii„Colector menajer în staþiu-nea turisticã Straja-Lupeni” ºi aprobarea finanþãrii dinbugetul propriu al JudeþuluiHunedoara a unui tronsondin cadrul acestui obiectiv.

PREªEDINTE,Adrian Nicolae David

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL ALMUNICIPIULUI LUPENI

L ucrãri deprimãvarã,

la Petroºani. Înultimele zile, temperaturile aufluctuat, însã acestlucru nu i-a împie-dicat pe muncitorisã respecte progra-mul de întreþinereºi reparaþii anuale.

Dupã ani de zile încare s-a vorbit de reabi-litarea parcului centraldin Petroºani, a venitrândul acestuia sã îºischimbe înfãþiºarea ºi sãfie adus în zilele demnesecolului XXI. Astfel, încursul zilei de sâmbãtã,zeci de muncitori turnau asfalt pe aleeaprincipalã a parcului.

“Agenda lucrãrilorpublice este actualizatãºi completatã de la anla an de cãtre ConsiliulLocal iar lucrãrile deamploare demarate îºiurmeazã cursul lor carepoate cuprinde

perioade de imple-mentare de la câtevaluni la câþiva ani, înfuncþie de complexitate.Proiectele pe care lederulãm - de la dataaprobãrii ºi finanþãrii lorpânã la finalizare au unistoric, un grafic delucrãri care da, poatecoincide cu perioada încare ne aflãm. Ceea cefac în calitate de primarîn exerciþiu este sãurmãresc respectareaderulãrii acestor lucrãriconform cerinþelortehnice ºi economicepe toatã durata mandatului meu”,spunea în urmã cu câte-va sãptãmâni, primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

Parcul CarolSchreter din municipiulPetroºani este cel maimare de acest gen dinlocalitate, însã aspectulsãu este unul care lasãde dorit, asta deºi an dean se realizeazãreparaþii în aceastã

zonã. Autoritãþile localede la Petroºani vor sãschimbe total aspectulparcului, iar pentruacest lucru au recurs lafondurile din bugetullocal.

L upeniulîmbracã

hainã nouã!ªi municipiul Lupeni,

o datã cu venireaPrimãverii a devenit unadevãrat ºantier.Proiectele pentru careadministraþia localã aobþinut finanþare încãdin cursul anului trecut,dar pe care sosireaanotimpului rece le-aoprit au fost reluate,astfel cã în paralel culucrãrile ce sedesfãºoarã în Cartierulªtefan, au începutlucrãrile de refacere atrotuarelor, toaletareacopacilor, ori îngrijireaspaþiilor verzi.

Refacerea trotuarelorîn municipiul Lupeni afost solicitatã în

numeroase rânduri atâtPrimãriei din localitate ,dar ºi deputatuluiCristian Resmeriþã prinnumeroase demersuridepuse la biroul parla-mentar al acestuia, princare i-a fost atrasãatenþia cu privire lastarea avansatã dedegradare a acestora.

“Îmi exprim ºi peaceastã cale satisfacþiacu privire la faptul cã s-au început lucrãrile deasfaltare a trotuarelordin municipiul Lupeni,astfel reuºesc sã daucurs numeroaselormemorii depuse decetãþeni la biroul meuparlamentar, prin carese plângeau de stareaavansatã de degradarea trotuarelor ºi proble-mele pe care le ridicãacestea în deplasareacetãþenilor. Prin reface-rea trotuarelor serezolvã o mare proble-mã pe care o întâmpi-nau cetãþenii ºi în moddeosebit mamele cucopii mici pe care îiplimbã cu cãruciorul ºipersoanele cu deficienþeîn deplasare, dar ºiaspectul urbanistic aloraºului. Doresc sã letransmit cetãþenilormunicipiului Lupeni cãîntrucât dupã mulþi aniîn care municipiul nos-tru a fost vitregit defonduri, împreunã cudomnul primar CornelResmeriþã am fãcutmari eforturi pentrupunerea în practicã aunor proiecte impor-tante pentru cetãþeni.Toate aceste proiecte

duc la creºterea gradu-lui de urbanizare ºi lacrearea de locuri demuncã, iar aici vorbimde investiþiile dinStaþiunea Straja ºi toate celelate proiecterealizate în oraº”, aspus deputatul CristianResmeriþã

Aceste proiecte auindatorat iniþialPrimaria, însã, potrivitdeputatului CristianResmeriþã în prezentPrimãria Lupeni nu maiare nicio datorie, aces-

tea fiind achitate. “Chiar ºi din credi-

tele contractate pentruachitarea cotei aferenteacestor proiecte s-auplãtit. Primãria Lupenidispune de sume debani care vor fi utilizaþipentru înfrumuseþareaoraºului, vor fi realizatelucrãri de asfaltare astrãzilor din oraº, amenajarea unor parcãri ºi locuri noi dejoacã pentru copii”, aconchis Resmeriþã.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Martie 2016 Actualitate 7

SOCOM UNIREASOCIETATE COOPERATIVÃ

anunþã scoaterea la licitaþie publicãcu strigare a unui spaþiu situat în

str. 1 Decembrie 1918 bl. 92 parter însuprafaþã de 93 mp.

Preþul de pornire este de 950 euro/mp.Licitaþia va avea loc în data de

29.03.2016 orele 12:00.Caietul de sarcini se va achiziþiona de la

sediul Socom Unirea SC.

Telefon: 0354115612M ulþi bolnavi, multeprobleme ºi multe

neajunsuri. Aºa poate ficaracterizat sistemul sanitar românesc care seconfruntã cu neajunsuripe toate palierele.

La unitãþile medicale lipsescmedicamentele, dar ºi celelalteobiecte specifice activitãþii.Ministerul Sãnãtãþii anunþã cãîn urmãtoarea perioadã trebuiereduse contractele cu Casele deAsigurãri de Sãnãtate.

“În judeþul Hunedoara, înanul 2014 ºi în anul 2015 nuau fost reduse paturi. Numãrul

de paturi din unitãþile sanitarepublice ºi private pentru carecasele de asigurãri de sãnãtatepot încheia contracte defurnizare de servicii medicalespitaliceºti, se stabileºte decãtre comisiile DSP-CAS con-stituite în acest scop”, aratã

ministrul Sãnãtãþii, PatriciuAchimaº Cadariu.

Spitalul de Urgenþã dinPetroºani are în prezent unnumãr de 655 de paturi distribuite în 20 de secþii ºicompartimente. Personalul spitalului cuprinde 917 angajaþidintre care 107 medici în 26 de specialitãþi medico-chirurgicale.

Monika BACIUMonika BACIU

DECESE Cu compasiune ºi cu un gând de mângâiere

suntem alãturi de familia greu încercatã de plecarea spre lumea celor drepþi a celei care afost doamna

ALBOIU CARMEN.Dumnezeu sã o ierte ºi sã o odihneascã în pace!

Colectivul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Parcul central “Carol Schreter” din Petroºani a intrat în reparaþii

Spitalele din Valea Jiului, sub“microscopul” Ministerului Sãnãtãþii

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Martie 20168 Sport

Aproape sãptãmânalprimim vestea cã oechipã sau alta intrã îninsolvenþã. A.S.A. Tg.Mureº, cu aceastãpiazã rea numitã

Adrian Mutu, intrã îninsolvenþã ºi gata, adiocupe europene. ª-atun-ci, coborâm mai jos,acolo în lupta pentruretrogradare numitã

play-out, acolo undelocul 1, adicã locul 7 lageneral, poate mergeîn preliminariileU.E.F.A. League. Aici,lupta va fi întreUniversitatea Craiova –care ar putea revenidupã 16 ani într-ocupã europeanã – ºi oposibil debutantã peacest tronson,

C.S.M.S. Iaºi. Ba eposibil ca ºi locul 8 sãajungã în EuropaLeague sau cine ºtie, ºi locul 9, în caz cã mai paºte pe cinevainsolvenþa.

Cert este cã fotbalula ajuns o marebulibãºealã la nivelnaþional. 13 echipe dinprimele douã ligi au

intrat în insolvenþã(printre care fostelecampioane ale þãrii,C.F.R. Cluj,Petrolul Ploieºti,Oþelul Galaþi,U.T.A., F.C. Argeººi Rapid), iar noivrem glorie laCampionatulEuropean din varã.Hai sã fim serioºi!

Henþ cu mâna Hai cã-i bunã, mergemcu play-out-ul în Europa!

I onuþ Stelescu,poimâine,

antrenor principalîmpotriva Stelei! Iatãcã atunci când soartaþine cu tine, lucrurilemerg bine de la sine.Suspendarea

antrenorului princi-pal Edi Iordãnescu,precum ºi a secundu-lui Radu Alexandrude la Pandurii Tg.Jiu, l-a propulsat peIonuþ Stelescu (43 deani) în fruntea staff-ului tehnic de laPandurii Tg. Jiu,locul 3 în Liga I!

Iatã, un Ionuþ Stelescumaturizat, el care în urmãcu câþiva ani era „clientul”arbitrilor pentru comporta-mentul sãu deseori coleric,acum în posturã de cel maicuminte om al unei bãncitehnice!

De la Divizia „D”,la Liga I

Ionuþ Stelescu a începutfotbalul ca junior la JiulPetroºani în 1986, apoi îlgãsim la Minerul ªtiinþaVulcan (1992), MinerulLivezeni (1994), PanduriiTg. Jiu (1995-96), MinerulRovinari (1996-98), MinerulAninoasa (1998), MinerulAbrud (1998-99), iar din1999 viaþa sa va fi legatãstrict de UniversitateaPetroºani.

A resuscitat fotbalul în „Dealul

Institutului”În anul 1999 a decis,

împreunã cu cei de laUniversitatea din Petroºani,sã readucã în prim-plan fot-

balul universitar, intrat deaproape un deceniu într-uncon de umbrã, practic reintrarea în circuit a fosteiechipe ªtiinþa Petroºani(înfiinþatã în 1961), dar cunumele de UniversitateaPetroºani. La aceastãechipã, Ionuþ Stelescu a fost jucãtor, antrenor, con-ducãtor, o perioadã lucrândca preparator fizic (2007-2008) ºi la Jiul Petroºani, în Divizia „A” ºi „B”.

În paralel, a fost profesorde educaþie fizicã la catedrade specialitate aUniversitãþii din Petroºani,obþinând ºi doctoratul în fotbal cu lucrarea „Reglareacapacitãþii motrice înînvãþarea jocului de fotbal”.El a activat ºi ca preºedinteal Comisiei Tehnice dincadrul A.J.F. Hunedoara,iar în urmã cu patru ani afost cooptat ca secund a luiEdi Iordãnescu la A.S.A.Tg. Mureº, „Poli”Timiºoara, iar din 2015 laPandurii Tg. Jiu, cu unsalariu lunar de 2.000 euro.Se poate spune cã acestsezon 2015-2016 estesezonul de vârf, pânã la

acest moment, pentru acti-vitatea lui Ionuþ Stelescu.

„Mã simt bine laTârgu Jiu”

Ionuþ Stelescu se aflãacum la masa bogaþilor laPandurii Tg. Jiu, la numaitrei puncte distanþã de lide-rul Astra Giurgiu, o echipãla fel de micã, în palmares,precum cea a gorjenilor.

Desigur, marele hoprãmâne ocupanta locului 2,Steaua, la egalitate depuncte cu Pandurii, 29.Stelescu se va lupta direct(miercuri, 30 martie, ora21:00) cu LaurenþiuReghecampf, mult maititratul antrenor albucureºtenilor, cu un salariude 15 ori mai mare decâtcel a lui Ionuþ! Evident, va fio mare provocare pentruIonuþ Stelescu, în cazul uneivictorii asupra campioanei,din postura sa de antrenorinterimar: „Mã simt bine laPandurii Tg. Jiu, în staff-ullui Edi Iordãnescu, suntemun grup unit, cu o viziunemodernã asupra modului depregãtire, încercând mereusã þinem echipa conectatã lafotbalul modern. Cu Steaua?

Va fi un meci extrem degreu, poate decisiv în luptapentru titlu, dar vom încercasã câºtigãm, sã ne apropiemde primul loc. Îmi pare rãupentru postura nemeritatã încare se aflã Edi Iordãnescu,dar sper sã fim la înãlþime”a spus Ionuþ Stelescu.

Omul de la pagina 8, pe Jiu în jos, dar tot mai sus!

Peste douã zile, Ionuþ Stelescu îl va înfrunta pe Laurenþiu Reghecampf într-o confruntare istoricã pentru

universitarul petroºenean

Paginã realizatã de Genu TUÞU