cvj nr 823, luni23 martie

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 823 Luni, 23 Martie 2015 D eºi nu mai are funcþie de conducere în cadrul Complexului Energetic Hunedoara, fostul adjunct Nicolae Drãgoi încã încaseazã un purcoi de bani, adicã aproximativ 10.000 de lei lunar. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Angajaþii primãriei din Petroºani sunt gata sã întrerupã lucrul ºi sã cearã mãrirea salariilor lor. Nu este nicio diferenþã între salarizarea unui muncitor necalificat ºi a unuia de la birou ºi asta în condiþiile în care, spun cei din primãrie, funcþionarii au alte atribuþii ºi respon- sabilitãþi. „Din totalul de aproximativ 250 de mem- bri de sindicat pe care îi avem în Primãria Petroºani, pânã acum s-au strâns aproximativ 50%, deci cam jumãtate ºi-au dat acceptul pentru grevã, dar procedura este în curs la toate serviciile ºi departamentele, Eu cred cã, într-o sãptãmânã vom fi 100%, având în vedere salariile de mizerie din administraþia publicã localã ºi aici mã refer, nu numai la cea din Petroºani, ci la cea de la nivel naþional. Nu este permis ca un angajat public sã aibã salariul minim pe econo- mie, cât un muncitor necalificat”, a declarat Daniel Viºan, lider sindical la Primãria Petroºani. Pe lângã faptul cã sunt prost plãtiþi, angajaþii din primãrii sunt ºi puþini. Nu o datã, aceºtia fac munca mai multor angajaþi ºi, când se pune problema de angajãri, nu existã cadrul legal. „ªi lipsa personalului este o problemã. Este tot o acþiune sindicalã, fiindcã posturile sunt blocate în administraþie. Este procen- tul de 1:1, pleacã unul, vine unul. Numai în servi- ciul pe care îl conduc eu avem nevoie de 10 – 15 muncitori ºi nu neapãrat necalificaþi, chiar strungari, electricieni, zidari, ori de alte meserii. Sperãm ca toate acþiunile ce se vor desfãºura prin sindicat sã degreveze ºi aceast aspect, adicã sã ne dea posibili- tatea sã angajãm personal în administraþiile publice locale”, a mai spus Viºan. Nu este pentru prima datã când angajaþii din primãriile Vãii Jiului sunt gata de grevã. Luna trecutã, mai mulþi funcþionari publici de la Petrila au oprit lucru, nemulþumiþi fiind ºi ei de felul în care sunt plãtiþi. Greva generalã în primãrii ºi structuri publice locale este preconizatã în luna aprilie. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Trei persoane intoxicate cu monoxid de carbon T rei persoane au ajuns ieri dimineaþã la Unitatea Primiri Urgenþe a Spitalului de Urgenþã din Petroºani, dupã ce s-au intoxicat cu monoxid de carbon în urma unui incendiu izbucnit în locuinþa lor. Tragedia petrecutã la Petrila, ºapte persoane fiind la un pas de moarte dupã ce s-au intoxicat cu monoxid de carbon din cauza unei sobe defecte, s-a repetat ºi la Petroºani. Ieri dimineaþã, trei persoane au ajuns în mâinile medicilor din Petroºani, dupã ce a izbucnit un incendiu în locuinþa lor. Cele trei victime au fost trimise de cãtre pompieri la Unitatea primi Urgenþe pentru un consult de specialitate ºi tratament chiar dacã acestea erau conºtiente. „Incendiul a avut loc în Petroºani la o locuinþã de pe strada Timiºoarei. Noi am fost sesizaþi prin Serviciul 112 ºi a reuºit în scurt timp sã stingem focul, astfel cã pagubele nu sunt însemnate. Incendiul a izbucnit într-o bucãtãrie ºi nu s-a extins la restul locuinþei”, a declarat Cristian Baleia, adjunctul comandantului Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Cele trei victime sunt în afara pericolului spun medicii petroºãneni. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Funcþionarii intrã în grevã F uncþionarii publici de la Petroºani sunt gata de grevã. Sunt prea puþini, au salarii prea mici, iar volumul de muncã este imens, motiv pentru care în aceste zile se strâng sem- nãturi pentru a participa la o grevã generalã, ce va avea loc în luna aprilie la nivel naþional. Nu mai este ºef, dar încaseazã o cãruþã de bani Din concediu, Nicolae Drãgoi primeºte tot vreo 10.000 de lei salariu!

Upload: geza-szedlacsek

Post on 08-Apr-2016

220 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CVJ Nr 823, luni23 martie

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ Nr 823, luni23 martie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 823

Luni, 23 Martie 2015

D eºi nu mai are funcþie de conducere în cadrul Complexului Energetic Hunedoara, fostul adjunct

Nicolae Drãgoi încã încaseazã un purcoi de bani, adicã aproximativ10.000 de lei lunar. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Angajaþii primãriei dinPetroºani sunt gata sãîntrerupã lucrul ºi sã cearãmãrirea salariilor lor. Nu este nicio diferenþãîntre salarizarea unuimuncitor necalificat ºi aunuia de la birou ºi asta încondiþiile în care, spun ceidin primãrie, funcþionariiau alte atribuþii ºi respon-sabilitãþi. „Din totalul deaproximativ 250 de mem-

bri de sindicat pe care îiavem în PrimãriaPetroºani, pânã acum s-austrâns aproximativ 50%,deci cam jumãtate ºi-audat acceptul pentru grevã,dar procedura este în curs la toate serviciile ºidepartamentele, Eu credcã, într-o sãptãmânã vomfi 100%, având în vederesalariile de mizerie dinadministraþia publicã localã

ºi aici mã refer, nu numaila cea din Petroºani, ci lacea de la nivel naþional.Nu este permis ca unangajat public sã aibãsalariul minim pe econo-mie, cât un muncitornecalificat”, a declaratDaniel Viºan, lider sindicalla Primãria Petroºani.

Pe lângã faptul cã suntprost plãtiþi, angajaþii din

primãrii sunt ºi puþini. Nuo datã, aceºtia fac muncamai multor angajaþi ºi,când se pune problema deangajãri, nu existã cadrullegal. „ªi lipsa personaluluieste o problemã. Este toto acþiune sindicalã, fiindcãposturile sunt blocate înadministraþie. Este procen-tul de 1:1, pleacã unul,vine unul. Numai în servi-ciul pe care îl conduc euavem nevoie de 10 – 15muncitori ºi nu neapãrat

necalificaþi, chiar strungari,electricieni, zidari, ori dealte meserii. Sperãm catoate acþiunile ce se vordesfãºura prin sindicat sãdegreveze ºi aceast aspect,adicã sã ne dea posibili-tatea sã angajãm personalîn administraþiile publicelocale”, a mai spus Viºan.

Nu este pentru primadatã când angajaþii dinprimãriile Vãii Jiului suntgata de grevã. Luna trecutã,mai mulþi funcþionari publici de la Petrila auoprit lucru, nemulþumiþifiind ºi ei de felul în caresunt plãtiþi.

Greva generalã înprimãrii ºi structuri publicelocale este preconizatã înluna aprilie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Trei persoaneintoxicate cumonoxid decarbon T rei persoane au

ajuns ieridimineaþã la UnitateaPrimiri Urgenþe aSpitalului de Urgenþãdin Petroºani, dupã ces-au intoxicat cumonoxid de carbon înurma unui incendiuizbucnit în locuinþa lor.

Tragedia petrecutã laPetrila, ºapte persoanefiind la un pas de moartedupã ce s-au intoxicat cumonoxid de carbon dincauza unei sobedefecte, s-arepetat ºi laPetroºani. Ieridimineaþã, treipersoane auajuns în mâinilemedicilor dinPetroºani, dupãce a izbucnit unincendiu înlocuinþa lor.Cele trei victimeau fost trimise

de cãtre pompieri laUnitatea primi Urgenþepentru un consult de specialitate ºi tratamentchiar dacã acestea erauconºtiente.

„Incendiul a avut loc înPetroºani la o locuinþã depe strada Timiºoarei. Noiam fost sesizaþi prinServiciul 112 ºi a reuºit înscurt timp sã stingemfocul, astfel cã pagubelenu sunt însemnate.Incendiul a izbucnit într-obucãtãrie ºi nu s-a extins la restul locuinþei”, adeclarat Cristian Baleia,adjunctul comandantuluiDetaºamentului dePompieri Petroºani.

Cele trei victime sunt înafara pericolului spunmedicii petroºãneni.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Funcþionarii intrã în grevãF uncþionarii publici de la Petroºani sunt

gata de grevã. Sunt prea puþini, au salariiprea mici, iar volumul de muncã este imens,motiv pentru care în aceste zile se strâng sem-nãturi pentru a participa la o grevã generalã,ce va avea loc în luna aprilie la nivel naþional.

Nu mai este ºef, dar încaseazã o cãruþã de bani

Din concediu, Nicolae Drãgoi primeºte totvreo 10.000 de lei salariu!

Page 2: CVJ Nr 823, luni23 martie

U n tânãr de 19 anidin Petroºani s-a

dat student, iar acumriscã puºcãria. Astapentru cã a încercat sãcãlãtoreascã cu trenul,la jumãtate de preþ, cuo legitimaþie de student falsã.

Poliþiºtii Biroului deSiguranþã Publicã ºiProtecþia Cãlãtorilor audepistat un bãrbat, de 19ani, din Petroºani, carecãlãtorea cu trenul perelaþia Timiºoara -Caransebeº, care a prezen-tat organelor de controlCFR un bilet cu 50%reducere pentru studenþi,obþinut în baza unei legiti-maþii de student falsificatã.Numai cã legitimaþia nu îiaparþinea. A gãsit documen-tul ºi s-a gândit cã i.ar puteafi util, aºa cã a falsificat

datele de pe legitimaþia de student ºi a ºi folosit-oulterior inclusiv în faþapoliþiºtilor care l-au legiti-mat. “Acesta este cercetatsub aspectul sãvârºiriiinfracþiunilor de fals material în înscrisuri oficia-le, uz de fals, fals privindidentitatea, înºelãciune ºiînsuºirea bunului gãsit”,spun poliþiºtii.

În perioada 17 – 18 mar-

tie a.c., sub coordonareaDirecþiei de PoliþieTransporturi din cadrulInspectoratului General alPoliþiei Române, poliþiºtiiSecþiilor Regionale dePoliþie TransporturiBucureºti, Craiova,Timiºoara, Galaþi ºiConstanþa au patrulat în387 de trenuri de cãlãtori,precum ºi în 244 de staþii ºitriaje, pentru siguranþa celor

care cãlãtoresc cu trenul ºi pentru prevenirea ºi combaterea cãlãtorieifrauduloase.

La acþiune au fostangrenaþi 368 de poliþiºti,dintre care 331 specializaþiîn transporturi ºi 78 delucrãtori ai serviciilor detransport feroviar de cãlãtori.

În urma activitãþilor,poliþiºtii au constatat 12infracþiuni dintre care douãfalsuri privind identitatea,un uz de fals, 2 înºelãciuni,3 evaziuni fiscale ºi o contrabandã.

De asemenea, poliþiºtiiau aplicat 112 sancþiunicontravenþionale, în valoarede 23.545 de lei, dintrecare 54 pentru nerespecta-rea prevederilor Legii 61/1991 pentru sancþionareafaptelor de încãlcare aunor norme de convie-þuire socialã, a ordinii ºiliniºtii publice, 11 laLegea 12/1990 privind

protejarea populaþieiîmpotriva unor activitãþicomerciale ilicite ºi 30 laH.G. 203/1994 privindstabilirea ºi sancþionareacontravenþiilor la normeleprivind transporturile pecãile ferate române.

Totodatã, au fost ridicateîn vederea confiscãrii bunuriîn valoare de 3.555 de lei.

Au fost identificaþi 7minori lipsiþi de supraveghe-re ºi 2 persoane cu afecþiunipsihice, faþã de care au fostdispuse mãsurile legale.

În urma controalelor, au fost identificaþi 839 decãlãtori frauduloºi, cãrora personalul specializat le-aaplicat taxe ºi suprataxe învaloare de 9.973 de lei.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 martie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

Recidivistul ar fi vrutsã fie judecat în stare delibertate pentru fapta saînsã toate solicitãrile i-aufost respinse. Sperã caun apãrãtor mai bun sã-iobþinã achitarea saumãcar o pedeapsã maimicã. Viºinel StateToader va da ochii cumagistraþii JudecãtorieiPetroºani, mâine-marþi,când este programat unnou termen în dosarulsãu. Acesta a fost trimisîn judecatã la finele luniifebruarie a.c., pentruinfracþiunea de viol, faptãcomisã la mijlocul luniidecembrie 2014.

Tânãrul de 28 de anidin Petroºani a acostat-ope o stradã pe sora fosteisale soþii, în vârstã de 30 de ani ºi dupã ce abãtut-o, a tras-o de pãrpânã într-o grãdina de pemarginea râului Jiul deEst ºi a încercat sãîntreþinã relaþii sexuale cuea. N-a reuºit sã o violezedin cauzã cã era preabeat, iar victima a reuºitsã fugã ºi sã chemepoliþia. Recidivistul a fugitºi s-a ascuns la Petrila, dara fost gãsit de anchetatoriºi trimis dupã gratii.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Iau focpãºunile!N u mai puþin de

trei incendiiau avut loc în acestezile în estul VãiiJiului. Pompierii neatrag atenþia cãexistã mari pericoleºi îi sfãtuiesc pe ceicare vor sã îºi cureþepãºunile, ori terenurileagricole sã cearã permi-siunea ºi sã o facã subsupravegherea lor.

Imediat cum se topeºtezãpada încep ºi incendiile depãºuni. Primele s-au înregis-trat la începutul anului, iarpânã acum pompierii nu aufost lipsiþi de evenimente deacest gen, chiar dacã a mainins ºi sãptãmâna trecutã.

„Am avut anul acestachiar din ianuarie incendii de vegetaþie uscatã. Sãptãmânatrecutã am avut iar incendiide vegetaþie uscatã, unulcare se întindea pe osuprafaþã de 5.000 mp,toatã arsã, iar o altã solicitare am avut-o pentruun incendiu ce a ars 100 demetri pãtraþi de vegetaþieuscatã. Au început din nouproblemele ºi fac apel cãtretoþi cei care vor asta, sã nu

iniþieze arderile, fãrã acordul nostru, ca sã le dãmpermisul de lucru cu focdeschis”, a spus NeculaiAlexandrescu, ºef SVSUPetrila.

Potrivit legii, lucrãrile cufoc deschis se executã numai în baza permisului delucru cu foc. Constituie contravenþie ºi sesancþioneazã cu amendãarderea miriºtilor, sau vege-taþiei ierboase, de cãtre proprietarii ºi deþinãtorii deterenuri, fãrã informarea înprealabil a serviciilor publicecomunitare pentru situaþii deurgenþã.

Arderea resturilor vegetale se face în locurispecial amenajate ori peterenuri pregãtite, dar numaidupã ce vor fi luate toatemãsurile preventiverãspândirii focului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

S-a dat student, iar acum riscã PUªCÃRIA!

Viºinel îºi cautã avocatV iºinel State Toader aflat în arest preventiv

dupã ce ºi-a acostat fosta cumnatã ºi adus-o cu forþa pe malul Jiului din zonaLivezeni-Petroºani unde a încercat sã o violeze,a cerut magistraþilor sã-i permitã un rãgaz pentru a-ºi angaja un apãrãtor, acesta fiindnemulþumit de prestaþia avocatului din oficiu.

Page 3: CVJ Nr 823, luni23 martie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 martie 2015 Actualitate 3

I nculpaþii din„Dosarul

Uricani” vor aflamarþi dacã vor fiapãraþi de avo-caþii aleºi ori decelebri PaulaIacob ºi DanielIonaºcu.

Instanþa nu maivrea nicio amânarede termen pentruacest proces, aflat perol de acum trei ani,aºa cã ia în calcul ºiaceastã posibilitate.Celebri avocaþi Paula Iacob ºi DanielIonaºcu ar putea sãfie scoºi din dosarulce vizeazã accidentulde la Mina Uricanidin 2011.

O parte a inculpaþilor din acestdosar au ales sãmeargã pe mânaPaulei Iacob ºi a asistentului acesteia,avocatul DanielIonaºcu ºi, dupã cum

se ºopteºte peholurile Judecãtoriei,onorariile nu au fostdeloc mici. Numai cãaceºtia vin greu de laBucureºti, au ºi altecauze în reprezentareºi, în consecinþã, procesul a trenat ºi s-au pronunþat maimulte amânãri, unelela cererea celor doi.

De fapt, în lunaianuarie a anului trecut, preºedintelecompletului de jude-catã chiar a dispusamendarea lui DanielIonaºcu cu suma de300 lei „pentru lipsala acest termen dejudecatã, fãrã a asigura substituirea,apreciind cã motivulinvocat de acesta ºicomunicat telefonicinstanþei nu estesupravenit ºi în totali-tate de neprevãzut”.Ulterior, totuºi, amen-da a fost anulatã, însãau urmat noi amânãride teremene.

Iar instanþa vrea sãjudece pe fondaceastã cauzã aflatãpe rol de trei ani ºi iaîn calcul înlocuireacelor doi, decizie ceva fi anunþatã la termenul de marþi.

„Dispune emitereaunei adrese cãtreapãrãtorii desemnaþidin oficiu în apãrareainculpaþilor CiucãAurelian Dragoº ºiMoga Florin Nicuºor,respectiv d.lor avocaþiManolache Nicolae ºiNãpãu Stoica RaduCãlin, pentru caaceºtia sã studiezeactele dosarului ºi sã

se prezinte la termenul stabilit pentru a asiguraapãrarea acestorinculpaþi, în situaþia încare apãrãtorul alesal acestora nu se vaprezenta”, a anunþatjudecãtorul de caz.

În dosarul accidentului demuncã de la MinaUricani din 5 februa-rie 2011 – soldat cu moartea a cincielectricieni – au fosttrimiºi în judecatãpatru foºti ºefi aiExploatãrii Miniere.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Dezbinã ºicontroleazã-i

D ezbinã ºi con-troleazã-i, acesta

ar fi motto-ul celor carenu vor ca minerii dinValea Jiului sã fie uniþi.

Cu cât sunt mai multesindicate cu atât sunt maidezbinaþi salariaþii, iar acestlucru se vede cel mai bine laComplexul EnergeticHunedoara. Instanþa a stabilitcã Sindicatul Muntele estereprezentativ la nivelul socie-tãþii, însã o altã organizaþieîncurcã anumite procese.

„Din pãcate la termenuldin data de 19, termen lacare instanþa ar fi trebuit sã decidã asupra acordãriiadaosului pentru concediul deodihnã s-a decis amânarea cuîncã o sãptãmânã pentru cãsindicatul de la TermocentralaParoºeni, condus de Lorinczare o acþiune în instanþã princare cere suspendarea con-tractului colectiv de muncã.Din acest motiv instanþa aconsiderat cã este bine sãavem un termen comun ca înideea în care s-ar suspenda

contractul colectiv de muncãsolicitarea noastrã de a acordasalariaþilor prima de vacanþã,adaosul pentru concediul deodihnã aºa cum este stipulatîn contractul colectiv demuncã, nu ar mai aveaobiect” a declarat Petre Nicapreºedinte Sindicat Muntele.

Sindicatul de la termocen-trala Paroºeni îi acuzã pe ceide la formaþiunea reprezenta-tivã de faptul cã noul contractcolectiv de muncã unitaraduce deservicii energeticie-nilor.

„Ei nu au fost de acord maicu nimic de la început. Faptul cã Sindicatul Muntele anegociat contractul colectiv demuncã ºi faptul cã anumiteprivilegii din contractul ener-geticienilor au fost pierdute ºi

aici mã refer la acele ajutoarepentru biletele de odihnã pecare le aveau ºi o foarte micãscãdere la prima de concediu.Sunt lucruri care au fostcâºtigate pe altã parte. Auexistat de la început o rãutatea liderilor de sindicat din termocentrale ºi procesele,plângerile penale au începutsã curgã din acel moment unadupã alta. De situaþia destulde dificilã în care ne aflamprofita aceºti lideri de sindicatºi încearcã sã le inducã salariaþilor ideea ca SindicatulMuntele s-ar face vinovat deacest lucru. Uitã însã sã spunãcã sunt lideri numiþi politic, cadirectorii numiþi politic înValea Jiului ºi în judeþulHunedoara au dus ComplexulEnergetic în aceastã situaþie ºiîncearcã prin acest fel sãmenþinã aceastã dezbinaresindicalã însã oamenii ausimþit pe propria piele ca dela 1 august când SindicatulMuntele le-a negociat CCMle-a fost mai bine”, a mai precizat sursa citatã.

În ceea ce priveºte acordarea tichelor de vacanþãsalariþilor CEH aceasta este înlitigiu. Magistraþii vor trebui sãofere o soluþie în acest caz.

Monika BACIUMonika BACIU

Nicolae Drãgoi nu resimte, cel puþindeocamdatã, lipsa unui post deconducere, asta dacã vorbim strictfinanciar.ReprezentanþiiSindicatului„Muntele”, reprezen-tativ la nivelulComplexuluiEnergeticHunedoara, dezvãluiefaptul cã fostul direc-tor adjunct al CEH încãar fi plãtit cu 10.000 delei pe lunã, deºi nu maiface parte din echipãcare conduce acum enti-tatea energeticã. Motivuleste simplu: NicolaeDrãgoi este în concediude odihnã pentru anul2014, pe care nu ºi l-arfi efectuat, aºa cã schim-barea de al vârful CEHîncã nu se simte în conturile fostului adjunct.Potrivit declaraþiei deavere din anul 2014,Nicolae Drãgoi, a avutun venit de la CEH depeste 530 de milioanede lei vechi la care semai adaugã ºi venitul camembru al Consiliului deAdministraþie al CEH.

Privit drept un apro-piat al familiei Resmeriþã,Nicolae Drãgoi a fostdirector al mineiParoºeni dar a condus,de douã ori, ºi Compania

Naþionalã a HuileiPetroºani. Din 2013 atrecut pe postul de director al proaspãt –înfiinþatei SocietãþiNaþionale a HuileiPetroºani, care ainclusminele viabile. Deasemenea, dupã înglobarea minelor viabileîn CEH, Drãgoi a fostnumit director generaladjunct al societãþii energetice.

La mijlocul lunii februa-rie a acestui an, odatã cuschimbãrile operate lavârful structurii de con-ducere a CEH, NicolaeDrãgoi ºi-a anunþatdemisia din funcþia deadjunct, pe care a preluat-o fostul directorgeneral, Aurel Niculescu.Ar fi vrut sã treacã laSocietatea naþionalã deÎnchideri de Mine, dartransferul s-a blocat.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Avocaþii Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu ar putea fi „scutiþi” de drumurile pânã la Petroºani

Nu mai este ºef, dar încaseazã ocãruþã de bani

Din concediu, Nicolae Drãgoi primeºte totvreo 10.000 de lei salariu!

D eºi nu mai are funcþie de conducere încadrul Complexului Energetic

Hunedoara, fostul adjunct Nicolae Drãgoiîncã încaseazã un purcoi de bani, adicãaproximativ 10.000 de lei lunar.

Page 4: CVJ Nr 823, luni23 martie

DeclasificareaPeºterii Bolii,în discuþieA dministratorii Peºterii

Bolii au nevoie de sprijinpentru a moderniza cavernele.Aceºtia au solicitat sprijinuladministraþiei locale, dar ºi aConsiliului JudeþeanHunedoara pentru a puteamoderniza sistemul de ilumi-nat ºi pentru a monta o rampãde acces pentru persoanele cudeficienþe locomotorii.

“Pentru achiziþionarea rampeicare depãºeºte 27 de mii de euromai sunt ºi alte cheltuieli supli-mentare. Acest lucru ar fi fostfoarte bun pentru cã ar fi fostprima peºterã din România care

ar fi putut fi vizitatã ºi de oamenicu probleme locomotorii. Vomvedea poate vom putea accesaun proiect, dar încã avem totfelul de bariere birocratice. Acumtrebuie sã iasã o hotãrâre deGuvern privind declasificareapeºterilor. Este complicat existaun sistem speologic de clasificare.Noi am adus o comisie de spe-ologi care au fãcut documentaþiapentru declasificare care a ajunsunde trebuie dar trebuie sã iasãhotãrârea de Guvern”, a declaratImze Szuhanek preºedintele

AsociaþieiPetroAqua.

ReprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara spun ºiei cã vor face totceea ce le va sta înputinþã pentru a-iajuta pe cei de laPetroAqua.„Noiacordãm sprijinasociaþiilor ºi ONG-urilor prin unele

finanþãri nerambursabile.PetroAqua a mai fost asociatã cuConsiliul Judeþean Hunedoara înacest sens ºi sunt convins cã dacãvom putea sã dãm o mânã deajutor o vom face”, a declaratAdrian David vicepreºedinteCJH.Declasificarea peºterii vapermite administratorilor acesteiaaccesarea unor fonduri europeneºi nu numai.

“Dacã fac un proiect acolo îmiva cere categoria peºterii, iar înmomentul de faþã este în B. Euam nevoie sã aparã în MonitorulOficial în care sã spunã cãPeºtera Bolii a fost declasificatã ºieste în categoria C. Abia anultrecut am obþinut oficial acelteren de nimic. Este neplãcutcând toatã lumea întreabã de cenu facem proiect. Proictele se faccu acte foarte clare”, a mai pre-cizat Szuhanek. Peºtera Bolii este situatã în Munþii ªureanu,înRezervaþia Grãdiºtea Muncelului,pe teritoriul comunei Bãniþa.Denumirea provine de la numeleunei vechi familii nobiliare dinÞara Zarandului, Bolia, care afost împroprietãritã cu terenuriledimprejur în perioada stãpâniriimaghiare. Este formatã în calcare jurasice de cãre pârâulJupâneasa. În momentul de faþãaceasta este încadratã în clasa B.

Monika BACIUMonika BACIU

V echi bisericuþede lemn,

construite în secolele18 ºi 19, au ºansa sãprindã din nou viaþã,graþie unui proiectEuropean prin carevor fi restaurate ºipuse în valoare.Bisericuþele din lemnsunt în suferinþã, iarpentru multe dintreele proiectul reprezintã ultimaºansã de a mairãmâne în picioare.

Organizaþia EuropaNostra, cea mai puternicã organizaþieEuropeanã care are cafocus patrimoniul cultu-ralã construit, împreunãcu Institutul BãnciiEuropene de Investiþii,au fãcut public planul deacþiune pentru salvareaºi restaurarea bisericilorde lemn din sudulTransilvaniei ºi nordulOlteniei. Aceste zonesunt considerate printrecele mai în pericol situride patrimoniu culturalconstruit din Europa în2014, în urma uneinominalizãri fãcute deFundaþia ProPatrimonio. Experþii auîntoxmit un raporttehnic ºi financiar carerelevã faptul cã proiec-

tul de conservare “meritã sprijin“, dar ºicã mãsurile trebuie luatede urgenþã. Specialiºtiirecomandã, ca primpas, formarea uneiechipe de coordonareformatã din reprezen-tanþi ai pãrþilor cheieimplicate, sugerând oimplicare mai mare dinpartea BisericiiOrtodoxe Române, proprietarul de drept albisericilor, ºi a mai multor ministere. Deasemenea, experþiisusþin cã trebuie explo-rate mai multe posibi-litãþi de finanþare, principalã fiind FondulStructural ºi de InvestiþiiUE. “Programul e rela-tiv modest – costul totalaproximativ e de 2.5milioane de euro – ºi arputea avea un impactconsiderabil pentru conservarea moºteniriiculturale ºi religioaseunice din aceste zonerurale. De asemenea, argenera locuri de muncãcare folosesc tehnicitradiþionale ºi ar mãriinteresul turistic. Astfel,programul meritã sprijinºi e nevoie de acþiunepe mai multe fronturirapid, pentru cã oriceamânare nu va facedecât sã agraveze situa-þia“, spune raportul

coordonat de PeterBond, ConsultantTehnic din parteaInstitutului BãnciiEuropene de Investiþii.

A proape 80 de biserici

aºteaptã ajutorProgramul cuprinde

74 de biserici de lemn,datând din secolele 18ºi 19, majoritatea dinjudeþele Hunedoara,Sibiu, Vâlcea ºi Gorj.Aceste lãcaºe de cult aufost selectate pe baza amai multe criterii printre

care nevoia urgentã dereparaþii, folosireapotenþialã, valoareaculturalã de patrimoniu,interesul turistic ºisuportul local.Majoritatea bisericilorvor fi folosite de comu-nitate ca lãcaºe de cultsau centre socio-cultura-le ºi putem în generalvorbi de interes turisticºi valoare de patrimoniuîn cazul acestor clãdiri.

Pentru salvarea bise-

ricuþelor din lemn, iniþiatorii proiectuluipropune trei etape, darcu accent pe prima, cã“etapã de acþiune“.

Aceastã etapã constãîntr-un mix echilibrat deactivitãþi pentruîncheierea lucrãrilor derestaurare a 8 bisericiprioritare ºi pregãtirea

fazelor ulterioare. Etapa a doua include

finalizarea lucrãrilorpentru 16 biserici deprioritate medie. Ultimaetapã o reprezintã completarea altor 20 decheme viabile. Cu ofinanþare disponibilã,prima etapã ar puteaîncepe în prima parte aanului 2015 ºi s-arîncheia în 2018; etapaa douã ar fi cuprinsãîntre mijlocul lui 2016 ºi

finalul lui 2019; iar ultima etapã ar debutala jumãtatea lui 2017 ºis-ar încheia pânã lasfârºitul lui 2020. Aufost identificate ºi posi-bile surse de finanþare,cum ar fi FondulEuropean de DezvoltareRegionalã sau FondulEuropean pentruDezvoltare a Agriculturiiºi Zonelor Rurale. Altesurse de finanþarepotenþiale menþionate înraport sunt donatoriinternaþionali (ex: BancaInternaþionalã pentrureconstrucþie ºi dez-voltare), fonduri bilate-rale de subvenþii (ex:Fondul Norvegian, prinEFTA), fonduri private(ex. Trustul Headley UK sau FundaþiaGeorge Enescu), fondurinaþionale sau munici-pale, cât ºi donaþii sprebiserici. ªi, pentru aîncuraja vizitatorii, sepropune ca bisericile delemn sã fie legate întrasee turistice alãturi dealte monumente ºi situride patrimoniu atractive.

C ine suntiniþiatorii

proiectuluiEuropa Nostra este o

federaþie europeanã de

organizaþii care au cafocus patrimoniul.Incluzând 42 de þãri,organizaþia este consideratã drept voceasocietãþii civile dedicatevegherii ºi promovãriimoºtenirii europene culturale ºi naturale.

Fondatã în 1963 înParis, Europa Nostraare sediul principal înHaga ºi un birou înBruxelles. Reþeaua sapan-europeanã conþine:250 ONG-uri care seocupã de patrimoniu cuun numãr de membrimai mare de câteva milioane de oameni;150 companii privatesau asociaþii; 1200membri individuali.

Europa Nostra duceo campanie pentru salvarea monumentelor,siturilor sau peisajeloreuropene care sunt înpericol; celebreazãexcelenþa prin premiioferite în parteneriat cuComisia Europeanã ºicautã sã influenþezepoliticile europene ºinaþionale privitoare lapatrimoniu.

Institutul BãnciiEuropene de Investiþiipromoveazã iniþiativeeuropene considerate afi de interes general. Afost creat ca parte dinGrupul Bãncii Europenede Investiþii în Ianuarie2012 cu scopul de aacþiona ca un catalizatorpentru activitãþi sociale,culturale, educaþionale ºide cercetare care suntîndreptate spre dezvol-tare economicã ºisocialã în Europa.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

Încã de la audiþii, dejoi, am vrut sã întreb cumse numesc personajele,dar ceva m-a oprit ºi bineam fãcut, chiar dacãactorii au fost zgârciþi cudeclaraþiile înainte de

spectacol. A meritat dinplin, iar atmosfera a fostuna destinsã, mai ales cãam aflat cã Vicol citeºteCronica Vãii Jiului .

Am fost atât deaproape, de parcã eramîn spatele blocului, latomberon, cu Cazan ºiVicol, ambii extrem detalentaþi ºi care au dozatumorul, aducându-l înactualitatea vremurilor pe care le trãim, în pro-ximitatea cartierului nostru. Pânã ºi zidul pecare stãtea scris cu cretãnumele celor doi, a completat tabloul inedit ºi,la final, cu toþii am aflatcã prezervativele au codde bare. Cum? Nu ºtiaþi?Atunci existã ºi o explicaþie .

Dupã ce am aflat cã

pe Nicolae Vicol îl înºealãsoþia, apare soþia, ori sorageamãnã Nicoleta Bolcã,într-o costumaþie care,fãrã sã trãiascã momentulpermis de SebastianLupu, a stârnit aplauze ºirâsete, iar Manolo a fostsublim.

Premiera s-a jucat, cade obicei cu casa închisã,cu spectatorii pe scenã,motiv pe care regizorulSebastian Lupu ni l-a ºiargumentat: „Viaþa e fun-damental nedreaptã! Ceicare au fost mai rapizi ºi-au luat bilete, urmãtoriisper cã vor dori sã vadãacest spectacol, cel puþin

dupã ce le vor povesti cei170 de spectatori.Publicul este aproape,pentru cã e un alt gen decomedie. Comedia jucatãde aproape este mai greude jucat, pentru cã se vãd toate trucurile, toategreºelile, dacã apar”.

Piesa a fost fãrã cusur,dar la final, spectatorii armai fi stat sã îi admire pecei 4. Cine nu a vãzutpiesa scrisã de MimiCornel Brãnescum, scenaristul serialului deteleviziune „Las Fierbinþi”,nu trebuie sã rateze urmãtoarea reprezentaþie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Curs deprim-ajutor

C rucea RoºiePetroºani

organizeazã un curs de prim ajutordestinat atât salariaþilor cât ºipersoanelor care seaflã în cãutareaunui loc de muncã.

Dupã absolvireacelor 12 ore de cursparticipanþii vor primio diplomã prin care seatestã faptul cã aucunoºtinþe de prim-aju-tor.

„Cursul de prim ajutor se desfãºoarã înbaza legii139 pentrucã acum dupã noualege a muncii trebuieca unul din personaltrebuie sã aibã curs deprim ajutor. Noidesfãºuram cursul lasediul Crucii Roºii dinPetroºani iar cursuleste 160 de lei dincare 10 lei este cotiza-þia de membru deCruce Roºie. Duratacursului este de 12ore. Cursul se face decãtre un cadru medicalSMURD Petroºani,doamna Ileana ªandor.Sperãm sã avem câtmai mulþi beneficiaripentru cã este foarteimportant sã apãrãm ºisã acordãm primul aju-

tor celor din jurul nos-tru. Speram sã vinãcât mai mulþi cãtreCrucea Rosie”, adeclarat Felicia Vitandirector Crucea RosiePetroºani.

Oricine poate luaparte la acest curs carepoate fi folositor ºicelor care pleacã în strãinãtate sã îngrijeascã persoanevârstnice.

„Acest curs seadreseazã atât anga-jaþilor cât ºi altor per-soane care doresc sãfacã acest curs. Noi avem un doritor carepleacã în strãinãtate ºiacea persoanã poatebeneficia în strãinãtatede o altã încadrare. La îngrijirea unei persoane ei, având uncurs de prim ajutor,sunt priviþi altfel.

Cursul va începe deluni cu prima turã depersoane. Dacã maisunt doritori îi putemprinde ºi în aceastãserie dacã nu vom maiorganiza pe perioadaanului în curs maimulte serii”, a mai pre-cizat sursa citatã.

Prima serie de cursanþi va începe luniorele de prim-ajutor.Un cadru medical cupregãtire ºi experienþãprofesionalã de zeci de ani le va predaacestora.

Monika BACIUMonika BACIU

Practica, unpas în carierãP atru sute de studenþi

din cadrul Universitãþiidin Petroºani ºi Universitãþiide Vest Timiºoara au avutºansa sã participe la stagiide practicã în cadrul unorcompanii printr-un proiecteuropean menit sã-i ajute înviitoarea carierã.

Stagiile de practicã s-au deru-lat pe parcursul a nouã luni,timp în care Universitatea dinPetroºani a implicat în proiect

31 de studenþi ai Facultãþii deªtiinþe – specializareaManagement, precum ºi 37 destudenþi ai Facultãþii de InginerieMecanicã ºi Electricã – specializarea Calculatoare ºiTehnologia Informaþiei pentruconsiliere ºi orientare profesionalã.

Potrivit reprezentanþilorUniversitãþii din Petroºani, obiec-tivul general al proiectului a con-

stat în aceea de a facilita tranziþiade la ºcoalã la viaþa activã a 400de studenþi înscriºi în SistemulNaþional de Învãþãmânt dinregiunea Vest, într-un interval de18 luni, cu un cost total eligibilde 1,551,445.50 lei. Pe lângãstagiile de practicã, proiectul aoferit ºi servicii de consiliere ºiorientare profesionalã pentrustudenþii participanþi. Alþi 40 destudenþi vor avea ºansa unorstagii de pregãtire, conferinþaintermediarã a proiectului, dedicatã relansãrii oferteiurmând sã aibã loc va avea locmarþi, 24 martie 2015, ora12:30, la sediul Universitãþii dinPetroºani în amfiteatrul A8.

„Gunoierul”, prea scurt, pentru cât de bun!P rea puþini sunt cei care s-au bucurat sâm-

bãtã searã de piesa de teatru „Gunoierul”,prea scurtã la rându-i, pentru felul în care s-ausimþit spectatorii. Nicolae Vicol, AlexandruCazan ºi, la final, sub o înfãþiºare absolutadmirabilã, Nicoleta Bolcã ºi Manole Popescu,au stârnit minute bune de aplauze.

Ajutor nesperat pentru salvareavechilor biserici de lemn

Page 5: CVJ Nr 823, luni23 martie

DeclasificareaPeºterii Bolii,în discuþieA dministratorii Peºterii

Bolii au nevoie de sprijinpentru a moderniza cavernele.Aceºtia au solicitat sprijinuladministraþiei locale, dar ºi aConsiliului JudeþeanHunedoara pentru a puteamoderniza sistemul de ilumi-nat ºi pentru a monta o rampãde acces pentru persoanele cudeficienþe locomotorii.

“Pentru achiziþionarea rampeicare depãºeºte 27 de mii de euromai sunt ºi alte cheltuieli supli-mentare. Acest lucru ar fi fostfoarte bun pentru cã ar fi fostprima peºterã din România care

ar fi putut fi vizitatã ºi de oamenicu probleme locomotorii. Vomvedea poate vom putea accesaun proiect, dar încã avem totfelul de bariere birocratice. Acumtrebuie sã iasã o hotãrâre deGuvern privind declasificareapeºterilor. Este complicat existaun sistem speologic de clasificare.Noi am adus o comisie de spe-ologi care au fãcut documentaþiapentru declasificare care a ajunsunde trebuie dar trebuie sã iasãhotãrârea de Guvern”, a declaratImze Szuhanek preºedintele

AsociaþieiPetroAqua.

ReprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara spun ºiei cã vor face totceea ce le va sta înputinþã pentru a-iajuta pe cei de laPetroAqua.„Noiacordãm sprijinasociaþiilor ºi ONG-urilor prin unele

finanþãri nerambursabile.PetroAqua a mai fost asociatã cuConsiliul Judeþean Hunedoara înacest sens ºi sunt convins cã dacãvom putea sã dãm o mânã deajutor o vom face”, a declaratAdrian David vicepreºedinteCJH.Declasificarea peºterii vapermite administratorilor acesteiaaccesarea unor fonduri europeneºi nu numai.

“Dacã fac un proiect acolo îmiva cere categoria peºterii, iar înmomentul de faþã este în B. Euam nevoie sã aparã în MonitorulOficial în care sã spunã cãPeºtera Bolii a fost declasificatã ºieste în categoria C. Abia anultrecut am obþinut oficial acelteren de nimic. Este neplãcutcând toatã lumea întreabã de cenu facem proiect. Proictele se faccu acte foarte clare”, a mai pre-cizat Szuhanek. Peºtera Bolii este situatã în Munþii ªureanu,înRezervaþia Grãdiºtea Muncelului,pe teritoriul comunei Bãniþa.Denumirea provine de la numeleunei vechi familii nobiliare dinÞara Zarandului, Bolia, care afost împroprietãritã cu terenuriledimprejur în perioada stãpâniriimaghiare. Este formatã în calcare jurasice de cãre pârâulJupâneasa. În momentul de faþãaceasta este încadratã în clasa B.

Monika BACIUMonika BACIU

V echi bisericuþede lemn,

construite în secolele18 ºi 19, au ºansa sãprindã din nou viaþã,graþie unui proiectEuropean prin carevor fi restaurate ºipuse în valoare.Bisericuþele din lemnsunt în suferinþã, iarpentru multe dintreele proiectul reprezintã ultimaºansã de a mairãmâne în picioare.

Organizaþia EuropaNostra, cea mai puternicã organizaþieEuropeanã care are cafocus patrimoniul cultu-ralã construit, împreunãcu Institutul BãnciiEuropene de Investiþii,au fãcut public planul deacþiune pentru salvareaºi restaurarea bisericilorde lemn din sudulTransilvaniei ºi nordulOlteniei. Aceste zonesunt considerate printrecele mai în pericol situride patrimoniu culturalconstruit din Europa în2014, în urma uneinominalizãri fãcute deFundaþia ProPatrimonio. Experþii auîntoxmit un raporttehnic ºi financiar carerelevã faptul cã proiec-

tul de conservare “meritã sprijin“, dar ºicã mãsurile trebuie luatede urgenþã. Specialiºtiirecomandã, ca primpas, formarea uneiechipe de coordonareformatã din reprezen-tanþi ai pãrþilor cheieimplicate, sugerând oimplicare mai mare dinpartea BisericiiOrtodoxe Române, proprietarul de drept albisericilor, ºi a mai multor ministere. Deasemenea, experþiisusþin cã trebuie explo-rate mai multe posibi-litãþi de finanþare, principalã fiind FondulStructural ºi de InvestiþiiUE. “Programul e rela-tiv modest – costul totalaproximativ e de 2.5milioane de euro – ºi arputea avea un impactconsiderabil pentru conservarea moºteniriiculturale ºi religioaseunice din aceste zonerurale. De asemenea, argenera locuri de muncãcare folosesc tehnicitradiþionale ºi ar mãriinteresul turistic. Astfel,programul meritã sprijinºi e nevoie de acþiunepe mai multe fronturirapid, pentru cã oriceamânare nu va facedecât sã agraveze situa-þia“, spune raportul

coordonat de PeterBond, ConsultantTehnic din parteaInstitutului BãnciiEuropene de Investiþii.

A proape 80 de biserici

aºteaptã ajutorProgramul cuprinde

74 de biserici de lemn,datând din secolele 18ºi 19, majoritatea dinjudeþele Hunedoara,Sibiu, Vâlcea ºi Gorj.Aceste lãcaºe de cult aufost selectate pe baza amai multe criterii printre

care nevoia urgentã dereparaþii, folosireapotenþialã, valoareaculturalã de patrimoniu,interesul turistic ºisuportul local.Majoritatea bisericilorvor fi folosite de comu-nitate ca lãcaºe de cultsau centre socio-cultura-le ºi putem în generalvorbi de interes turisticºi valoare de patrimoniuîn cazul acestor clãdiri.

Pentru salvarea bise-

ricuþelor din lemn, iniþiatorii proiectuluipropune trei etape, darcu accent pe prima, cã“etapã de acþiune“.

Aceastã etapã constãîntr-un mix echilibrat deactivitãþi pentruîncheierea lucrãrilor derestaurare a 8 bisericiprioritare ºi pregãtirea

fazelor ulterioare. Etapa a doua include

finalizarea lucrãrilorpentru 16 biserici deprioritate medie. Ultimaetapã o reprezintã completarea altor 20 decheme viabile. Cu ofinanþare disponibilã,prima etapã ar puteaîncepe în prima parte aanului 2015 ºi s-arîncheia în 2018; etapaa douã ar fi cuprinsãîntre mijlocul lui 2016 ºi

finalul lui 2019; iar ultima etapã ar debutala jumãtatea lui 2017 ºis-ar încheia pânã lasfârºitul lui 2020. Aufost identificate ºi posi-bile surse de finanþare,cum ar fi FondulEuropean de DezvoltareRegionalã sau FondulEuropean pentruDezvoltare a Agriculturiiºi Zonelor Rurale. Altesurse de finanþarepotenþiale menþionate înraport sunt donatoriinternaþionali (ex: BancaInternaþionalã pentrureconstrucþie ºi dez-voltare), fonduri bilate-rale de subvenþii (ex:Fondul Norvegian, prinEFTA), fonduri private(ex. Trustul Headley UK sau FundaþiaGeorge Enescu), fondurinaþionale sau munici-pale, cât ºi donaþii sprebiserici. ªi, pentru aîncuraja vizitatorii, sepropune ca bisericile delemn sã fie legate întrasee turistice alãturi dealte monumente ºi situride patrimoniu atractive.

C ine suntiniþiatorii

proiectuluiEuropa Nostra este o

federaþie europeanã de

organizaþii care au cafocus patrimoniul.Incluzând 42 de þãri,organizaþia este consideratã drept voceasocietãþii civile dedicatevegherii ºi promovãriimoºtenirii europene culturale ºi naturale.

Fondatã în 1963 înParis, Europa Nostraare sediul principal înHaga ºi un birou înBruxelles. Reþeaua sapan-europeanã conþine:250 ONG-uri care seocupã de patrimoniu cuun numãr de membrimai mare de câteva milioane de oameni;150 companii privatesau asociaþii; 1200membri individuali.

Europa Nostra duceo campanie pentru salvarea monumentelor,siturilor sau peisajeloreuropene care sunt înpericol; celebreazãexcelenþa prin premiioferite în parteneriat cuComisia Europeanã ºicautã sã influenþezepoliticile europene ºinaþionale privitoare lapatrimoniu.

Institutul BãnciiEuropene de Investiþiipromoveazã iniþiativeeuropene considerate afi de interes general. Afost creat ca parte dinGrupul Bãncii Europenede Investiþii în Ianuarie2012 cu scopul de aacþiona ca un catalizatorpentru activitãþi sociale,culturale, educaþionale ºide cercetare care suntîndreptate spre dezvol-tare economicã ºisocialã în Europa.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

Încã de la audiþii, dejoi, am vrut sã întreb cumse numesc personajele,dar ceva m-a oprit ºi bineam fãcut, chiar dacãactorii au fost zgârciþi cudeclaraþiile înainte de

spectacol. A meritat dinplin, iar atmosfera a fostuna destinsã, mai ales cãam aflat cã Vicol citeºteCronica Vãii Jiului .

Am fost atât deaproape, de parcã eramîn spatele blocului, latomberon, cu Cazan ºiVicol, ambii extrem detalentaþi ºi care au dozatumorul, aducându-l înactualitatea vremurilor pe care le trãim, în pro-ximitatea cartierului nostru. Pânã ºi zidul pecare stãtea scris cu cretãnumele celor doi, a completat tabloul inedit ºi,la final, cu toþii am aflatcã prezervativele au codde bare. Cum? Nu ºtiaþi?Atunci existã ºi o explicaþie .

Dupã ce am aflat cã

pe Nicolae Vicol îl înºealãsoþia, apare soþia, ori sorageamãnã Nicoleta Bolcã,într-o costumaþie care,fãrã sã trãiascã momentulpermis de SebastianLupu, a stârnit aplauze ºirâsete, iar Manolo a fostsublim.

Premiera s-a jucat, cade obicei cu casa închisã,cu spectatorii pe scenã,motiv pe care regizorulSebastian Lupu ni l-a ºiargumentat: „Viaþa e fun-damental nedreaptã! Ceicare au fost mai rapizi ºi-au luat bilete, urmãtoriisper cã vor dori sã vadãacest spectacol, cel puþin

dupã ce le vor povesti cei170 de spectatori.Publicul este aproape,pentru cã e un alt gen decomedie. Comedia jucatãde aproape este mai greude jucat, pentru cã se vãd toate trucurile, toategreºelile, dacã apar”.

Piesa a fost fãrã cusur,dar la final, spectatorii armai fi stat sã îi admire pecei 4. Cine nu a vãzutpiesa scrisã de MimiCornel Brãnescum, scenaristul serialului deteleviziune „Las Fierbinþi”,nu trebuie sã rateze urmãtoarea reprezentaþie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Curs deprim-ajutor

C rucea RoºiePetroºani

organizeazã un curs de prim ajutordestinat atât salariaþilor cât ºipersoanelor care seaflã în cãutareaunui loc de muncã.

Dupã absolvireacelor 12 ore de cursparticipanþii vor primio diplomã prin care seatestã faptul cã aucunoºtinþe de prim-aju-tor.

„Cursul de prim ajutor se desfãºoarã înbaza legii139 pentrucã acum dupã noualege a muncii trebuieca unul din personaltrebuie sã aibã curs deprim ajutor. Noidesfãºuram cursul lasediul Crucii Roºii dinPetroºani iar cursuleste 160 de lei dincare 10 lei este cotiza-þia de membru deCruce Roºie. Duratacursului este de 12ore. Cursul se face decãtre un cadru medicalSMURD Petroºani,doamna Ileana ªandor.Sperãm sã avem câtmai mulþi beneficiaripentru cã este foarteimportant sã apãrãm ºisã acordãm primul aju-

tor celor din jurul nos-tru. Speram sã vinãcât mai mulþi cãtreCrucea Rosie”, adeclarat Felicia Vitandirector Crucea RosiePetroºani.

Oricine poate luaparte la acest curs carepoate fi folositor ºicelor care pleacã în strãinãtate sã îngrijeascã persoanevârstnice.

„Acest curs seadreseazã atât anga-jaþilor cât ºi altor per-soane care doresc sãfacã acest curs. Noi avem un doritor carepleacã în strãinãtate ºiacea persoanã poatebeneficia în strãinãtatede o altã încadrare. La îngrijirea unei persoane ei, având uncurs de prim ajutor,sunt priviþi altfel.

Cursul va începe deluni cu prima turã depersoane. Dacã maisunt doritori îi putemprinde ºi în aceastãserie dacã nu vom maiorganiza pe perioadaanului în curs maimulte serii”, a mai pre-cizat sursa citatã.

Prima serie de cursanþi va începe luniorele de prim-ajutor.Un cadru medical cupregãtire ºi experienþãprofesionalã de zeci de ani le va predaacestora.

Monika BACIUMonika BACIU

Practica, unpas în carierãP atru sute de studenþi

din cadrul Universitãþiidin Petroºani ºi Universitãþiide Vest Timiºoara au avutºansa sã participe la stagiide practicã în cadrul unorcompanii printr-un proiecteuropean menit sã-i ajute înviitoarea carierã.

Stagiile de practicã s-au deru-lat pe parcursul a nouã luni,timp în care Universitatea dinPetroºani a implicat în proiect

31 de studenþi ai Facultãþii deªtiinþe – specializareaManagement, precum ºi 37 destudenþi ai Facultãþii de InginerieMecanicã ºi Electricã – specializarea Calculatoare ºiTehnologia Informaþiei pentruconsiliere ºi orientare profesionalã.

Potrivit reprezentanþilorUniversitãþii din Petroºani, obiec-tivul general al proiectului a con-

stat în aceea de a facilita tranziþiade la ºcoalã la viaþa activã a 400de studenþi înscriºi în SistemulNaþional de Învãþãmânt dinregiunea Vest, într-un interval de18 luni, cu un cost total eligibilde 1,551,445.50 lei. Pe lângãstagiile de practicã, proiectul aoferit ºi servicii de consiliere ºiorientare profesionalã pentrustudenþii participanþi. Alþi 40 destudenþi vor avea ºansa unorstagii de pregãtire, conferinþaintermediarã a proiectului, dedicatã relansãrii oferteiurmând sã aibã loc va avea locmarþi, 24 martie 2015, ora12:30, la sediul Universitãþii dinPetroºani în amfiteatrul A8.

„Gunoierul”, prea scurt, pentru cât de bun!P rea puþini sunt cei care s-au bucurat sâm-

bãtã searã de piesa de teatru „Gunoierul”,prea scurtã la rându-i, pentru felul în care s-ausimþit spectatorii. Nicolae Vicol, AlexandruCazan ºi, la final, sub o înfãþiºare absolutadmirabilã, Nicoleta Bolcã ºi Manole Popescu,au stârnit minute bune de aplauze.

Ajutor nesperat pentru salvareavechilor biserici de lemn

Page 6: CVJ Nr 823, luni23 martie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 martie 20156 Actualitate

Peste 200 de hectarevor fi împãdurite

C ampania de împãdurire deru-latã de Romsilva se va încheia

la jumãtatea lunii aprilie a.c.În judeþul Hunedoara, Direcþia Silvicã

Deva are în plan împãdurirea a 225 dehectare cu diferite specii cum ar fimolid, brad, gorun, stejar pedunculat,paltin de munte ori frasin.

Lucrãrile de împãduriri se vor face înregie proprie, cu muncitori permanenþi,sezonieri ºi zilieri. Acþiunea derulatã subtitulatura „Luna plantãrii arborilor”,prevede lucrãri de regenerare apãdurilor pe suprafaþa de 10.900 dehectare la nivel naþional. Totodatã,hunedorenii dornici de voluntariat vorputea iniþia acþiuni de plantare ºi vorprimi asistenþã de la specialiºtii direcþieisilvice. Finanþarea lucrãrilor de regener-are a pãdurilor se va asigura din fondulde conservare ºi regenerare a pãdurilorcare se constituie la nivelul regiei (circa140 milioane de lei) ºi din fondul deameliorare a fondului funciar cu destinaþie silvicã (10 milioane de lei).

Maximilian GânjuMaximilian Gânju

ANUNÞ1. Informaþii generale

privind concedentul, în spe-cial denumirea, codul fiscal,adresa, numãrul de telefon,telefax ºi/sau adresa de e-mail ale persoanei de con-tact: Municipiul Lupeni, stra-da Revoluþiei, numãrul 2,Lupeni, judeþul Hunedoara,telefon 0254560725, fax0254560515, emailPrimã[email protected].

2. Informaþii generaleprivind obiectul concesiunii,în special descrierea ºi identi-ficarea bunului care urmeazãsã fie concesionat: Se va concesiona imobilul ClãdireIndustrialã PT 18 în suprafaþãde 165,52 mp, situat înMunicipiul Lupeni, B-dulPãcii, aflat în domeniul publical Municipiului Lupeni, înscrisîn C.F. vechi nr. 3049Bãrbãteni, nr. cadastral C1,nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/n/ 6/ 12/ d/ 4 în vederea

desfãºurãriide activitãþide producþieprecum ºi a terenului aferentacestuia în suprafaþã de 183mp, înscris în C.F. vechi nr.3049 Bãrbãteni, nr. topo1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/12/ d/ 4

3. Informaþii privind documentaþia de atribuire:Concedentul va asiguraobþinerea documentaþiei deatribuire de cãtre persoaneleinteresate în cel mult 4 zile lucrãtoare de la datasolicitãrii.

3.1. Modalitatea saumodalitãþile prin care per-soanele interesate pot intra înposesia unui exemplar al documentaþiei de atribuire: Se va pune la dispoziþia persoanelor interesate careînainteazã o solicitare în acestsens a unui exemplar dindocumentaþie pe suport hârtie.

3.2. Denumirea ºi adresaserviciului/compartimentului

din cadrul concedentului, dela care se poate obþine unexemplar din documentaþiade atribuire: ServiciulAchiziþii, Investiþii, Lucrãri,Patrimoniu al Primãrieimunicipiului Lupeni, cu sediulîn Lupeni, str. Revoluþiei, nr.2, jud. Hunedoara, tel/ fax0254/ 560725 int. 213

3.3. Costul ºi condiþiile deplatã pentru obþinerea acestuiexemplar, unde este cazul,potrivit prevederilorOrdonanþei de urgenþã aGuvernului nr. 54/2006:Costul documentaþiei este de75 lei, plãtibil prin ordin deplatã în contulRO20TREZ3685004XXX002493 deschis la TrezoreriaPetroºani sau direct lacasieria Primãriei municipiuluiLupeni.

3.4. Data limitã pentrusolicitarea clarificãrilor:20/04/2015, ora 9,00

4. Informaþii privind ofertele: Ofertele trebuieredactate în limba românã, încondiþiile documentaþiei deatribuire. Au caracter obliga-toriu pe toatã perioada devalabilitate, respectiv 90 dezile. Riscurile privind trans-

miterea ofertei cad în sarcinaofertanþilor. Ofertele depusela altã adresã sau dupã expirarea datei limitã pentrudepunere se returneazãnedeschise.

4.1. Data limitã dedepunere a ofertelor:23/04/2015, ora 9,00

4.2. Adresa la care trebuiedepuse ofertele: Primãriamunicipiului Lupeni, str.Revoluþiei, nr.2, judeþulHunedoara, ServiciulAchiziþii, Investiþii, Lucrãri,Patrimoniu

4.3. Numãrul de exemplare în care trebuiedepusã fiecare ofertã: 2exemplare (un original ºi ocopie)

5. Data ºi locul la care seva desfãºura ºedinþa publicãde deschidere a ofertelor:23/04/2015, ora 10,00, lasediul Primãriei municipiuluiLupeni, str. Revoluþiei, nr. 2,în sala de ºedinþe

6. Denumirea, adresa,numãrul de telefon, telefaxºi/sau adresa de e-mail aleinstanþei competente însoluþionarea litigiilor apãruteºi termenele pentru sesizareainstanþei: Soluþionarea litigi-

ilor apãrute în legãturã cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea ºiîncetarea contractului de concesiune, precum ºi a celor privind acordarea dedespãgubiri se realizeazãpotrivit prevederilor Legiicontenciosului administrativnr. 554/2004, cu modificãrile ulterioare.Acþiunea în justiþie se intro-duce la secþia de contenciosadministrativ a TribunaluluiHunedoara, cu sediul înDeva, str. 1 Decembrie1918, nr.35, telefon0254/211574, fax0254/216333, e-mail [email protected].Împotriva hotãrârii tribunalu-lui se poate declara recurs lasecþia de contencios adminis-trativ a Curþii de Apel AlbaIulia, conform prevederilorlegale.

7. Data transmiteriianunþului de licitaþie cãtreinstituþiile abilitate, în vedereapublicãrii: 18/03/2015.

8. Publicat în MonitorulOficial al României nr. 53din data de 19.03.2015.

ViceprimarCornel Damon Lungan

A fost ZiuaInternaþionalã

a apei în 22 martie,iar copiii care vin zilnic la centrulOrganizaþiei „SalvaþiCopiii” din Petrila auvrut sã afle cumajunge apa la ei larobinet.

Mulþi dintre ei trãiescîn familii dezorganizateºi niciodatã nu au ºtiutprea bine ce se petrececu apa de la izvor ºi cumajunge sã fie bunã debãut la robinet. Acþiuneaa fost gânditã de dis-tribuitorul Apa Serv dinValea Jiului, care i-a dus pe copii la cea maimodernã staþie detratare a apei din zonalor, pe Jieþ. Îmbarcaþiîntr-un microbuz, pus ladispoziþie de SC ApaServ, cei mici au ajunsvineri la prânz, dupãorele de curs, dar în timpul orelor pe care ºile petrec la centrul dinPetrila, la staþia din Jieþ.Au aflat aici ce înseamnãapa brutã ºi care e pro-

cedeul prin care apãajunge la ei la robinet.

„Am vãzut aici toateaparatele, bazinele. Apavine de la munte, apoise scoate nisipul, apoi sedecanteazã ºi apoi sedezinfecteazã. Asta ca sãnu ajungem sã ne îmbolnãvim”, a spus unadintre fetiþe, dupã vizitala Staþia de tratare aapei din Jieþ.

Copiii au fost încân-taþi de bazinele mari cuapã, au vãzut cum apanu este atât de purã cumo ºtiu ei ºi au mai aflatcã ea trebuie tratatã,pentru cã altfel se

îmbolnãvesc. „Trebuie decantatã,

dezinfectatã ºi din filtreajunge la noi la robinet”,a spus o altã fetiþã, veni-tã în prima sa excursieîntr-un astfel de loc.

Copiii ºtiu cã apa ebunã de bãut ºi cã tre-buie sã aibã grijã de ea,chiar ºi înainte de a fi eacaptatã, adicã pe cursu-rile apelor de munte.Toþi au dat exemple delocuri în care au vãzutgunoaie în apã ºi auagreat ideea cã trebuiesã pãstrãm apele curate.Cu ocazia Zilei Mondialea Apei, sãrbãtoritã anual

la 22 martie, SC APASERV Valea Jiului SA –operatorul regional deapã ºi canalizare dinjudeþul Hunedoara, aorganizat, în cadrulevenimentului ,,Ziuaporþilor deschise” subegida ,,Apa este viaþã.Sã o preþuim!’’. „Este ozi importantã pentru noitoþi, dar mai ales pentrucopii, pentru cã, acumsãrbãtorim ZiuaMondialã a apei. Estedeja o obiºnuinþã pentrunoi, ca sã îi aducem pecopii aici, iar acum auvenit cei din Petrila. Îmiplace sã cred cã, dupã oastfel de vizitã, ei suntmult mai deºtepþi”, ne-aspus cel care a fãcut cuei turul staþiei ºi le-aexplicat tot ceea ce eiºtiau la final, CristianIonicã, director tehnic alSC Apa Serv ValeaJiului.

La final, toþi au primitdiplome de participare,dulciuri ºi au primit pli-ante din care sã afle cumpot sã pãstreze apelecurate, dar ºi ce impor-tanþã are apa în viaþa lor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Primãria municipiului Lupeni

Ziua Apei cu „Salvaþi Copiii”

Page 7: CVJ Nr 823, luni23 martie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 martie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

A venit Mickey ºi Minnie

Mouse la Pollicino,iar actorii de laPetroºani, costumaþiîn zâne ºi zmei le-aufãcut copiilor cu sindromul Downziua mai frumoasã.

A fost o acþiune dedicatã celor care auaceastã boalã, iar copiiis-au simþit ca la car-naval. Alãturi le-au fostcâteva asociaþii, careîncearcã sã îi sprijinecu terapii pe pãrinþiiacestor copii. Zeci decopii din Valea Jiului

suferã de acest sindromºi pãrinþii lor duc oluptã nedreaptã cuviaþa. Pentru ei, ziua încare sãrbãtoresc luptaîmpotriva acestui sindrom este una desãrbãtoare, cu car-naval, jocuri ºi dulciuri.

Cei mici sunt întotdea-una în centrul atenþieiºi la fel au procedat ºila finele sãptãmânii trecute. „21 martieeste Ziua Internaþionalãa Sindromului Down,eveniment care se sãrbãtoreºte în toatã

lumea. Aºa cum ne-amobiºnuit, noi, cei dinAsociaþia din ValeaJiului, în parteneriat cuCasa PollicinoPetroºani sãrbãtorimacest eveniment aici.Noi avem 37 de copiicu Sindromul Down peValea Jiului ºi mereu lesuntem alãturi în astfel de momente desãrbãtoare pentru noi”,a spus Liviu Corºeanschi, preºedin-tele Asociaþiei SindromDown Valea Jiului.

În sprijinul acestorcopii, dar nu numai,vin ºi cei care se ocupãde echitaþie. Un centruspecial dedicat copiilorcu astfel de problemes-a deschis în ValeaJiului ºi cei care îl gestioneazã spun cãechitaþia face minuni încazul acestei boli.

„Noi avem ca scopajutorarea copiilor cuprobleme de genul sindromului Down,autism. Ei interacþio-neazã cu animalul ºilucrul acesta estebenefic pentru îi ajutãsã se trateze mai uºor.Avem acum cam 40 -50 de persoane cudiferite probleme, care

vin la noi ºi interacþio-neazã cu caii specialantrenaþi pentru a fidocili”, a precizat ºiGabriel Florin Petriºor,preºedintele AsociaþieiParco Cavali dinVulcan. Casa Pollicinoi-a fãcut mereu peaceºti copii sã se simtãacasã. Aici ei interac-þioneazã cu alþi copii,iar dizabilitãþile suntignorate. Petrecereadatã în cinstea lor afost un succes. „Pentrunoi este o mare bucurieºi o onoare în acelaºitimp, pentru cã cei dinAsocia Down ValeaJiului se gândesc sã îºiserbeze copiii la CasaPollicino. Eu cred cãdoresc sã facã acestlucru, pentru cã la noieste o casã de poveste,care se adreseazã zâmbetelor, fericirii ºibucuriei oricãrui copil,fie cã are o afecþiune,

sau alta, sau niciuna”,ne-a mãrturisitFlorentina Presecan,director la CasaPollicino din Petroºani,cea care le este acestorcopii mamã, prietenã ºiajutor în fiecare zi.

Sindromul Downeste o boalã geneticã,iar în Valea Jiului, asociaþia care poartãnumele acestui sindroms-a înfiinþat în anul2007. Peste 150 decopii au aceastã boalã,iar faptul cã sunt impli-caþi în acþiuni, îi face sãfie la fel ca ºi ceilalþi devârsta lor. MickeyMouse ºi Minni Mouseau venit la ei ºi audansat ºi au cântat cuprinþesele de la teatru,pentru cã în 21 martieeste Ziua Internaþionalãa Sindromului Down.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Un sfert de secolpentru a atingepotenþialulmaxim în turism

C onsiliul JudeþeanHunedoara continuã

proiectele pentru dezvoltareastaþiunilor montane din ValeaJiului. Totodatã instituþiajudeþeanã aºteaptã ghidurilede finanþare pentru a accesaproiecte europene în vederemodernizãrii staþiunilor.

“Este vorba de douã asocieri pecare le are Consiliul JudeþeanHunedoara cu asociaþiile de propri-etari din zona Parâng ºi zonaStraja, aceste asocieri veneau pen-tru a completa eforturile adminis-traþiilor locale pentru a modernizastaþiunile montane Straja ºi Parâng.În aceste asocieri noi ne-am asumatelaborarea documentaþiilor econo-mico-financiare pentru aceste modernizãri, este vorba de alei,spaþii de joacã, adventure parc,snow-tubing-ul de la Straja suntrealizãri fãcute în colaborare cu

Consiliul Judeþean. Proiectul estemai amplu, avem nevoie de ofinanþare europeanã, aºteptãm sãaparã ghidurile de la Agenþia deDezvoltare Regionalã pentur avedea în ce ne încadrãm. Este oprioritate pentru Consiliul Judeþeandezvoltarea staþiunilor montane dinValea Jiului”, a declarat AdrianDavid, vicepreºedintele CJH.

Guvernul a stopat finanþarealucrãrilor din Straja ºi Parâng.Autoritãþile locale de la Petroºani aucontinuat proiectul prin forþe pro-prii. Totodatã la nivel naþionalproiectele de modernizare a staþiu-nilor montane sunt subiectul unuiscandal de fraudã.

“Suntem într-un impas, la nivelguvernamental e nevoie de o viziunesau de o actualizare în ceea cepriveºte Valea Jiului pentru cã pelângã eforturile guvernamentalesusþinerii sustenabilitãþii ComplexuluiEnergetic Hunedoara avem nevoieºi de sprijin pentru urmãtorii 20-30de ani pentru a dezvolta o zonã via-bilã pentru turiºti”, a mai spus sursacitatã. Pentru dezvoltarea potenþialu-lui maxim al staþiunilor montaneeste nevoie de proiecte care sederuleazã pe o perioadã lungã. Într-unsfert de secol se pot realiza toateaceste lucruri. “Se poate face turismîn Valea Jiului, dar o zonã turisticãeste crescutã la potenþialul maximpe termen mediu. Aici vorbim de20-25 de ani de lucru pentru aputea ajunge la un potenþial maxim.Atâta vreme cât ne luptãm pentru amenþine la acelaºi nivel exploatareacãrbunelui, trebuie sã ne luptãmsimultan pentru a dezvolta turismul”,a conchis vicepreºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara.

Instituþia Judeþeanã încearcã prin aceste proiecte sã vinã în ajutorul administraþiilor locale pentru a dezvolta staþiunile montane din Valea Jiului.

Monika BACIU Monika BACIU

Sindromul Down nu îi þine deoparte

Page 8: CVJ Nr 823, luni23 martie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 martie 20158 Sport

Au mai rãmas câteva zile pânã lastartul DivizieiNaþionale Seniori(D.N.S.), un fel deLiga a II-a, la rugby.La urma urmei, din

punct de vedere algradului de competiþie,cel mai titrat porto-foliu pentru sportuldin Valea Jiului, încondiþiile în care fot-balul a dispãrut de pe

primele trei paliere devaloare. Au mai rãmaspopicele petrilene, daracolo este o altãpoveste... Ca sport deechipã pe teren în aerliber, rugby-ul ar trebuisã fie rege, nu?

ªtiinþa Petroºani numai e nici ea ce-a fost.Intratã în malaxorultranziþiei perfide, aieºit în urmã cu câþiva

ani din prim-planulsportului oval, dar nicin-a murit de tot.

Acum încearcã omenþinere, cu câþivaentuziaºti în jurul ei.Desigur, privind spreistoria echipei cunume grele, începândde la Dijmãrescu ºiAntimoianu în anii`50, trecând prin gen-eraþia lui „Capone”

Dinu, Ortelecan,Bucos, „Þeapã”Marinescu,Bãrgãunaº,Fãlcuºanu, Bucansau Enciu Stoica înanii `70-`80, e greude imaginat statutulactual.

Dar uneori ºi istoria îþi poate daun imbold. Mizãmpe asta.

Henþ cu mâna CÂND TRAGI CUOCHIUL LA ISTORIE...

E chipa de rugbyªtiinþa Petroºani,

înfiinþatã în 1948,câºtigãtoare a CupeiRomâniei în 1983, 1991ºi 1993, va lua un startcompetiþional în DiviziaNaþionalã Seniori(D.N.S.), de fapt, un felde „Divizia B” în rugby-ul românesc.

Echipa antrenatã deAlexandru „Dandu” Lupu abeneficiat de un stagiu depregãtire de o sãptãmânã laValea lui Liman, lângãFãget (jud. Timiº), unde aufost prezenþi 23 de jucãtori.Printre aceºtia, trei nouveniþi, Alexandru Dan (liniaa 3-a), Dimitrie Popovici(taloneur), ambii de la R.C.Bârlad, Cristian Pojar (cen-tru) de la Stejarul Buzãu ºiAlexandru Arsene (linia a 2-a) de la Griviþa Bucureºti.

Startul de campionat seva da pe 28 martie a.c.,

ªtiinþa Petrila jucând peterenul din „DealulInstitutului” cu R.C.M.Galaþi.

„ªtiinþa trebuie sãredevinã o echipã

puternicã”, spune Alexandru Lupu,

antrenorul echipei

Reporter: Dandule,începe un nou sezon larugby. Cum staþi cuechipa?

Alexandru Lupu: Avemun tonus excelent! Dinpunct de vedere al lotului,stãm bine, avem 23 dejucãtori de valoare bunã,putem sã ne gândim la opoziþie superioarã.

Rep.: Cum va fi startul?A.L.: Aºteptãm sã vinã

suporterii lângã noi chiardin prima etapã. Jucãmsâmbãtã 28 martie acasã,cu R.C.M. Galaþi ºi ne

dorim sã debutãm cu o victorie.

Rep.: Desprepartenerele de competiþie?

A.L.: Va fi un campionatputernic, cu echipe detradiþie care, ca ºi noi, auevoluat ºi în Superliga, aºacum sunt Politehnica Iaºi,R.C. Bârlad sau Bucovina

Suceava. În plus, vine ºiechipa din Bucureºti cu dorinþa de afirmare,Olimpia, care va încerca sãfacã o figurã frumoasã.

Rep.: Cum se vadesfãºura acest campionat?

A.L.: Ca ºi în ultimii doi ani, primãvarã-toamnã,tur-retur, apoi cu turneeplay-off ºi play-out.Bineînþeles cã noi vrem sãajungem într-un turneuplay-off ºi apoi sã negândim la promovare.ªtiinþa trebuie sã redevinã oechipã puternicã, de ce nu,din nou în elita rugby-uluiromânesc. Obiectivul nostrueste clasarea în primelecinci locuri. (n.r. în ediþiatrecutã ªtiinþa Petroºani aocupat locul 4...)

Rep.: Eºti mulþumit delot, de condiþii?

A.L.: Am pierdut faþã desezonul trecut ºapte jucãtoribuni: Cãt. Toma a plecat laSteaua, Vl. Toma ºiMelniciuc la „U” Cluj, Rãzv.

Barbu la C.S.M. Bucureºti,iar Lãcãtuºu, Bârlãdeanu ºi Timofte au abandonatactivitatea competiþionalã.

În ceea ce priveºte sprijinul, Universitatea dinPetroºani este principalulsusþinãtor, preºedintele nostru fiind prorectorulMarius Marcu, avem promi-siuni ferme de la ConsiliulJudeþean Hunedoara prinpersoana vicepreºedinteluiAdrian David ºi se maiimplicã ºi PrimãriaPetroºani. Sportivii bene-ficiazã de o indemnizaþie deefort conform normelorlegale, aceasta fiind singurasursã de bani pentrurugbyºti.

Rep.: Deci...A.L.: Deci, noi spunem

cã va fi un sezon bun, cãvom încerca sã oferim unspectacol rugbystic de calitate. Am încredere înactuala generaþie de jucãtoride la ªtiinþa Petroºani.

Etapa 1, 28 mar. 2015Politehnica Iaºi – Olimpia BucureºtiC.S. Nãvodari – Stejarul Buzãuªtiinþa Petroºani – RCM GalaþiCSUAV Arad – Bucovina SuceavaR.C. Bârlad stã

Etapa a 2-a, 4 apr. 2015RCM Galaþi – CSUAV AradStejarul Buzãu - ªtiinþa PetroºaniOlimpia Bucureºti – C.S. NãvodariR.C. Bârlad – Politehnica IaºiBucovina Suceava stã

Etapa a 3-a, 10 apr. 2015C.S. Nãvodari – R.C. Bârladªtiinþa Petroºani – Olimpia BucureºtiCSUAV Arad – Stejarul BuzãuBucovina Suceava – RCM GalaþiPolitehnica Iaºi stã

Etapa a 4-a, 18 apr. 2015Stejarul Buzãu - Bucovina SuceavaOlimpia Bucureºti - CSUAV AradR.C. Bârlad - ªtiinþa PetroºaniPolitehnica Iaºi - C.S. NãvodariRCM Galaþi stã

Etapa a 5-a, 25 apr. 2015ªtiinþa Petroºani - Politehnica IaºiCSUAV Arad - R.C. BârladBucovina Suceava - Ol. BucureºtiRCM Galaþi - Stejarul BuzãuC.S. Nãvodari stã

Etapa a 6-a, 2 mai 2015Olimpia Bucureºti - RCM GalaþiR.C. Bârlad - Bucovina SuceavaPolitehnica Iaºi - CSUAV AradC.S. Nãvodari - ªtiinþa PetroºaniStejarul Buzãu stã

Etapa a 7-a, 9 mai 2015CSUAV Arad - C.S. NãvodariBucovina Suceava - Polit. IaºiRCM Galaþi - R.C. BârladStejarul Buzãu - Olimpia Bucureºtiªtiinþa Petroºani stã

Etapa a 8-a, 16 mai 2015R.C. Bârlad - Stejarul BuzãuPolitehnica Iaºi - RCM GalaþiC.S. Nãvodari - Bucovina Suceavaªtiinþa Petroºani - CSUAV AradOlimpia Bucureºti stã

Etapa a 9-a, 23 mai 2015Bucov. Suceava - ªtiinþa PetroºaniRCM Galaþi - C.S. NãvodariStejarul Buzãu - Politehnica IaºiOlimpia Bucureºti - R.C. BârladCSUAV Arad stã

Etapa a 10-a, 30 mai 2015Olimpia Bucureºti - Politehnica IaºiStejarul Buzãu - C.S. NãvodariRCM Galaþi - ªtiinþa PetroºaniBucovina Suceava - CSUAV AradR.C. Bârlad stã

Etapa a 11-a, 6 iun. 2015CSUAV Arad - RCM Galaþiªtiinþa Petroºani - Stejarul BuzãuC.S. Nãvodari - Olimpia BucureºtiPolitehnica Iaºi - R.C. BârladBucovina Suceava stã

Etapa a 12-a, 15 aug. 2015R.C. Bârlad - C.S. NãvodariOl. Bucureºti - ªtiinþa PetroºaniStejarul Buzãu - CSUAV AradRCM Galaþi - Bucovina SuceavaPolitehnica Iaºi stã

Etapa a 13-a, 22 aug. 2015Bucovina Suceava - Stejarul BuzãuCSUAV Arad - Olimpia Bucureºtiªtiinþa Petroºani - R.C. BârladC.S. Nãvodari - Politehnica IaºiRCM Galaþi stã

Etapa a 14-a, 29 aug. 2015Politehnica Iaºi - ªtiinþa PetroºaniR.C. Bârlad - CSUAV AradOl. Bucureºti - Bucovina SuceavaStejarul Buzãu - RCM GalaþiC.S. Nãvodari stã

Rugby, Divizia Naþionalã Seniori (divizia secundã), ed. 2015

Paginã realizatã de Genu TUÞU

ªtiinþa Petroºani în aºteptarea noului sezon la rugby

Antrenorul ALEXANDRULUPU crede cã ªtiinþa

Petroºani va redeveni o forþãîn rugby-ul românesc

Fazã dinsezonul trecut,

din meciulªtiinþa Petroºani

- RCM Galaþi