cvj nr 814, marti10 martie

P anicã în zonaBãrbãteni, luni la

ora prânzului. Trupulfãrã viaþã al unui bãrbat de aproximativ60 de ani a fost zãrit în apã. Pompierii l-auscos ºi au alertatautoritãþile, ca sãreuºeascã sã identifice victima.

Luni, în jurul orelorprânzului, mai mulþi oameniau sesizat o siluetã în apaJiului de Vest, undeva înzona Bãrbãteni, întreLupeni ºi Uricani.

Când s-au dat maiaproape, bãrbaþii, care audescoperit grozãvia, au avutun ºoc. În apã plutea unbãrbat pe care nimeni nu

l-a recunoscut. Cei care aufãcut descoperirea macabrãne spun cum s-a întâmplattotul.

„Mã plimbam cu fetiþa înzona podului ºi mi s-a pãrutceva suspect în apã. M-amîntors înapoi, m-am dus pemalul Jiului, m-am întâlnitcu un bãiat ºi amândoi amconstatat cã era mort. Amsunat la 112. Nu ºtim cine

este, dar era deja mort”,spune cel care a zãrit siluetaumanã în apa Jiului deVest.

ªi celãlalt bãrbat s-aapropiat de mal, când l-avãzut pe primul impacientatde ceea ce vedea. Abiacând s-au apropiat, auobservat cã omul era dejamort. „Coboram de acasãºi am vãzut un bãrbat cã seuita în apã. Vãzuse o per-soanã, nu ºtia dacã e omsau manechin. Mi-a spus sã

mã uit eu mai bine, cã dân-sul nu vedea prea bine.Omul era în mijlocul Jiului,se vedea bine. Am sunatimediat la 112 ºi au venit ºil-au scos din apã”, neexplicã cel care a observatcã silueta era un om.

Pompierii au sosit imedi-at dupã ce au fost alertaþi ºis-au cãznit minute bune sãscoatã cadavrul. Apa nu aremai mult de un metru înzonã, dar sunt torenþi puter-nici ºi unul dintre pompierichiar a cãzut în apã dinacest motiv. Trupul fãrãviaþã al bãrbatului rãmasnecunoscut a fost dus lamorgã. „În urma solicitãrii,am sosit la faþa locului,gãsind persoana decedatã,undeva la mijlocul albieirâului. Din pãcate, per-soana este necunoscutã.Criminaliºitii vor stabili cuma murit, dupã necropsie”, a

declarat plutonier CristianPetrila, pompier ISULupeni.

Legiºtii sunt cei care vorstabili cauza morþii ºi maiales dacã trupul fãrã viaþã alomului zãcea de mai multezile, ori tragedia s-a produs în prima zi a acesteisãptãmâni. Pompierii auanunþat poliþia din Uricani,pentru cã nu este exclus caomul sã fi cãzut în apã maisus ºi sã fi fost cãrat de apã în aval.

“În urma verificãrilor,poliþiºtii au stabilit cã estevorba despre un bãrbat învârstã de 47 de ani, dinmunicipiul Lupeni. Cadavrulnu prezintã urme vizibile deviolenþã, iar în cauzã nu suntsuspiciuni de comiterea vre-unei infracþiuni”, a declaratBogdan Niþu, purtãtor decuvânt IPJ Hunedoara.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 814

Marti, 10 Martie 2015

Frânele CEH au scârþâit.Nimeni nu le-a auzit

A ajunsdupã gratiiU n bãrbat din

municipiulVulcan, aflat în arestla domiciliu, a ajunsdupã gratii pentrucã a nesocotit interdicþia magistra-þilor de a nu pãrãsidomiciliul.

Bãrbatul a fost prinsîn urma unei acþiuniderulate la nivel naþion-al în urma cãreia auajuns dupã gratii 16persoane care, iniþial,erau cercetate deprocurori pentru diferiteinfracþiuni în stare dearest la domiciliu orisub control judiciar.

Vulcãneanul de 41de ani, a fost trimis înarest la domiciliu deJudecãtoria Petroºaniiar poliþiºtii l-audescoperit în „capitala”Vãii Jiului, într-un auto-car care pleca spreBucureºti. Individul a

fost arestat preventivpentru 30 de zile.

Mãsura arestului preventiv a fost cerutãde poliþiºti ºi în cazultânãrului care a lovitmortal douã persoanepe o trecere de pietonidin centrul Petroºani.

Mãturar CodruþNorocel a provocat teribilul accident de circulaþie în urmã cuaproape un an ºi estejudecat în stare de arestla domiciliu. Poliþiºtiijudiciariºti au consideratcã Norocel a încãlcat curea credinþã interdicþiileinstanþei, însã judecã-torii din Petroºani nu au fost de acord cusolicitarea poliþiºtilor.

M. M. GÂNJU GÂNJU

Cadavru gãsit în Jiu

C omplexul Energetic Hunedoara a luat-o la vale, iar pânãacum nu a avut cine sã îi schimbe plãcuþele de frânã.

Niciunuia dintre diriguitori nu i-a pãsat cã “maºina” pe care o conduce are frânele defecte, lucru care ar putea dãuna gravsãnãtãþii, sau putând fi chiar mortal. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 6-A6-A

S e luptã pentrusãnãtatea

oamenilor chiar ºi cumoartea. Ei sunt paramedicii SMURDcare de multe ori facdiferenþa dintre viaþã ºi moarte. Meseria lor este nobilã, însã ºiperfidã.

Paramedicii SMURD se luptã pentru a salva viaþa celor ce au nevoie deajutorul lor. În judeþulHunedoara s-au aniversat10 ani de SMURD, iarangajaþii au sãrbãtorit aºacum au ºtiut mai bine.

La datorie, aºteptând sã salveze o nouã viaþã.Unul dintre paramediciiSMURD ne spune cum este aceastã meserie.

“Viata unui paramedicnecesita multe responsabi-litãþi, implicare maximãTrebuie sã-þi placã sã ajuþioamenii”, ne spune Ioan

Nesfoianu, paramedicSMURD Petrila.

Toate intervenþiile paramedicilor sunt dificile,însã cele care îi marcheazãcel mai mult sunt cele încare sunt implicaþi copiii.

“Au fost foarte multecazuri mai ales copii. Toate sunt dificile”, nespune paramedicul.

La nivel naþional zeci decadre medicale aleg sãpãrãseascã þara pentru a-ºicãuta un trai mai bun pestehotare. Nu este ºi cazulparamedicului petrilean.

“Nu m-am gandit sã plecîn altã parte pentru cã esteo meserie care este de viitorºi de încredere”, ne mai

spune Ioan Nesfoianu.

Modulul SMURD dinPetrila este cel mai nou. Mii de intervenþii au avut ceide aici în doi ani defuncþionare.

“Modulul SMURD laPetrila a fost înfiinþat în anul2013 în luna decembrie ºide la înfiinþare ºi pânã înprezent au participat la1250 de intervenþii. În anul2014 au participat la 998de solicitãri cu caractermedical iar în 2015 de laînceputul anului avem 163de intervenþii. Este un serviciu care intervinepromt. Bãieþii sunt bine calificaþi ºi pregatatiti ºirezultatele sunt vizibile.SMURD Petrila intervine pe raza localitãþii Petrila ºipe localitatiile aparþinã-toare”, a declarat NicolaeAlexandrescu, comdandantSVSU Petrila.

Asociaþia “Salvital”Hunedoara s-a înfiinþat în 9martie 2005 prin liberaexprimare a voinþei deasociere a unui numãr de11 membri fondatori –autoritãþi ale administraþieipublice locale ºi instituþiipublice.

Monika BACIUMonika BACIU

D upã mai binede 4 ani de

judecatã, procesul încare fostul prefect deHunedoara, CostelAlic, este judecatpentru delapidare a fost în sfârºit finalizat. Judecãtoriide la TribunalulBucureºti au lãsatcauza în pronunþare.

În data de 19 martie,judecãtorii TribunalulBucureºti vor pronunþasentinþa în doarul în careex-prefectul de Hunedoaraºi ex-directorul ComplexuluiEnergetic Hunedoara,Costel Alic, este judecatpentru delapidare.

Dosarul s-a judecat, însã,doar pe fond, aºa cãsentinþa, oricare va fi ea, vaputea fi atacatã de pãrþileimplicate în dosarul aflat perolul Tribunalului Bucureºtiîncã din 2010. În aceastãcauzã sunt nu mai puþin de10 inculpaþi ºi 19 pãrþicivile, printre care ºi obancã ce i-a aparþinut luiSorin Ovidiu Vântu, dar ºiAstra Asigurãri, societateace îi aparþine miliardaruluiDan Adamescu.

Lui Costel Alic i seimputã un credit de careacesta spunea cu cevavreme în urmã cã nu s-ar fifolosit niciodatã. Practiceste vorba despre un creditluat de la Banca Românã

de Scont – parte civilã înacest dosar – cu garanþiasocietãþii de asigurãri Astra,cea care a fost pânã laurmã primul prejudiciat alafacerii.

Romcuarþ, societateacare a deþinut licenþa deexploatare pentru cuarþuldin cariera de al ªiglãu -Uricani, a luat un credit decâteva milioane de dolaride la Banca Românã deScont, iar în contul acelorbani a dat chiar licenþa,numai ca sã nu aibã nici unfel de probleme.

Reamtinim cã afacereacuarþului din cariera ªiglãu-Uricani a început în anul1999, când SC “ConstructGrup Internaþional” SRL,reprezentatã de fostul pre-fect de Hunedoara, CostelAlic, a achiziþionat fabricade procesare a acesteiresurse minerale pentrusuma de 250.000 de lei.

Doi ani mai târziu,în 20 mai, aceeaºi firmã a primit de la AgenþiaNaþionalã pentru ResurseMinerale ºi avizul deexploatare pentru cuarþuldin cariera de pe ªiglãu.

Investitorul a promis o relansare a activitãþiiacesteia, mai ales cã înzona respectivã se gãseºtecel mai pur zãcãmânt decuarþ din Europa ºi altreilea, din punctul devedere al calitãþii, din lume.Iar în baza studiilor ºirapoartelor întocmite, firmasusþinea cã zãcãmântul de

cuarþ existent în carieraajunge pentru încã 43 deani, fiind estimat la 40-45milioane de dolari.

În plus, SC “ConstructGrup Internaþional” aobþinut ºi un credit de laBanca Românã de Scont,controlatã de Sorin OvidiuVântu, destinatredeschiderii carierei ºifabricii din Uricani, pentrucare s-a garantat cu drepturile obþinute dinexploatarea carierei.

În afacerea cu cuarþ afost atrasã ºi Societatea deAsigurare - ReasigurareAstra, care, conformdatelor vremii, a transferat,în perioada decembrie2000 - februarie 2001,suma de opt milioane USD- 35% cãtre Banca deInvestiþii ºi Dezvoltare (BID)ºi Banca Românã de Scont(BRS), implicate iniþial înafacerea „cuarþul”. Îndecursul anilor, afacerea s-atransferat de pe ConstructGrup, pe Romcuarþ, darfosta carierã a ajuns,între timp, o ruinã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 martie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Viaþa unui salvator de ... vieþi

Punct final în procesul ex-prefectului Costel Alic. Sentinþa a rãmas în pronunþare!

P rimarul oraºulPetrila, Ilie

Pãducel, a þinut morþiºsã se întâlneascã cuministrul Energiei,Andrei Gerea. Dacã nubate Pãducel pe la uºileminiºtrilor, îi aºteaptãaici.

Primarul petrilean a statore întregi vineri pentru ase întâlni cu ministrul astfelîncât sã îi solicite acestuiapãstrarea locurilor demuncã din minerit. Pãducela adus în discuþie ºi viitorulminei Petrila.

“Am fost la sediulComplexului EnergeticHunedoara. Am aºteptat

pânã s-a terminat analizape probleme tehnice. Amdiscutat cu domnul ministruAndrei Gerea numai despreproblemele celor douãexploatãri miniere dinoraºul Petrila. Despre minaPetrila am ridicat câtevaprobleme ºtiind cã este pe

program de închidere. L-amrugat ºi pe domnul ministruºi pe domnul director gene-ral Anghel sã înþeleagã cãeste necesar ca din fondu-rile alocate pentru progra-mul de închidere ºi ecolo-gizare sã se rezolve câtevaprobleme ale comunitãþiidin oraºul Petrila. În primulrând este vorba deasfaltarea drumului tehno-logic pentru a circula ºi îl vafolosi mina Petrila sau firmacare face lucrãrile deînchidere îl va folosi. Amrugat sã se construiascãmãcar douã hale de 4000-5000 de metri pãtraþi pen-tru a se desfãºura activitãþieconomice, pentru a secrea locuri de muncã ca oalternativã la închiderea ºidispariþia locurilor de muncãde la mina Petrila. Am cerut

sã se pãstreze protocolulprin care se prevedea laînceput când s-au despãrþitunitatiile miniere ca toþisalariaþii care la închidereaminei Petrila nu îndeplinesccondiþiile de pensionare sãfie transferaþi la minaLonea, sã nu îi ducã pe laParoºeni sau pe la Uricani”,a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

În ceea ce priveºte minaLonea, edilul a solicitatîntinerirea forþei de muncã,dar ºi aprovizionarea unitãþiiminiere cu materiale.

“Pentru mâna Lonea amcerut domnului ministru ºituturor celor care au partici-pat sã se angajeze tineri la

mina Lonea, sã se reinfinteze sectorul deinvestiþii la mina Lonea ºiaprovizionarea locurilor demuncã cu cele necesarepentru asigurarea graduluide securitate a oamenilor ºia zãcãmântului. Nu am ridi-cat probleme imposibil derezolvat, nu am ridicatprobleme care sã afectezebugetul de stat al Românieidoar probleme care depindde ministru ºi de conduce-rea CEH ºi care sã ajutecomunitatea din Petrila”, amai subliniat edilul.

Obiºnuit cu miniºtrii,Pãducel a mizat ºi pe patriotism, fãcând referire lafaptul cã Valea Jiului a datcãrbune þãrii sute de ani.

“Am cerut ºi am insistatpentru cã în primul rândmineritul din Valea Jiuluitrebuie pãstrat ºi luate înconsiderare în strategiaenergeticã a României ca ºisursa de energie strategicãºi pentru o temã de patrio-tism a Vãii Jiului care a datþãrii peste 100 de ani cãr-bune ºi acum ºi Guvernul ºiþara ar trebui sã fie alãturide Valea Jiului”, a maispus sursa citatã.

Ministrul Andrei Gereacautã soluþii pentru a salvamineritul din Valea Jiului.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 martie 2015 Actualitate 3

Cu toþii au prietenicomuni. Sunt ºobolaniicare atunci cândmiºunã prin picioarelelor dau o stare de siguranþã. Cândºobolanii nu sunt, seºtie cã este metan.

“ªobolanii sunt

prietenii noºtri. Ne-amobiºnuit cu ei. Cândfug ºobolanii ºtim cãsunt probleme, adicãeste metan ºi atunci neluãm mãsuri de sigu-ranþã. E grea viaþa deminer. Nu avem cu celucra, condiþiile suntînvechite, de acum 30de ani. Dacã un fostminer ar intra în sub-teran acum s-ar speria.Noi nu mai avem speranþe de mai bine”,spune un miner.

ªi speranþe de maibine nu prea sunt.Fosta conducere aComplexului EnergeticHunedoara a demaratprocedurile de

retehnologizare aminelor, însã

toate au fost fãcute

dupã ureche. MinistrulEnergiei, AndreiGerea, spune cã nuºtie pe ce bazã s-a stabilit care sunt mineleviabile ºi care nu, carear trebui retehnolo-gizate ºi care nu.

“NU ºtiu cum amputea retehnologizaniºte mine a cãror caracteristicã duce laimposibilitatea de aface o retehnologizarecomparabilã cu a celordin vest. Nu am preaînþeles foarte clar carea fost criteriul când s-aâu departajat mineleviabile de cele nevia-

bile. Unele pot firetehnologizate, iaraltele nu au altã vari-antã decât sã lucrezela ele tot pe tehnologiide acum 30 de ani. Eo idee a preºedinteluiConsiliului deAdministraþie eîndrãzneaþã, dar tre-buie studiat sã vedemce putem face”, adeclarat, la Petroºani,Andrei Gerea,ministrul Energiei.

Licitaþia pentruretehnologizareaunitãþilor miniere aavut o valoare de 65de milioane de euro.Aceasta a fostdemaratã în timpulfoºtilor conducãtori aiComplexului EnergeticHunedoara. Tot fostaconducere a CEH aalocat suma de 450 de mii de lei pentrustudiile de fezabilitateîn vederea retehnolo-gizãrii unitãþilorminiere.


“ªobolanii sunt prietenii noºtri”

Pânã la noi tehnologii miniere,ºobolanii sunt prietenii minerilor„ª obolanii sunt prietenii noºtri”.

Asta spun minerii care intrã zi de zi în adâncurile pãmântului pentru a scoate aurului negru. Este grea munca de miner, însã s-au obiºnuit cu condiþiile de muncã care nu prezintãnicio siguranþã. Intrã în minã, dar nu ºtiu dacã vor ieºi.

Pãducel l-a pândit pe ministrul Gerea

Astfel, municipali-tatea cautã acum sãîncheie contracte deservicii de asistenþãmedicalã ºcolarã cu

medicii de familie, pentru unitãþile deînvãþãmânt în care nu existã cabinete medicale ºcolare.

Contractele vor fi deru-late prin Direcþia deAsistenþã SocialãPetroºani, iar medicii

interesaþi vor aveaobligaþia sã asigureimunizãri, triaj epidemi-ologic ori servicii de

examinare a stãrii desãnãtate a elevilor (exa-menul medical de bilanþal stãrii de sãnãtate dinclasele I, a IV-a, a VIII-a, a XII-a/a XIII-a aniterminali ºi ultimul anal ºcolilor profesionale).Potrivit serviciului dinsubordinea municipal-itãþii, sunt nu mai puþinde ºase cabineteºcolare pentru care tre-

buie încheiate acestecontracte cu medici defamilie. Din acestmotiv, Direcþia deAsistenþã SocialãPetroºani îi aºteaptã pemedicii interesaþi sãfurnizeze aceste serviciide medicinã ºcolarã, sãse prezinte la sediulserviciului pânã la datade 18 martie a.c.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

U n tren de marfã,ce transporta

huilã în zona Paroºeni,a sãrit de pe linie ºipatru vagoane s-au rãsturnat.

Incidentul, care s-a petrecut la finele sãptãmâniitrecute, a fost generat deinfrastructurã degradatã, darchiar ºi luni dimineaþãvagoanele rãmase eraupãzite de hoþi. Nu cã ar fifurat doar cãrbune, ci pentrucã ar putea sã le demontezepur ºi simplu.

O garniturã formatã dincâteva vagoane pline cuhuilã stau ºi acum pe liniilede cale feratã, iar angajaþiide la infrastructurã cautã sã

remedieze calea de rulare, casã reuºeascã sã le tracteze.Din pãcate, hoþii miºunãpânã ºi ziua, iar paznicii suntnevoiþi sã facã patrule înzonã. Incidentul nu a fãcutpagubã atât de mare, cât de

mare ar fi pagubã, dacã nuar fi pãzite garniturile.

„Dacã vorbim despre paza vagoanelor, noi ofacem pentru a limita furtu-rile din vagoane. Referitor lainfrastructurã cãii ferate, nu

am avut constate furturi, care sã genereze evenimentepe calea de rulare”, a spusAurel Anghel, directorul general al SocietãþiiNaþionale de Închideri deMine din Valea Jiului.

Calea de rulare aparþinecelor de Societatea deÎnchideri de Mine din ValeaJiului, iar trenul este al celorde la Grup Feroviar Român.Ambele societãþi lucreazãacum la remedierea defectu-lui, iar ºinele vor fi reabilitateîn baza unui program viitor.

„Garniturã de tren era formatã din 14 vagoane, iar4 au deraiat. Dupã primelececetãri la faþa locului, amconstatat cã o cauzã princi-palã, îngheþul-dezgheþul, într-o zonã foarte instabilã ºicare trebuie consolidatã ºinoi chiar avem un programde consolidare între gara

Vulcan ºi Mina Paroºeni. O sã îl continuãm”, a maiprecizat directorul general al SNÎMVJ.

Nu este pentru prima datã când are loc un astfelde incident pe calea feratãdin zona PreparaþieiParoºeni. Un alt tren plin cuhuilã a sãrit de pe ºine acumcâþiva ani ºi, chiar ºi atunci,garnitura a fost pãzitã zile înºir, aºa încât hoþii de cãrbuni,care oricum atacã vagoanele,chiar în mers, sã nupãtrundã în zonã.


S tudii de milioane ºi

o licitaþie la un passã fie atribuitã deºiîncãlca normelelegale. Asta au fãcutoficialii ComplexuluiEnergetic Hunedoaracare erau pregãtiþi sãarunce zeci de mili-oane de euro pentruipoteticele retehnolo-gizãri ale unitãþilorminiere viabile,despre care ministrulEnergiei spune acumcã sunt puse subsemnul întrebãrii.

Fosta conducere aComplexului EnergeticHunedoara a coman-dat tot felul de studiide fezabilitate, care –spuneau ei - sã le dea soluþiile pentruechipamentul minierce urmeazã sã fieachiziþionat în vederearetehnologizãriiunitãþilor miniere viabile. Studii care auconsumat bani ºi timppe care legea nu le cerea, dar în aldoisprezecelea ceasºefii minerilor dinValea Jiului au decis sã

fie mai catolici decâtpapa ºi sã-l comande.

Este vorba desprestudiul intitulat“Lucrãri pentru dez-voltarea capacitãþii deproducþie la E.M.Lonea” – lot I (Etapa Iºi Etapa II) „ Lucrãripentru dezvoltareacapacitãþii de producþie la E.M.Livezeni” – lot II(Etapa I ºi Etapa II) „Lucrãri pentru dez-voltarea capacitãþii deproducþie la E.M.Vulcan” – lot III (EtapaI ºi Etapa II) „ Lucrãripentru dezvoltareacapacitãþii de pro-ducþie la E.M. Lupeni”– lot IV (Etapa I ºiEtapa II), pentru care

CEH a alocat aproapeo jumãtate de milionde lei ºi la care s-alucrat intens. Astapentru a pregãti licitaþia pentru achiziþionarea echipa-mentelor miniere dezeci de milioane deeuro, ce urmau sãajungã în subteraneleVãii Jiului. O licitaþiepe care CEH a fost laun pas sã o punã înbraþele polonezilor dela KOPEX – Famur,dar a intervenit la timpANRMAP care a blo-cat selecþia de oferte,dupã ce ofertanþii aufost declaraþi eligibili,pe motiv cã poloneziinu depuseserã oferatfinanciarã! Anularea

licitaþiei a venit dupãluni de negocieri întrepãrþi ºi amânãri determene, cu vizitedeopotrivã în ValeaJiului ºi Polonia. Iar întoatã aceastã prioadã,polonezii de la Kopexau promis cã vordepune ºi oferta financiarã, dar nu s-auconformat cerinþelorstricte din caietul desarcini, astfel cãANRMAP a blocatcontinuarea proceduriitocmai din acestmotiv.

U nele unitãþiminiere nu

se preteazãtehnologiei performante!

În total, în joc erauaruncate 48 de mili-oane de euro, din care40 de milioane deeuro reprezintã valoa-rea utilajelor pentrusubteran ºi 8 milioanede euro - utilajele desortare – claubare pen-tru cãrbune. Oficialiicompaniei energeticeau anunþat cã vorrelua procedura de licitaþie, însã ministrulEnergiei, Andrei

Gerea, mai dã o loviturã de graþie fosteiconduceri a CEH.

„Nu ºtiu cum amputea sã retehnolo-gizãm niºte mâne alecãror caracteristicã, sãspunem, duce laimposibilitatea de aface o retehnologizarecomparabilã cu a celordin Vest. Eu nu amînþeles criteriul dupãcare s-au departajatminele viabile de celeneviabile, adicã ºtiu cãunele pot fi retehnolo-gizate, dar altele nu aualtã variantã decât sãse lucreze tot petehnologii de acum 30de ani”, a declaratAndrei Gerea.

Ministrul a precizatcã nu se ºþie în cemãsurã ºi cum pot firetehnologizate unitãþileminiere, pentru careconducerea demisã aCEH era la un pas de aatribui contractul.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

„Vizitaþi alimentara!”Atât a mai rãmas

scris în centrul istoric almunicipiului Vulcan, unloc aproape încremenit înistoria de dinainte de 89.Oamenii îºi maiamintesc acele vremuriºi chiar þin minte cum ochema pe vânzãtoare, întimp ce primarul, carezice cã vrea sã scape deimaginea comunismului,cautã soluþia la UE.

O inscripþie cu CARNE,ori „Vizitaþi Alimentara!”,mai amintesc ºi acum de aniicomunismului, când astfel delocuri erau ceea ce azinumim Mall. ªi cum altfel,dacã nu Alimentara era loculîn care oamenii socializau, larând la carne, iar Valea Jiuluiîi atrãgea ca un magnet pânãºi pe cei de la Bucureºti.Magazinele minereºti eraubine aprovizionate ºi

vânzãtoarele una ºi una. Unlocalnic, care a trãit acelevremuri, ne explicã ºi nouãcum era.

„Cu mulþi ani în urmã,înainte de Revoluþie, a fost oalimentarã mare, mare. Eracea mai mare de aici dinoraº ºi era ºefã una de i sezicea domniºoara cãruntã.Dacã îi spuneai cumva doam-nã, se supãra rãu de tort. Erade la Sibiu…”, îºi aminteºte

un localnic din Vulcan.Centrul vechi, acum pe

ºoseaua de centurã aoraºului, era plin de mineri.Pentru ei, regimul Ceauºescuavea grijã sã aprovizionezemagazinele ºi oamenii parcãnici nu mai þin minte cozilede altãdatã. „Nu era coadã.Era aprovizionat foarte bine.Se miºcau fetele ca militariiîn armatã. Aºa era! ªi dinco-lo era un magazin de cos-

tume de haine. Erau foartebine aprovizionate. Tot cevoiai gãseai aici ºi carnechiar, dar apoi s-a ales pra-ful. A mai fost ceva acolo, unsecond hand ºi apoi le-aulãsat în paraginã”, mai spuneomul nostru, care se plimbape strada cu pricina, aºa cumo fãcea în tinereþe.

Imaginea prãbuºirii comu-nismului se vede cel mai bineîn acest loc.

Întreg centrul istoric aloraºului a rãmas cufundat înistoria acelor vremuri, când,spun cei mai în vârstã, aicitreceau zilnic zeci de oamenicare se aprovizionau. Acum,însã, totul e acoperit de prafºi peste tot sunt geamurisparte, iar uºile ferecate culacãte aºteaptã o întoarcereîn actualitate. Din pãcate,însã, primarul are doar pla-nuri ºi, dupã un sfert desecol, locul este ca dupã unadevãrat rãzboi.

„Vreau sã vã spun cãCentrul Vechi este construitîncã din timpul SOVROMCãrbune, pentru mineri ºi,

într-adevãr, are o arhitecturãextraordinarã. Din pãcate,noi nu am reuºit sã obþinemfonduri pentru reabilitaredecât pentru un singur bloc,sã-i facem acoperiºul, pentrucã le ploua locatarilor încasã. Din acel program carea fost prin Guvern, comuni-tatea, adicã Consiliul Local ºilocatarii nu a reuºit sã obþinãfonduri, decât pentru acelbloc. Aºteptãm sã vedemcare vor fi programele pentru perioada 2014-2020,pe fonduri europene, sãputem reabilita aceste cons-trucþii care, în integralitatealor trebuiesc refãcute”, aspus Gheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan.

Strada Nicolae Titulescu arãmas ca pe vremea celui acãrui nume îl poartã, doar cã de atunci, zidurile s-aucrãpat, încãperile au fostnãpãdite de insecte ºiºobolani, iar singura dovadãcã acolo a fost cândva forfotã rãmâne inscipþia:Vizitaþi Alimentara!.


Þeparii aumai fãcut ovictimãO hunedoreancã a

rãmas fãrã 1500de lei dupã ce a fostînºelatã prin metoda„accidentul”.

Potrivit poliþiºtilor, femeiade 83 de ani a virat baniiprin poºtã cãtre escroci.„Poliþia Municipiului Orãºtiea fost sesizatã de o femeieîn vârstã de 83 de ani, dinmunicipiul Orãºtie, cuprivire la faptul cã în datade 06.03.2015, în jurulorei 13.00, persoanenecunoscute au apelat-o petelefonul fix de la domiciliulsãu ºi i-au spus sã depunãsuma de 1500 lei la oficiulpoºtal sau la bancã, penumele unei persoane dinjudeþul Iaºi, deoarece fiul ei a fost implicat într-unaccident de circulaþie.Persoana vãtãmatã a depussuma de bani la OficiuPoºtal Orãºtie, iar în cauzãs-a întocmit un dosar decercetare penalã pentrusãvârºirea infracþiunii deînºelãciune”, aratã poliþiºtii. (M.G.)(M.G.)

Proiect pentruintegrareatinerilor pepiaþa munciiO iniþiativã legislativã

ar urma sã-i ajute petineri sã se angajeze maiuºor imediat dupã ce ies depe bãncile ºcolilor.

Proiectul ar revoluþiona piaþa muncii spune iniþiatorul lui,pentru cã absolvenþii ar fi calificaþi, însã totul depinde devotul parlamentarilor.

Potrivit proiectului tinerii arurma sã fie susþinuþi de stat imediat dupã ce îºi finalizeazãstudiile. Practic, absolventul care

se va angaja va avea salariul ºiimpozitele plãtite de stat timp de 18 luni, iar angajatorul va trebui sã îl þinã alte 18 luni pecheltuiala sa. La finalul acesteiperioade, angajatul are o experienþã în meserie de 3 ani,adicã experienþa cerutã astãzi detoate companiile care vor sã facã

angajãri. „Aproape toate anunþurile de

angajare conþin fraza „se cereexperienþã un an, doi ani”. (…)Oricãrui tânãr din România dupãce terminã o formã deînvãþãmânt, ºcoala profesionalã,liceu, facultate sau master ºi caremerge sã se angajeze, statulromân îi va subvenþiona timp deun an ºi jumãtate locul de muncãcu tot ce înseamnã salariu net ºitoate dãrile la stat. Angajatorulrespectiv are ºi el obligaþia sãmai suporte un an ºi jumãtateacel loc de muncã, astfel încât untânãr poate acumula trei ani deexperienþã la finalizarea studi-ilor”, a declarat, iniþiatorul aces-tui proiect de lege. Dacã vaprimi girul parlamentarilor, acestproiect mai rezolvã o problemã.Statul îºi va recupera investiþiafãcutã în educaþia acestor tineri

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ruine „îngheþate” în istorie, la Vulcan

Medici de familie la cabinetele ºcolareP rimãria Petroºani vrea ca la toate cabi-

netele ºcolare de pe raza localitãþii sãexiste medici care sã ofere asistenþã elevilor,însã cum postul dintr-un cabinet ºcolar nueste atractiv, s-a gãsit o soluþie de compromis.

Pãzesc vagoanele de hoþi, dupã deraiere

Studii ºi licitaþii degeaba

Zeci de milioane de euro pentru o retehnologizare pusã sub semnul întrebãrii

hotãrârea a fost aprobatãprin vot liber exprimat cu

unanimitate de voturi

Consiliul Local alMunicipiului Lupeni;

Examinând raportulcomisiei de validare princare se propune validareamandatului de consilier localal domnului Pãscut ªtefanales ca supleant pe listele

alianþei politice UniuneaSocial Liberalã (USL), încadrul alegerilor localedesfãºurate la data de 10iunie 2012;

Þinând cont de adresanr. 1/ 27.01.2015 trans-misã în numele alianþeipolitice Uniunea SocialLiberalã (USL), înregistratãla registraturã PrimãrieiMunicipiului Lupeni subnumãrul 1417/10.02.2015;

În temeiul art. 31, alin.(3), art. 311, alin. (1) ºi art.45, alin. (1) din Legeaadministraþiei publice localenr. 215/2001, republicatãcu modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRÃªTE:Art. 1 (1) Valideazã man-

datul de consilier local încadrul Consiliul local alMunicipiului Lupeni al dom-nului Pãscut ªtefan ales casupleant al alianþei politiceUniunea Social Liberalã(USL), în cadrul alegerilorlocale desfãºurate la 10iunie 2012.

(2) Prin modificareaHotãrârii Consiliului local alMunicipiului Lupeni nr. 59/2012 privind organizareacomisiilor de specialitate,domnul Consilier localPãscut ªtefan, va activa,dupã depunerea jurãmântu-lui, în cadrul Comisiei nr. 1pentru Activitãþi Economico– Financiare, Agriculturã ºia Comisiei nr. 4 - Juridicã ºide disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþiecopii din cadrul Consiliuluilocal al Municipiului Lupeni.

Art. 2 Hotãrârea poate fiatacatã cu contestaþie în 5zile de la adoptare pentrupersoanele prezente ºirespectiv de 5 zile de la comunicare pentrupersoanele absente de laºedinþã.

Art. 3 Hotãrârea se vacomunica InstituþieiPrefectului JudeþuluiHunedoara în vedereaexercitãrii controlului cuprivire la legalitate, domnu-lui Pãscut ªtefan, alianþeipolitice Uniunea SocialLiberalã (USL) iar lacunoºtinþã publicã prin grijaSecretarului MunicipiuluiLupeni.

Lupeni, 26 februarie 2015

Preºedinte de ºedinþã,Ing. Mihai BASARAB

Contrasemneazã –Secretar, Jr. MariusCLaudiu BÃLOI

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 martie 20156 Actualitate

hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber

exprimat cu unanimitatede voturi

Consiliul Local alMunicipiului Lupeni,

Având în vedereexpunerea de motive aViceprimaruluiMunicipiului Lupeni,raportul Comisiei socialeprivind analizareacererilor pentru locuinþeleANL , avizul Comisiei despecialitate a Consiliuluilocal;

În baza dispoziþiilorLegii nr. 152/ 1998privind înfiinþareaAgenþiei Naþionale pentruLocuinþe – republicatã, cumodificãrile ºi com-pletãrile ulterioare;

În conformitate cuprevederile art. 15 alin.(9) litera „a” din NormeleMetodologice pentrupunerea în aplicare aprevederilor Legii nr.152/ 1998, cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare;

În temeiul Dispoziþiilorart. 36 alin. (1), alin. (2)lit. „a” ºi lit.„c”, alin. (6)lit. „a” pct. 17 lit. „e” ºiart. 45 alin. (1) ºi alin. (3)din Legea nr. 215/ 2001privind administraþia pub-licã localã, republicatã, cumodificãrile ºi com-pletãrile ulterioare

HOTÃRÃªTE:Art.1 Se aprobã Lista

anualã de prioritãþi pen-tru repartizarealocuinþelor ANL dinmunicipiul Lupeni, judeþul

Hunedoara, prevãzutã înanexa nr. 1 la prezenþahotãrâre.

Art.2 Prezentahotãrâre se comunicãPrimarului municipiuluiLupeni, InstituþieiPrefectului judeþuluiHunedoara ºi se aduce lacunoºtinþã publicã pringrija Secretaruluimunicipiului Lupeni.

Lupeni, 26 februarie 2015

Preºedinte de ºedinþã, Ing. Mihai BASARAB

Contrasemneazã –Secretar, Jr. MariusCLaudiu BÃLOI

C omplexulEnergetic

Hunedoara aluat-o la vale, iarpânã acum nu aavut cine sã îischimbe plãcuþelede frânã.Niciunuia dintrediriguitori nu i-apãsat cã“maºina” pe careo conduce arefrânele defecte, lucru carear putea dãuna gravsãnãtãþii, sau putând fichiar mortal.

Andrei Gerea a venit ºiîncearcã împreunã cu nouaconducere a societãþii sãrepare frânele astfel încât sãstopeze, pe cât se poate problemele.

Ministrul Energiei, Andrei Gerea, s-a aflat lafinele sãptãmânii trecute la Petroºani unde a luat contact direct cu realitateaComplexului EnergeticHunedoara. Demnitarul arãmas surprins într-un modtotal neplãcut de problemelefinanciare ale societãþii.

“Am vãzut situaþia datori-ilor. Dintr-un total de 600 demilioane, 200 au fost fãcuteîntr-o perioadã mai veche de

un an ºi 400 de milioane au fost fãcute anul trecut. A luat-o accelerat la vale.Trebuie sã o oprim cumva sau sã o încetinim mãcar”, adeclarat Andrei Gerea, minsitrul Energiei.

Potrivit datelor financiarede la Agenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã, doar cãtre bugetul de stat,CEH are de achitat suma de 123,315,393 de milioanede lei.

Complexul EnergeticHunedoara are datorii de sutede milioane de lei cãtre furni-zori, dar ºi cãtre bugetul destat. sãptãmâna viitoare se vajudeca ºi o cerere de insol-venþã, care potrivit spuselorfostei conduceri nu are obiectavând în vedere cã datoriilefaþã de societatea respectivãau fost achitate integral.


HOTÃRÂREA NR. 17/2015privind validarea mandatului de consilier local al domnului Pãscut ªtefan

supleant ales pe listele alianþei politice Uniunea Social Liberalã (USL) în cadrulalegerilor locale de la 10 iunie 2012

HOTÃRÂREA NR. 18/2015privind aprobarea Listei anuale de prioritãþi pentrurepartizarea locuinþelor ANL din municipiul Lupeni,

judeþul Hunedoara

ANEXA NR. 1 la HCL nr. 18/2015LISTA ANUALÃ DE PRIORITÃÞI PENTRUREPARTIZAREA LOCUINÞELOR ANL DIN

MUNICIPIUL LUPENI, JUDEÞUL HUNEDOARAApartamente cu 2 camere:Dosar nr.5 – Parnicã Elena Carmen – 40 puncte;Apartamente cu 1 camerã:Dosar nr. 10 – Petre Irina Claudia – 38 puncte;Dosar nr. 8 – Iuºan Ecaterina Adelina – 37 puncte;Dosar nr. 4 – Chiºu Alina Diana – 36 puncte;Dosar nr. 7 – Rusan Oana Roxana – 35 puncte;Dosar nr. 6 – Manolache Constantin – 34 puncte;Dosar nr. 11 – Avãdanei Alin Alexandru – 34 puncte;Dosar nr. 3 – Csorba Irina – 32 puncte;Dosar nr. 12 – Strava Cristian – 29 puncte;

Frânele CEH au scârþâit.Nimeni nu le-a auzit

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 martie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cumar putea sã o ajute pe fetiþa care,deºi are deficienþe grave, a reuºitsã creeze o adevãratã colecþie demãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturicare, în parte, le-a vîndut zileleacestea. Ea face asta pentru ca întoamnã sã poatã merge la încã ooperaþie. Pânã acum Andreea afãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cunumãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãriapierdutã ºi sã poatã sã meargã,

fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar

mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii

este la Pireus Bank pe numelePop Maria Andreea

IBAN RO73 PIRB 2202 6544 16001000

Cod SWIFT PIRBROBU

VÃ MULÞUMIM!

E levii, faþã’nfaþã cu agentul

de poliþie. Eleviiunei clase de laînvãþãmântul primar din cadrulªcolii Gimnaziale IGDuca din Petroºaniau avut o întâlniresurprinzãtoare.

Un agent de poliþiea fost la orele de curspentru a le explicaanumite lucruri legatede siguranþa lor.

“Este agentul carerãspunde de ºcoalanoastrã care esteprezent în ºcoala defoarte multe ori ºi par-

ticipa la orele de dirigenþie sau la clasãpentru a fi alãturi dedascãli ºi pentru a discuta cu elevii despreviolenta, despre actede indisciplina, despre normalitate”, adeclarat NicoletaDemeter, directorªcoala Generalã IG

Duca Petroºani. Elevii se sperie în

momentul în care suntpuºi faþã în faþã cuagentul de poliþie.Uniforma impunerespect, dar ºi teamãdeopotrivã.

“Impactul estefoarte mare atuncicând vine agentul depoliþie în clasã pentrucã uniforma ºi modulîn care le sunt prezen-tate lucrurile au unimpact asupra copi-ilor”, a mai precizatsursa citatã.

Nu puþine suntcazurile în care înfiecare clasã seîntâlneºte câte un elevatipic, care sã punãprobleme dascãlilor.

Pentru a combateaceste comporta-mente, profesorii suntajutaþi ºi de agenþii depoliþie.


Puþini de10 la simulareanaþionalãS imularea la

evaluareanaþionalã a datbãtãi de cap elevilorde clasa a VIII-a.

Rezultatelesimulãrilor au fostafiºate, iar puþini suntelevii de clasa a VIII-acare au reuºit sã obþinãnote de 10. ªcoalaGeneralã IG Duca dinPetroºani se poatemândri cu o elevã carea reuºit sã obþinã 10curat la ambele probeale simulãrii.

”În ºcoala noastrãavem elevi foarte buni.Avem un elev de nota10 care la simulare aluat 10 atât la limbaromana cât ºi lamatematicã. Este vorbadespre AdrianaVasilescu un copildeosebit. Celelalte notede la simularea care afost sunt destul de bune dar binenteles cãprocentul este încã încreºtere ºi ajungem

aproape la 60% pro-movabilitate. Considercã a fost o experienþãdin care copiii au realizat cã mai au încãde învãþat”, a declaratNicoleta Demeter,director ªcoala Gene-ralã IG Duca Petroºani.

La proba de limbaromânã, din ceiaproape 3000 de elevicare s-au înscris, auabsentat 254, iar doar16 au reuºit sã obþinãnota 10. Cei mai mulþielevi de clasa a VIII-aau luat note cuprinseîntre 5 ºi 7,99. 120 deelevi au obþinut notecuprinse între 1 ºi1,99, iar alþi 210 auluat nota 2. Nicisubiectele la matema-ticã nu au fost maiaccesibile pentru elevi.Pentru elevii ale cãrorrezultate sunt mici vorfi organizare ore depregãtire.

“ªcoala ºi cadrele

care sunt la clasã auaºezat într-un programremedial ore de consultaþii. Pe de altãparte vor fi întâlnirilecu pãrinþii care se voratenþiona, vor fiînºtiinþaþi de ce mai aude fãcut copiii lor”, amai precizat sursacitatã.

Doar 15 viitoriliceeni au reuºit sãobþinã la simulare nota10, iar majoritatea nuau luat nota 5. Potrivitmetodologiei aprobatede Ministerul Educaþiei,în vederea adoptãriiunor mãsuri pentruîmbunãtãþirea perfor-manþelor ºcolare, rezul-tatele vor fi analizate lanivelul fiecãrei unitãþide învãþãmânt, prin discuþii individuale cuelevii, dezbateri lanivelul clasei, ºedinþe cupãrinþii, precum ºi înconsiliul profesoral.


112, Poliþia la ºcoalã

Spitalul MunicipalHunedoara are nevoiede fonduri ca de aer

S pitalul din municipiulHunedoara se confruntã cu

mari probleme ºi doar fondurileguvernamentale pot salva instituþia medicalã.

În disperare de cauzã, reprezentanþiiinstituþiei medicale au solicitat sprijinuldeputatului Carmen Hãrãu care, larândul sãu, a prezentat problema ministrului Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu.

Ultimele sume alocate de MinisterulSãnãtãþii cãtre Spitalul MunicipalHunedoara au fost în 2012, respectiv2 miliuoane de lei pentru reparaþiile

capitale de la Secþia Chirurgie ºi89.000 de lei pentru aparaturã medicalã. Pentru reparaþii capitale,potrivit studiilor de fezabilitateîntocmite de unitatea sanitarã, în totaleste nevoie de 11, 028 milioane delei. Lucrãrile cuprind secþiile deChirurgie – obiectiv în curs de exe-cuþie, ATI, Unitatea Primire Urgenþe,laborator Anatomie Patologicã,Spãlãtoria, case lifturi, ascensoare,magazia de alimente, instalaþiile ºireþelele de semnalizare incendii, dar ºisecurizarea accesului în spital.

De precizat cã spitalul deserveºtepopulaþia celui mai mare municipiu dinjudeþul Hunedoara, dar ºi alte teritoriiarondate, adicã în total peste 100.000de locuitori.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 martie 20158 Sport

Istoria nu se pierde.Amintirile despre marile echipe rãmânmereu vii. Aºa s-aîntâmplat în week-end-ul trecut laTimiºoara, unde laLiga a IV-a, la un meci

Politehnica Timiºoara– Ripensia Timiºoaraau venit 4.000 despectatori! Câteechipe de Liga I nuºi-ar dori asta? O cam-pioanã a anilor `30,Ripensia, învinsã de

alb-violeþi cu 6-2, mecicu 10 lei intrarea,cozi, bannere, afiºe.Un exemplu bun, carete pune pe gânduri.

S-a încercat ºi laJiul Petroºani o resuscitare, dar n-aimpresionat penimeni. Dupã aceademonstraþie din februarie 2013, nu

s-a mai întâmplat mainimic. Încet-încet,suporterii s-au înde-pãrtat ºi de Jiul, carear trebui sã reprezinteacelaºi simbol precumadevãrata „Poli” pentru timiºoreni.

Aºa cum titra„Gazeta Sporturilor”,acesta a fost meciulcare a trezit un oraº.

Vedeþi, clonele nu suntprea agreate, aºa cumla Petroºani, niciodatãUniversitatea nu va putea câºtiga notorietatea ªtiinþei.Adevãraþii suporterivin lângã branduri. Sãvedem ce aduce Jiul,sâmbãtã cu MinerulUricani, acum, douãdestine triste...

Henþ cu mâna ADEVÃRAÞI SUPORTERI!

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara LUPENIUL, ÎN FORÞÃ

Hercules Lupeni a început în forþãreturul de campionat cu o victorie cu 1-0 la Aurul Brad, golul victoriei fiindreuºit de Ciocârlan în min. 73.

Excelent s-a comportat ºi InterPetrila, 2-1 laDacia Orãºtie,pentru oaspeþipunctând Adr.Dolha (2).

RetezatulHaþeg este pecalea ceabunã, 3-1 cuUniversitateaPetroºani(goluriApachiþei,Damian, Caia).„Am luat douãgoluri pegafele impar-donabile ale lui Bulimej ºi Raboj ºi apoia lui Grigoraº. La 2-0 am marcat prin I. Gavriluþi ºi am mai sperat...” precizaantrenorul universitarilor, Gabi Niþu.

La polul opus, C.S. Vulcan pierdela limitã la Gloria Geoagiu, dupã ceButurã egaleazã la 1-1, portarul Bãncilãcomite un fault în careu ºi Gloria câºtigãdin penalty cu 2-1.

Jiul Petroºani s-a þinut cât a putut,cu juniorii în teren, la Victoria Cãlan,care pânã la urmã a învins cu 3-0.

De reþinut cã la juniori A1, Jiulsuferã prima înfrângere, 1-2 la Cãlan.

Deziluzia etapei este MinerulUricani, umilitã pe teren propriu cu 7-2de liderul Cetate Deva. Uricaniul ºi-arevenit la 0-6, marcând douã goluri prinRomanesc ºi Mihãilescu, portarul Beleniapãrând un penalty.

Fotbal, Liga a III-a,Seria a 4-a

HUNEDOARA,VARZÃ!

Deºi întãritã cu „legiuneajiulistã” (Roiu, H. Popa,Drãgoescu), echipa lui TitiAlexoi, a cedat 0-1 acasã cuMinerul Motru, golul victorieidin Motru fiind, de fapt...autogolul lui Roiu din min. 59.

C.S. Ineu pare a fi surpriza etapei, învingând cu1-0 la Vulturii Lugoj.

O mare surprizã a fãcut-o ºi liderul NaþionalSebiº, 0-0 acasã cu modestaA.C.S.O. Filiaºi.

Ocupanta locului 2,Nuova Becicherecu Mic, s-aapropiat la numai douãpuncte de lider, dupã un rezultat de 0-0 acasã cuªtiinþa Turceni.

Se pare cã MinerulMehedinþi Valea Copcii s-a predat, echipa neprezen-tându-se la meciul de laA.C.S.V.M. Craiova, pierzândla „masa verde” cu 3-0.

Fotbal, Liga a II-a

Campio-natul-faliment

În Seria 1,Unirea Slobozia ºiSargeþia Nãvodari audispãrut, retrãgându-se din campionat.

Fiind condusã peteren propriu cu 2-0,ocupanta locului 2 atremurat pânã la 3-2cu ACS Berceni.

Doar ºapte goluriîn Seria a 2-a, unde s-au jucat cinci me-ciuri cu peste 100 defotbaliºti folosiþi!?

ACS Recaº (Poli)Timiºoara a egalat cugreu în min. 88 laF.C. Bihor Oradea, o altã echipã în faliment.

UnireaTârlungeni, aflatã înpragul falimentului, 0-0 acasã cu fostadivizionarã „A” C.S. Mioveni.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Bogdan Roiu,autorul unuiautogol ce a

dus la înfrângereaHunedoarei

CIOCÂRLAN a semnat victoria Lupeniului la Brad

ADI DOLHAa marcat golurile

victoriei petrilene laOrãºtie

GRIGORAª a marcat golul

Universitãþii Petroºanila Haþeg

cvj nr 814, marti10 martie

Documents