cvj, nr. 172, luni 23 iulie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 172

Luni, 23 iulie 2012

Hingherulcriminal riscã

puºcãria

A ngajatul Primãriei Vulcancare a ºocat o þarã în-

treagã anul trecut dupã ce alovit un câine comunitar culopata în cap ºi apoi l-a aruncatîn maºina care ridica gunoiul,riscã sã ajungã dupã gratii.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Pãducel”fãcut pe la

spate”?P etrila cufun-

datã de douãnopþi în beznã.Primarul IliePãducel habar nuavea de neguracare i-a cuprins oraºul.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Ne pleacãmedicii, iar

ministerul sepregãteºte

sã-i înlocuiascãcu doctori

strãiniÎ n timp ce medicii din

România pleacã pe capeteîn strãinãtate, iar în sistemexistã un deficit acut de cadre medicale, MinisterulSãnãtãþii deschide larg porþilepentru medicii strãini caredoresc sã profeseze la noi.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Foºti directoriai CNH,mutaþi înechipa de

conducere dela SALVAMIND upã ani întregi în care a

stat în echipa de condu-cere Companiei Naþionale aHuilei Petroºani, directorul deResurse Umane, FloricaDrãgulescu, a fost demisã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Firma ginerelui lui Blaga,

în executare silitã

Z eci de milioane de leinoi datoreazã la

bugetul de stat primii 100 deagenþi economici cu datoriidin judeþul Hunedoara.Printre ei se aflã ºi AxisCorporate Security, firmaginerelui lui Vasile Blaga,pentru care s-a declanºatprocedura de executare silitã.

PPAGINA A 3-AAGINA A 3-A

R eprezentanþiistructurilor

MinisteruluiAdministraþiei ºiInternelor din judeþulHunedoara audesfãºurat la sfârºitulsãptãmânii trecute, oacþiune de promovarea mesajului campaniei„VOTEAZÃ LEGAL!MITA ªI VOTUL ILE-GAL ÎNSEAMNÃÎNCHISOARE!”, înmai multe zone dinjudeþ.

Poliþiºti, jandarmi,reprezentanþi aiInspectoratului pentru Situaþiide Urgenþã “Decebal”Hunedoara ºi ai InstituþieiPrefectului Hunedoara au dis-tribuit cetãþenilor cu drept devot peste 600 de pliante, cuscopul a informa cetãþenii cuprivire la prevederile legale ºila consecinþele nerespectãriiacestora.

Astfel de acþiuni vor fiorganizate în perioada urmã-

toare în toate localitãþilejudeþului Hunedoara.

Aducem la cunostinþatuturor cetãþenilor cã esteinfracþiune ºi se pedepseºtecu închisoarea de la 6 luni la5 ani fapta persoanei carevoteazã fãrã a avea drept devot ori fapta alegãtorului carevoteazã de mai multe ori înziua referendu-mului.Tentativa se

pedepseste!

A tenþie!

Dacã dai mitã – constândîn bani sau bunuri – pentru avota sau a nu vota un

candidat/o listã de candi-daþi faci închisoare între 6luni si 5 ani. ªi tentativa se

pedepseºte. Decide singurla vot! Nu te lãsa influenþatde promisiuni, bani saucadouri!

Alegãtorul care voteazã demai multe ori în ziua referen-dumului riscã închisoarea dela 6 luni la 5 ani! Nu uita! ªitentativa se pedepseste cuînchisoare.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Baronii (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r)12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, 13:00 Mark Twain (r)15:00 Suspect de crimã (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Omul de serviciu 0:45 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi (r)1:15 Culoarea fericirii (r)

8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Profesorul trãsnit ºiclanul Klump 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 11:00 Apropo TV (r)12:00 România, te iubesc! 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Iubirea vine când nute aºtepþi 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV

17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Monstrul din Lake

10:30 Verde-n faþã cuCristina Þopescu, la PrimaTV (r)11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº (s) 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping

13:30 Camera de ras13:45 Teleshopping 14:15 Cu lumea-n cap (r)15:00 Ironia sorþii 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport20:30 Miss fata de la þarã 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:15 TV BAC 11:15 Dincolo de celebritate 11:30 Vedeta familiei 12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 13:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Magazin Mondial201417:40 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Cotton Marry 23:10 Ritualul seducþiei 0:50 Nocturne

Atenþie se trage!Primãria municipiului Petroºani, aduce la cunoºtinþa populaþiei cã în data de

25 IULIE 2012, ÎNTRE ORELE 09.00 - 14.00,I.J.J. Hunedoara va executa ºedinþe de tragere în poligonul Maleia.

Pentru buna desfãºurare a acestor activitãþi ºi prevenirea accidentelor vãrugãm sã respectaþi urmãtoarele reguli din zona poligonului:

- respectaþi tabliþele ºi panourile instalate pe cãile de acces spre poligon, fanionul roºu instalat pe stâlpul din

adâncimea poligonului, precum ºi indicaþiile personalului militar aflat în pazã;- informaþi-vã asupra pericolului

la care vã expuneþi la intrarea în zona poligonului pe timpul executãrii ºedinþelor de tragere.

CCCCaaaammmmppppaaaannnniiiiaaaa „„„„VVVVooootttteeeeaaaazzzzãããã lllleeeeggggaaaallll !!!! MMMMiiii ttttaaaa ººººiiii vvvvoooottttuuuullll îîîînnnnsssseeeeaaaammmmnnnnãããã îîîînnnncccchhhhiiiissssooooaaaarrrreeee!!!!””””

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 2012 Actualitate 3

Nici paza unitãþilorminiere – un contractgeneros pentru care se dãîncã o bãtãlie crâncenã –sau a altor obiective maimult sau mai puþin strate-gice, dar nici transportulvalorilor, ori escorta VIPnu au salvat societateaAxis Corporate Securityde executarea silitã.

Dupã doar câþiva anide al funcþionare, firmareprezentatã de Ionuþ

Rudeanu – ginerele fostu-lui ministru de InterneVasile Blaga – este înexecutare silitã.

Datoriile acumulate labugetul de stat sunt de1.073.865 de lei, soci-etatea fiind pe locul 46 lanivel judeþean în ceea cepriveºte valoarea cre-anþelor.

Înfiinþatã în 24 Aprilie2009, firma are sediul înDeva ºi figureazã la pozi-

þia 784 pe listaMinisterului de Internecare cuprinde firmele ceau obþinut, pânã la datade 31.03.2010, licenþãde funcþionare în domeni-ul pazã ºi protecþie,licenþã luatã de altfel lascurt timp dupã ce a fostînfiinþatã.

Axis Security este, defapt, firma care a lãsatfãrã contract cuCompania Naþionalã aHuilei Petroºani un alt

mare datornic la bugetulde stat, ProtectorInternaþional SRL, aflatãacum în faliment ºi cudatorii ce depãºesc 35 demilioane de lei.

De fapt, cei de laProtector sunt pe primulloc la nivelul judeþuluiHunedoara ca volum alcreanþelor acumulate,urmaþi îndeaproape decei de la AteliereCentrale, cu peste 32 demilioane de lei datorii la

bugetul de stat. Pe locul 3se regãseºte Ferom AssSRL, cu aproape 20 demilioane de lei datorie,urmaþi de MINVESTDeva, cu 18,87 milioanede lei.

Pe lista oficialã publi-catã de DGFP Hunedoarase aflã majoritatea soci-etãþilor de interes local,care se dovedesc neputin-cioase în a administrapatrimoniul moºtenit ºirelaþiile comerciale cu

populaþia, care continuãsã acumuleze datorii, fiecã vorbim despre soci-etãþile furnizoare deagent termic, ori cele degospodãrire publicã.Sumele pe care aceºtia ledatoreazã la bugetul destat sunt extrem de greude recuperat ºi cei maimulþi dintre datornici suntîn faliment, în insolvenþã,ori nu au bunuri care sãpoatã fi valorificate.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

FFiirrmmaa ggiinneerreelluuii lluuii BBllaaggaa,,

îînn eexxeeccuuttaarree ssiilliittããZ eci de milioane de lei noi datoreazã la

bugetul de stat primii 100 de agenþi economici cu datorii din judeþulHunedoara. Printre ei se aflã ºi AxisCorporate Security, firma ginerelui luiVasile Blaga, pentru care s-a declanºat pro-cedura de executare silitã.

A ngajatul Primã-riei Vulcan care

a ºocat o þarã în-treagã anul trecutdupã ce a lovit uncâine comunitar culopata în cap ºi apoil-a aruncat în maºinacare ridica gunoiul,riscã sã ajungã dupãgratii. O asociaþie dinMarea Britanie,Romania AnimalHelpline (RAH) vreasã obþinã condamna-rea la închisoare ahingherului vinovat.

Un locuitor almunicipiului Vulcan, laînceputul lunii mai2011, a surprins sceneînfiorãtoare cu un câinecomunitar prins dehingheri. Revoltat cecruzimea angajaþilor ser-viciului de ecarisaj, local-nicul a avut prezenþa despirit sã filmeze scena ºiapoi sã o distribuie peinternet. Pe filmareaºocantã se poate obser-va cum hingherii lovesccu bestialitate un câinefãrã stãpân.

Prins cu douã laþuride sârmã la gât, câineleeste lovit puternic în capcu un par de unul dintrecei patru hingheri, întimp ce ceilalþi þin ani-malul. Dupã loviturã,câinele practic este par-alizat ºi agonizeazã fiindgreu de crezut cã a scã-pat cu viaþã chiar dacãconducerea societãþii asusþinut cã a scãpat cuviaþã.

A nchetã fãrãfinal

Poliþiºtii din Vulcan s-au autosesizat imediatdupã mediatizarea incidentului ºi a începuto anchetã. Nici pânãastãzi nu s-a mai aflatrezultatul ei ºi vinovatula scãpat de urmãrilelegii. În schimb, primarul

l-a sancþionat adminis-trativ. „L-am descoperitimediat pe vinovat înurma anchetei internecerute atunci ºi l-am datafarã de la ecarisaj. Elnu se mai ocupã cuprinderea câinilor, iarcât a depins de noi amfãcut pentru a-l trage larãspundere am fãcut”, adeclarat Gheorghe Ile,primarul municipiuluiVulcan. Hingherul vino-vat dar ºi complicii lui arputea rãspunde acum ºiîn faþa legii pentru cruzimea faþã de animal.Asociaþia din MareaBritanie, RomaniaAnimal Helpline (RAH)vrea sã obþinã con-damnarea la închisoarea vinovaþilor. „Suntemun ONG din Marea

Britanie ºi avem maimulþi avocaþi care seocupã gratuit de acestecazuri de cruzime asupraanimalelor. În cazulacelui câine schingiuit dehingheri, noi încercãmobþinerea unei con-damnãri a persoanelorvinovate”, a declaratIulia Zveghintev, mana-ger în cadrul RomaniaAnimal Helpline.

L inie telefo-nicã pentru

sesizareaabuzurilor

Asociaþia a înfiinþat olinie telefonicã pentruraportarea cazurilor deabuz asupra animalelor.„Aceastã linie estedeschisã non stop ºioferã sprijinul veterinarºi juridic necesar în ast-fel de situaþii critice: ani-malul este preluat devoluntari, dus la unmedic veterinar pentru ai se acorda îngrijirilenecesare ºi adãpostittemporar într-un fosterîn vederea adopþiei”,susþin reprezentanþii aso-ciaþiei. Helpline este

permanent în legãturacu europarlamentari înscopul menþinerii sem-nalului de alarmã referi-tor la abuzurile ºi cruzi-mile comise asupra ani-malelor în România ºi înEuropa de Est ºi laimpactul psihologic ne-gativ al acestora asupramoralului populaþiei, înscopul adoptãrii uneilegislaþii comunitare uni-forme ºi obligatorii pen-tru toate statele mem-bre. Pentru a raporta uncaz de cruzime oricinepoate apela gratuit 031221 0590 la orice orãdin zi ºi din noapte.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Hoaþã în serie,prinsã depoliþiºti

O razie efectuatã încartierul Aeroport de

poliþiºtii din Petroºani adus la depistarea uneihoaþe în serie.

Femeia, în vârstã de 35 de ani,din Petroºani, a comis cel puþin treifurturi în perioada februarie – iunie2012. Astfel, în data de14.02.2012, pe timpul zilei, prinmodul de operare „împrietenire„ asustras din locuinþa unei femei de80 de ani, din Petroºani, un port-moneu care conþinea documentepersonale ºi suma de 25 lei. În datade 29.05.2012, fiind invitatã înlocuinþa unei femei de 86 de ani,din Petroºani, a profitat de neatenþiaacesteia ºi a sustras dintr-o poºetãsuma de 140 lei ºi un portmoneucare conþinea documente personale.De asemenea, în data de30.06.2012, sub pretextul cã oferãspre vânzare cãrbuni, a pãtruns înlocuinþa unui bãrbat de 50 de ani,din Petroºani, de unde a sustrassuma de 20 lei. “Cercetãrile suntcontinuate de cãtre poliþiºti în ved-erea stabilirii întregii activitãþiinfracþionale”, au declarat reprezen-tanþii IPJ Hunedoara.


CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Hingherul criminal riscã puºcãria

ª omerii dinHunedoara vor fi

din nou în atenþiaangajatorilor. Astapentru cã vineri, 27iulie, are loc o nouãbursã a locurilor demuncã.

Sute de ºomeri suntaºteptaþi în toate oraºeledin judeþul Hunedoara labursã. Acþiunea are loc lainiþiativa AJOFMHunedoara, iar atâtoamenii fãrã loc demuncã, cât ºi cei carecautã sã angajeze ºomeri,sunt îndemnaþi sã seînscrie. Acþiunea se vadesfãºura in reþeaua teri-torialã a agenþiei, respec-tiv în Deva, Simeria,

Hunedoara,Orãºtie, Cãlan,Haþeg, Petroºani, Lupeni,Vulcan, sau Brad.

„Participanþilor laBursã le va fi distribuitnumãrul 53 al publicaþieilunare a AJOFMHunedoara, PIAÞAMUNCII de Hunedoara.Acesta cuprinde o seriede informaþii de interespublic, precum ºi listalocurilor de muncã exis-tente în judeþ. De aseme-nea, existã o secþiunededicatã ofertelor demuncã provenite dinspaþiul comunitar. Agenþiieconomici din judeþ potdepune oferte de locuri demuncã vacante pânã îndata de 27 iulie 2012 laA.J.O.F.M. Hunedoara,

Deva, Piaþa Unirii, nr. 2,sau la cea mai apropiatãagenþie localã pentru ocu-parea forþei de muncã”,se aratã într-un comunicatremis presei de AOFMHunedoara, semnat deVasile Iorgovan-Velichi.

În judeþul Hunedoarase organizeazã lunar astfelde burse, tocmai dincauzã cã sute de oameniau ajuns sã îºi caute demuncã, dupã ce au fostconcediaþi de la diferiteinstituþii.

P este 6.000 defoºti mineri

din Valea Jiului audepus, anul trecut,cereri pentru acor-darea gratuitãþilorla curent electric ºicãrbune.

Dupã depunereatuturor actelor nece-sare, actualii pensio-nari minieri au fostinvitaþi sã-ºi ridicebanii de la sediileexploatãrilor miniereconsiderate drept nevi-abile, respectiv Petrila,Paroºeni ºi Uricani.Dacã, în marea lormajoritate, foºtii ortaci

au intrat, deja, în pos-esia sumelor de banisolicitate, totuºi, maisunt unii care nu s-auprezentat la sediilecelor 3 unitãþi miniere.Mai exact, 338 defoºti mineri nu ºi-auridicat, încã, banii,

deºi ar fi putut faceacest lucru încã deacum o lunã de zile.“Culmea este cãaproape 350 deoameni nu s-auprezentat sã-ºi ridicebanii acordaþi pentruconsumul de curent

electric din anul 2011.Sunt stupefiat de acestfapt, þinând cont defaptul cã foºtii mineriau cerut sã li serespecte acest drept.Nu ºtiu ce sã spun dar,cred, cã mulþi sunt ple-caþi peste hotare, larude sau la muncã.Altfel, nu pot sã-miexplic de ce oameniinu vin sã-ºi ridice baniipe care i-am obþinut înurma a nenumãrateintervenþii din partealigii noastre. Refuz sãcred cã respectivii autrecut la cele veºnice.Nu este posibil ca în 6luni de zile 338 deoameni sã treacã în

eternitate…”, adeclarat Ion Hortopan,preºedintele LigiiSindicatuluiPensionarilor Minieridin Valea Jiului. În altãordine de idei, cuîncepere de luni, 23iulie, foºtii mineri dinValea Jiului vor puteaintra în posesia baniloracordaþi pentru con-sumul de curent elec-tric din primul semes-tru al anului 2012.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 201244 Actualitate

O pepinierã de pinde pe raza

comunei Baru, dinMunþii ªureanu, aluat foc, iar pompieriicare asigurã încã zonanu exclud posibilitateaunei mâini criminalecare sã fi pus focul.

Intervenþie dificilã a pom-pierilor militari din Petroºanicare au fost solicitaþi sã stingãun incendiu izbucnit într-opepinierã de pini de pe razacomunei Baru.

Flãcãrile au cuprinsaproape 15 hectare de terencu puieþi de pin ºi ameninþausã se extindã ºi la pãdureadin imediata vecinãtate.

Zona este greu accesibilã,iar autospecialele de inter-venþie nu au putut urca înacea zonã, aºa cã echipele depompieri au fost nevoite sã

se descurce doar cu lopeþi,mãturi sau bidoane cu apã.Flãcãrile au fost observatevineri dupã-amiaza, darduminicã echipele de inter-venþie erau încã în zonarespectivã.

„Incendiul se manifestãîncã de ieri dupã-amiazã ºimai rãmânem sã asigurãmzona cel puþin pânã duminicã,

aºa încât focul sã nu seextindã ºi la pãdurea mare.Împreunã cu noi acþioneazã ºireprezentanþii ocolului Silvicdin Pui”, declarat AdianAvram comandantulDetaºamentului de PompieriPetroºani. Pompierii au douãvariante de lucru ºi nu excludposibilitatea unei mâini crimi-nale, care sã fi incendiat

puieþii de pin. Douã composesorate din

zona respectivã auneînþelegeri mai vechi, iarmembrii unuia dintre ele ar fiput provoca incendiul. Pe dealtã parte, este posibil cafocul sã fin izbucnit de la oþigarã aruncatã la întâmplarede un culegãtor de afine.


Dascãlii se pregãtesc de

exameneC adrele didactice care

doresc sã se titularizezeau mari ºanse în acest an,dupã ce Ministerul Educaþieia scos la concurs aproape40.000 de posturi didacticetitularizabile.

La examenul de titularizare pot participa, potrivit celor din MinisterulEducaþiei, ºi cei care au terminat studiile în anul ºcolar 2011-2012.

Conform metodologiei dedesfãºurare a examenului de titu-larizare, proba scrisã va avea loc îndata de 2 august, iar afiºarea rezul-tatelor la centrele de concurs ºi lainspectoratele ºcolare va avea loc îndata de 7 august. Înregistrarea contes-taþiilor la centrele de concurs ºi trans-miterea acestora cãtre centrele deevaluare se va desfãºura între 7 ºi 8august, în timp ce afiºarea rezultatelorfinale la centrele de concurs ºi lainspectoratele ºcolare va avea loc ladata de 10 august.Au vrut bani, dar, nu-i ridicã

ªomerii hunedoreniaºteptaþi la bursã

IIIInnnncccceeeennnnddddiiiiuuuu îîîînnnnttttrrrr----oooo ppppeeeeppppiiiinnnniiiieeeerrrrãããã ddddeeee ppppiiiinnnn

E uroparlamentarul IuliuWinkler, preºedintele

Organizaþiei JudeþeneHunedoara a UDMR a pre-cizat cã formaþiunea dincare face parte a decis sãlase la latitudinea fiecãruiadintre maghiarii dinRomânia rãspunsul la între-barea referendumului.

În schimb, europarlamentarulconsiderã cã oamenii trebuie sãse prezinte la vot. „Societatearomâneascã este profund diviza-tã în privinþa personalitãþiipolitice a preºedintelui TraianBãsescu, iar acest lucru este valabil ºi pentru comunitateamaghiarã din România.

De aceea, UDMR a decis sã

lase la latitudinea fiecãruia dintremaghiarii din România rãspunsulla întrebarea referendumului.

Îi chemãm pe toþi membriicomunitãþii noastre sã participela referendum ºi sã voteze înconformitate cu propria lorconºtiinþã”, a precizat Winkler.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 2012 Actualitate 5

D upã ani întregiîn care a stat

în echipa de condu-cere CompanieiNaþionale a HuileiPetroºani, directorulde Resurse Umane,Florica Drãgulescu,a fost demisã.

Prin decizie a direc-torului general al CNHPetroºani, directorulResurse Umane, FloricaDrãgulescu – unul dintrecei mai longevivi ºefi aiCNH – a fost schimbatãdin funcþie. Florica

Drãgulescu a fost mutatãla Staþia Centralã deSalvare Minierã SAL-VAMIN din Petroºani,unde se aflã ºi fostuldirector al CNH pânã în2009, Daniel Surulescu,care conduce instituþia.De asemenea, fostuldirector comercial alCNH Petroºani, MihailStoicescu, demis deasemenea din ordinul„generalului” NicolaeDrãgoi, a fost detaºat totla SALVAMIN, undeeste adjunctul luiSurulescu.


Toamna,anotimpul

concedierilorminereºti

T oamna acestui an va aduceo nouã etapã de disponibi-

lizãri din cadrul unitãþilorminiere din Valea Jiului.

De aceastã datã, numãrul celorcare vor fi nevoiþi sã pãrãseascãmineritul este de 250 de persoane.“Cei care vor pleca vor primi oserie de sume compensatorii”, aprecizat Nicolae Drãgoi, directorgeneral CNH SA Petroºani.

În prezent, numãrul angajaþilorCompaniei este de 7.662 de per-soane. Dupã noul val de disponibi-lizãri, numãrul acestora va scãdea,pentru prima datã, sub 7.500 deangajaþi. Aceasta, în condiþiile încare, în urmã cu 20 de ani, înValea Jiului, în minerit, activau circa50.000 de oameni.


Copilagravidã vafi ajutatã

F etiþa de doar 11 anidin Orãºtie, rãmasã

gravidã, a primit asigurãricã va fi susþinutã de cãtrereprezentanþii DirecþieiGenerale deAsistenþã Socialã ºiProtecþia CopiluluiHunedoara.

Aceºtia au precizatcã minora va fi ajutatãpentru a depãºi even-tualele traumatismepsihologice ce ar puteaapãrea în perioadaimediat urmãtoare.

Deocamdatã, fetiþa

beneficiazã ºi de sprijinul familiei, atât minora cât ºipãrinþii ei precizând cã actulsexual în urma cãreia a rãmasînsãrcinatã s-a consumat fãrãacordul acesteia.

Tatãl copilului (foto), ºi eldin Orãºtie, are doar 19 ani ºia fost arestat preventiv. Acestaeste acuzat de viol, deºi tânãrulsusþine cã a fost vorba despreun act liber consimþit.


D rumul spreDeva de la

Petroºani aratã acumaºa cum mulþi ºoferinu mai credeau cã vafi vreodatã. Lucrãrilepe acest tronson suntgata, iar drumul aratãde excepþie.

Vã mai aduceþi aminte devremurile când drumul spreDeva de la Petroºani era unadevãrat coºmar din cauzastãrii deplorabilã? Ei bine,aceasta este acum doar oamintire urâtã, pentru cã înprezent Drumul Naþional 66este ca-n palmã. “E ºi foartebine ºi foarte benefic. E unlucru remarcabil pentru cã din2003 a început reabilitarea ºivreme de atâþia ani starea luia fost foarte prostã. Mã bucurºi eu alãturi de ceilalþi con-ducãtori auto care circulã peacest drum, cã în sfârºit,lucrãrile au fost finalizate”, ne-a declarat Tiberiu Balint,vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

În ianuarie 2011 înMonitorul Oficial era publicatun act care atesta cã Guvernulaprobase indicatorii tehnicipentru DN 66 Simeria –Petroºani arãtând cã valoareatotalã a investiþiei este deaproximativ 144,4 milioane

de lei,dar care poate fi actua-lizatã în funcþie de evoluþiapreþurilor. DN 66 întreSimeria ºi Petroºani are în jurde 75 de kilometri, iar atuncicând au început lucrãrile, dru-mul a fost împãrþit în trei tron-soane: Petroºani – Baru, Baru– Haþeg ºi Haþeg – Simeria.În data de 12 iunie 2012 aavut loc inaugurarea lucrãrilorrealizate de catre companiaHidroplasto în parteneriat cuAstaldi S.p.a. pe tronsonulBaru Mare – Petroºani, ultimul rãmas de reabilitat.

Aceastã porþiune de drumdintre Deva ºi Petroºani, faceparte din culoarul de drumeuropean E79. Acesta începeîn Miskolc, Ungaria, intrã înRomânia, trece prin oraºeleOradea, Deva, Petroºani,Târgu Jiu, Craiova ºi Calafat,intrã apoi în Bulgaria prinVidin, trece prin Sofia ºi seterminã în Salonic, Grecia.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Foºti directori ai CNH, mutaþi în echipa deccoonndduucceerree ddee llaa SSAALLVVAAMMIINN

DN 66 Deva - Petroºani,un drum ca-n palmã

UDMR: Membrii decid cumvoteazã la referendum

A nul acesta, drumulspre Pasul Vâlcan va

intra în reabilitare.Reprezentanþii ConsiliuluiJudeþean spun cã au dejabani pentru acest obiectiv.

O promisiune a conduceriiConsiliului Judeþean la începutulacestui mandat a fost aceea cã înurmãtori ani, pe lista de investiþiise vor regãsi ºi drumurile sprecele trei staþiuni montane dinValea Jiului. În prezent, aleºii dela judeþ spun cã deja s-au fãcutdemersuri avansate pentru primuldrum, respectiv cel care duce sprePasul Vâlcan.

“Drumul de la Pasul Vulcan esteprins în Programul OperaþionalRegional, acum va ieºi din lista deaºteptare ºi intrã la finanþare,respectiv 3 milioane de lei . Dar,se aºteaptã ca sumele rãmase dela celelalte licitaþii sã fie atribuiteaici ºi sã se finalizeze ºi celelaltelucrãri la care au fost fãcute lici-taþiile”, ne-a declarat TiberiuBalint, vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

În privinþa celorlalte douã, spreParâng ºi Straja, situaþia este puþinmai complicatã, însã ºi acestea vorintra în reabilitare, dacã anul acestnu, anul viitor cu siguranþã, dupãcum mai afirmã oficialii de lajudeþ.

“Avem în vedere sã începem,noi sperãm din toamna asta, ºicelelalte drumuri, însã am avut omicã problemã pentru cã ele aufost predate în programul naþionalde dezvoltare a infrastructurii aldoamnei Udrea, care s-a lãudat cãle va asfalta, dar aºa cum s-avãzut, nu s-a fãcut nimic pe ele.Acum, partea tehnicã a preluãriiînapoi de cãtre Consiliul Judeþeanne creeazã unele probleme. Parteatehnicã înseamnã juridic, noi tre-buie sã fim administratorii acestordrumuri, pentru cã în momentulde faþã este Ministerul Dezvoltãrii,ca sã putem lucra pe ele”, a maiafirmat Tiberiu Balint.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Î n timp ce mediciidin România

pleacã pe capete înstrãinãtate, iar în sistem existã undeficit acut de cadre medicale,Ministerul Sãnãtãþiideschide larg porþilepentru medicii strãinicare doresc sã profeseze la noi.

Medicii din judeþulHunedoara, la fel ca ºi ceidin þarã, aleg sã plece înstrãinãtate – de multe ori înzonele de conflict – pentru aputea trãi decent.

La ora actualã, existã un

deficit de personal în sis-temul sanitar judeþean,recunoscut ºi de autoritãþilecompetente, iar edilii auajuns sã se batã pentru aprinde un medic cu expe-rienþã pentru spitalele caredeservesc comunitãþile.

De exemplu, la SpitalulMunicipal Lupeni – spunecity managerul localitãþii,Gabriel Lungu – numai anulacesta a venit de la Piteºtiun medic pentru analizemedicale, pentru Laborator,un medic de Obstreticã –Ginecologie, venit de laCraiova, doi medici dinAbrud, unul anestezist ºiunul chirurg– soþ ºi soþie ºiun medic pediatru.

Medicii din Abrud eraudoriþi ºi de conducerea

Spitalului de UrgenþãPetroºani, dar în cele dinurmã aceºtia au ales sã profeseze la Lupeni.

„În general vorbind, pelângã faptul cã te zbaþi sãaduci medici, conteazã ºicum te zbaþi, sã te întâlneºticu ei, sã le explici cã au totsprijinul. Conteazã mult sãnu îi tratezi ca pe o marfã,ci la modul personal”, a precizat Gabriel Lungu, carespune cã mai sunt în tratative sã mai aducã ºi alþi medici.

L asã spitalele dinþarã pentru

teatrele de rãzboiEste cazul fericit, pentru

cã absolvenþi de Medicinã,generaliºti sau specialiºti,aleg de multe ori sã plece în

zonele de conflict – Irak,Afganistan – pentru a-ºiasigura traiul de zi cu zi. Deexemplu, doctorul ClaudiuToma. Cât a fost în þarã s-aîmpãrþit între Serviciul de

Ambulanþã, UrgenþeleSpitalului Municipal Vulcanºi Spitalul din Uricani. Aajuns sã îºi vadã copiii lasfârºit de sãptãmânã sauîntre douã gãrzi obositoareºi a vrut sã le ofere maimult. Anul trecut a plecat înIrak.

Dupã luni de zile petre-cute acolo, s-a întors în þarã,însã acum a luat-o de lacapãt într-o nouã experienþãla mii de kilometridepãrtare. Tot în Irak este ºimedicul Cristian RemusHârºan. Este fiu al VãiiJiului, respectiv alVulcanului, dar mult timp aales teatrele de rãzboi dinIrak ºi Afganistan, pe carele-a considerat oportuninãþiexcelente de a practica medicinã de urgenþã.

Era singurul doctor lapeste 2000 de oameni, lacare se adaugã cei careveneau din afarã bazelormilitare. Hârºan este medicgeneralist, înregistrat cudrept deplin de practicã înAnglia, Irlanda, Scoþia,Wales, Australia, Sud Africa,US Army ºi UK Army ºiface parte din ColegiulMedicilor din MareaBritanie.

În urmã cu aproximativdouã lumi, medicul a decissã lase deoparte teatrele derãzboi ºi sã se întoarcãacasã, crezând cã experienþaacumulatã în zonele de con-flict îl va ajuta sã facã cevabun pentru þara lui. A con-statat, însã, cu amãrãciunecã specializãrile în medicinãmilitarã în zone de rãzboi,adicã ”urgentist” de elitã, nusunt suficiente în România ºicã nici apartenenþa laColegiul Medicilor dinAnglia nu îl ajutã în nici unfel. A primit cu greu dreptulde a practica medicina laUrgenþa din Vulcan, cu unsalariu de puþin peste 800de lei, aºa cã a decis sãplece din nou, în Irak.

M inisterul aducemedici strãini

Dar, în timp ce mediciiromâni iau calea strãinitãþii,Ministerul Sãnãtãþii deschidelarg porþile pentru medicii

strãini care vor sã profesezela noi în þarã. Conformnoului proiect de Legeprivind organizarea ºifuncþionarea sistemului sani-tar, medici din þãri terþe UE,beneficiari ai statutului derezident permanent înRomânia sau medici benefi-ciari ai statutului de rezidentpe termen lung acordat decãtre unul dintre statele UEvor avea dreptul de a profe-sa în România.

“Am avut soli-citãri ale medicilordin SUA, Israel,Canada de a profe-sa în sistemul sani-tar românesc, darlegislaþia actualã nune permite anga-jarea acestora.Suntem conºtienþicã nu putem stopalibera circulaþie apersonalului medi-cal, fenomen carese înregistreazã lanivel global ºi dege-aba deblocãm pos-turi în sistem dacãnu are cine sã leocupe. Din aceastãcauzã încercãm fle-xibilizarea legislaþieiºi cãutãm soluþiipentru diminuareadeficitului de per-sonal. Considerãmcã aceastã mãsurã,împreunã cu cea în

care lãsãm spitalelor posibili-tatea de autoguvernare ºiretribuire a cadrelor medi-cale în funcþie de compe-tenþã pot duce la diminuareaacestui fenomen”, a explicatministrul Sãnãtãþii, VasileCepoi.

Nu oricine va putea, însã,sã ocupe un post într-o uni-tate sanitarã româneascã.Proiectul de lege, aflat îndezbatere publicã, prevedefaptul cã se vor stabili criteriiclare de acceptare a profe-sioniºtilor. Acestea vor fielaborate în colaborare cureprezentanþii ColegiuluiMedicilor din România, prinlegislaþie secundarã.


Ne pleacã medicii, iar ministerul se pregãteºte sã-i înlocuiascã cu doctori strãini

D oi bãrbaþi care pescuiau înrâul Strei din Hunedoara

s-au ales cu amenzi. Acþiunea afost coordonatã de jandarmi, iaroamenii au fost surpinºi pe malulapei, la pescuit ilegal.

Un bãrbat de 24 de ani ºi altul de 62 deani au fost amendaþi de jandarmii hune-doreni, pentru cã au pescuit ilegal.Jandarmii hunedoreni ºi reprezentanþiiAgenþiei Naþionale pentru Pescuit ºiAcvaculturã au desfãºurat o acþiune înweek-end, pe râul Strei, în scopul prevenirii

ºi combaterii faptelor antisociale în domeniul pescuitului.

„Pe timpul acestei acþiuni jandarmii ausancþionat contravenþional doi pescari, valoarea totalã a amenzilor fiind de 600 lei.Unul dintre bãrbaþii sancþionaþi, în vârstã de62 ani, domiciliat în oraºul Haþeg, pescuiafolosind 7 cârlige pe fir, iar cel de-al doileapescar. în vârstã de 24 ani, domiciliat înoraºul Cãlan nu a putut prezenta permisulde pescuit”, spune Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Huunedoara.

Cei doi pescari au fost depistaþi pe razalocalitãþii Bretea Românã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Pescari amendaþi pe Strei Pasul Vâlcan intrã în reabilitare, Straja ºi Parâng mai au de aºteptat

P reºedinteleActiveWatch -

Agenþia de Monitorizarea Presei, Mircea Toma,considera cã libertateade exprimare este gravafectatã, ca urmare aacþiunilor recente alereprezentanþilor USL.“Revenim la perioadaguvernãrii Nãstase”,avertizeazã Toma, citatde site-ul Ziare.com.

Constatãrile lui Mircea Tomase bazeazã pe evenimentelerecente, care au avut loc înmedia controlatã de stat. Estevorba despre Radio RomâniaActualitãþi, agenþia de presãAgerpres, Televiziunea Romanãºi portalul de ºtiri online al TVR,tvrinfo.ro.

C azul RadioRomânia

Actualitãþi

Corespondentul postului pu-blic de radio la Bruxelles,Carmen Valicã, a fost acuzat dereprezentanþii USL, NoricaNicolai ºi Dan Sova, cã a defãi-mat þarã la Bruxelles prin între-bãrile puse comisarului europeanpe Justiþie, Vivianne Redding.Ea a fost chematã în þarã ºisupusã unei cercetãri de cãtreConsiliul de Onoare al RadiouluiPublic. A fost gãsitã nevinovatã,însã decizia nu a fost comuni-catã public. Carmen Valicã nu amai fost trimisã înapoi laBruxelles.

“Radioul public nu a ieºit pu-blic sã compenseze minciunilelansate de Dan Sova. I-am cerutdemisia, ca urmare a acesteiconduite de tip stalinist, prin uti-lizarea unei propagande minci-noase care se referã la deni-grarea patriei, la sabotareapatriei. Bruxelles este ºi þaramea, nu altã þarã, suntem mem-bri ai unei structuri din care cutoþii facem parte.

Aici vorbim de o campanie depropagandã politicã, instrumen-tata pe cocoaºã mass-media,pentru a controla percepþia pu-blicului în vederea campanieielectorale”, a declarat MirceaToma pentru Ziare.com.

Cazul lui Carmen Valicã a fostconsiderat de Active Watch cã“o vânãtoare politicã de vrãji-toare”.

C azul Agerpres

Jurnalistul Claudiu Zamfir,acreditat la Guvern, a trimiscâteva întrebãri, prin mail,biroului de presã al Executivuluireferitoare la activitatea gener-alului Wesley Clark, numit con-silier al lui Victor Ponta.Jurnalistul dorea sã afle atribuþi-ile acestuia ºi sumele cu care vafi retribuit. La numai câteva oredupã aceea, Claudiu Zamfir afost anunþat cã nu se va maiocupã de Guvern.

Conform România Liberã,

ºefii sãi ar fi fãcut referire laîntrebãrile pe care Zamfir letrimisese la Palatul Victoria ºi i-au reproºat cã nu ºi-a anunþatintenþia de a solicita respectivelelãmuriri. Jurnalistul nu a primitalte explicaþii, iar conducereaAgerpres a refuzat sãcomenteze.

Preºedintele ActiveWatch -Agenþia de Monitorizare a Preseiconsidera cã acest caz este unexemplu foarte clar de descura-jare a accesului la informaþiile deinteres public.

C azul tvrinfo.ro

Redactorul-ºef Teodor Þâþã ºiredactorul-ºef adjunct AlexandraBadicioiu de la portalultvrinfo.ro au declarat, sãptãmâ-na aceasta, cã ºefii le-au cerut sãnu mai realizeze materiale pro-prii în timpul campaniei pentrureferendum. Cu câteva zile maiînainte, noul coordonator edito-rial pe online, ºtiri ºi dezbateri alTVR, Monica Ghiurco, le-a cerut“curãþarea homepage-ului deºtiri politice cu valenþe electoraleîn favoarea subiectelor arzã-toare, de interes public, tratatepe larg ºi exhaustiv în JurnaleleTVR”.

Conform Pagina de Media,Þâþã ºi Badicioiu au anunþat cãintrã în concediu, pentru “a neda seama ce vom face în conti-nuare”.

“În acest moment, nu maiputem garanta calitatea ºi rele-vanta unui site aflat în dezinte-grare, din motive administrative,dar ºi editoriale”, au spus ceidoi, într-o scrisoare postatã peFacebook.

TVRinfo.ro a atras critici dinpartea preºedintelui interimar alTVR, Radu Calin Cristea, pentrucã a publicat ºtirea despre pla-giatul premierului Victor Pontadescoperit de revista “Nature”.

Numele Monicãi Ghiurcoapare în stenogramele PSD dinnoiembrie 2004, când premierulAdrian Nãstase o aprecia cã“bine intenþionatã”.

“Chiar dacã este foarte bineintenþionatã, ea nu ºtie ce vrem

noi. Asta este problema. Eaeste, dupã pãrerea mea, fataasta, Ghiurco, foarte bineintenþionatã”, spunea Nãstaseîntr-o ºedinþã cu conducereaPSD privind mãsuri de influ-enþare a presei.

Mircea Toma spune cã, încazul tvrinfo.ro, este vorbadespre o situaþie foarte evidentãde cenzurã.

“Interdicþia pe care nouã con-ducere editorialã a TVR aimpus-o portalului de ºtiriînseamnã cenzurã. Cenzura astaînseamnã: cã nu mai permiþiaccesul publicului la o infor-maþie. Motivele invocate suntridicole ºi compromiþãtoare pen-tru nivelul profesional al celorcare le-au invocat. Presiunile auînceput la tvrinfo.ro încã decând au publicat documentelecare ilustrau plagiatul actualuluipremier. Este relevant pentrumotivele care sunt în spateleacestor mãsuri administrative”, adeclarat Mircea Toma.

Î napoi, în vremea luiNãstase

Preºedintele Active Watch -Agenþia de Monitorizare a Preseivede în aceste cazuri primelesemne ale revenirii la perioadaneagrã pentru presã, dintre anii2000-2004, ai guvernãriiNãstase.

“Libertatea de exprimare estegrav afectatã acum, prin ges-turile care s-au fãcut, vorbesc deschimbãrile de la nivelulRadioului ºi Televiziunii Publice,unde au fost instalaþi oamenipolitici pe funcþii editoriale ºiprin primele consecinþe vizibileale acestor gesturi.

Este o politicã fermã, concen-tratã pe controlul editorial, alecãrei prime semne le vedem

acum, trãim un deja vu faþã dece s-a întâmplat în România înperioada 200-2004.

Surprinderea este cã acumavem de a face cu o primã liniede politicieni mai tineri decât ceide atunci, pe aceia puteam sã-iacuzãm cã moºtenesc tarele uneiepoci comuniste ºi nu ºtiu sãfacã altceva, dar aici avem de aface cu o generaþie tânãrã, cumeste cazul lui Victor Ponta ºiCrin Antonescu, care nu amoºtenit nimic, a învãþat de lapredecesori”, a subliniat MirceaToma pentru Ziare.com.

Preºedintele Active Watch seaºteaptã ca, în continuare, situ-aþia presei sã se agraveze.

“Nu vãd ce i-ar împiedica peaceºti tineri politicieni sãfoloseascã metodele moºtenitedin perioada Nãstase ºi în relaþiacu presa privatã, având învedere lipsa vizibilã a asumãriivreunui criteriu moral în felul încare se întâmplã lucrurile pemedia publicã.

Prin urmare, ne putemaºtepta iar la controlul preseiprin publicitatea pe bani publici,utilizarea datoriilor la stat cainstrument de presiune sau altetipuri de presiune indirectã, pecare atunci le întâlneam în þarã,când firmele care îºi fãceau pu-blicitate în ziarele de opoziþieerau hãituite de autoritãþilelocale”, a concluzionat MirceaToma.

Doctor în psihologie ºi jurna-list, Mircea Toma a înfiinþatAgenþia de Monitorizare a Preseiîn 1994. Este consultant în pro-grame europene ºi inter-naþionale în domeniul libertãþiide exprimare, autor al unorlucrãri de specialitate, manualeºi rapoarte, precum ºi a peste4000 de articole în presã.

Sursa Ziare.com

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 2012 Actualitate 98 Actualitate

S portivii de la secþia detenis de câmp a

Clubului Sportiv ªcolar dinPetroºani au primit, lasfârºitul acestei sãptãmâni,un ajutor substanþial dinGermania. Este vorbadespre rachete, mingi ºi 4laptop-uri.

Iniþiativa de ajutorare vine dinpartea unui român stabilit înMunchen. “Este vorba despre MihaiRusu, plecat înainte de Revoluþie dinþarã, care a decis sã-i ajute pesportivii de la tenis de câmp. Acestaa fost impresionat de faptul cã aici

se pregãtesc ºi copii care provin dinfamilii fãrã posibilitãþi materialedeosebite ºi a decis sã-i ajute. MihaiRusu, managerul unui club de tenisdin Munchen, a adus 35 de rachetede tenis, 100 de mingi de tenis ºi 4laptop-uri destinate înregistrãriimeciurilor, în vederea urmãririi aces-tora ºi îmbunãtãþirii loviturilor ºiantrenamentelor”, a precizat TiberiuIacob – Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Clubul sportiv din Petroºani areprintre componenþii secþiei de tenis,ºi câþiva campioni naþionali, ladiferite categorii de vârstã.

Mircea NISTOR

AAAAjjjjuuuuttttoooorrrr ddddiiiinnnn GGGGeeeerrrrmmmmaaaannnniiiiaaaa ppppeeeennnnttttrrrruuuutttteeeennnniiiissssmmmmeeeennnniiii iiii ddddiiiinnnn PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiii

P etrila cufun-datã de douã

nopþi în beznã.Primarul IliePãducel habar nuavea de negura carei-a cuprins oraºul.

De douã seri, respectivvineri seara ºi sâmbãtãseara, la ora 22,40,Petrila s-a cufundat înbeznã. Oraºul pãrea uncãtun din vârf de muntesau din pustietate, cândnu ºtii cui sã-i mulþumeºtiatunci când eºti atacat.Iluminatul public a lipsitpentru petrileni, cel puþinatât cât am verificat noi.S-a crezut iniþial cã s-arecurs la acestã mãsurãpentru o economisire abanului public, doar cã

mãsura ar fi fost pericu-loasã având în vedere cãla ”umbra” întunericuluicreºte infracþionalitatea.Chiar sâmbãtã seara, obãtaie ca-n filme a avutloc în zona strãzii Minei.Se vedeau doar trei umbrenegre care se zvârcoleauºi se auzeau înjurãturi greude suportat urechilor.Dacã ar fi fost sã descrie

cineva atacatorii în faþapoliþiºtilor, nu avea cum s-o facã, bezna Petrileiascuzându-i bine.

Primarul Petrilei, IliePãducel, habar nu avea cãoraºul pãstorit de domniasa se afla de douã nopþicufundat în beznã. ”Nuam ºtiut. Acum aflu. Voivedea de ce s-a întâmplatacest lucru ºi voi lua

mãsuri” – a declarat pri-marul.

Sã îi fi fãcut cinevabucata primarului Petrilei?În asemenea cazuri edilultrebuie informat pentru cãtoate relele ce decurgdintr-o asemenea situaþie ise imputã lui.

Ileana FIRÞULESCU

PPPPããããdddduuuucccceeeellll ““““ffffããããccccuuuutttt ppppeeee llllaaaa ssssppppaaaatttteeee””””????

P resa a învins la CEDO!Curtea Europeanã de

Justiþie a interzis ascultareatelefoanelor jurnaliºtilor ºipercheziþionarea locuinþelorpentru aflarea surselor aces-tora. Decizia a fost datãîntr-o cauzã în care au fostimplicaþi jurnaliºti francezi.

Ziariºtii de la L’Equipe si Le Pointau reclamat la CEDO cã au fostanchetaþi pentru scurgeri de infor-maþii într-o anchetã penalã, cã le-aufost verificate casele ºi redacþiile ºi le-au fost ascultate telefoanele.

Curtea a ajuns la concluzia cãreporterilor li s-au cerut sã îºi

dezvãluie sursele, fapt ce contravinelegii, pentru cã fãrã protecþia surselorziariºtii nu mai pot obþine informaþii.Cei cinci gazetari au primit 50.000de euro daune morale de la statulfrancez.

Decizia Curþii Europene de Justiþieprin care este interzisã ascultarea

telefoanelor jurnaliºtilor ºi perche-ziþionarea locuinþelor pentru aflareasurselor acestora poate fi un semnalde alarmã ºi pentru autoritãþileromâne, care, se ºtie cã ºi-au fãcutun obicei în a asculta convorbiriletelefonice folosindu-se de tot felul depretexte.

Interzis la ascultarea telefoanelor jurnaliºtilorMircea Toma, despre atacurile la libertatea de exprimare - vezi cazuri concrete

O femeie aajuns sã

distrugã un stâlpde curent electric,iar un alt ºofer aplecat bãut lavolan. Ambii s-auales cu dosarepenale ºi vorrãspunde pentrufaptele lor.

Femeia de 39 de aniconducea cu vitezãmaºina pe un drumjudeþean, când a pier-dut controlul maºinii ºi

a provocat accidentul.Poliþiºtii spun cã devinã e viteza ºi neat-enþia la volan.„Accidentul s-a produsîn jurul orei 19:10,sâmbãtã, când femeiade 39 de ani, dinHunedoara, în timp ceconducea un autotu-rism pe DJ 687 J, peraza municipiuluiHunedoara, din cauzaneadaptãrii vitezei lacondiþiile de drum a

pierdut controlulasupra direcþiei, apãrãsit partea caros-abilã ºi a intrat în coli-ziune cu un stâlp desusþinere al reþelei elec-trice. În urma acciden-tului a rezultat rãnireafemeii”, a declaratAdriana Voinea, purtã-tor de cuvânt al IPJHunedoara.

Un alt bãrbat a fostgãsit de poliþiºti lavolan, dar dupã ce

consumase alcool.Duminicã dimineaþã, laora 2,00, bãrbatul,care locuieºte înOrãºtie a fost supusunui test cu aparatul dedetectat alcoolemia, iaromul avea 0,6mg/lalcool pur în aerulexpirat. Pe numelebãrbatului a fostîntocmit dosar de cer-cetare penalã.

DianaMITRACHE

Vitezã ºi alcool la volan

C redincioºii dinPetroºani au

luat parte la o pro-cesiune religioasãaºa cum se fãcea pevremuri în zonelerurale.

Ei, alãturi de preot, aumers prin CartierulAeroport într-un ritual dea aduce ploaia, dedicatSfântului Proroc Ilie,prãznuit la data de 20iulie. Degeaba, însã! Dincer nu a cãzut nici unstrop de apã, iar localniciise plâng deja cã li se camusucã din culturi.

Creºtini ortodocºii auprãznuit la 20 iulie suireala cer în car de foc aMãritului Prooroc IlieTesviteanul, unul dintrecei mai importanþi profeþiai Vechiului Testament,fãcãtor de minuni ºiaducãtor de ploi la vreme

de secetã. Bisericile dinValea Jiului au fost plinede credincioºi care auvenit sã se roage pro-rocului prãznuit, în spe-cial pentru a le da vremebunã. Un moment impor-tant s-a petrecut laBiserica Sfânta Varvaradin Aeroport, unde lafinalul slujbei, credincioºiiºi preotul slujitor au ple-cat în procesiune cu raclamoaºtelor aflate spreînchinare ºi cu icoana

Sfântului Ilie. “Este o pro-cesiune de rugãciunepentru ploaia. Aºaobiºnuieºte biserica atuncicând sunt vremurinepotrivite, vãzduhneprielnic, sã cearã milãde la Dumnezeu scoþândîn faþa tuturorcredincioºilor obiectelecele sfinte ale bisericii, iarpentru rugãciunilebãtrânilor ºi ale copiilor,Dumnezeu sã ne trimitãvremuri bune”, ne-a

declarat preotul IulianSelaje.

Mai demult acest ritualse fãcea în sate atuncicând seceta era mare,însã de-a lungul timpului,tradiþia în unele zone s-amai pierdut. Acum, însã,de voie de nevoie,aceastã procesiune a tre-buit sã se facã. În ultimelesãptãmâni pãmântul s-a

uscat, nivelul fântânilor ascãzut ºi nu ar fi demirare dacã scenariu deanul trecut s-ar repeta.Reamintim faptul cã anul2011 a fost cel mai sece-tos an din istoria ultimilor10, iar din aceastã cauzãau fost ºi multe prob-leme. Au secat izvoare,cursuri de apã, nivelulbarajului de acumulare dela Valea de Peºti a scãzutcu aproape 10 metri, iarculturile s-a uscat înpãmânt. Aºa se face cãvineri, dupã plecarea pejos a credincioºilor înpelerinaj în jurul bisericiiºi a cartierului Aeroport,pe drum, oamenii s-aumai alãturat procesiunii

doar, doar Sfântul Ilie seva îndura ºi va trimiteploaie.

LuizaANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

Familia Loiº deplângetrecerea în eternitatemult prea devreme acelui care a fost un omdeosebit

BOBOC FLORIN

ªi transmite sincerecondoleanþe familieiîndurerate.Dumnezeu sã-l aibã

în pazã!Nu-l vom

uita niciodatã.

�� DECESE ��

2 3 i u l i e 2 0 1 2

Nu esti nici pe departe în formata cea mai bunã, aºa cã fã-þi unprogram cât mai lejer. La servi-ciu vei avea parte de tot felul deevenimente care te vor scoatedin ritm ºi nu vei reuºi sã real-izezi mare lucru. Ai tendinþa de aaºtepta prea mult ºi inutil.

Initiaþivele tale vor putea fi dusela bun sfârºit graþie ºi buneicapacitãþi de concentrare de caredai dovadã în aceastã perioadã.Aparatul urogenital va fi maisensibil. Relaþia cu superiorii ier-arhici va fi destul de tensionatã.

Vei avea de semnat contracte,acte financiar-contabile, de obþin-ut aprobãri. Toate se vor poticnila un moment dat, dar eforturilepe care le vei face vor da pânãla urmã rezultate. De bani nu veiduce lipsã deºi vei avea destulecheltuieli de fãcut.

Este posibil sã ai dureri de oasesau poate vezica biliarã va aveao funcþionare mai greoaie. Încer-cã sã pãstrezi un regim de viaþãcât mai echilibrat. La serviciureuºeºti sã îþi pui în valoare cal-itãþile, aºa cã veþi reuºi sã vãfaceti apreciat de ºefi.

Energia fizicã este peste nivelulcu care ne-ai obiºnuit ºi dacã veireuºi sã o foloseºti în mod con-structiv este posibil sã ai rezultatemai deosebite. La slujbã vei aveade depãºit câteva obstacole ºipentru orice nimic va trebui sã tezbaþi.

Nu te implica în activitãþi fiziceprea mari ºi, mai ales, nu facemiºcãri bruºte. Starea psihicã nuva fi dintre cele mai bune laînceputul zilei. La serviciu este operioadã foarte agitatã pentrutine ºi trebuie sã fii în formã. Aiparte de tot felul de schimbãri.

Reuºeºti sã comunici ceva maibine cu partenerul de suflet.Pentru a nu strica acest echili-bru, fragil totuºi; ar fi de dorit sãeviþi sã-i adresezi critici. Zonacoloanei vertebrale va fi cevamai sensibilã în aceastãperioadã.

Este posibil ca unele neplãcerilegate de sãnãtate sã teîmpiedice sã te achiþi cu succesde sarcinile de la serviciu. Dacãþi se va cere sã rãmâi peste pro-gram nu este cazul sã eziþi.Oricum, ºefii îþi vor aprecia într-o mai mare mãsurã eforturile.

Eºti cam nemulþumit, dar, defapt, exagerezi. Dacã ai fi maiconciliant, mai înþelegãtor aiputea rezolva chiar mai multedecât þi-ai propus. O surprizãplãcutã ar putea veni de la pri-etenii aflaþi pe alte meleaguri.

Evitã sã te încãpãþânezi ºi sã îþisusþii cu prea multã înverºunarepunctele de vedere. Încercã sãfiþi ceva mai cooperant ºi, maiales, mare atenþie sã nu stârneºtigelozia partenerului. În cazul încare ai de gând sã pleci la undrum fii cât se poate de atent.

Activitãþile sociale în care eºtiimplicat îþi vor permite sãcunoºti persoane care îþi vorstârni interesul. Vei face o bunãimpresie ºi vei putea miza pesprijinul unei persoane din antu-rajul apropiat. Eºti optimist ºiplin de energie.

În aceastã perioadã va trebui sãte ocupi de problemele rãmasenerezolvate de mai mult timp.Existã oportunitatea de a suferiun mic accident, aºa cã, pe câtposibil, nu te implici în activitãþicu grad mare de risc.

H O R O S C O P

RRRRiiii ttttuuuuaaaalllluuuullll ppppllllooooiiii iiii ,,,, ddddeeee SSSSffffâââânnnnttttuuuullll IIII llll iiiieeee

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 2012 Invatamint 11

D upã„învãlmãºeala

” din Decembrie1989 românii ausperat cã teritoriuldanubiano – carpa-to – pontic va rein-tra pe fãgaºul nor-mal iar România varedeveni ce a fost înperioada interbe-licã. Respectiv þaraclasatã pe locul 9(ca nivel de dez-voltare) în Europaacelor vremuri.Nimic mai fals!

Cameleonii politici s-audecolorat din roºii (uniimai pãstreazã, totuºi, ºiastãzi culoarea steaguluipe care erau inscripþio-nate secera ºi ciocanul) întoate culorile curcubeului(trecând chiar ºi prin por-tocaliu sau mov) darnãravurile au rãmas ace-leaºi. La fel ºi nepri-ceperea sau mai bine zisdezinteresul (în afarã,bineînþeles, de interesulpropriu) în conducereadestinelor naþiei române.În acest timp, Þara amers din rãu în mai rãu,devenind o simplã piaþãde desfacere pentrufirmele din vest. Singurullucru cu care s-ar putealãuda românii ar fiintrarea în NATO ºi UE,dar acesta ar fi venit de lasine pentru cã a fostmotivul pentru careromânii au fost „rev-oluþionaþi”. Nu de alta darvesticii aveau nevoie de

resursele materiale sauminerale ºi de forþa demuncã din Est dar ºi demutarea gardului de pro-tecþie cât mai departe deei... Adicã pânã la graniþadintre români ºi alþiromâni (cei din actualaRepublicã Moldova).

V alea Jiului,sãtulã, ºi ea!

Douã simple cifre potfi dovada a ceea ce s-apetrecut în Valea Jiului înultimii 22 de ani. Acesteasunt 55.000 ºi 7.600.Adicã numãrul celor caremunceau în minerit în1990, respectiv în 2012.Iar viitorul nu se anunþãdeloc mai roz pentru cãse pregãtesc (chiar înaceastã toamnã) noidisponibilizãri de personalºi închideri de mine.

Dupã primele disponi-bilizãri minereºti, de ladebutul cãrora se vorîmplini, în luna septem-brie a acestui an, 15 aniºi în urma cãrora

aproape 20.000 demineri au renunþat la unserviciu sigur, GuvernulRomâniei a promislansarea unui numãrimpresionant de „oportu-nitãþi” pentru miile deproaspeþi ºomeri (în1997) din Valea Jiului.Pentru început, „ValeaPlângerii” a fost declaratã„zonã specialã”, ocaziecu care micii afaceriºtiilocali s-au transformat înmarii oameni de afaceride astãzi, prin uneleinginerii „afaceristice”mai mult sau mai puþinlegale. Mai apoi, pentrua-i ajuta tot pe foºtiimineri ºi a le gãsi un locde muncã, cineva „desus” a venit cu alte ideistrãlucite ºi anume aceleade a construi prin ValeaJiului autostrãzi pesteautostrãzi, hidrocentralepeste hidrocentrale, sauchiar un tunel de metrouîntre Petroºani ºi MasivulParâng, lucrãri care ar fitrebuit sã „absoarbe”

între 5.000 ºi 7.500 deºomeri. Ce s-a realizat ºice nu s-a realizat dintoate aceste proiecte„faraonice” ºtie astãzitoatã lumea. Adicã nimic!Zero barat!

S ãtui ºi de turism

Dupã ce toate celelalteproiecte au cãzut unuldupã altul, în luna iulie aanului 1999 cuiva i-avenit ideea sã transformeValea Jiului într-un pa-radis turistic, odatã cudemararea unui Programde Dezvoltare Localã prinIntegrare Europeanã,etapa I, proiect „ValeaJiului - Zonã turisticã”,proiect sprijinit chiar decãtre primul ministru dinacea vreme. Astfel, înurmã cu (fix) 13 ani,Fundaþia „România -Generaþia Urmãtoare”lansa în colaborare cualte instituþii mai mult saumai puþin centrale, unproiect de constituire a

Companiei de Turism„Valea Jiului”. Printre co-fondatori se aflau„reprezentanþii autorizaþiai comunitãþii locale ºiinvestitori reali în dome-niu”. Cât de autorizaþi ºicât de reali au fost toþiaceºtia se vede bineacum, la împlinirea aaproape 13 ani de lademararea proiectuluicare a adus tot atâtealocuri de muncã pentrufoºtii mineri, cât ºi cele-lalte iniþiative ale guver-nanþilor de ieri ºi de azi.Nici Valea nu s-a transfor-mat (încã) în „paradisturistic” ºi nici disponibi-lizaþii nu s-au ales cu unloc de muncã în sectorulturistic.

S aturaþiafinalã. Mai

exact numitã,greaþã!

Una peste alta, dupã22 ani de „proiecte futu-riste”, zona a rãmas într-adevãr una defa-

vorizatã (aveau ceva drep-tate guvernanþii în anul1997 când i-au pusaceastã pecete), iar foºtiimineri, sãtui sã maiaºtepte mult-promiselelocuri de muncã au alescalea exilului, ajungând înprezent sã lucreze prinItalia sau Spania.Mãrturie stã reducereanumãrului populaþiei dinValea Jiului cu aproape25.000 de locuitori în,doar, ultimii 10 ani... Înacest timp, deºi naþiaromânã a ajuns un neamsãturat (sãtul) de gargarapoliticienilor, aceºtia seîncãpãþâneazã sã rãmânãla putere. Fie cã estevorba despre deputaþi,senatori, primul ministrusau cei doi preºedinþi(unul suspendat, celãlaltaninat de funcþia respec-tivã)... Apropo: aceºtia,oricum, ar fi ajuns ºi pecale naturalã la putere(fiind vorba despre copiii,nepoþii, ginerii, finii saulacheii foºtilor compo-nenþi ai Marii AdunãriNaþionale) fãrã a mai finevoie de executareacuplului Ceauºescu. Înaltã ordine de idei, fiþi si-guri cã Victor Ponta nueste un plagiator! Nu dealta, dar, fiind prea ocu-pat cu problemelepolitice, „micul Titulescu”nu ar prea fi avut timpsã-ºi scrie singur teza dedoctorat! Adevãratul pla-giator, copiatorul saucopy-paste-istul este celcare a compus respectivalucrare semnatã de actu-alul prim-ministru!

Mircea NISTOR

Neam (cam) sãturat!

F ostul lider alminerilor din

Valea Jiului, MironCozma este îndrã-gostit de litoralulromânesc.

Împreunã cu soþia sa,Marilena Niþu, îºi trãieºtepovestea de dragoste laþãrmul însorit al MãriiNegre.

Luceafãrul Huilei nupierde însã niciun eveni-

ment monden ºi esteun client fidel al teraselor.În acest week-end cuplulMarinela Niþu- MironCozma s-au distat peterasa amenajatã pe plajaCrash din Mamaia,Luceafãrul rãcorindu-secu o bere autohtonã întimp ce le privea pe ani-matoare.

Miron Cozma ºiMarinela Niþu s-au cãsã-torit la începutul anului2011, iar de aproape unan de zile locuiesc înConstanþa într-o casã pecare le-ar fi pus-o la dis-poziþie un prieten alcuplului.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 iulie 201212 Actualitate

P ãdurenii îºi aducaminte de ºi

organizeazã un festivalsãptãmâna viitoare.Spectacolul folcloric areloc în ÞinutulPãdurenilor, în judeþulHunedoara.

Muzicã, joc ºi vizite la casamemorialã. Asta pregãtescpãdurenii la ediþia cu numãrulXXXI a festivalului dedicat luiDrãgan Muntean. Totul începevineri, 27 iulie ºi timp de douã

zile, la sfârºitul sãptãmâniiviitoare, þinutul pãdurenilorrãsunã de muzicã în PoieniþaVoinii. „Spectacolele începvineri cu un spectacol susþinutde Ionuþ Fulea, Mariana Deac,Mariana Anghel, Veta Biriº,Traian Jurchelea, Ilie Merea,Ciprian Roman, CristianFodor, sau Bogdan Toma, iar lafinal va fi un foc deartificii. Sâmbãtã vaavea loc o slujbã depomenire la Casa

memorialã a lui DrãganMuntean, din Poieniþa Voinii,iar la final, va fi o paradã aportului popular din acest þinut.Spectacol folcloric susþinut deformaþii artistice din: Feregi,Topliþa, Hãºdãu, Ghelari, sauCiulpãz. Vor susþine recitalinterpreþii vocali: MarianaSuciu, Denisa Mureºan, Mihai

Petreuº, Ana Maria Dragotã,Ovidiu Olari ºi CarmenMuntean, acompaniaþi deGrupul Instrumental „Dor” alCentrului Judeþean pentruConservarea ºi PromovareaCulturii TradiþionaleHunedoara-Deva (CPCT).Întreg spectacolul este prezen-tat de Marioara Murãrescu”,

spune George Muntean,inspector C P C T din cadrulConsiliului JudeþeanHunedoara.

Festivalul este organizat deConsiliul Judeþean Hunedoara,prin Centrul Judeþean pentruPromovarea CulturiiTradiþionale Hunedoara,încolaborare cu primãriile dinGhelari ºi Bunila.

Diana MITRACHE

T emperaturile ridicatedin ultima perioadã

au dus la creºtereanumãrului de pacienþi areau avut nevoie de îngrijirimedicale la Unitatea deprimire Urgenþe aSpitalului de Urgenþã dinPetroºani.

Cei care au solicitat ajutorulmedicilor au fost bãtrânii, care auo stare precarã de sãnãtate, însãau fost obligaþi sã iasã din case lamijlocul zilei pentru a-ºi achitadiverse facturi ºi dãri. „Au fostcazuri puþine de expuneri prelun-gite la soare, dar au fost mai mulþibãtrâni cu diverse afecþiuni car-

diace, care au ieºit din casã la oorã nepotrivitã. Ei sunt mai disci-plinaþi ºi þin sã nu aibã datorii,întârzieri la diferite plãþi ale fac-turilor sau impozitelor ºi au suferitdin cauzã cã au ieºit ºi au stat maimult în soare”, spun reprezentanþiidin UPU Petroºani. Medicii au maiînregistrat ºi câteva insolaþii, unpacient muºcat de viperã ºi se

aºteaptã ca numãrul celor care voravea nevoie de ajutor medical sãcreascã în perioada imediat urmã-toare când se anunþã o nouãperioadã canicularã. PrimãriaPetroºani a înfiinþat linia telefonicãdestinatã celor care au nevoie deajutor pe perioada cu temperaturicaniculare.

Maximilian GÂNJU

Miron Cozma se relaxeazã în Mamaia

BBBBããããttttrrrrâââânnnniiii iiii ssssuuuunnnntttt lllloooovvvviiii þþþþ iiii ddddeeee ccccaaaannnniiiiccccuuuullllãããã

Pãdurenii se pregãtesc de festival

cvj, nr. 172, luni 23 iulie 2012

Documents