www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2010-06-12 19:18:24

David si Baias: Instantele încep sa aplice legislatia europeana

Cum a evoluat dreptul administrativ si cel fiscal în perioada de dupa integrarea României în Uniunea

Europeana?

În perioada ulterioara aderarii României la Uniunea Europeana, am observat o evolutie pozitiva a dezvoltarilor

jurisprudentiale în sfera dreptului administrativ si a dreptului fiscal, în special.

În acest domeniu as putea spune ca am observat, în ultima vreme, la mai multe instante, dar cel mai important este

ca am observat aceasta tendinta la nivelul instantei supreme, la Înalta Curte de Casatie si Justitie, spete în care

aceasta instanta a aplicat principii pe care le-a statuat Curtea Europeana de Justitie (CEJ) în practica sa.

Noi consideram aceasta tendinta ca fiind pozitiva, pentru ca în felul acesta se poate ajunge la o aplicare uniforma a

dreptului românesc în conformitate cu legislatia europeana.

Se poate orienta un tribunal din tara dupa aceste spete fara sa tina cont daca s-a modificat în aceasta

directie ceva în legislatia româneasca?

Se uita la legislatia româneasca asa cum este ea la momentul la care se pune problema aplicarii ei, pentru ca, de

principiu, legea aplicabila este cea de la momentul la care a avut loc operatiunea analizata (de exemplu, daca o

tranzactie s-a petrecut acum un an, se uita la legislatia de acum un an). Apoi, se orienteaza dupa dreptul european,

daca acea lege nu e foarte clara sau chiar contrara dreptului european, asa cum rezulta din legislatia europeana si

din interpretarea CEJ. Toate instantele din România, odata cu aderarea României la UE, sunt obligate sa aplice

legislatia europeana, sa interpreteze legislatia româneasca, atunci când este nevoie, prin prisma dreptului european,

inclusiv prin prisma jurisprudentei Curtii Europene de Justitie. Aici am observat aceasta tendinta. Dreptul

european si jurisprudenta europeana încep încet-încet sa se aplice la noi.

Pentru ca dreptul european sa prevaleze, era necesar ca Parlamentul României sa voteze o noua legislatie,

sau s-a facut o trecere directa?

Sunt acte europene care se aplica în mod direct prin simpla lor adoptare de catre organismele competente (de

exemplu, regulamentele Consiliului de Ministri). Altele trebuie însa transpuse, cum ar fi directivele, acestea

trebuie transpuse în legislatia nationala. Directivele stabilesc numai liniile directoare pentru a implementa în

legislatia interna o anumita chestiune reglementata la nivel de principiu la nivel european. Practic, acolo unde

legislatia româneasca nu a transpus directivele europene în termenele stabilite de acestea, o face indirect

jurisprudenta prin apelul la cazuri, situatii, spete europene. Astfel, cetateanul poate invoca împotriva statului direct

efectul unei directive si drepturile pe care ea le arata.

Sa dam un astfel de caz în care a fost aplicata jurisprudenta Curtii Europene de Justitie.

Un prim astfel de caz vine din dreptul concurentei. A fost solutionat în martie 2007, imediat dupa aderare. Era

vorba despre o speta de concurenta si era vorba despre o acuzatie de cartel, fusese cea mai mare amenda aplicata

de catre Consiliul Concurentei din România. Ramâne în continuare cea mai mare amenda. Vorbim despre un caz

din domeniul cimentului, despre o acuzatie de cartel adusa companiilor Holcim, Lafarge si Carpatcement. În

aceasta cauza, societatea noastra de avocati a asistat compania Carpatcement, care a contestat în justitie aceasta

decizie a Consiliului Concurentei prin care i-a fost aplicata o amenda de circa noua milioane de euro. Am reusit sa

obtin, la nivelul Înaltei Curti, anularea acelei decizii exact pe acest considerent ca, din perspectiva jurisprudentei

Curtii Europene de Justitie, Consiliul Concurentei nu a atins standardele de proba. Nu a facut sarcina de proba

dupa standardele pe care le impunea CEJ, iar Înalta Curte a trecut în revista exact spetele pe care noi le-am invocat

page 1 / 3

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2010-06-12 19:18:24

din dreptul european.

Exista si alte asemenea cazuri, însa mai recente?

Mai recent, exista o serie de cazuri în practica ultimelor sase luni în materie fiscala. Am obtinut anularea unor

decizii de impunere de catre autoritatile fiscale în diferite domenii. Discutam despre domeniul impozitului pe

venit, contributii de asigurari sociale, contributii la fondul de solidaritate al persoanelor cu handicap, TVA. În toate

aceste spete, elementul comun a fost acela ca Înalta Curte a retinut acele principii generale pe care le-am invocat în

fata sa din jurisprudenta Curtii Europene de Justitie în astfel de cazuri similare. De exemplu, a existat o speta

referitoare la contributia fondului de solidaritate pentru persoanele cu handicap. Legea impune acelor angajatori

care au un numar de salariati mai mare de un anumit plafon sa angajeze un anumit numar de persoane cu handicap,

iar daca nu angajeaza asemenea persoane, angajatorul trebuie sa plateasca o contributie. Dar apare o problema. Se

poate întâmpla ca o companie sa vrea sa angajeze acele persoane cu handicap, dar sa nu aiba de unde, întrucât nu

exista asemenea persoane care sa poata fi angajate pe posturile respective. De exemplu, daca lucrezi într-un

domeniu foarte dificil, cum ar fi cel al mineritului, n-ai sa gasesti persoane cu hadicap oricât de mult ai dori. S-a

ajuns în instanta. Iar instanta, aplicând principiile CEJ, a exonerat acest contribuabil de plata sumelor respective,

luând în calcul ca, la acel moment, nu s-au gasit persoane cu handicap care sa ocupe posturile în cauza.

Practic, ati aplicat din nou o speta din jurisprudenta europeana. Instantele românesti încep sa tina cont de

legislatia europeana.

Exact acest lucru vreau sa-l reliefez. Ca exista jurisprudenta Curtii Europene de Justitie, care are o utilitate foarte

mare, si la ea ar trebui sa apeleze fiecare companie când se confrunta cu o problema. Ar fi bine ca aceste companii

sa se uite sa vada daca exista ceva din sfera dreptului european ce ar putea sa-i ajute.

Ce se întâmpla dupa ce se câstiga procesul? Începem sa ne orientam dupa jurisprudenta europeana în ceea

ce priveste solutionarea unor cauze, dar cum stam la capitolul ce vizeaza efectiv îndeplinirea deciziei

instantei?

Acesta ar fi un aspect unde mai este de lucrat. Câstigi procesul, dar euforia nu dureaza foarte mult, pentru ca a

doua zi te întrebi cum sa faci sa aduci chestiunea respectiva la îndeplinire.

De exemplu, trebuie sa ti se returneze niste bani, obtii decizia judecatoreasca, dar mai trebuie si sa vezi ce faci ca

sa si obtii efectiv acesti bani. Decizia nu e suficienta, mai trebuie si sa lupti ca ea sa fie îndeplinita. Plus ca am

observat multe cazuri câstigate, unde au fost restituite sumele în cauza, dar unde nu s-a mai continuat demersul

pentru a se obtine despagubiri sau dobânzi.

Din pacate, aici lucrurile nu sunt foarte clare, nu exista experienta foarte multa nici la nivelul instantelor de

judecata, nu exista nici legislatie care sa ajute foarte mult. Plus ca, de obicei, dureaza mult pâna obtii o restituire a

sumelor câºtigate în cazurile respective. Nu mai zic de dobânzi sau despagubiri. Nu exista în acest moment, din

pacate, nicio jurisprudenta în acest domeniu.

Vorbeati despre faptul ca instantele din România au început sa se orienteze dupa spete din jurisprudenta

europeana, spete ce au fost aplicate în diferite state din blocul comunitar. Dar exista cazuri în care Curtea

Europeana de Justitie sa fi interpretat dreptul european la cererea unei instante din România?

Nu am întâlnit înca spete în care Curtea Europeana de Justitie sa se fi pronuntat asupra unor probleme de

interpretare a legii europene pe care sa le fi ridicat instante din România, dar am credinta ca se va ajunge foarte

curând si aici, desi la nivelul justitiabililor exista o reticenta, din cauza faptului ca s-ar prelungi foarte mult

solutionarea cauzei.

page 2 / 3

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2010-06-12 19:18:24

Ideea este însa sa interpretam dreptul european, sa cerem Curtii Europene de Justitie sa ne ajute, daca solutionarea

spetei depinde de modul de interpretare a legislatiei europene, iar aceasta nu este suficient de clar lamurita

(inclusiv pe baza jurisprudentei anterioare a instantei europene în materie). CV Dan Dascalu

Este licentiat în Drept la Universitatea Bucuresti si are diferite calificari în domeniul juridic obtinute în

Olanda

Membru al Baroului Bucuresti din 1997

Are experienta în probleme de drept comercial, drept civil si dreptul muncii, precum si în probleme de drept

fiscal si drept administrativ

Coordoneaza practicile de litigii si dreptul muncii din cadrul societatii de avocatura D&B David si Baias

Printre cele mai importante proiecte în domeniul litigiilor se numara cele implicând asistenta accordata

Carpatcement, Petrom, Avrig 35 si Mivan, Steaua Româna

Profil D&B David

D&B David si Baias este societatea de avocatura corespondenta a PricewaterhouseCoopers România.

Înfiintata în 2002, în prezent reuneste 40 de avocati si furnizeaza consultanta juridica în domenii variate

Printre clientii societatii se numara importante companii multinationale si locale

 

page 3 / 3