Jk xru l X E t t . Duminecă, 27 Februarie (12 Martie) 1905. Nr. 9

P r e ţu l a b o n a m e n tu lu i:9 b tu .................................................... . . 4 coroane.îV o jumfitate de tui . . . . . . : 2 eoreaae.

Pentru România 10 lei anual. Abonamentele se f&e la „Tipografia" losff Mar8Chall,Sibiin

Apare in fiecare duminecăIN SERA TE:

se primesc la b i r o u l a d m in l s t r a ţ lu n i i , ‘str.Măcelarilor nr, 12).

Un şir garmond prima-dată 14 bani, a doua-oară 12 lin ia. treia-«ară 10 bani.

De ce nu înaintăm?Mult mă întreb şi îmi bat capul

-cari stint cauzele de poporul înaintează aşa de cu greu pte toate terenele ? . . . Pentru- ce sg lasă tot în întunerec, când are lipsă de lumină?... Lumina avân- du o de ce în loc să să lumineze cu «a, o ţine ascunsă?... Iată câte~va în­trebări, la cari după putinţă, mă voiu năsui a răspunde.

Poporul nostru e popor vecfaiu. Măririle trecuturilor le au clădit în mare aparte părinţii poporului Român, aşa fncât noi cei de astăzi adecă străne­poţii lor, privim la acele ca la neşte altare sfinte... Ne mândrim cu tre­

cutul!Să vedem cum şi când au clădit

ei acele . isvoaie de lumină pentru moi?...

Străbunii noştri, Romanii au fost în un timp stâpânitorii lumei, ei să bucurau de toate avuţiile ei Ei pri- miau închinăciunile tuturor, căci ei au fost vitejii lumei 1 <Şi să mândriau de

numele de »Roman« cea ce să vede din vorbele ®Civis Romanus sum« (sânt cetăţean roman).

Era destulă afirmarea aceasta, ca cele ce le rostea, să fie tot locul cel dintâiu şi la mai mare cinste!.. Aşa au fost Romani străbunii noştri L. Da, au fost căci toate faptele mari le-8U făcut în timpurile când au fost uniţi adecă ţi­neau unul cu altul, faptele vitejeşti le-au Scut când trăiau un traiu simplu, nu în

îmbuibări, desfrâu şi alte multe păcate, cari la urmă ’i-au slăbit şi zdrobit!...

Faptele de cari noi ne mândrim le-au făcut înainte de-a să vârâ între «i boalele cele mai rele, neunirea, pisma fi ura.

îndată ce neunirea a Intrat între Romani, au început a slăbi, fapte mari ja*au mai făcut,

Mărirea s’a stins şi stnsă e până în ziua de astăzi Ne au rămas numai amintirile si cu durere trebue să o spun am moştenit şi acum sftatem co­pleşiţi de acele boale distrugătoare de popoară!... Da, avem şi noi aceste boale cari sfint neunirea, pisma şi uraL

Mi-am ales ca temă neunirea, pre care să o cercăm maî amănuntit pe râmă să căutăm leac îri potriva ei. Aceasta să o facem luând esemple din viaţa de toate zilele.

In o casă trăiau doauă familii una dăditoare adecă părinţii, a doaua fe­ciorul sau fata căsătorită acolo. In anii dintâiu căsnicia a mers bine, căci bă­trâni cu tineri au fost uniţi şi lucrau

D i n M a n g i u r i a .

Esplicaţia vezi pag. 100.

după o comandă. Averea sporea. Asta a mers până-ce tineri ascultau de bă­trâni Tinărul dându-s6 în pretinie cu oameni stricaţi s’a stricat şi el. Lucru­rile nu Ie mai făcea la timp, ci zile întregi le petrecea la crişmă. Bătrânul întâiu a trecut cu vederea, a doaua - oară a zis şi n’a zis, că a cugetat, că bâetul Său va veni singur la cale şi că greşelile vor avea capăt

Câm la un an s'a convins că fe­ciorul începe a căra câte una alta la Jidan şi a văzut, că el e maşina, care numai adună, iar’ feciorul e maşina care sdrobeşte tot agonisitul...

S’a pus pe gânduri bătrânul Pentru- ce să stiâng eu avere feciorului?. Ca

să o beie?... »Ba, de acum facă după bun placul s£u«L

In o dimineaţă când feciorul a fost mai treaz, bătrânul a început a-'i spune cu frumosul să se lase de prietenii, cari îi mâncă capul, că la cas contrar să voff deschdini cu totul

Feciorul s’a mâniat, şi în loc de mulţumită pentru un sfat atât de bora lui a început a ocărî pe bătrân, ba în furia lui a fost în stare a-’l şi gâtui.

Şi a întrat cearta în casă şi a eşifc norocul şi traiul bun de acolo 1 Ocă- rtle, certele şi bătăile erau regulate. Ameninţarea bătrânului a ajuns să fie împlinită Dar' nu a fost de leac, căd feciorul nu s’a îndrfptat, ci văzându se singur stăpân pe casă} pe moşie, pe o

Pag. 100 FOAIA P O P O R U L U I Nr. 9

sumă frumoasă de bani şi pe un nu­măr considerabil de vite, s’a pus cu mai multă stăruinţă pe beut şi pe cărat la Jidan. Venea noaptea târziu, beat şi dacă nu afla cina gata după găndul şi gustul seu, începea cu râul la rauere. Ba spăria şi pe cei doi copii ai săi. Cearta cu muierea s’a născut, căci din be­ţie câte nu face omul! Au ajuns lucru­rile şi la mai rău. Nevasta neputând răbda mai mult a fugit la părinţii săi, luând cu sine şi un copil. Bărbatul a rătnas şi fără muiere. De «prietini® nu s'a lăsat. Averea ’i-s’a măcinat toată, a ejuns la sapă de lemn. Copii sflnt pe la uşile oamenilor fără grijă şi ne- tnvăţaţi de nime la lucru cinstit şi fo­lositor- Cu un cuvânt e râu de toată familia, căci prin neunire e total nimi­cită..

Tocmai aceasta soarte o ajung so­cietăţile mai mari: comunele, popoarele şi ţările prin neunire!

Noi Românii peste tot sân tem cam puţin uniţi. Tragem trei în patru la­turi ! Ascultăm ori de cine, numai de conducătorii noştri naturali nu. Na-’i unire şi nu-’i înţelegere.

Privească ori cine numai la popo­rul din o comună, când e vorba de un lucru comun d. e. la statorirea unei păscătoare în hotar, ce zarvă, ce gâl- ceve şi câtă vorbă îi trebue până o scot ia capăt. Hotărîrea adusă cu câtă nemulţumire e primită, căci fiecare vrea să fie mai mare şi fiecare îşi ţine pă­rerea lui de cea mai bană, cu un cu­vânt neunirea e domnitoare la astfel de ocasiuni şi face ca comuna să deie tot îndărăpt.

Eată pentru-ce nu mergam înainte ba am putea să zicem, că mergem în­dărăt...

Vedeţi dragii mei ce face neuni­rea?... E î e o boală ce sdrobeşte fa­milii, comune, popoare şi ţări!

Noi Românii ca şi alte popoară numai aşa putem trăi dacă ne vom vindeca de neunire. Aceasta o vom face atunci, când vom asculta de con­ducătorii noştri naturali, cari ne vreau binele.

Inteligenţii cu poporul mână în mână, umăr la umăr să lucre avend

F o i t a .^c&paţi prin foc.

Comedie Intr’un act de Ioachim Pop, învăţător.

(Urmare).

P E R S O A N E L E :1. Saveta, nevastă.2. Lazar, soţui ei.3. Raveca, femeie de sat4. Constantin, concepisfc /5 Vasile, servitorul lui Lazar.6. Niculiţa, copilul de suflet al Ravechii.7. Gheorghiţă, trimisul lui Constantin.8. LeHa, o copilă mică.(Odaia represintă o casă ţărănească.)

Sa ve t a : (vine cu vinu’îl pune pe masă cu trei pahare si se pune şi ea la masă, apoi mâncă şi beau toţi trei)-

L a z ă r : Pune în păhare! (Saveta pune vin, el ciocneşte zicând) D-zeu ajute!

V a s i l e , Save t a : La mulţi ani!La z ă r : Să poate că noi să nu venim

da seară acasă, griji să legi bine vitele pestenoapte! (panein pocale şi din nou beau)

în vedere- zicătoarea: »Toţi pentru unul, unul pentru teţi«! căci aşa zice şi cântecul:

Unde-’i unul nu-’i putere La năcas şi la durere, ^Unde-‘s doi puterea creşte Şi duşmanul nu sporeşte.

Instituţiunile: şcoalele, bisericile şi reuniunile de tot soiul trebue susţinute şi îmbrăţoşate cu dragă inimă, căci în ele şi din ele isvoreşte lumina, ştiinţa,bi­nele,-înaintarea şi fericirea noastră:

întreprinzătorii şi meseriaşii noştri trebue sprijiniţi şi înbărbătaţi în toate, căci stând bine familia stă bine comuna, stând bîne comuna stă bine poporul, stând bine poporul stă bine ţeara. Po­porul din o ţeară ce stă bine, e văzut şi respectat de lumea întreagă... E demn de vieaţă!..

liistin Sohorca, înv.

Serbări culturale. In luna Aug. a. c, va avea loc în Sibiu adunarea generală anuală a »Asociaţiunii«, cum şi adunarea so­cietăţii pentru crearea unui fond de teatru român, cu care prilej se vor face sărbări culturale frumoase. Intre altele să va înangura muzeul »Asociaţiunii«, să va aranja o esposiţie etnografică, istorică şi culturală, să vor ţinea şedinţe literare etc.

f Ludovic Binder.Duminecă, în 5 1. c. a reposat în Sibiiu

conducătorul tipografiei archidiecesane de aici, Ludovic Binder, în vârstă de 64 de ani. Re- posatul a stat de mulţi ani în serviciul tipo­grafiei arcliidecesane şi a iost om muncitor, câştigându-şi stima generală, ceea-ce s’a văzut şi la înmormântare, la caie a luat parte un public numeros şi ales. —

Din Rusia.In Rusia grevele muncitorilor continuă.

In 3 Martie c. în ziua când prin un manifest al Ţarului Alexandru II. s’a declarat de ştearsă iobăgia, Ţarul de acum a dat un manifest cătră popor şi un rescript, adresat ministrului de interne Bulygin.

Manifestul Ţarului.In menifest Ţarul nu aminteşte nimic de

reforme şi piovoacă poporul a fi liniştit, zi­când între altele următoarele:

»Provedinţa a adus asupra patriei grele încercări. Răsboiul sângeros din extremul Orient

Beţi toţi (ciocnesc) Noroc!S a v e t a , V a s i l e : SS dea D-zeu! Lazăr : Pune-ne ceva merinde să avem

ce îmbuca pe seară. (Saveta să scoală şi gă­teşte o straiţă cu merinde, o pune pe scaun. Vasile ia douS săcuri de sub pat, una o dă lui Lazăr altao ţine ptntru sine. Lazăr ia straiţa şi ’şî-o atârni de grumaz.)

L a z ă r : Apoi se ne vedem cu bine. dragă Savetă! (dă mâna şi o sărută)

S a v e t a : Să aveţi noroc! (Ei pleacă la stânga).

Scena VI.Saveta. Mai în urmă Georgiţă.

S a v e t a : N’a s’a dus... ear’ am rămas singură, ear’ am rămas orfană de bărbat... de ar ştii acum domnul concipist, că-’s numa eu, de bună seamă ar fi la noi. E drăcos, şi parecă mă iubeşte... dar’ spun£ndu-vă drept nici eu nu-’l urăsc.

(bate cineva la uşă),S a v e t a : (spinoasă) Vino ?G h e o r g h i ţ ă : (întră) Bine te-am găsit

coconiţă!S a v e t a : Bună ziua!

pentru onoarea Rusiei şi pentru dominaţiunea în apele Oceanului-pacific ori-cât de necesar este pentru consolidarea pe timp de secole a păcii — nu numai a noaste, ci şi a altor po­poare creştine, —a pretins dela poporul rus. încordare considerabilă a puterilor şi a înghi­ţit multe jertfe, scumpe inimei noastre. Pe când fii glorioşi ai Rusiei să luptă cu bra­vură enormă şi-’şi dau vieafa pentru credinţă, Ţar şi patrie, au isbucnit chiar în patrie tur- burări, spre bucuria duşmanilor şi spre jalea noastră adâncă. Orbiţi de trufie, conducătorii răuvoitori ai mişcării revoluţionare au aplicat lovituri sfintei biserici ortodoxe şi stâlpilor în­tăriţi prin legi ai statutului rus, crezând că dacă rup legătura cu trecutul, prin asta vor nimicî ordinea esistentă a statului şi în locul ei vor întemeia o nouă administraţie de stat, pe başă nepotrivită patriei noastre.

Rescriptul.De-odată cu manifestul, Ţarul a adresat

câtra min.strul Bulygin nu rescript, în care- spune, că să învoieste, ca representaţii poporu­lui să să întrunească pentru a discuta refor­mele de lipsă.

Din Mangiuria.— La ilustraţia noastră —

Ilustraţia noastră ne arată o scenă din Mangiuria, din tabăra rusească. Soldaţii după serviciul greu au pausă şi unii din ei cetesc foile, sosite din parrie cu nouţăţi.

M o i u l dintre Rusia şi Japonia.Pe când scriem aceste şire, în Mangiuria

să dă marea luptă, prezisă cu zile înainte. Japonezii au planul, ca să încunjure aripele armatai ruseşti şi să împedece retragerea Iui Kuropatkin din Mukden. Pănă acum nu să ştie, că va succede acest plan, dar una e sigur, anume, că lupta decurge cu mare înverşunare.

Eată unele ştiri mai nouă:

Paris, 8 Martie c.Eri trupele generalului Nogi au avut o

luptă aprigă cu trupele lui Kaulbars, în jurul oraşului Mukden. Satele din împrejurime erau asemenea unor cetăţui, din cari eşea foc groaz­nic Satul Jansuntun s’a aprins de focul tunu­rilor.

Paris,* 9 Martie aFoaia »Echo de Paris* e informată din

Petersburg, că în aripa stângă perderile Ruşi­lor sânt 7000 de morţi şi răniţi, fn aripa dreaptă 22 mii. Corpul al optălea şi al zecelea de armată s’a nimicit total. Soartea lupte* atârnă dela trupele de reservă.

G h e o r g h i ţ ă : Să trăiţi coconiţă! aici vă trimite domnul concipist o epistolă. Ră­mas bun! (ese)

S a v e t a : (Desface epistola apoi uitându-se- lung la ea ceteşte cam rfiu.)

A c... um Ia oooarrele 6 d. a. să ne în- înt&nim la crâşma lui Iţig din corn. Negre^ şit vinol Te aaaşşceaptttă cu dor

Constantin.(joacă de bucurie rî*€nd) Aha! aha! eacă chiar acum mă gândeam la e l .. . sântem pe un gând Hal ha! ha! mă aşteaptă să ne întâlnim! Brava! am se mă gat, ştiţi cum ? ca şi în ziua. de Paşti, (merge şi să îmbracă) Uit aşa, ’mi-o» lua hainele cele de sărbători. Cum să nu mfi gat când am să duc dragoste cu un domn» ha, ha, ha. Acasă am să las pe o copilă din vecini, să grijească de ce este până mă reîntorc^ mă şi duc să o strig (merge şt strigă! LelieJ I.e- He! apoi via amândoui). Tu Lelie! eu merg pu­ţin de acasă, tu să şezi ad să grijeşti de casă şi de toate, c’apoi ’ţi-a cumpăra lelea ceva. Ai înţeles? (Va urma)

Nr. ® POAIA P O P O R U L U I Pag. 101

Londra, 8 Martie c.Din Tokio să depeşează, că Japonezii au

tăiat calea de retragere a Ruşilor. Atacul ge­neral s’a început în 3 Martie c. Luptele să dau cu mare perderi de oameni din amân­două părţile.

Pari», 8 Martie c.Aripa stânga a armatei rusesti a câşti­

gat teren, dar cea dreaptă e toarte strîmtorată de Japonezi Lupta decurge cu mare înverşu­nare. Perderile Japonezilor să calculează la 40 mii de oameni. Soartea Mukdenului trebuie $5 să decidă în curând.

Reuniunea română de înmor­mântare din Beclean.

Cunoscând foloasele cele mari ce le aduc reuniunile de tot soiul pentru popor, o seamă de oameni din comuna noastră, încă în anul 1902 a aflat cu cale a înfiinţa o reuniune de înmormântare. Ideea bună prinde rădăcini uşor şi în poporul de rînd, dovadă că la ape­lul făcut în biserică s’au înscris ca membrii solvind taxa de câte 2 cor. în câteva zile 87 membrii, ear’ aproape 30 membrii s’au înscris fără a fi solvit taxele de primire, până la aprobarea statutelor.

Pe basa acestor înscrieri, la 17 August August 1902 s’a şi cot vocat adunarea gene­rală, în care s’a pertractat statutele şi primit' din partea tuturora, s’au trimis ministrului spre apn bare. Statutele aşternute însă ne-a iost întru-atâta ciungărite, încât membrii nu au putut să le privească cu restricţiunile şi modificările indicate în resoluţia ministerială.

S’au compus alte statute după formula­rele statutelor de soiul acesta, dar’ ministrul şi acelea ni-le-a respins şi astfel intenţiunea foună era aproape să se nimicească, când toc­mai la timp, apare binefăcătorul »Apel< al Vred­nicului director August A. Nicoară din Deva, In care să spune, că pentru înfiiinţarea de reuniuni de înmormântare cu plăcere dă in- formaţiunile şi sprijinul necesar. Ne-am adre­sat Ia 22 Noemvrie şi la 14 Dec. 1903, la dîn- sul şi reuniunea în presenţa dlui A. Nicoară cu mare însufleţije s’a declarat, că până la mijlocirea aprobării statutelor pentru Beclean si jur, ne adăpostim la aripile reuniunei aIl-a de înmormântare din Deva, cu admini­straţie de tot şi întru toate separată, sub nu­mirea de-a IlI-a filie Beclean şi jur.

Cu aceasta hotărîre au iost mulţumiţi toţi membrii înscrişi de mai înainte şi mai înscriin- du-se şi cu aceea ocasiune, am ajuns la nu­mărul de 117 şi filia ’şi-a început activitatea. S ’a făcut propagandă în Beclean, s’a iscut înjur prin preoţi şi învăţători şi filia Bt clean in scurt a ajuns la 300 membrii.

La acest resultat am ajuns şi prin aceea că primele caşuri de moarte au iost tot băr­baţi şi femei tineri, dela 18 35 ani, şi po­porul văzând binefacerile acestei reuniuni-filii a alergat şi s’au înscris bărbăteşte, încât la fmea an. 1904 am avut 466 membrii în vieaţă şi împinşi de dorul de-a deveni de sine stătă­tori, am aşternut din nou alt model de sta­tute, după cele ale Devei şi Sibiiu, şi după respingere de în două rînduri, am fost fericiţi, la spriginul dat de dl deputat Nicolae Şerban căruia şi pe calea aceasta îi aducem mulţu­mită noastră, a e s o p e r a la 23 Decemvrie 1904 aprobarea lor, însă c u restricţiunea că numai membrii din comunele : Beclean, Făgăraş, Ga­laţi, Rîuşor, Hurez, Iaşi, Luţa, Ludişor, Voi- vodenii-uiari şi mici, Lisa, Dridif,' Voila, Sâm- băta-infer., Sâmbâta-sup., Viştea-infc r. Viştea- sup., Drăguş şi Cincul-mic pot fi primiţi la reuniunea noastră.

Ajunşi la acest resultat, a mers o comisi- siune la Deva, pentru de-a să desface total de binefăcătoarea reuniune mamă, şi şi aceasta ne-a succes, după-ce am trebuit să solvim o suma de 557 cor. atât pentru comisiunile Dlui director Nicoară făcute în interesul filiei noastre, cât şi pentru cărticelele de membru, cărţile de comptabilitate precum şi 9 caşuri de moarte întâmplate prin filie, pentru care a trebuit să să solveascâ atât directorului cât şi cassariulm *-euniunei din Deva, onorarele statutare de câte de câte 4—4 coroane

Terminat şi cu aceesta desfacere, am ajuns indep endenţi cu reuniunea noastră de înmormântare din Beclean, a cărei statute snât aprobate la Nr. 121585/904 III. a. mi­nisterial.

In puterea aprobării am şi convocat adu­narea generală de constituire pe 2/15 Febr. a. c. în şcoala noastră din Beclean, şi la ora1 p. m. aproape toţi membrii din 14 comune în care aveam deja membrii ai filiei sau pre- sentat, arătând mare şi însufieţitor interes.

Reuniunea tineră s’a constituit alegând în conformitate cu statutele, un director pe preotul loral Nicolau Clonţa, un cassar, pe vice-not., Ioan Ludu şi un Secretar pe învăţ. Nicolau Ludu iar, de mambrii în comitetul administrativ pe următorii 12 membrii: Mateiu Bârsan cap. în retragerea, Ioan Benţia not. cerc, George Tăflan, învăţ. pens. Mateiu Grama prim. com., Ioan Bârsan, Ioan Cosma, Ioan Tâflan, Nicolau Bârsan, Iosif Caţaveiu, preot în Lis», 1. Literat preot în Luţa, Vicenţiu Grama preot în Riuşor şi Sofroniu Mogoş preot Voi- vodeni-mari.

Terminate agendele adunării gefl, de constituire, imediat s’a ţinut o şedinţă a co­mitetului administrativ, în care între altele s’au declarat de primiţi 41 * de membrii insinuaţi în ar el moment; cu aceştia numărul membrilor reuniunei a ajuns la 400 şi s’a decis a se lansa un apel pentru toate comunele încor­porate la aceasta' reuniune şi care e ur­mătorul:

Stimaţi iraţi preoţi şi învăţători!Esoperându-să aprobarea statutelor, reu-

niuuei de înmormântare .din Beclean, la care sânt încorporate sus amintitele comune, ne luăm voe a aj ela la simţul de iubire cătră popor al D-stră şi a esplica binefacerile ce le poate aduce aceasta reuniune fieşte căruia membru în caşuri triste de moarte. Ajutoriul în proporţiune e mare faţă de micile contribu- ţiuni ce le prestă fiecare membru şi statu­tele dovedesc până Ia evidenţă foloasele.

On. fraţi preoţi şi învăţ, sânt rugaţi a îndemna să să înscrie ca membrii cât de mulţi şi astfeliu a contribui la susţinerea ei asigurând membrilor pentru caşul de moarte frumoasele premii, cari să încep cu 100 cor.50 bani şi să finesc cu 250 de cor.

Nicolau Clonţa, Nicolau Ludu.dir. Reun. - secret. Reun.

Scrisori pedagogice.V.

Stimate prietine!Dacă vecinul acela, care cu tot preţui

caută ceartă şi îi place se facă gâlceavă şi cu treabă şi iârâ treabă nu- i om de omenie atunci tot atât de puţin e om de omenie ve­cinul,. care-’ţi fură fânul, îţi fură otava, cucu­ruzul, ba chiar şi ouăle de sub găină. E om de nimica acela, care pe tot ce vede pune mâna şi înstrăinează, ceea-ce e a altuia. Bie­tul om trăeşt e toată vieaţa se- şi agonisească ceva pe zile grele ale bătrâneţelor, sau pe zi­lele negre ale neputinţe şi cand ar fi se se

se bucure de rodul ostenelelor sale, vine fu­rai şi le răpeşte. Un astfel de om nici să gândească, că ar putea fl socotit om de treabă El e un tâlhar şi dacă pune mâna pe el dă-’l deregătorilor, să-’l pedepsească, căci e păcat strigător la cer a înstrăina munca dreaptă şi cinstită. Să se ştie, că acela, care fără nu­treţul vecinului ’şi-’l dă la vitele sale, otravă să face în ele şi pagubă va avea, ear’ nu do­bândă. Ear’ acela, care fură şi mânâncă găina si ouăle vecinului, boalele vor întră în oa- sele lui.

. Feriţi-vă deci de-a iace unele ca acestea, căci prinşi fiind veţi fi daţi judecăţii omene­şti, ear’ neprinşi veţi . primi răsplătire dela dreptul judecător Domnul nostru Isus Chri­stos, care nu va cruţa, ci osândei vecînice vă, va închina!

Furii şi gâlcevitorii nu sunt plăcuţi lui Dumnezeu, căci nu fac voia Domnului ci voia naturei, care mereu îi povăţueşte la fapte rele. Ei nici că sunt oameni cu frica lui Dumnezeu, căci sunt închinaţi satanei. El le este stăpânul şi în ghiarăle lui vor pica după moarte, alegându-’şi până au fost în vieaţă osânda vecînică.

Dacă acum ne vom întreba, că oare ve­cinul chiemat Ia lucru pe plată la un- alt ve­cin mai cu dare de mână, când e om de ome­nie şi când e om de nimica, vom răspunde, că după felul purtării lui va fi una ori va fi alta. Când mă chiamă pe mine om sărac , fiind, un vecin bogat şi eu mă due în brazda Iui, atunci am datorinţa să nu fur plata, ce ’mi-o dă, tândălind, şi knevind, numai ca se treacă ziua.

Cu durere trebue se o spunem, că mun- •, citorul dela sate tare s’a stricat. Astăzi nu.j să mai gândeşte la altceva, decât la plată ' mare şi la muncă puţină şi uşoară.

Până şi câte un mucos de băiat sau de , fată aşteaptă plăţi mari şi ei încă nici a lu­cra nu pricep. Puşi în brazdă petrec ceas . după ceas în poveşti şi tândalel uitându-se mai des spre cer, decât spre pământ. Cu coasa, sapa, şi secerea dă numai din când în când, ca nu cumva să se schilăvească bietul om, că doar' e pagubă de aşa făptură. Ba zeu! de astfel de om nu e nici o pagubă el e o povară pe societate şi o stricăciune şi a altora, că pilda rea prinde mai iute ca cea bună. ,

Astăzi muncitorul de zi, dacă stăpânul nu va fi de faţă, mâncă bucatele şi doarme toată ziuliţa, fără leac de spor, căci a perit ruşinea din faţa oamenilor şi a perit frica de blăstămul lui Dumnezeu. Nu aşa era odini­oară, când puteai trimite la lucru şi fără pă­zitor, că ştiai, că lucrează ca şi în presenţa ta. Atunci aceia erau oameni cinstiţi şi de omenie, ear' cei de astăzi sânt oameni slabi şi de nimica. Doamne, unde vă ajunge acest popor cu astfel de lepădaturi de oameni.

O carte folositoare.Când iau peana a scrie, o fac

aceasta nu din alt îndemn, ci din do­rinţa ce o am pentru înaintarea spre tot ce e bine a iubitului nostru popor. Anume de astă-dată voesc a ’ţi face cunoscut iubit popor, că un jvrednic scriitor de ai noştri dl Maican, a dat în zilele aceste la lumină o carfe foarte folositoare sub titlu : Sfaturile cele mai de lipsâ pentru prăsirea şi folosirea le- . gumelor trebuincioase poporului nostru ; şi tuturor celor ce doresc a nu ’şi mai ; da banii în punga streinilor pentru ele

Pag. 102 FOAIA P O P O R U L U I Nr, 9

Prin cartea aceasta dl Maican vo­ieşte a îndemna şl pe poporul nostru

_ să îmbrăţişeze mai cu căldură acest folositor ram economic »legumăritul« pe care până acum — durere — ’l-a negligat şi din aceasta pricină a avut poporul nostru o pagubă nespus de mare.

Acest lucru între altele, iată cum ’ni 'l spune dl Maican :

»în alte ramuri ale economiei ici* colea, au început şi oameni noştri câtuşi de cât a mai schimba şi a face ca alţii, cari au părăsit râul mod de lucrare al moşilor noştri — dar’ le- Şumăritul — cu toate că e foarte folositor oamenilor, cu toate că lipsa lui o simţim toţi zi de zi, el încă e aproape cu totul despreţuit. Pentru aceea ţin de bine a vă împărtăşi cu aceasta ocasiune cunoştinţele de lipsă, spre a putea îmbrăţişa mai cu căldură acest ram economic folositor, O fac aceasta cu atât mal vârtos, că nebă- garea lui în seamă aduce poporului nostru o pagubă ne spus de mare.

Şi "ca să credeţi că vorbesc ade­vărul, fie 'mi permis (liber) a vă face numai o mică socoteală (lămurire). -

Să luăm de pildă o comună de 200 famiiii, fie-care familie are lipsă pe an cel puţin de 10 cununi (funii)

'de ceapă â 20— 30 bani cel puţin una, ta un loc 2 —3 cor.; ceea-ce pentru întreagă comuna s’ar veni 400— 600 coroane.

Şi totuşi încă şi azi oamenii noştri nu 'şi prăsesc măcar pentru trebuinţa lor legumele de lipsă, necum se mai şi vândă, trăgend astfel un venit frumos.

Vedeţi şi numai pentru ceapă câţi bani dau oamenii noştri, dar’ apoi so­cotind încă cât mai dau pentru cele­lalte legumi, ridichi, sâmînţă de morcovi, pătrîngei, sâlată, răsad de varză şi altele.

Vă mai miraţi auzind că sânt oameni, cari trâesc numai din prăsirea legamilor şi încă trăesc boereşte!...

Nu e semn de nepricepere, că cu toate că vedem cu ochii paguba ce avem din pricina necultivărei legumelor stăm însă tot nepăsători?... Altcum trtbue să ne interesăm de lucrările economice! Şi îndeosebi legumăritul ne bate cum am zice la uşă, ca se ieşim te-’i îmbrăţişem, pentru aceea mă grăbesc a vă împărtăşi cunoştinţele de lipsă despre: leguraărit.«

. . Aci apoi începe a spune, cine şi cum e a să ocupa de flegumrăit, cum trebue să fie grădina de legumi şi în­cepând cu descrierea legumilor mai la fiecare spune ghicituri, prin ce devine deschrierea foarte plăcută ori cui. Aşa de pildă la ceapă începe: Leguma despre care voesc să vă vorbesc mai Intâiu las să mi-’o ghiciţi D voastră.

»Am o domnişoară Cu rochiţa roşioară Când Încep a o desbrăca Toţi încep a lăcrăma*.

Şi începe apoi deschrierea ei foarte amănunţit şi într’un stil tare plăcut, aşa că începând a ceti din zicere în zicere devii tdt mai curios a şti ce să spune despre leguma ce cete­şti. Căci la fie-care legumă afară de

modul de prăsire şi folosire ca nutre- mănt, spune şi folosirea ei ca leac contra diferitelor boale. D. e. la ceapă.- •Contra răguşelii să mâncăm; ceapă coaptă cu unt de lemn. Contra troacneî (răceîei) tăem ceapa roşie şi frecându o cu zăhar gaibin o stoarcem bine şi dia zeamă doblndită luăm. câte o linguriţă tot la 2 ceasuri. Contra căderii părului ungem piela capului cu leacul ce am. făcut, storcând prin o cârpă câteva cepe roşii sdrobite bine, până le iese mustul tot, pe care ’1 amestecăm cu puţin cognac.

Contra degerăturilor dela mâni şi picioare să pune ceapă rasă, care alină durerile şi vindecă rana. Ceapa crudă, mâncată înainte de culcare, e un bun mijloc pentru de a putea durmi în ca­şuri când n’avem somn; căci mustul ei linişteşte nervii, prin ce să dă apoi creerului odichna de lipsă. Coacerea bubelor, ori buboaelor să grăbeşte pu nănd pe ele ceapă coaptă ş. a.« Ase­menea să spune la fie care legumă.

Iată deci un mijloc de mult dorit de a-’şi avea fie care ţăran mijloace naturale sigure si puţin costisitoare spre vindecarea diferitelor boale .. Deci cartea dlui Maican afară că e grădinarul dibaciu ce te învaţă cum se prăseşti legumi bine desvoitate, frumoase şi să­nătoase e şi doctorul în fie-care casă; ba ea ţine şi locul unei dibace bucă­tărese prin sfaturile ce le dă pentru folosirea ca nutremănt a legumelor.

M’am apucat să spun minunata în­tocmire a lucrării dlui Maican, dar' nici pe departe nu pot să vă spun totul aşa precum a-’ţi afla cetindu o unul fieşte carele având la îndemână bro­şură aceasta, ce să estinde pe vre-o 100 pagine şi costă numai 12 cr. Cum ve* dem anume e făcut totul, ca să fie de ajutor popdrului nostru în această di­recţiune:

Şi dorind cum am mai spus în­aintarea poporului nostru spre tot ce e bine, nu pot din destul recomanda broşura aceasta a dlui Maican poporu­lui nostru, care prin sfaturile ei e me­nită a-’i aduce afară de un nutremfin- mânt sănătos şi venit bănesc, primindu o şi urmănd celor cuprinse în ea, cu aceea căldură cu care autorul ei o a dedicat poporului.

Lucrarea aceasta e unică în felul ei în această direcţiune prin cuprinde- derea a tot ce e lipsă a se şti despre fiecare legumă, atât la prăsirea cât şi la folosirea ei. Merită deci să şi-o pro­cure ori cine, fie domn, fie ţăran; căci ea face cinste aflându-se pe masa ori­cărui român, fiind scrisă anume pentru folosul tuturor.

Lăţirea ei în popor cu cât să va face mai mult şi mai curând, cu atât folosul va fi mai mare îmbrăţişând şi poporul nostru acest folositor ram eco­nomic.

Greşesc toţi cei ce nu să vor grăbi a-'şi procura această instructivă carte; ear* pe cei-ce 'şi-o vor procura îi asi­gur că nu vor avea cuvinte de a mul­ţumi şi lăuda pe bravul ei autor, care merită să fie învăţătorul poporului; căci cu adevărat, ca un învăţător luminat vorbeşte îndreptând poporul pe căi bane.

— Să-’l sprijinim cu toţii şi-l vot» încuragia a ne mai da şi alte aseme­nea instructive lucrări.

Cârtea aci amintită a apărut tn editura librăriei »Ciurcu« Braşov, de unde e de-a să procura însoţinda-se dintr'o comună mai mulţi la un loc.. - - ____■■; m p.

Un iubileu.îa 26 Februarie a. c. s’a serbat în Ba-

iasprie iubileul de 50 ani a iubitului nostra cantor-învăţător şi fostul preşedinte al Reu­niunei înv. Sătmar-Ugociane. Cu aceasta oca­siune s’a celebrat şi botezul nou-născutului fiiu al susnuraitului învăţător, dimpreună cut cu iubileul de 82 ani a învăţătoriei sale, pline de roadă.

- Adunându-ne la casa ospitalâ a iubllan- tului la iniţiativa dlui Dr. Vasile Lucaciu s'a chiemat fotograful din loc, şi s’au făcut două fotografii, anume în una s’a fotografat familia, iubilantului, adecă bătrânul lui tată în hainele sale de plugar cu fii săi cei trei şi doamneJe lor, adecă Nicolae, preot, Ioan, veterinar şi iubilantul Atanasiu cu familiile lor. După acea­sta s’au făcut a doua fotografie în care s’au luat oaspeţii, dimpreună şi familia sărbăto­ritului.

După aceasta s’a făcut botezarea noului născut, care act 'l-a îndeplinit iubitul nostru protopop Avram Breban. Nănaşi Ia botez a fost părintele Dr. Lucaciu, dându-se micuţu­lui numele de Vasile, Andreiu şi Aureliu.

Terminându-se actul botezului ne-am aşezat la un banchet, cam la vre-o 50 per­soane, dintre cari amintescjpe domnul.Dr. Lu­caciu cu toată familia ca nănaşi. Dl Breban protopop, părintele Şurani, părintele Demian, părintele St. Cherecheş, părintele Şandru Pop, dl Ioan Filip ca nănaşul iubilantului, părintele N. Lupan, Ioan Lupan, veterinar, toţi cu fa­miliile lor, apoi părintele din Recea şi teolo­gul Simeon Lupan şi un şir frumos de d-şoare-

Toaste au ţinut dl protopop pentru nou botezatul şi părinţii lui. Părintele Lucaciu pentru iubilantul înşirând vredniciile lui, de dascăl adevărat român. Au mai vorbit apo» Nicolae Lupan pentru nănaşi. P. Demian pen­tru preotul botezător. Iubilantul gentru oas­peţi. Şandru Pop, preotul, pentru gasda casei ca cel mai ietim amic etc.

î> e l» teatx-îx.Sâmbătă seara sa dat piesa »Der Fech-

ter von Ravenna* de Halm, în beneficiul cu­noscutei şi simpaticei actriţe, Ida GUnther. Ro­lul principal ’l-a avut beneficianta, predând pe Thusnelda. Ea, împreună cu Karl Gttn- ther, care a representat pe Thumelius, au fost viu aplaudată de publicul număros; tot aşa bine a jucat Karl Kunst pe Caligula. Benefi cianta a căpătat flori şi o mulţime de cadouri.

Duminecă seara s’a repetat opereta »Der lustige Krieg*.

. Luni seara sa predat comedia admira­bilă: »In Vertretung<.

Marţi s’a dat vechea, dar’ atât plăcuta şi populara operettă >Die Fledermaus», de mă- estru Strauss. Rolele principale, predate d e Zinzenhofer, Stehl, Selhofer şi Zell, au fost toate bine jucate

Miercuri seara s’a dat un poutpourî de comedii într’un act.

Joi seara s’a dat în beneficiul secretaru­lui şi cassarului de teatru comedia, »Die Jour- nalisten*.

____ Stf.

Nr . § PO-âIA P O P O R U L U I Pag. 103

PARTEA ECOllllMIClIstoiia cartofilor.

(Unnare şi fine.)

In Francia mai ântâiu au ajuns «cartofii la Paris în anul 1616 şi au fost caltivaţi ca ceva raritate în grădina re­gească. După foametea cea mare din anul 1785, Academia franceză de ştiinţă s’a vezut îndemnată a publica un pre­miu de cuprinsul următor; »Cari plante cultivate ar fi mai acomodate de-a în­locui cerealele sau bucatele» ? Premiul H-a câştigat spiţerui (apotecarul) Par- «nenţia, care a recomandat cultura car­tofilor, obţinând spre scopul acesta dela ffcgele Ludovic al XIV şi un teritor de 50 jugăre catastrale de pământ. Dar' mai nime nu s’a interesat de nouăle fructe. Atunci s'au pus mai multe ta­ble împrejurul locului cultivat cu car­tofi, cu inscripţiunea: *Nime sg nu în- drăsnească a sg atinge de fructele car­tofilor*. Trecgtorii, cari ceteau în- scripţiunea aceasta, au început a se fu­rişa la ei şi în decurs de câteva nopţi, toţi cartofii au fast furaţi din pământ, bi modul acesta cultura lor s'a lăţit curând în ţeara întreagă.

In Italia cartofii au fost cultivaţi mai ântâiu pe la anul 1625, în Tos «Bana de cătră nişte călugări cârmei iţi, «iar’ poporul nu s'a prea însufleţit de cultura lor, până după foametea cea mare din anul 1817. Chiar şi acum eyitura cartofilor să reduce mai cu seamă pentru vânzare.

In ţările nemţeşti, cartofii au fost importaţi la anul 1587 de cătră medi­cul Scholtz din Breslau, care a trimis apoi câteva esemplare şi directorului grădinei împărăteşti Closius din Viena. Tot pe timpul acela au fost importaţi şi în Elveţia unde Bauchm, medic şi botanic renumit ’i-a studiat şi descris mai de aproape, dându le şi numele bo tanic de »Solanum tuberosum®.

Dar* nici în ţările nemţeşti, cultura cartofilor nu s’a prea lăţit până după ibametea cea mare din anul 1771, în «eare numai In Boemia au murit la vre o 2 0 0 de mii de locuitori de foame, după •

— Foiţa glumeaţă a » F o ii P o p o ru lu i* . —

Scoverzile Ţiganului.— Anccdotă. —

S’o întâlnit popa ’ntro seară C’un ţigan de col’ din sat,Şi glumeţ, ca tot Românul Pe Ţigan ’l-a întrebat:

„Mgi Nieulo, spune-’mi mie Dar' sS-’mi spui adevărat,Şi sg nu-’mi spui vre-o minciună Că minciuna e păcat,

* Ce-ai mâncat azi dimineaţă Şi Ia ameaz ce-ai mâncat4*?— Scoverzioare, alduite Şi găluşte cu păsat.

— .„Bine-’ţi; mere, mfii Ţigane De trăeşti aşa de bine,

care foamete stăpânirea s’a văzut con- strînsâ şi aci de-a lua cele mai aspre măsuri pentru importul şi cultura lor, punând anumiţi ostaşi, casă suprave­gheze pe locuitor la cultura acelora.

La noi în Austro Ungaria, cartofii au început a fi cultivaţi cam de pe la anul 1530, dar’ într'o măsură foarte neîn­semnată. Urmând după-aceea mai mulţi ani neroditori, împărăteasa Maria Te­rezia a dat ccle mai aspre porunci pen­tru cultura lor, împărţind chiar pe ni­mic locuitorilor pe cele mai multe lo« ouri cartofii de lipsă pentru sămânat.

Intâanplându se şi pe la noi foa­metea cea mare din anii 1815 -1 8 1 7 , Transilvania şi Ungaria au suferit ne­spus de mult în urma aceleia, aşa îm­păratul Francisc s'a văzut şi el constrîns a da cele mai aspre porunci prin co- mandele militare, pentru cultura carto­filor şi a porumbului (cucuruzului) care încă numai atunci a inceput a fi cul­tiva mai cu deadinsul, împărţind eară pe cele mai multe locuri pe nimic sg mânţa de lipsă.

O parte a diregetorilor politici, cari erau mai cu seamă de prin ţările nem­ţeşti, aveau oare-cari cunoştinţe prac­tice despre cultura acelor bucate, erau însărc naţi înad ns să povăţuească pe lo'uitorii ţărani la cui tura acelora. In cercările lor binevoitoare însă nu prea erau băgate în seamă, ci pe unele lo­curi ţăranii, le strigau în batjocură: »Neamţ, Neamţ, cotrogeanţ:« (Cartofei Pflanzer), cari cuvinte să mai pot auzi până astăzi pe câte un loc la adresa străinilor, cari să încearcă a-’t povăţui şi îndemna la vre-un lucru nou.

~ La noi în Ungaria ’şi au câştigat mari merite pentru cultura cartofilor palatinul Francisc Ve^selănyi şi contele Iosif Telt ky. Acest dm urmă a dat în decursul unui singur an cartofi de pră silă în sumă de 500 flonni şi alţi o miie de florini a împărţit apoi ca premii înţre plugari’, cari au avut rodurile cele mai îmbelşugate.

Pe unde pământul nu a prea fost princios culturei cartofilor, fiindcă ei iubesc mai cu seamă pământul năsipos- petros şi locul întreg din ţelinele mai ridicate, pe acolo areia nici până astăzi

De faci şi mâne vre-o douS Ea-’n cheamă-m8 şi pe mine!i.

— „Te-aş chiema7 sfânt părinţele Dar’ mi frică de pScat,Câ-’i vedea oaia cu borşu 'Şi-'i gâci, că ce-am m âncat!

Teodor A Bogdan, înv. în Bistriţa.

Blestămnl de mamă.în vremile de demult, când oamenii erau

ş mai uşor crezetori, ca în zilele noastre, mer­geau dela şcoală spre casă trei dieci, sau cum sS .zice azi, studenţi. Sâ vede, că şi pe atunci

■ ca şi azi, studenţii erau subţiri la pungă, dar’ apoi diecii noştri erau lipiţi pământului, incât

fi căutat o săptămână întreagă prin pun- ; gile lor şi n’ai fi aflat o leţcae.i Cum mergeau ei pe drum înainte, eatăi c& văd la marginea drumului un Wran român, ; durmind somnul drepţilor, la umbra unei sălci,i ear’ de salcă era legat calul Românului nostru,

nu au prins rădăcini aşa adânci; pe unde însg pământul a fost mai priincies culturei lor, cum e de pildă pe la noi în ţeara Oltului, partea despre miază­noapte a Ungariei locuită de Slovaci apoi Germania de mează noapte şi Ir­landa, ei s£ cultivă într’o măsură foarte însemnată şi constituesc nutremântul de căpetenie al locuitorilor, aşa încât întâmplându-3e în vre-un an ca, să nu să facă, locuitorii din acelea părţii stau să piară de foame.

Cele mai bogate roduri de cartofi le are Germania, care în tot anul scoate din pământ la 400 milioane hectolitre, după-care urmează Francia cu 120 mi­lioane hectolitre, apoi Austro Ungaria cu 100 milioane hectolitre, Anglia cu 95 milioane hectolitre, Belgia cu 30 milioane hectolitre, Spania cu 20 mîL hectolitre, Svedia cu 15 milioane hec. Portugalia cu 5 milioane hectolitre, ear’ Statele Unite din Airerica scot şi ele la 100 milioane hectolitre de cartofii din pământ

Despre celelalte state europene şi americane în parte lipsesc datele sta­tistice cu privire la cultura şi produc- ţiunea cartofilor, dar1 este constatat, câ astăzi nu se mai află petec de pământ, pe unde sg nu fie cunoscută cultura lor. '

Despre roadele de cartofi şi nu­trirea oamenilor şi a animalelor cu ace­lea s’a esprimat un botanic vestit cu următoarele cuvinte însemnate: »Car* tofi sânt un dar al lui Dzeu, cel mai plăcut nutremânt al bogatului şi pânea de toate zilele a săracului* I

Ioan G*erge*»>t

Soia sau fasolea japoneză.(Unnare fi fine.)

Pusul, sau sămănatul soîei este acelaş cu al fasolei noastre grase cu par; se fac,adecă cuiburi la depărtare de un paş normal, în care punem 3 — 4 boane, pe cari le acoperim cu pământ mărunt în grosime de 3 —5 centimetri.

Cultivarea ei în timpul vegeta- ţiunei e ca a fasolei; se sapă de 2— 3 ori după trebuinţă. Când începe as aruncă viţe sau vregi, îi punem pari,

cu frâu în cap şi înşelat. 88 vede, câ Ro­mânul era căîetor şi obosit de drum ’şi-a plecat capul la odihnă şi a adormit dus.

Unul dintre dieci, cel mai drăcos,N cam zări pe Român, grăi cătră soţii sei: ;

— Mfii, vreţi s8 aveţi bani?---- Auzi întrebare, cum se nu vrem.— Atunci ascultaţi de mine şi faceţi ce

zic eu.Cu aceasta el deşelă ealuî, şi lua şeaua

în spate, apoi scoase frâul dela eal ’şi-T puse în cap, rămânând legat de saleă în locul calului.

— Acum, zise el mai departe, voi ple­caţi îndată de aci eu calul ’şi-’l vindeţi cura îl veţi putea; cu Românul isprăvesc eu, dar' din bani sfi-’mi faceţi şi mie parte. •

Cei doi studenţi plecară.într’un târziu sS deşteptă, Românul şi Ră­

rind pe diac cu frâul în cap şi cu şeaua £n spinare, să frecă la ochi, crezând, că nu vede bine, apoi începii a-’şi face la cruci şi era p’ael s$ o taie la fugă, dacă nu-’l agrăia dia­cul ou graiu omenesc.;

Pag. 104 FOA IA P O P O R U L U I Nr. 9

dacă o cultivăm însă printre cucuruz sau mâlaiu, unde încă se poate cultiva cu deplin succes, îşi află ea un fir de cucuruz se să acheţe.

Până când pâstâile Soiei sânt crude şi nu ’i au crescut boanele se poate mânca şi ca păstaie, ca fasolea cea grasă, după-ce Insă îi cresc boa* «ele, păstaia să întăreşte şî nu mai e o mâncare plăcută, ca şi fasoloa după- ce s ?a îmbătrânit.

Altcum valoarea ei nutritoare constă sau se află în boane, nu în păstăi, pentru aceea ea foarte puţin să folo­seşte în bucătărie ca fasole verde, ci se iasă să se coacă.

Sămnui, de pe care să cunoaşte câ ea e coaptă şi prin urmare să poate începe recoltarea sau culegerea ei, e acela, că atât păstăile (tecile), cât şi frunzele sftnt gal bine, ceea-ce se în­tâmplă prin luna August.

Păstăile îngălbinite să culeg şi aşează într’un loc sbicit, bună oară în podul casei, sau într’un grânar, unde rămân până de cătră toamnă, în care timp să vscă de ajuns pentru a se putea îmblâti, ca şi fasolea.

Din cele espuse până aci să vede câ Soia e plantă sau leguminoasă, care merită o deosebită atenţiune din partea grădinarilor şi economilor, încât cere puţin şi dă foarte mult.

Unii cunoscători ai ei întru atâta sânt de încântaţi de resultatele obţinute ca cultivarea şi întrebuinţarea ei, şi atâta sânt de siguri despre marele fo­los, ce-'l va aduce mai ales săteanului, încât cutează a afirma, că »ea cu timpul va înlocui vaca cu lapte«.

Dacă aceasta afirmare a lor s’ar împlini, atunci Soia ar fi una din cele mai mari bunătăţi cereşti pentru ome- nime şi mai ales pentru săracii, cari nu pot să ’şi ţină barăm o vacă cu lapte.

Considerând însă conţinutul ei abundant în albumin şi grăsime, noi încă legăm mare speranţă de serviciul, ce-’l va aduce aceasta plantă săteanului, mai ales atunci, când el pe lângă cultura ei îşi va însuşi şi arta de a o şti pregăti în bucătărie în toate chipurile,In câte se poate pregăti.

In acest cas Soia va oferi ţăra­nului nostru o hrană c u mult mai ef- tină şi mai corespunzătoare muncei lui grele de vară, purtată cu borş, lo­bodă, mămăligă şi foi de ceapă, şi prin irmare îi va spori şi oţeli şi forţele spre muncă, abţinând resuitate în» treite şi împătrate ca până acuma

Pentru demonstrarea şi probarea celor zise l’as £ă urmeze aci după re­vista »Câmpul« Nr. 7— 1904- alimen­tele sau preparatele nutritoare, ce ja­ponezii şi chinezii pregătesc din Daizu sau Soia lor.

»Din Soia se obţine prin presare (tescuire) uleiu«.

Despre însemnătatea uleiului în bucătărie, dar’ mai ales în bucătăria săteanului în posturi nu lungesc vorba, căci toţi o cunoaştem.

»în Japonia şi China se prepară din acess'ta fasole un f e l de brânză. Se pot prepara din ea mâncări gu­stoase, de pildă: ciorbă (zamă) la fel cu cea din fasolea şi mazărea noastră*.

»Din Soia amestecată cu orez şi cartofi mai prepară japonezii un fel de mămăligă guştoasă şi hrănitoare».

„Mai mult se întrebuinţează Soia în acestea ţări pentru a pregăti un fel de sos, având un gust particular, foarte plăcut numit: Soia (Dela acesta poate că ’şi-a luat şi planta nurnele). Acest sos constitue pentru japonezi un nu- tremânt important, care se adaugă garnisează cum zicem noi) aproape la toate bucatele, ba chiar înlocueşte car­nea. Acest sos se pregăteşte în Ja­ponia anual în cantităţi de 540 — 720 milioane litri. Este un lichid cu miros plăcut, reamintind pe acel al unor dre­suri (miroase, aroame) şi pe acel al fripturilor de carne, cari conţin apro­ximativ : 6 la sută materii azotoase (albuminoase, peptone,) 3.80 la sută zăhar, 20 la sută cenuşe, în cari se găseşte 15 la sută sare de bucătărie».

Pregătirea acestui sos ciudat şi unic în felul său se face prin dospirea şi fermentaţi unea fasolei (Soiei), tratate cu apă sărată, care fermentaţiune este activată pe de o parte prin fermenţii însăşi şi ai Soiei, ear’ pe de alta, prin micro organismele, ce se produc în

— Bădieă — zise acesta în glas jalnic— s€ nu te aparii, căjeu nu sunt Necuratul, ci un biet nenorocit. Ascultă numai şi vei vedea.

Am fost diac, cum mă vezi acum, dar’ am fost rău eu părinţii, şi 'i-am bajocorit şi îmtut şi mama de năcaz a ţinut post pe mine şi m’a blăstămat amar. Şi blăstămul de mamă s’a prins, aşa câ D-zeu din pedeapsă m’a făcut cal. Zece ani am fost cal şi acum în ceasul acesta, sub salca asta s’a împlinit sorocul şi eu 'mi-am căpetat earăşi chipul de om, de diac, cum am fost şi cum mă vezi.

Acum d-ta, bade, poţi face ce vrei eu mine, căci sânt al d-tale, m’ai cumpărat din târg, mă poţi bate, mă poţi prinde în ham...

— Ba ferească D-zeu, grăi Românul, care ascultase vorbele diacului cu gura căscată, ferească D-zeu s€-’ţi fac eu ceva rSu d-tale, om cu carte cum eşti. Dacă aşa a fost să âe, du-te în mila Domnului, numai te sfătuiesc ca de aci înainte s£ ai purtare mai bună cu părinţii, dacâ-'ţi mai trăesc!

Cu aceste desoinzendu-’i şeaua şi luendu-1 frâul din cap, îi dâdii drumul, ba încă, cum

e Românul milos faţă de cei nenorociţi, îl milui cu câţiva potori.

Trecii cam un an la mijloc. Românul nostru să duse la un terg de ţearâ şi umblând prin tergul de cai, îşi zări calul seu, pe care îl duseseră şi vendusera diecii. El sS depărta în pripă de acolo, cum fuge omul de o ne­norocire, şi facendu-’şi cruce, zise în gândul seu:

— Doamne, păcatele mele! Săracul diac, s§ vede că earăş a păcătuit şi earăşi ’l-a ajuns blăstămul de mamă, că D-zeu ’l-a ftcut de nou cal... Silvestru Meldavan

M^puiiţişuri,Judecata cuminte* Intr’un mic

orăşel este vorba să se zidească un teatru. în şedinţa consiliului comunal să naşte o mare disenţie asupra chestiunei, câte persoane are să cuprindă noul templu al Thaliei. Unuf dintre membrii comunali face produnerea ca în spaţiul teatrului să încapă 500 persoane. Alt membru însă este de părere, că ar fi suficient şi tra spaţin pentru 300 persoane. Atunci un al treilea cere cuvântul şi zice: »Eu, domnilor, sunt

timpul fermentanţiunei. Fermentaţiuneai şi In consecuenţă şi sosul dela 8 lurfi până Ia 5 ani ’se poate asemăna c a conserva, (ce se obicinueşte în armată^ Cele mai bune sosuri, sftnt acelea, cari se produc prin o fermentaţiune mai îndelungată, adecă de mai mulţi ani«.

Avem înaintea noastră un aliment nutritor de cea mai mare importanţă* cu care s’au hrănit şi oţelit mii de ani vitejii dela Port Arthur, cari au băgat fiori de moarte în puternica Rusie. Oare noi, cari încă avem visuri mo­ştenite dela strămoşi în ambiţiunea de-a înmulţi şi întări neamul nostru asecu- rându-’i dăinuire vecînică, să nu ne folosim de toate mijloacele, ce ni-le ofere ştiinţa şi esperienţă altor popoarâ„ cari duc la acel scop şi prin urmare şi de acest mijloc de traiu, lesne şi folositor pe lângă o osteneală aşa <ie bagatelă/ Să nu-’i facem loc barăm, în un colţ al micei noastre grădini ori bucăţele de pământ, când el ne răs­plăteşte atât de îmbelşugat? Eu cred* că da!

Dacă nu toţi deodată, cel puţin fii cei mai cu pricepere ai neamului nostru, să facem probe, şi la cas de reuşită, să-’l îmbrăţeşeze toţi, şi să se folosească de el, căci bunul Dumnezeu animalele şi plantele de pe pământ pentru noi şi folosul nostru Ie-a creat.

>Foaia şcol«, N Pop.

Gât trebuie se doarmă un co p il?»In >Foaia şcolastică* cu titlul de mai sa»

aflăm următorul articolaş instructiv:Somnul are mare influenţă asupra des-

voltării copilului. Un consiliu medical a con­statat, că opfii, cari nu dorm de ajuns cu 25»/». stlnt mai espuşi morburilor, decât ceialalfi.

Pentru aceea, părinţii şi crescătorii tre­bue să grijească, ca copiii să doarmă deajuns, şi somnul lor să fie lin, neconturbat; odaia de durmit să fie curată, bine aerisată. Căldura, prea mare nu-’i sănătoasă, conturbă pe copil în somn.

Copilul sănătos, daeă în chilie e linişte şi aer bun, adoarme de sine. Nu-’i bine se legănăm copilul, să-’l scuturăm în braţe şi aşa să-’l adurmim; de oare-ce acesta nicicând nur va durmi liniştit, sau aşteaptă să-’l legănări»

pentru un spaţiu de numai 250 persoane- Căck să vedeţi D-Voastră — cu cât vor încăpea», mai puţine persoane în teatru, cu atât să vor putea neferici mai puţini oameni când va arde? edifiiciul. Gândiţi-vă numai Ia Chicago!*

Socoteală ovreiască. — Jur- pâne, te rog dacă poţi să mă împrumuţi cix puţini bani, dar’ să nu iai camătă mare.

— Ai să-’mi dai 9 la sută pe lună.— Vai, ce va zice D-zeu?— D-zeu de sus -o să vadă 6 şi nu vai

zice nimic.

Cântec bătrânesc.Pe drumuţul Clujului

Merg Turcii Ca fluturii

Câte doi alăturea Cu penele asemenea Nicăiri nu s’abătură Până la Şandor acasă.»Da bun prânz, măi Şandore f— Bunu-’i, haidafi să-l prânzim»— Noi n’am venit si prânzim.

fir. 0 ■90 A l A "PO PORU LU I P«ff 105irmereu, sau va turnă, va sughiţă. Cu un cu-

nu va fi liniştit nici tn somn, prin ur- •3M«e. nu «e va putea recrea şi desvoltâ aşa ^dupâ-cum pretinde firea lui.

. Păcat de moarte fac părinţii aceia, cari •dau copiilor lor mac, sau vinars, pentru-ca

. Să doârmă mai curând. Macul sau vinarsul mai târziu Ji causează sgârciuri şi dureri de stomac, şi aşa copilul va fi mai neliniştit.

Copilul sănătos până e de 2—3 săptă- ' daâni,' daarme ziua întreagă. Dela 3 - 4 s£p- 's&mânl de câteva ori pe zi, cam câte */4 sau

oră, e treaz. De aci înainte doarme în intervale mai lungi, chiar şi când e de un

- sn şi atunci mai mult doarme, decât e treaz.Copilul de 4 ani trebuie să doarmă

=» 12 oare; cd de 7 ani = 11 oare; cel de § ani = 10 oare; dela 12— 14 ani = 9 —10

; ear’ dela 14— 21 ani trebuie să doarmă ore.Fiindcă somnul are o influenţă bine­

făcătoare asupra întregului «organism a co­pailor, pentru aceea înveţăforii noştri să deie sfaturi şi în această privinţă părinţilor.

f l e i i n . I u o e a .înveţătonlor ramăm uniţi din archi-

dîecesă.De lângă WurSş, Ianu*ric 1906.

în comitetul central s’a resolvat în şe- «dinţa din 3 Noemvrie anul trecut următoarele:

1. S’a desbătut şi stabilit textul ra­portului general despre activitatea reuniunei

■pe anul 1903/904 presentat de zelosul Petru ÎJngureanu prim-secretar, pe lângă următoa­rele observări:

a) Intre membrii reuniunei să se nu-■ artere, conform disposiţiunei statutelor, şi în-vgţătoarele d' la şcoala primară de fete, pre­dam şi conducătoarea asilului de copii din Siaj, îndatorindu-se presidentul despărţămân­tului Blaj, să încasseze taxele de m mbru şi dela numitele învăţătoare, respective condu­cătoare.

b) Toate observările referitoare la deci- siunî contrare statutelor aduse de despărţă- minte, să se elimineze din raport.

c) In consemnarea membrilor din des- părţeminte pe viitor parocbii, ca directori şco-

k -târî, să se inducă separat, ca publicul să poată controla pe cei cari lucrează pentru reuniune,

Decisiunile acestea aduse din partea co- «titetului central sânt foarte salutare, căci până

Noi am ver.it se peţimt Pe Ileana măritatuaţi?— O decând am măritat Are fecior de-’nsurat,Şi fată de măritat!Capu lui Şandor l’o tăiat,După Ileana au cotat,

Pe Ileană au aflat.De mâniţă o a luat,Pângă Murăş s’o luat.Turcilor păgânilor Lăsaţi-mă de mânuţă,Sfi-’mi şterg io sângele meu

Cu poala cămeşii Cu turiacul dsmli.»

De mânuţă o lăsat,In Murăş s’o aruncat Şi din graiu aşa o grăit:♦Decât dragă Turcilor Mai bin* smoală pietrilor,Tulbureala apelor Şl mâncare peştilor*.

■ . rtÂSa-r-

acum a fost aşa zicând o negligenţă din par­tea despărţământului Blaj, că n’a primit în sînul seu pe învăţătoarele dala şcoala primară şi pe conducătoarea asilului de' copii, cari poate fâră voia lor erau eschise dintre mem­brii reuniunei şi cari cu inteligenţa lor mult vor putea promova interesele reuniunei.

Tot asemenea era de prisos, ca decisiu­nile contrare statutelor să fie trecute în ra­portul comitetului central. Dacă nu altul, cel puţin preşedintele unui despărţământ trebue să cunoască §§-ii statutelor şi să nu permită a-se lua decisiuni contrare acelora, cari în- tr’adevăr nu ne servea spre mare onoare, când în anii trecuţi cetiam în rapoartele comitetu­lui central, care conţinea decisiunile singura­tice ale despărţămintelor, cumcă acelea sânt contrare statutelor; în viitor vom fi scutiţi de atari observări, căci este în interesul mersului normal, ca toti să ne ţinem de prescrisele sta­tutelor.

In urmă si decisiunea comitetului cen- itrai, ca numele parodiilor în consemnarea mem­brilor să fie induiş separat, este în interesul atât al parodiilor, cât şi al reuniunei, căci sânt de lăudat directorii şcolari cari din iubire cătră noi se înscriu membri ordinari ai reuniunei, fiind-că după statute ei nu sânt obligaţi la aceasta şi numai facultativ li-se permite, ca şi ei se poată participa la tcate beneficiile reuniunei, înscriin- du-se de membri ordinari. Avem mare in­teres, ca cât mai mulţi se fie induşi în con­semnarea membrilor ordinari, fiind-că prin taxele lor să augmentează în mare măsură fondul reuniunei, ear’ de altă parte partiri- pând parochii la adunările noastre de des­părţământ, vom putea mult învăţa dela dis- cuţiunile lor atât teoretice, cât şi practi e, căd după-ce parochii au obligăment împreunat cu oficiul lor de-a ţinea în şcoalele noastre po­porale catcchisaţii, sânt convins, cumcă şi ei vor ţinea cu şcolarii prelegeri practice-model din religiune, ca aşa şi noi învăţătorii mai puţin iniţiaţi în metoda predării se avem oca- siune a învăţa intuitiv, cum are să fie predat obie tul acesia precis în legile regnicolare. Pe lângă asta ne vor putea da din vasta lor es- perinţă şi poveţe economice, de care ducem aşa mare lipsă. Mureşanul.

S F A T U R I .Voiţi că sgrobind rufele se le daţi

un lustru tare frumos? ferbeţi odată pentru mai multe-ori până se topeşte bine 50 grami spermaretă, 50 grami gumi arab e şi 125 grami glicerin; ace­sta materse râc tă, păstraţi o în o sticlă bine astupată şi de câte ori sgrobiţi băgaţi la un litru apă cu pgrobeală 4-5 linguri din aceasta materie.

Ear’ de cumva sfinteţi sgârciţi scumpindu-vă la aşa ceva, apoi băgaţio bucată de stearin în apă cu scro- bealâ încălzmdu-o până să topeşte, sau să pune 1 litră apă cu scrobeală fer- binte 20 grami *boacs«.

Ulise, viteazul din Ithaca.Povestire istorică de S ilvestra M o ldovan .

(Urmare).

Sfîrşitul dragostei însă dintre Elena cea frumoasă şi Paris a fost, ca într o dalbă ziu­lică, eând Menelau avea lucruri grabnice eu tr e b i le împărăţiei sale, îndrăgostiţii s’au lua* de mână şi p’aci ţi-e drumul, nici nu s’au oprit până în crăiasca cetate a Troiei.

• Mare ruşine a fost aceasta pentru Me— nelau şi mare năcaz ’l-a cuprins. Chiar Paris &ă-'i fure nevasta, Paris, care a fost atât de bine primit şi găzduit boereşte în casa lui Mc— nelau, el să necinstească aceasta, casă. Lucrul nu putea rămânea nerăsbunat. De aceea Me­nelau trimise soli la toţi regii din Grecia ţ i la vitejii cu mari nume, rugându-’i să-'i steic în ajutor pentru a pedepsi pe cutezătorul fiw al lui Priam şi pe Troieni.

Solii s’au întors în Sparta cu bună ispravă- Toţi regii s'au arătat gata a lua armele îm­potriva Troienilor, căei unii erau înrudiţi ca Menelau, alţii îi erau prietini, şi bajocura, c e a făcut-o Paris cu Menelau îi privea şi| pe eL Grecii cu toate că erau înrudiri cu Troienii,, au fost aplicaţi a merge asupra lor, căci de mai multe-ori avuseseră cu ei certe şi hărţoeli şi acum voiau să-’şi trage odată socoteala e*e ei. Ca, bagseamă vrajba între oameni îşi are sălaşul şi adese-ori neamurile să duşmănese- mai rău şi umblă să-'şi strice unul altuia.

Aşa s’a întâmplat, dragii mei şi ai lui D-zeu, că din întreagă Grecia s’au adunat îm portul Âulis (în Beoţia) la o sută de mii de luptători, floarea ţărilor greceşti, între cari vi­teji mari şi vestiţi. Astfel era afară de Me­nelau, Agamemnon, frate cu Menelau, rege în Micene. El era cel mai puternic dintre top regii adunaţi şi de aceea a şi fost ales de co­mandant. Altul a fost Achile, care stătea îb fruntea neamului Mirmidonilor şi Elenilor diiţ Tesalia. El era cel mai frumos şi mai viteass, dintre toţi şi era serbătorit de întreaga oaste;» Apoi mai era Odiseu sau Ulise, rege în ostro­vul Ithaca, care pe lângă vitejie şi curagiu3 mai era viclean, ca vulpea, dar’ şi înţe­lept, aşa că sfatul lui cumpănea mult şi mulg a folosit Grecilor eu planurile şi poveţele sale. Urmau apoi în şir alţi viteji, cum era Patrocluv prietinul cel mai bun al lui Achile, Nestor* rege în Pilos, cel mai bătrân şi mai înţelept între Greci, de aceea să şi bucura de vază şi cinste mare, JDiomede, earăşi mare viteaz, do® fruntaşi cu numele A i ax şi alţii.

In portul dela Aulis stăteau gata pest©o mie de corăbii, cu cari erau se treacă marea oştenii. Dar’ pleacă dacă poţii Marea era des tot liniştită şi nici cel mai mic ventuleţ na adiea, aşa că corăbiile stăteau în port ca pi­ronite. Aşa aşteptară Grecii mai multă vreme, până-ce să ştii pricina aeeştui lucru. S’a în­tâmplat adecă, că Agamemnon, comandantulj a săgetat în Aulis o căprioară, închinată Dia— nei, care era zeiţa vânatului. Diana, mănioasS - pentru aceasta, a oprit venturile. Grecii acuns nu ştiau ce să înceapă. Atunci prorocul oastei a spus, că zeiţa Diana numai aşa poate fi îm­păcată, dacă Agamemnon va jertfi pe altarul ei pe propria sa fică, Infigenia. Greu lucra pentru un părinte, dar’ Agamemnon s’a supus acestei dureroase pedepse. Când era însă sS j unghie pe Ifigenia, zeiţei ’i-se făcu milă de mândra fecioară şi învălmdu-o într’un noc negru, a ridicat-o în văsduh şi a dus-o în @ ţeară depărtată unde s’a făcut slujitoare lat altarul zeiţei. îndată-ce s’a petrecut aceasta, s’au pornit ca din senin venturile priineioase şi cei o sută de mii de oşteni au plecat voioşi în calea lor. Ei au trecut cu corăbiile pe la ostrovul Lemnos şi nu peste mult au pus pi­ciorul pe pământul Asiei-mici şi au tâbârîg pe plaiurile Troiei.

Şi oum căpeteniile şi feciorii erau vol­nici şi doritori de lupte şi de fapte vitejeşti, au gândit, că în curând vor potopi cetate» Troiei şi să vor întoarce acasă biruitori. Dar* în cartea sorţii altcum a fost scris.

(Va m m )

Ştiri, econ., comerc., jurîd., industr.Mătăsăritul la noi. Zilele aceste a

apărat o broşură de Geleri; asupra mâtăsă- «tului Ia noi, începând de acum 25 de ani. Din broşură scoatem următoarele date: In întreaga Ungarfe cu mătăsăritul să ocupă 112.679 familii, în 2813 comune. Producţia de gogoşi a fost în 1879 de 2507 chilo, în 1904 de 1,633.452 chilo. Cei-ce s’au ocupat cu mătăsăritul au avut câştig în 1879 de 5400 cor. ear’ în 1904 de 4,509.905 cor.

Pag. 106

Boada orezului în India va fi anul acesta mai puţină, ca în anul trecut. Causa >aste în unele părţi s< ceta, dar' în alte părţi a stricat urezului chiar ploile tropice.

, A T I S U B L .B ib lio te c a „Foii P o p o ru lu i8.

JDm Biblioteca »Foii Poporului* , re dactată anume pentru ţeranul româtf, cu cuprins variat şi interesant ş i cn preţ foarte ieftin, au apărut până acum4 broşuri, anume /

N r. i y>Nichita Balica« povestire ; istorică de Silvestru Moldovan.

— N r 2 »Doine şi strigături, de N ic. Regman.

N r. 3 Poveşti: » Găsitul* »Punga €u noroc« etc.

N r. 4 »Pomăritul«, sfaturi in formă de dialog, de Iustin Sohorca. înv.

Fiecare nr. costă 20 bani; toţi 4 nrii 80 bani şi 10 bani porto (45 cr.)

Bibtioteca se continuă. N r. 5 şi 6 iint în pregătire.

*UuslTîsţflini. Avisâm onoratele

redacţiuni ale ziarelor noastre, că di- şeurile ilustraţiilor ce apar în »Foaia Poporului« simt proprietatea noastră şi îndată dupa apariţie le vindem cu un preţ foarte ieftin. Cei interesaţi se bi- nevoiească a se adresa la redacţie.

*' P en tra abonaţii noştri din

America. Iubiţii noştri abonaţi din America, pentru a încunjura ori-ce con fusie, sunt rugaţi a trimite banii de abonament sau ori ce alţi bani, d. e. pentru comande de cărţi etc. în plic (cu- s-terţă), adresată de a dreptul redacţiei *Foii Poporului«. Pe plic se arată că scrisoarea cuprinde bani ş i câţi?. şi în scrisoare s i scrie adresa ş i comanda, in chipul acesta putem s i îndeplinim numai decât comanda. Modul de a tri­mite banii prin mijlocirea bancarilor şi. băncilor, dă prilej la multe confusii, la cari noi nu suntem de vină. Rugăm deci pe iubiţii noştri compatrioţi din Ame­rica, a da ascultare acestei rugări a noastre, în interesul lor propriu.

Oare de seamă şi mulţumită publică.D in Scoreln.

Pentru repararea fundamentală a bise- ricei gr.-cat., şi ridicarea unui turn nou pe lângă aceea, a mai colectat locuitorul de aici, emigrat în America: Ioan Georve Vulcu; sumele . următoare dela credincioşi de ai no­ştri, aflStori acolo:

Ioan G. Vulcu, Ioan I. Morarescu, Ioan• Halmâghi Petru P. Morarescu, câte 6 doL. George Halmâgyi, 11 dolari, Candid G; Hal* mâgyi. 12 doi. 30 cenţi; George N. Ciungu,5 dolari, Nicolae Cârţoroşan, 6 doi., Alex. Streza, Ioan M. Vulcu, câte 5 dolari, Ioan G. Ciungu, Ioan Linu, câte 2 doi., Vasile Arde­lean, 4 doi., Ioan S. Orzea, 1 doi, Ioan I. Streza, 4 doi. Ioan Ilie Hampu, 2 doi. 60 cenţi; George Vistean, George N. Streza, câte 1 doi., Ioan Funar Morarescu, 3 doi., Toma I. Morarescu, 2 doi., T®ma Muscan, 3 dolari» Dionisie D. Marcu, 2 doi., Ioan I. Hampu* Samoilă Oancea, câte 1 doi., loau Oancea, 1 doi., 50 cenţi; Ioan Marca Gavrilă, 2 dolari, toţi din Scoreiu. Ioan Cemicu, 50 cenţi» George Cemicu, Nicolae Cemicu, câte 25 eenţi; Domeţiu Cloajă, 1 doi., Nicolae Blen- dea, 20 cenţi; Pavel N. Halmagyi, 10 cenţi! Nicolae Grovu, 20 cenţi; George Canduletiu 10 cenţi Petru Grovu, George N. Grovu. câte 20 cenţi; Georg® Grovu, 10 cenţi; Nic. Trend. Budacu, Geoige Blendea, Constandin Budacu,' George Pilu Budacu, Ioan Grosu, Nicolae Grovu, toţi din Cârţişoara fiecare câte 25 cenţi; Nicolae Pastea, Nicolae Mo- sariu, Sărata câte 25 cenţi; Gedeon Morariu, Andreiu Halmăgyi, Arpaşul-sup., câte 25 cenţi; Vasile Vasu, George Vasu, Nicolae N. Mania, câte 25 cenţi; George N. Raţiu, 10 cenţi; Octavian Pavel, Irimie Vasu, Vasile Măgurean, George T. Vasu, Filimon Bârsan, Nicolae Cucu, câte 25 cenţi; Moise V. Bog­dan, George Raţiu, câte 50 cenţi; Nicolae Horabal, 25 ccnţi; toţi din Arpaşul-inferior; Simion Magda, 20 cenţi; Nicolae Bucureasă,30 cenţi; Andreiu Freciu, 20 cenţi: Petru Beca, 50 cenţi; Ana Baiu, 10 cenţi, toţi din Noul-român; Ioan Popimoise, Ioan Radoiu, din Colun, câte 25 cenţi, Ioan .Buca, Ră­şinar, 20 cenţi; Iosif Pinciu, Răşinar, 25 cenţi; George I. Vasu, Eustichie Vasu, Ioan Pavel, câte 25 cenţi; Mateiu Lupu Dobrin, 20 cerţi, toţi din Arpaşul-inferior, Nicolae Dobrotă, ComXţel, 50 cenţi; Petru Ilina, Cor­niţei 25 cenţ i ; George Stănuleţ, 25 cenţi; Ioan Nerurţu, Alexandru Toma, câte 50 cenţi; Alexandru Bandit, 24 cenţi, foţi din Găinar; Ioan Ditia, Achim lachiu, câte 10 cenţi; George Ştefan, 25 cenţi; Ioan Jachiu, George Diţia, câte 20 cenţi; Achim Lupu,10 cenţi; Ioan Gligor, 25 cenţi; Zacharie Butea, 10 cenţi; toţi din Feleac; Nicolae Drăguşian, Dionisie Draguşian, Teodosie Nan> câte 25 cenţi, din Ucea-sup., Sofron Ganeaj Pojorta 50 cenţi; Iosif Candea, Racoviţa, 50 cenţi; Ilie Stanciu, Vistea-inf., 25 cenţi; Ioan Muşiaţ, Ana Muşaţ, Ioan „Ştefan, George Şiuteu, George Muşiat, câte 25 cenţi; toţi din Sâmbăta-superioară. , (Va urma.)

FOAIA P O P O R U & t n

C r o n i c ă .Espcsiţie militară. La 1908 sg vor

împlini 60 de ani de domnire a Maiestăţii Sale împăratului şi regelui nostru. Din acest prilej sfi va aranja în Viena o esposiţie mili­tară internaţională.-

❖îngropat da viu In Mostar (Herţe-

govina) despre un măestru, Stoian Kol- jevici, fiind bolnav greu, rudeniile au crezut că a murit şi ’l-a dus la groapă. Când gro- parn au aruncat păment pe sicriu, el a stri­gat, că-1 îngroapa de viu. Groparii speriaţi, în Isc se-1, scoată din sîcriu, au fugit şi pe când a venit o comisie dela primărie, el în adevăr a fost mort, întors în o lăture în sicriu.

* '

Nr, r

A şaptea lună. Pământul are numafeo lună, dar’ sftnt stele mari, cari au mai multe; luni, ce le luminează nopţile. Aşa este d e, steaua numită Iupiter, aparţină toare sistemului soarelui nostru, care are 7 luni. Până acunj să ştia, că are numai 6, dar’ astronomul ea» - glez, Berince, a descoperit acum a 7-a Iun® a lui Iupiter. * î ■

Ciuma in India. Din Calcutta se seriei , că în India au murit până acum la 3 milioane^ de oameni de ciumă. Acum boala a mai în­cetat, dar’ totuşi să bolnăvesc pe săptămână; .câte 35 mii de oameni, din can partea ce», mai mare mor. -

Şarlâeh în Arad. Seminarul român din- Arad a fost închis săptămâna trecută, dit& pricina şarlachului, care bântuie între semi­narişti. Dintre cei bolnavi unul, Teodor Puş­caş a murit.

*Primar ucis. In comuna Nyujtod

Trei-scaune (Secuime) a lost omorît la o nuntă primarul comunei, Kovăcs Andriş, dar* făptuitorul nu e cunoscut. Să zice, că a fost omorît din răsbunare. *

Atentat. Din Jibot (1. Orăştie) se ve­steşte, că în potriva notarului Friedmann de acolo s’a făcut un fel de atentat, Duminecă dimineaţa. * Libertatea» descrie astfel întâm­plarea: Duminecă dimineaţa nu mult după ce s’a făcut foc în odaia, unde durmea no­tarul, s’a dat o detunătură puternică, în urma. căreia cuptorul s’a făcut tot zdrob, şi s’au sfărîmat toate ferestrile! Notarul însă, spre norocul său, fiind încă culcat în pat, a scăpat nevătămat. Lumea crede, că cint va ’i a pus în un lemn de foc ori o doză mare de prav de puşcă, ori dinamită. Şi când a ajuns focul la ea, a esplodat. De era preaproape, îi putea face mare rău. Cine este făptuitorul,, nu să stie.> *

Nenorocire. Din Biniş (comitatul Ca- raş-Severin) ni-să scrie: Oamenii din Diniş sunt toţi măestrii olari. Plecând în ziua de 22 Febr. c. feciorul Lepa Ştefan şi Dionisie Ţeran, amândoi în verstă de 26 ani şi Marcu Săminţă, cu carul lui Dionisie Ţăran, cu oale ca sfi le v£ndă şi mergând în comuna Furlug, au mai vândut ceva din oale şi apoi aw voit să meargă în comuna vecină Dezeşti. In ziua de 24 Febr. mergând pe lângă o vale şi topindu-se zăpada s’au pornit apele şi dru­mul fiind pe lângă apa aşa numită Pogăniri, au eşit apa în drum şi boii s’au spăriat de ghiaţă, ce venea pe apă şi ’i-au rc-stumat in apă. Fiind acolo un vfertej de apă, ’i-a luat apa şi Marcu Sămânţă a scăpat cu vieaţă dar’ în apă s’a răcit aşa, că acum este pe patul morţii, dar’ pe Lepa Ştefan şi pe Dio­nisie Ţgran, nici până în ziua dt azi nu ’i-au mai aflat, măcar că-’i caută n< încetat gen- darmii şi oamenii. După Lepa Ştefan aure- mas soţia cu un copil şi tatăl-sfiu şi după Dionisie Ţaran ear’ au rămas soţia cu un copil şi părinţii, toţi în mare jale. Lepa Ştefan era un cântăreţ şi corist foarte bun.

*Pentru biserica din Tăuni. Locuitorii

din Tăuni aflători in America au dat pentru procurarea unui potir cu toate aparţinătoarele de el suma de 130 cor. şi anume: Aritott Popa, 30 cor., Ioan Moldovan, Ioan Popa, Alexa Tamu, Ariton Mijea, fiecure câte cor. 28-75 bani, Ariton German, 10 cor. Tot spre acest scop au dat şi Dănilă Cârpatorea din Porceşti 10 cor., Ioan Galea, din Porceşti, S cor. Toma Căpâţînă, din Sebeşul-mare 5 cor. şi Ştefan Gaja, Gârbova, 5 cor. Cu suma de 180 cor. s’a procurat prin M. On. Domn Aurel C Domşa, redactorul dela »Unirea» un potir cu toate apertinenţile de toată frum- seţa; St. Doamnă preoteasă Maria Tril a cumpărat o cădelniţă cu 27 cor. Şi văduva Maria Şiurtea o faţă de masă cu 12 coroane, Pentru care faptă nobila li-se aduce mulţu­mită din partea curatoratului bisericesc şi D-zeu le răsplătească cu daruri le sale. Totodatâ subscrisul îmi ţiu de datorinţă a mulţumi M.On. Domn A. C. Domşa pentru serviciul pre* stat întru procurarea potirului şi a cădel- niţei, — Ioan Trif, paroch.

*

Nr. U

Logodnă. D-şoaraSusana P a t i n e a n dl Pe t ru Maeedon; tor. vestesc că sânt

logodiţi.

Cas da moarte. Subscrişîi oi inima ■■vlrâtrtă de dtirere,,aducem Ia cunoştinţă tuturor

fudeniilor şi cunoscuţilor, că iubitul nostru fiu ŞÎ frate Au r e l . Rus s u , candidat de advocat

~a răposat în Domnul Miercuri, în 1 Martie st, n. în urma unui morb greu şi îndelungat, Ih etate de 27 ani Rămăşiţele pământeşti ale iubitului răposat s'au depus spre verînică odihnă Vineri, în 3 Martie st. n. la orele 3

• d, a. din capela spitalului Uj-Szent-Jânos din Budapesta, în cimiterul »Farkasrăt« din Buda. "VSd- Iuliana Russu, mamă; Alexandra Russu,

■îtnv. în Streja; Valeria Russu, înv. în Pecîca, surori; Dr. Gheorghe Alexia, profesor, frate.

*Dăruiri. Dragostea şi alipirea de sfta

«biserică e una dintre însuşirile frumoase ca­racteristice ale poporului român şi aceasta Însuşire să manifestă cu deosebire prin dăru­

irile şi jertfele, ce poporul nostru le aduce la altarul sftei biserici.

In comuna noastră Săcel acest sentiment -ds jertfire să manifestă în mod tot mai îmbucurător, cu deosebire de vre-o câţiva ani

îîftcoace.în decursul anului 1904 s’au făcut ur­

mătoarele donaţiumi :Erezi răposatului Ioan Dancu şi anume:

Ioan Dancu, jun. Grigore Dancu, Nicolae Dancu, Nuţa căs. G. Macrea şi Elisabeta căs. Goşa, din averea moştenită dela fericitul lor părinte răposat in Basarabia, au dăruit bise- asi frumoasa sumă de 800 cor., care sumă s’a

-depus spre fructificare la banca din Sălişte.Afară de aceasta dl Grigore Dancu a

binevoit a pune subscrisului la dispoţie suma de 100 cor. din care s’a procurat o icoană de pânză a thmornaântări D-Iui (stulaer) în preţ de 45 cor. -•«n potir de argint de China aurit, disc şi stea fri valoare de 40 cor. un epitrafir în preţ de 12 coroane şi un dopoţel în preţ de 3

-coroane.Dl Ioan Dancu jun. şi soţia sa Elisabeta

binevoit a procura patru sfeşnice de lemn portative, frumos lucrate, în preţ de 40 cor. precum şi 4 stihare negre pentru copii în preţ

-•de 48 cor.Nicolae Popa Tănăsoiu a dăruit pe

sama bisericei o grădină în valoare de 200 coroane.

Pentru aceste frumoase daruri, subscrisul în numele credincioşilor din comuna Sărel •ană văd plăcut îndrumat a aduce şi pe calea aceasta cele mai sincere mulţămite marinimoşi- îo r donatori dorind, ca bunul D-zeu să le răsplătească cu belşug jertfele aduse sitei bi­serici, ear’ faptele lor să afle mulţi imitatori. Âr on F l u c u ş , preot gr.-ort.

*Mulţămită pubiioă. Societatea mese- I

riaşilor români a tălparilor şi cismarilor din opidul Haţeg a aranjat Ia 18 Februariu a. c. o> petrecere în favorul fondului său propriu cu care ocasiune am contribuit cu suprasolviri următorii domnii:

Pompeiu Pope seu 4 cor., George Nemeş #0 bani, Petru Timar 60 bani, Ioan Susman IO bani, Dr. Victor Bontes :u 8 cor. 80 ,bani, Horvath A. 80 bani, Marcu Zau 1 cor., Dr.Â. Straiţariu 3 cor. 80 bani, Nic. Vasii 2 cor., SŞarcu Todosie 80 bani, Dr. Leo Parosca3 cor. 60 bani, Virgil Popoviciu 80 bani, Ioan Doboiu 1 cor. 20 bani, Dr. Gavrilă Su- «iu 10 cor., Dr. Kâlgyesy 2 cor 60 bani, Iosif Alboni 80 bani. Almagyi E. 80 bani, Venitul petrecerei au fost 91 cor. 20 bani iar’ spesele 67 cor., Primească toţi marinimoşii

•contribuitori mulţămită noastră. Peutru socie­tatea meseriaşilor româui, T o d o r F o g ă r a ş preşedinte T o d o r D o b o i u , cassar.

*Nenorocire pe ealea ferată. Pe linia

ferată Orade-Vaşcău s’a întâmplat săptămâna trecută o nenorocire. Intre staţiunile Beiuş şi Sudrici a deraiat (sărit de pe şine) un tren db" marfă şi trei vagoane s’au sdrobit Paguba «ste 1600 cor. Linia ferată încă a fost stri­cată. Direcţiunea călei ferate a întrodus cer­c a r e ,

*

y o A i A - p o p o b u l o t

Advocat nou. Dl Dr. George E. Pătă- cean face cunoscut că a deschis cancelaria advocaţială în Jara (Als6jăra) com. Turda- Arieş. Atragem luarea aminte a cetitorilor noştri asupra noului advocat.

Inspector pentru preparandii. Mi­nistrul ungar de culte şi instrucţie a numit pe Michail Lung, directorul preparandiei de stat din Papa de inspector specialist- pentru preparandiile române gr.-or. şi gr-cat. ear’ pentru preparandiile de învăţătoare române pe Al. Scherer, dir. de preparandie în Baja.

*Fecunditate rară > Drapelului* îi să

scrie din Iezvin, că o oaie a economlui Iosif Şugariu a dat naştere la patru miei deodată şi toţi patru sunt normali şi sănătoşi. Cazul acesta rar de fecunditate s’a întâmplat la 25 Februarie. <=.

*Sinucidere. In Sân-Miclăuş (1. Dicio-

Sân-Mărtin) s'a otrăvit poştăriţa Brazdiljc. Causa sinuciderii nu se stie.» *

Suferinţele Ruşilor. Despre soldaţii ruşi din Mangiuria un medic rus din Carbin Dr. Koslowski spune, că după lupta crân­cenă dela S;haho s’a început în 18 Oct. transportarea răniţilor la Carbin. Transpor­tarea a durat 2 săptămâni în vifor neîntrerupt şi în un ger de 14 grade sub zero. In vagoa­nele sanitare au fost transportaţi 3000 în vagoane de mară 30.000 răniţi. Bolnavii nu aveau vestminte calde. Vagoanele nu erau încălzite, nefiind cuptoare la îndemână. Ră­niţii îngheţaţi şi flămânzi nu aveau ni i ajutor medical Multora le-au îngheţat mânile şi pi­cioarele, cari mai târziu au trebuit se fie tă­iate. Intr’un tren la toţi răniţii le îngheţaseră mânile şi picioarele şi neputând fi transportaţi imediat în spital, au trebhit se mai petreacă încă 3 zile în chinurile cele mai grozave. Două zile întregi n’au primit mulţi răniţi mâncare' calde. Ajungând în fine la Carbin, au tre­buit răniţii să mai stea câteva zile în vagoanele friguroase. Eată ce chinuri sufer bieţii soldaţi.. * ’ , . ■

Nou inspector şeol. în Alba-inf. Mi­nistrul ung. de culte şi instrucţiune a numit inspector peste şcoalele poporale din comit. Albei-inferioară pe dl Nehăz Jănos, foşt până acum inspector-adjunct în comit. Hunedoarei.

*Adunarea ds^p. Sibiiu. Adunarea ge­

nerală a despărţământului IV Sibiiu al »Aso- ciaţiunii* este convocată pe Duminecă în 12 Martie n. c. la 11 ore a. m. în sala de şe­dinţe a Cassei naţionale din Sibiiu.

#întâmplările din Rusia, resboiul în de­

părtatul orient, politica etc.-toate aceste ţin în iritare fantasia oamenilor şi le încoardă atenţia de aşa, încât ei cugetă la toate, numai la sănătate nu, şi abia atunci ştie cineva să preţuiăscă sănătatea perdută, dacă el însuşi sau vre-un membru al familiei devine greu bolnav. în multe caşuri s’ar putea încunjura multe rele, dacă s’ar iolosi la timp un bun medicament de casă. Noi recomandăm cu deosebire în timpul de acum, a avea întotdeuna în casă fluidul Elsa al lui Feller, care vindecă sigur morburi de podagră şi reumă, dureri de spate, de nervi, de muschîu, scrintiri, etc. uşurează nervositatea, durerea de gât, alungă durerea de stomach, cârceii, etc. 12 sticle mici sau 6 duple trimite cu 5 cor. franco după trimiterea preţului sau cu rambursă Eugen V. Feller, farmacist în Stubica Cen­trale Nr. 112 (comit. Agram).

* \

. A V I 8 .In atenţiunea emigranţilor la

America! Guvernul Ungariei a liberat călătoria la America şi prin Bremen. Cine are paşaportul predat pe la Fiu­me, acela poate călători şi prin Bre­men, dacă are cartea de vapor prin Bremen.

One s’a decis a călători prin Bremen la America, acela trebue ne­greşit sâ trimită de acasă 20 coroane

_________________________ P « g 1 0 7

arvună; după primirea arvunei fie că­ruia ’i-să trimite cârtea de vapor.

Lucrătorii cari sânt harnici şi să­nătoşi, cari au biletul de tren plătit ii» America până la locul destinat şi car& pot arăta 50 cor. bani gata, aceia toţi sftnt primiţi în America. Cine are cunoscuţi în America să aducă adresa a celora cu sine.

Cine are ochi bolnavi, sau alte rane trupeşti, mai bătrân de 5 0 atsj, sau e arvunat în o fabrică la lucra h» America şi merge anume la lucru re- servat, paacela îl înapoiază din America. In Ratibor precum şi în Bremen fie- care emigrantsă viziteiză aşa că fiecare pe când vine în Bremen pe vapor poate fi primit în America.

36 4^-6 ---- —

Proclsioţiuni şi petreceri.în B laj.

Societatea meseriaşilor din Blaj dă ® producţiune teatrală urmată de joc, SâmbătâL în 11 Martie 1095 în «Hotelul Univers*. Pro­gram: »Petulantul« comedie în 5 acte de & Kotzebue trad. di I. Şt. Şuluţ.

Preţul bucatelor.In L u goj.

Grâu prime calitate cor. 18.10; Grâu do mijloc cor. 18; Săcară prima calitate cor. .14.60; Săcară pe mijloc cor. 13.80; Orz de. prima calitate cor. 14.60; Orz de mijloc cor. 14; Ovăs de prima calitate cor. 14.40; Ovăs; de mijloc cor. 13.20; Cucuruz de prima ca­litate cor. 16.60; Cucuruz de mijloc 16.40- Mazăre cor. 48; Linte cor. 56; Fasole cor 36 -

(»Drap.«)

Proprietar, editor şi redactor responsabil ^Silvestru M old ov an

Tiparul „Tipografiei" Iosif MarschalL

Âpa minerali amară “*■”

F r a n c i s c I o s i f

Representanţă propria de ape minerale amara,V. secţ. de med. a Casei generale de bolnavi ia V ie**!.

2 10— 20

Pag. 108 F O A I A P O P O R U L U I Kr $

Anunţ.Se vinde din voie liberă edificiul

pentru moara ca motor din Chesler şi locul numai pe 20 ani se poate da, iîind arândat numai pe atâta.

Doritorii de a cumptra să se adre­seze domnului

Nioolae Gaviilăarândator de moară

5S 1—2 în Armeni p. u. Lailamos.

Eftin de minnnel5®0 bno&ţi on fl. 2.85.

Un orologiu escelent şi elegant, cu garanţă că umblă bine şi tn 36 de ore numai odată trebuie tras, împreună cu un fanţ aurit; un admirabil aa de OTA- vzti on brîliknt-sksiU; os laeî acrit sa pestrâ im il pentru domni ori dame; 0 gsm itsîă admirabilă, constătătoare din bumbi de manşete, guler şi trn piept, g « . 3%, aur-deubll, S buoăţi batist» de buzunar, gar- da in; unelte de scris elegante de niM - o etul de oglindă de tsaletă em un pepten frumos; un săpun de toaletă aromaţi o; o caria de notiţe legată; 12 bucăţi de bilete artistic# a bărbaţilor renumiţi ai secolului trecut, 72 buc- pane de cancelarie anglese şi încă 335 bucăţi diverse, cari sânt folo­sitoare în casă, sânt gratis. Toate la olahă cu orologiul care singur preţuieşte aceşti bani,, costă numai fl. 1.85.

Trimiterea ca mmbursă asm es plată înainte prin casa da esportH. Spingarn, Cracovia, nr. 42

La cumpărare de două pa­chete dau gratia un frumos brioeâg de buzunar, a i două tăişuri La mai mult de două pachete de fiecare un astfel de

p briceag.Pentru-ce nu convine, să trimit numai

decât fnd£r£pt bani. 17 l- ‘

In general şi aproape fiecare ştie, că a avea întotdeauna acasă un mijloc bun de casă, este datorinţa fiecărui părinte de familie. SS iveşte o îmbolnăvire, îl avem îndată la în­demână şi delăturăm răul, până a nu deveni pericu os. Nu mai e ipsă

a esplica, că fluidul Elsa al lui Feller, acest mijloc de casă rerunoscut cu efect miraculos de cătră medici şi de preste 65.000 de curaţi, foloseste escelent la lipsa de apetit, greutate de stomach, sgârciuri, greaţă, neregularităţi de mistuire, vânturi, ivirea de acreală, arsuri în stomach, linişteşte tuşea, produce apetit, întăreşte nervii, delătură slăbia, stJri febroase şi nervoase, batere de inimă, obo­seala, dureri de piept şi de cap, nedurmirea, ame­ţeli etc. e lăudat cu deosebire la influenţa şi ca­taruri. 12 sticle mici sau 6 sticle duple costă 5 cor.; 24 st. mici sau 12 duple cor. 8.60; 48 st. mici sau 24 duple 16 cor. franco fără altă cheltuială. Neîn­trecute sunt în elect pilele-Elsa curăţitoare ale

lui Feller, 1 rolă = 6 scatule coroane 4.Singurul producent £uâen Y. feller, I

macia în Stubica, Centrale J/r. 112,In Sibiiu sS capătă la farmacia I. C.

Molnar, strada Cisnătîiei.47 1—2

Institut de credit funciar din Sibiiu. nStrada Ffntennlni nr. 2 .

împrumuturi hipotecare pe anuităţi.Scrisuri funciare,

scu tite de d&ri.ce să pot lombarda la banca austro- îingară, să pot depune la toate tribuna­lele urgare de stat drept cauţiune şi vadiu ii ;.a cauţiuni da oâsâtsrii militaro.

Depuneri spre fructificare.Pajciia la interesele dela depuneri o plă­

teşte institutul.

Escomptare de cambii.

Avansuri pe efecte publice.

Credite de cont-curentcontra întabulări şi altă garanţă.

E s e c u t a r e ade flecare afaceri de bancă şl de zarafie prin

Cassa de schimbSub condiţiuni culante, mai cu seamă:

c u m p ă r a r e a ş i v ân zare a d e efecte publice monete otrăina,

răscumpărarea cupoanelor şi efectelor sortite,

Încasarea de cambii, checuri şi asemnări,predarea de asemnftrl şi bilete de eredit

pentru străinătate,

îngrijirea de coaie de cupoane.luarea efectelor In deposit spre păstrare,

inchiriarea de resorturi de casse de fer(safe deposlta), sigure contra incendiului

şi a spargerii, etc. . 1 10—82

T5 a L, ®

’g, fl S3 O

E J i n ®m p’ »cn 5’y a * ~ &I® © <s ®> C.

mm** Informaţiuni amenunţite să dau cu bunăvoinţă şi fără spese.

Fer de plugde calitatear stiriană cea mai bună. Fiecare bu­cată poartă marca mea comercială aci alăturată

Maşine şi unelte pentrn economie, grădinărit şi pomărit,traverse, cement, place de isolare,hârtie de coperit, ţesetură de trestie pentru sto-

caturăj ţevi de fer, pumpe, cuptoare, lerărie ===== pentru edificii în asortiment bogat. —■—

ILdsste de p2*eţixi»î dorinţă.

Carol F. Jickeli, Sibiiu.

m . §

9 I'nstîtut ^e cre^ t şî ecQn°mîe în Bungard.

Convocare.mm a a c e S t e ^ a aCti0nari institutului de CTedit economii .BungSnana., ‘ să convoacă

V -a adunare generală ordinară,^onlbrm §. 23 din statutele societăţii, pe Duminecă în 19 Martie st. n. 1905 la orele 2 p. m,

*n localul comunal din Bungard cu următorul •

P R O G R A M: 501-11. Raportul direcţiunei, bilanţul anual şi raportul comitetului de supraveghere.£. Eventuale propuneri în sensul statutelor.

Direcţiunea.

ffOj&SA 'POPORULUI

B u n g a r d , în 1 Martie n. 1905.

aaceeoeecewi

jftetiv» Bilanţ general cu 31 Decemvrie 1904. Pasiva«SaJ. Fol

C a s s a ..................... ..... ......................... 79 41 7 Părţi fundamentale . . . . . . . 1735 14: ^ Mobiliar. . ........................... 300.— 9 »Albina» (institut de credit şi econ.) 493610% amortisare . . . . 80.— 270 — 10 Fondul de reservă . . . . . 3624 Îm prum utări..................................... 6971 3» 11 Interese transitoare..................... ..... . 49 91

21 D e p u n e ri................................ 506 53Profit n e t .......................... ..... . 67 16

7820 74 7320 74

ffleMt Contul profit şi perdsri cu 31 Decemvrie 1904. credit-SB!eJ.

e:33

Mobiliar amortisare Interesa de depuneriSpese .....................Profit net . , . .

II Fol............................. 30 — 2. . . . . . | 55 21 22. . . . . . fl 249 50 23• .......................| 57 16

II S9lj 87

Profit transpus Provisiuni . . Interese . , ,

11165

215

403809

391 87B u n g a r d , în 31 Decemvrie 1904.

Ioan Modrân m. p.director.

Direcţiunea tNicolae Opriş m. p., Teodor Neeşa m. p.,

cassar. contabil.Nieolăe Imbăruş m. p., Toma Clora m. p.,

membru în direc. membru .în direc. <Cercetat şi aflat în consonanţă cu cărţile principale şi auxiliare.

B u n g a r d , în 1 Martie 1905.Comitetul de supraveghere:

Crăciun m. p., Flueraş P etra m. p. George Frăţllă m. p. Ioan Frăţilă m. p.vlce-preşedinte

Maşinepentru

lucratul lemnelorfamisfiazS en preţuri moderate

şi In

esecuţie solidă Carol F. Jickeli, Sibiiu.

54 1—

Avis de neguţătorie.p . T .

îmi iau libertatea a aduce la cunoştinţă, că am înfiinţat în piaţa de aici o f a b r f c â d e l a c . Produc toate soiurile de lac, de văpseli de lac şi uleiu etc. uleiu de lac de coloarea chichlimbarului, recunoscut de văpseala cea mai bună pentru padiment (podine).

C o lo r i d e e m a il în to a te n u n n se le . V a csn ri p en tru p ad im en t, Ia c p e n tr u p ie le şi a p re tn ră (tinctnrft) d e p ie le .

Prin praxa mea de mulţi ani, ca fabricant de lac sânt în plăcuta posiţie â oferi cei mai buni artidi în aceasta branşă.

Fabricatele mele sânt lucrate din cel mai bun material şi preiau ori-ce garanţă pentru văpsire şi durabilitate. Preţurile cele mai solide.

Din aceste motive rog p. t. public sS binevoiască a sprigini întreprinderea mea prin preţuitele sale comande. „

Cu distinsă stimă

95 4 —5 W . F . DannerTârgul Cailor 13 a).

Iml ii TÎâiW Ii d Wilhelsi Klein, stnfo CiiaidW M. —

Moşie de vânzare.Lângă comuna Şura-mare pe hotarul

comunei Hamha (Kakasfalva) este de vânzare una tablă de 30 jugăre, cea mai mare parte lenaţ şi cam 8 jugăre sJmănat cu lutemă anul al 3 lea.

Doritorii sg se adreseze la Redacţiunea »Foii Poporului». 45 2—s

Uii candidat ds advocatperfect tn stil maghiar şi român, c a praxă corespunzătoare, să primeşte momentan pe lângă condiţiuni foarte favorabile In cancelaria advocatului Dr. Mâtyâs Lâzâr, Sibiiu strada Orezului Nr. 11. 402-3

De venzare.Gasa de nou zidită în stradi»

Sehiitzen e de vânzare.Informaţii se dau la administraţia

acestei foi. 5 1 1 —3

E upentru îngrijirea pielii, în special pentru a alunga pistruii şi avea o coloare de­licată a feţei, nu cunosc un săpun medicinal mai bun şi mai cu efect,

decât cunoscutul

săpun din lapte de crinal lui Bergmann

(Marca: doi băieşi)48 1—2S de

Bergmnn & Co., Teschen â/E.Să află de vânzare, bucata â 80 fii. în

Sibiiu ia:Farmacia rla Ursu“, Piaţa-mare.I. B. Misselbaeher sen.Gust. Meltzer, strada Cisnădiei ţi strada

Guşteriţei 25.;Prima fabrică transilvană de ste&rin, gtr.

Cisnădiei.In Sighişoara: farmacia W . Lingner.

Benegin contra tusei, răguşelii, durerii de piept, ofticei, tusei măgăreşti, cata­

rului, astmei, greutăţii de respirat, lun- goarei şi tusei sări. Vindecă slgOT şî rspsd®. Preţul i COP. 20 fii. şi 2 cor.

Cap sie unsoare. Contra durerii de oase, podagrei, reumatismului, rece- lelor, durerilor de cap, dinţi şi nervi, precum şi scrintiturilor. Cele mai îm­bătrânite boale le vindecă Preţul 1 cor. 20 fiL şi 2 cor. 15 9—62

Centarin. Contra morburilor de stomach, precum lipsa de apetit, mis­tuirea rea, catarul şi aprinderea de stomach, greaţa şi vomarea, sgârciurile cele mai grele. Leac sigur. Foloseşte şi la curăţirea sângelui. Preţul 1 eor. 20 fll. şi 2 eor*

Kayodsarsapa/’ll. Mijloc escelent pentru curăţirea sângelui la sifilis, mor­burile tinereţelor. 1 sticli 2 cor.

Laxbonbons. închiderea scau­nului e causa diferitelor morburi, precum palpitarea de inimă, ameţeli, dureri de c&p şi altele. Ded dne sufere d* în­cheierea scaunului numai decât s£ co* mandese Lucbosboas, sacharele purgative, plăcute şi duld la luat. Preţul 1 COP.

C o r n e l D e m e te r , Sxtozvăros, Piaţa şcoalsi nr. 35.

P«g 130 F OA IA P O P O R U L U I Nr. P

Convocător.Membrii > Reuniunei de înmormântare

•din Borgo-PrundU se convoacă prin aceasta a se întruni la şedinţa adunării generale, care se va ţinea în 2 6 M a r t ie s t . n . 1 9 0 5 l a3 o r e p . 111. în sala «Hotelului comunal* din Borgo-Prund.: ~

Obiectele pertractânde vor fl:1. Raportul preşedintelui despre eveni­

mentele în decursul anului 1904 în afacerile societăţii.

2. Censurarea raţiociniului societăţii de pe anul 1904. 57 l - l

3. Propuneri de sine stătătoare.Biroul comitetului »Reuniunei de înmor­

mântare din Borgo-Prund*, la 28 Faur 1905.3>r. N. Hfcngănuf, Ilarion Bosga,

preşedinte. notar.

Concurs.Comuna T e l c s in comitatul Bistriţa-

Năs£ud caută un administrator (manipulant) român pentru cârcîmă comunală, carele ar avea a depune o cauţiune de 2000 cor» conform preţului beuturilor procurate de cătră comună pe spesele sale a comunei şi predată îui în samă spre venzare. Ca beneficiu pentru manipulare va avea a treia parte din venitul «urat. Locuinţa în edificiul cârcîmei o are gratuit; Circulaţiunea e foarte mare ceea-ce să vede din raţiunile anului espirat circa 30.000 cor. Un om onest poate conta Ia sprijinul mo­ral şi material a întregei comune, de preste 3000 suflete şi jur, neavând nici o teamă de aîtă concurenţă.

Doritorii de a ocupă acest post sânt rugaţi a s& adresa până în 15 Martie c. la „Reuniunea de cetire şi eânt.“ în T e l c s {per Naszod), carea. bucuros va da desluşi- Tiîe necesare în acea sta a ta cere.

44 2— 3 Prim ăria com unală.

Cine voeşte se bea o cafea bună, e rugat -a cere pref-cimntul românesc dela subsemnata firmă română din Fiume, în care să află tot soiul de mariă pentru întreţinerea casei cu preţuri foarte moderate, cari se espedează în pachete poştale de 5 Kg. l i b e r d e v a m ă jşi p o r t o - p o s t a l .

Ofer calităţile cele mai bune de cafea cu ■următoarele preţuri:

C a f e l e :La comande e bine sS se amin­

tească şi numărul cafelei&ibI1. Santoa — naturală şi aleasă . . ,2. Menndo-Liberla— cu boabe gălbuie

foarte mari . .................................... 2 903. Rio-naărgele—are un gust foarte bun 2-904. Portorico — foarte căutată, mărime

m ijlo c ie .............................................. 290S> Portorico Piraldi — cel mai fin ■ soiu de Portorico. . . . . . . 3.60

Cuba — f i n ă .................................... ...........7. » — mai fină . . . . . . . 3 208* » — cea mai fină . . . . . 3 50"9. > — mărgele, calitate foarte bună 3 20

19» » — specialitate, de fineţă rară,boabe mari foarte frumoasă ’. . . 3-70

SI. Jam aica — cunoscută pretutindeneade cafea b u n ă ....................................310

12. Ja v a Vineţie — foarte frumoasă cuboabe egale.....................• . . . 3-30

31» Ja v a Âurie — soiu ca menado,uşoară. . . . . . . . . . . 8‘40

î4 . Neylgherry — cafea grea, foarterecomandabilă . . . . . . . . 3-40

W. Ceylon f in ă ......................................... 3.50,16. » Plaataţinne — cel mai fin

soiu de Ceylon 3*80S$. > Mărgele Plantaţ. cel mai fin

soiu de Ceylon . . . . . . . 4-2018. Hoeea arabă — tare zdrobită, dar’

foarte f i n ă ................... . _ . . ^ 3 6019. R io m ărgele— CnbaNr. 6 ) „ —•— 20- Portorico Nr. 4 — Cubamărg.l §■§ —•— t l . Ja v a Aurie — Jamaica | | “ —J «■§ ♦

1 Kg. 5 Kg. c. f. c. r.250

22. Mocca — Cuba SpecialitatePromit serviciu prompt şi cu acurateţă,

rugând P. T. public românesc pentru bîne- TOitorul sprigin.

Cu profundă stimăH o r n u l P a s c u ,

89 8—8im p o rt de c a fe a şi te a

F i n m e .

clinîntemeiată la anul 1868 *♦*-

tu Sibiiu , s tra d a C isaăd le ! B fn l 5 (edtfletil® p r« p r il ) ,asigurează în cele mai avantagioase condiţii:

contra pericolului de incendiu şi espîosiune, «ifesedificii lîe GH-ce fel, mobiie, mărfuri, îiîe, nutreţuri şi alte predacte eeonomlcs eîc,

UT asupra wiefii om iki ^Pi..în toate combinaţiile, capitale pentru caşul morţii şi cu termin fix, asi­

gurări de copii, de studii, de zestre, rente pe vieaţa întreagă etc. etc.

Asigurări poporale tărft eereetare m e d l e a l ăS ® * Asigurări pe spese de înnera^ntare co sofvlrea imediată acapitafulul. *3 8 i

Valori asigurate centra incendiului: Capitale arigwate asupra rleţH: 96,727.010 coroane. 10J02.362 coroane

Dela întemeiare institutul a solvit: peatra despă|nWri de incendii 3 , 2 4 9 . 3 3 2 e . pentru capitala asigurata pa ilesţi 2 , 9 2 0 . 0 0 3 e .

Oferte şi ori-ee informaţluni se pot primi dela:Direcţiune în Sibiiu, str. Cisnâdiei nr. 5 etagiu I., curtea I., ^

şi prin agenturile principale din-Arad, Braşov, Cluj, Făgăraş şi Timişoara, precum şi dela subagenţii din toata comunele roal mari.

Pentru tipar responsabil Iosif H&rachall.Cerneala de imprimat B. T. eiettsauuu!, Dresda— Budapesta.

Nr, 9 Isst 3 ? 0 : P O : R . l X r . l 3 l i : « ‘ n j . . © . Pag. 111

G u s t a v B t i r r. >iie-C3Îs «?,,:*«I o ,

Magazin de maşini de eusut şi de veloeipede,« I M in . S*I»ţa«3Bat»i>€ re*. i@ *

Recomandă depositul seu mare şi bine asortat cu toate felurile de muşini de eusut mai renumite dia fabrici străine şi indigene pe lângă un preţfoarte moderat ' 1 6 5 26

C& specialităţi sg resomscdS maşinile de. casat:

w* Seidsr & N&umsnn, G. i . Pfaf. - wr p ? Toate acareturile umanilor de cusut de ori-ce

^ precum &C8} cur-fels, olcuiri fine şi altele se află întotdeauna In deposital mea- Repai’itiir iie te maşinile de cusut da ori-ce iei sânt esecutafce proiapt, ieftin şi conştienţios eu garanţie. Pentrufiecare marină nonă de ensat nnm njlraHS »3«la m ln « d an X ««’» » « » « «

g OQOQOOOOQOOCOOlOIOCOODOOCdSQaOOg Aranjament nou, cmnpgrare favorabilă, eel mal 3 solid mod de lucrare.

Composiţii de cearăŞ1

în atenţiune binevoitoare! ~Fiecare artist şi specialist are ocasie de a putea alege un bun

Ola-wry . —=——=—==M i g n o n , ==—

Piaiiino,........Haraxioxiiiim,

lumini de stearin \în ori-ee m ărim e. £

Lumini pentru biserică, ialbe, eu flori decorate, înframsefate prin §ESEşcături şi scobite, pachetarea cea mai g

bană, tămâie, benzoe, nleiu de ars de Ocalitatea cea mai bună. Sj

G U ST A V M E L T Z E E , Şfabrică de lumini şi săpun, parl'umerie

înfiinţată la 1848. 27 6— p w S IB I IU , S tra d a 6 a^ te rl(li 25. 80 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 0 0 0

în salonul de clavire al lui F. A. Zâttfaiaaa şi sg recomandă cu căldură clavirele OU mschaaioă de repetiţia cu deosebire acelor pianişti, cari ştiu preţul'modul de joc foarte neted, uşor, favorabil în măsură mare pentru baterea* şi technica jucătorului.

Mechanica de repetiţie este indispensabilă nu numai pentru ori-ce. sală mai mare de concert, ci s’a dovedit şi ca foarte durabilă şi cu deosebire f#rte resistentă şi contra influenţelor esterne, »prafc etc. f

In salonul de clavire al lui F. A. SÂUFPMAN2?, Piaţâ-mara ar. 14. (In vechiul edificiu al comandei de corp), întrarea în Armbrustergasse.

Sânt în toată vremea în deposit clavire folosite, trase de nou cu piele, şi s8 iau reparaturi de specialitate de ori-ce soiu în esecuţia cea mai solidă.

13 5—26 T o t a c o l o•representanţa esclusivă* pentru Transilvania a fimei: F. Babsst Reînhold, pro­prietarul mai multor distincţii înalte şi membru al comitetului şcoalei societăţii fabri­

canţilor de clavire din Viena.

™’Sl§llil8tfeS

Fatecă de camiaa voie a faee ateat p. t. pnSabseriasl îmi

bHeal mea la

e s is ii i sigura de fso şi sperggrs,esrt s© fee ia fabrica mea. La sake. se fes casse so sii dia material han şl tare. De aceea rog m deosebire ea. pabile, care s a l eiss©, si binevoeaeeă a S ca ateaţiaae la lista preţurilor la greutatea şi măsura indicată peafara-ea priTiaia-le mia&i pe fia- af&ră s© m cm m âe m alte easse 1 ee obvii în. eo- narai, Heate aia şatenul il&b şi sşsr. '.« - m febriea mm, m pregatese (la e®M§idă, iapă m§3Br&, e® preţuri ieftiae) gasse şi treaort — e paa- ţerat® ii® ©ţel ahsohit fefssiMl© ie a le g&ari.

Plitei t e i i ! ii esînns casse Sspl lB|8le|ffi® ea pitiră îb rate,j.............. .................... n ii - . -i -in -r m i i > i nrwif.iHTiî'niiTiii.ir ■ - m — ■ ■ • --<■■■ ' .............

Kilste psefsaBSIe» tprsSfs .şl. fifaneo .W * Im tiH am <î® Itzm ină A tyeeljm .

H n § t e w . 12 2~f a b r i o â i e le - e a y s s î n

strada Peplsîrsisr® ir. 8.

P»g. 112 F O A I A P O P O R U L U INr, 9

Gel mai bun, mai frumos şi mai ieftin orologiu al timpnlni

■ presentî — -

49 1—10

YerltaMle Ânker-Remon'oir Rosiopf sayonnet duble de

aur sunt cele mai none oro­loage Roskopf. ,

Aceste oroloage au o ma­şinărie Anker de precisiune escelentă şl veritabilă, un coperiş duplu, cu trei co- peritoare tari de aur duble cu coperiş de sărit. Aurul duble este un metal ase­

menea aurului, şi care nu-’şi perde nici-când ase­

mănarea lui cu aurul. Oroloagele aeeste sunt ad. mirate pentru înzestrarea lor splendidă şi nu diferesc

de veritabilele oroloage de aur.

P re ţu l ft. 5 .-—-Lanţ duplu pentru domni

potrivit din aur duble fl. 1 .5 0 . L a fiecare oro­logiu se dă o garanţă de

S ani în scris. Espedarea numai cu

rambursă.

8 10—#2

I o s i f ^ p l e r l n g 1, Yiena I, Postgasse 2— 95.

Ludovic Ferencz,croitor de bărbaţi,

Sibiiu, strada Cisnâdiei nr. 12,recomandă p. t publicului

p atra «Isonul de prânărară şi w&noutăţile

sosite chiar acum, pentru haine de bărbaţi stofe englezeşti, franţuzeşti şi indigene, din cari se esecută după măsură cele mai moderne vestminte precum: Sacko, Jaquete, fracuri şi haine de Balon, tu preţuri foarte moderate.

Deosebită atenţiune merită noutăţile de stofe pentru p a rd î- ■inri şi „Raglam", cari se află totdeauna în deposit bogat.

| Asupra r©v©3PenaiI©ff con- 1 fecţionate în atelierul meu îmi per- 1 mit a atrage deosebita atenţiune a | on. domni preoţi şi teologi absolvenţi

Vindecarea deplinia boalelor secrete.

S I nu pregete nime într’o chestiune atât de fssţjaşl a se presenţa odată în persoană pentru-că e& ajutorai instrumentelor speciale aduse din străină- tSîa poţi afla punctual locul, causa, răspândirea şi fţsrea boalei, ori-cât de adânc ar fi boala înrădăcinată B organism. Pe basa acestei esaminări poţi cu sigu» Hfflţă afla fi calea, pe care ajungi la vindecarea răului, 6m -ce fiecare o poate face acasă fără de a*’el tspedeca ocupaţiumle. Dacă cineva nu poate veni m persoană, atunci sfi-’şi descrie boala cu dearoă- esaţol f după ce va fi esaminată va primi desluşirile B* lipsa fi leacurile trebuincioase pe lângă ţinerea 13 cel mai marş secret. In scrisoare pune marcă de fsspuns. Dapă încheierea curei scrisorile se ard sau » cerere espresă se retrimit

r Un astfel de lecuitor şi curăţitor e institutul M al druhii P&Mcz, medic de spital (Budapesta Kerepeswit 10) unde cu bunăvoinţă şi conştien-

gosKfit* capătă on-cine (bărbat sau femeie) desluşiri vieţii secsuale, unde ’i-se curăţă sângele bolnav,

tS m j i-se întăresc, trupul întrec se elibereaîă de sufletul de chinutii

Fară conturbarea ocupaţiunilor silnice Dr. Paldcz wadad ds ani de sile cu siguranţă, repede şi din HSdament cu metodul seu propriu de vindecare si «şurile cele mai neglijate, boalele de beşică, de ţtve, de tisticule, de şira spinării, de nervi, urmările «săniei şi ale sifilisului, boala albă boale de sânge,

şi toate boalele ce se ţin de organele sec- jatsie femeieşti. Pentru femei e sală de aşteptare şi fcţţţftre separată- Consultaţiunile le dă Însuşi Dr. Pal<5cz

J® ° re * nu până la 6 ora seara (Dumineca pftut bi 18 ore la ameazi)._ Adresa: D r. P A L ^ t’iC medic de spital specialist: Budapesta VII. Kerepesi-dt 10. jg 4_

?BW1 tip» mponnbll Isilf I n M

îo o o o o o o o o o c x ;

Cunoscuta hârtie de cîgarete egipteană universală

un(Yergâ-Combustible)

D e p o z i t p e n t i * u S i M i i i ' la Domnul:

CAROL ALBRECHT.7 19-53 ^ a d a O o s i e i .

s

Lxl;

Âm.

¥1OTD1E Bfabrică de ouiapene

Nagyszeben (Sibiiu)(H ongrie)

Be& reaţ» de prima ordine■ o O O O o O Liste on preţuri gratuit.

1i & <■ , « ad & • - * : j * * i . - * v s J S ? 1

jfim -t m -mrma

L >r >

25—26

> O O O O O P Q O O O O O GOroloage, obiecte de anr ţi de argint deposit dela fabrica

lulius Eros£§£bilu (Nagyszeben) str. Gienădiei 8

C e l m a i m a r e d e p e s l tdin Transilvania dela fabrică, de oroloage, juvaeuri, obi«d« de aur şi cte arfiirit al lui lulius £rbs Sibiiu

(N.-Sieben), strada Cisnădiei nr. 3.Toate obiectele dc aur ^i de arfiiiit sunt

probate ţi esaininate oficios şi pe fie-care obiect este oficială visibilă „njarca“ , afară de aceasta *ă dă garanţă tn scris despre veritatea fie-cărui obiect.

Preţuri-curante Ilustrate se dau lacerere gratis şl franco. 24 7—«2

}(r. 160 f . Orologiu de nickel, cu coperiş duplu, foarte masiv 7 cor. 50 bani.

Janjuri de nickel 50, 70, 100, ÎM) bani. wnjuri de argint 2 cor. 00 bani până la 10 cor.

Şinoare pentru orologiu, 20, 30, 50 bani.

:^«3o«xxxxxw ooao(aoccx»cxxxxxxxxx!Kr, 160 F.

Săpunul SchichtjCei*b

eu marea:O r i : „Cheie”

e cel mai bun, mai spornic şi prin urmare cel mai ieftin săpun. —Liber de substanţe strieăcioase

S© ©apitâ fjreinimdenea.' t a. ?urnPSrare sS se observe, ca fiecare bucată de săpun sS fie prov&sută

cu numele >Schicht» şi cu una dintre marcele de sus. 43 2_17

GinisiJ* te ispTimit % Ţ. ©loitsssaBBi Drfsăi laţiiipwSf,