dedublarea personalitatii si inconstient - alfred binet

7/31/2019 Dedublarea Personalitatii Si Inconstient - Alfred Binet

1/52

Coordonatorul colectiei: dr. LEONARD GAVRILIU

Redactor de carte: MARIA STANCIU

Conceptia grafica a copertei colectiei: VENIAMIN & VENIAMIN

Tehnoredactare computerizata: OFELIA COSMAN

M I C A B IB L IO T E C A D E PS I H OLOG IE

ALFREDBINET

DEDUBLAREAPERSONALITATII SIINCONSTIENTUL

Tr adu cer e si n ote deMICHAELA BRANDUSA MALCINSCHI

Eseu in tr oductiv de dr. LEONARD GAVRILIU

ISBN 973-98377-1-9

EDITURA IRIBucuresti,1998


2/52

par Alfred Binet, Felix Alean,fiditeur, Paris, 1892IV. Insensibilitatea istericilor(urmaresi sfarsit). Pragul constiintei . . . 113V. Distractia................................ ................................ ............................ 116

VI. Actiunile voluntare si cele inconstiente ................. ............. .. .......... 126

VII. Scrierea automata la isterici ................................ .............................. 147

Toate drepturile pentru traducerea in limba romana VIII. Idei de origine subconstienta ................................ ............................ 157sunt rezervate Editurii IRI IX. Pluralitatea cons tiintelor la subiectii sanatosi ................................ .... 167

CUPRINS

Conceptul de inconstient inainte de SigmundFreud

(eseu de dr. LEONARD GAVRILIU) .................. ..

INTRODUCERE ................ ............... . ................ ......

PARTEA INTAIPERSONALITATILESUCCESIVE

I.Somnambulismelespontane................................ .... II.

Somnambulismelespontane(urmare) ..................... III.

Somnambulismeleprovocate ................................

Les alterations dela

personnalite

PARTEA A DOUA

PERSONALITATILECOEXISTENTE

I. Insensibilitatea istericilor. Actele subconstiente de repetitie .......... 85

II. Insensibilitatea istericilor (urmare). Actele subconstiente

de adaptare ................................ ................................ . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 97

III. Insensibilit atea istericilor (urmare). Caracteristicil e generale

ale actelorsubconstiente................................ ................................ .... 105


3/52

PARTEAATREIAMODIFICARILEPERSONALITATIIIN EXPERIENTELE DESUGESTIE

I. Personalitatile fictive createprin sugestie ................................ ........ 187II. Evocarea prin sugestie a vechilorpersonalitati ............................. 195

III. Sugerarea de acte motorii ................................ ................................ 201IV. Sugestiile cu punct de reperinconstient. Halucinatiile ..................... 206V. Sugestiile cu punct de reper inconstient (urmare). Masurarea

timpului ................................ ................................ .............................. 211VI. Anestezia sistematica ................................ ................................ ...... 215

VII. Dedublarea personalitatii si spiritismul ................................ .............. 235VIII. Concluzie .................. ' . . ' . . , ................................ .............................. 248

Indice de nume ................................ ................................ .......................... 257

CONCEPTUL DEINCONSTIENT INAINTE DESIGMUND FREUD

Une conscience sans la

conscience de la conscience.

STfiPHANELUPASCO

Primele abordari ale inconstientului au fost de ordin filosofic,metafizic", filosofia precedand cu mult, in aceasta privinta,psihologia. Dupa unii metafizica inconstientului este multimilenara,coborand din Upanisade 1 si din Biblie2, casi de la ganditorii mari aiantichitat ii. Mircea Eliade gaseste chiar ca subconstientul(vasana)joaca un rol considerabil in psihologia si tehnicayogica, deoarece el estecel care conditioneaza nu doar experienta actuala a omului, dar sipredispozitiile sale native, precum si deciziile sale voluntare din viitor"*.Cei mai multi, insa, ii acorda lui Platon cununa de stra - mos alpsihanalizei, referindu-se la faptul ca el, cel dintai, a declarat ca iste ria(hysteron inseamna in greceste uter) este o boala cu cauzesexuale, iar gandirea nu ar fi decat un instinct sexual sublimat 4. Deasemenea, intrucat filosoful elin sustinea ca omul vine pe lume gataechipat cu idei implantate intr-o existenta anterioara, astfel incatcunostintele sale n -ar fi decat o chinuita aducere aminte (anamnesis),o scormonirein zestrea nativa, diferitii exe - geti au posibilitatea sa facainterminabile comparatii intre Platon si Freud 5.

Desi preocuparile sunt atat de vechi sifara a -1 uita pe Leibniz, cu

ale sale perceptii infinitesimale", notiunea de inconstient a fost cuadevarat impusa, fie si numai in filosofie, abia in a douajumatate asecolului trecut, de catre germanul Eduard von Hartmann(Philosophie des Unbewussten,1869). Acesta isi imagina, pe urmele lui Schopenhauer (1788 -1860),o vointa inconstienta, oarba, substanta imateriala", raspandita pestetot in cosmos si care, patrunzand in organism, actioneaza asupraradacinilor ner - voase din creier, ca asupra clapelor un ui clavir,comandand contractii mus - culare, de exemplu pentru ridicarea unuideget 6. Von Hartmann isi da toata silinta sa faca distinctii subtile intrevointa" ca substanta universala si


4/52

LEONARD CONCEPTUL DE INCONTIENT NAINTE DE SIGMUND

unica in lume (un fel de noumen" incognoscibil) si actul de vointa",care singur poate fi sesizat de constiinta (manifestare fenomenala).

Atari speculatii7, cu tot caracterul lor fantezist, mitologic, cautautotusi sa explice o realitate, astazi in afara de orice indoiala, si anumeca psihiculnu este totuna cu constiinta, ci ascunde zone greu accesibile, adanci,ale caror manifestari starnesc uimire, stupefactie chiar, si neliniste.Numeroase fapte acumulate de-a lungul timpului vorbeau de altfeldestul de elocvent despre existenta unei activitati psihice in afara

perimetrului solar al constiintei. Psihologii au grupat la un momentdat in trei categorii aceste fapte de observatie, in conformitate cumarile sectoare in care era divizat psihicul de catre psihologiatraditiona la.

1) Inconstientul in viata cognitiva: senzatii infraliminale, ca sifaptul ca in cea mai mare parte a timpului nu sesizam atingereahainelor, tic -tacul unui ceasornic, zgomotele menajere obisnuite etc;existenta, de asemenea, a unor rationamente care ne vin in minte gatafacute, asociatii de idei si de imagini care ne surprind prin exactitatesau prin inedit, iluminatii subite, amintiri vagi carora nu le putem gasioriginea etc.

2) Inconstientul in viata afectiva: sentimente ignorate, cauzenecunoscute ale dispozitiilor psihice, ale starilor noastre de spirit, aleunor preferinte si aversiuni obscure, valente afective inexplicabile lao prima abordare, sentimente ambivalente etc.

3) Inconstientul in activitate, in comportamentul motor: ticuri,reflexe ramase neinregistrate de constiinta, actiuni total automatizate,acte imitate involuntar si neconstientizate etc. 8

La toate acestea s-au atasat observatiile la fel de numeroasefacute in legatura cu comportamentul biz ar al nevropatilor, alsomnambulilor, epilepti - cilor etc, in descrieri clinice realizate demedici si neurologi ca Mac -Nish, Azam, Mesnet, Pitres, Bernheim,

Charcot, H. Jackson, Braid, Kraepelin, J. Breuer, Morton Prince,Grasset, Wagner -Jauregg si nenumarati altii, precum si cazurilesenzationale de telepatie, telestezie, criptestezie, telekinezie,premonitiune, spiritism, presentimente (Charles Richet, Osty etc).Terenul era pregatit pentru o opera monumentala, de cuprinzatoaresinteza.

Cand se vorbeste, deci, despre Sigmund Freud ca despre unCristofor Columb al Inconstientului", cum face Oscar Pfister9, secomite o mare gre- seala, nu el fiind descoperitorul acestuicontinent", misterios sau nu, al vietii sufletesti a omului. inca inprima jumatate a secolului al XlX -lea, Karl Gustav Carus (1789-1869), medic la curtea regelui Saxoniei, dar si pictor si filosof, autoral unor Vorlesungen zur Psychologie (1831), spirit romantic goethean,anticipeaza miezul insusi al teoriei psihanalitice, spunand

in a sa Psyche: Cheia cunoasterii vietii constiente se afla ininconstient" 10. Freud a fost doar acela care, exploatand descoperirifacute de altii, le -a sistematizat si, tot sistematizand, a patruns si maiadanc in pamanturile vir - gine, construind, pe baza materialuluiclinic, o teorie care in scurt timp a eclipsat tot ce s-a facut mai inaintein acest domeniu. Asa dupa cum am putut demonstra11. Freuddescinde nu numai din Charcot si Bernheim, al caror discipol el serecunoaste in mod deschis, ci si din Theod ule Ribot, la care amdescoperit concepte similare acelora ale fondatorului psihanalizei.

Trebuie deci dat precursorilor lui Freud ceea ce in mod legitim leapartine.Alfred Binet (1857-1911), fost director al laboratorului de

psihologie fiziologica de la Sorbona, cunoscut initiator al testelor deinteligenta pe plan mondial (1905),dezvolta, indeosebi prin cartea saLes alterations de Iu personnalite(\$92),o intreaga si bine articulataconceptie asupra inconstientului si se numara, neindoielnic, printreprecursorii de marca ai psi hanalizei lui Sigmund Freud. Cititorul se vaputea convinge de lucrul acesta parcurgand textul cartii de fata, intraducerea doamnei Michaela Brandusa Malcinschi. De aceeanu vomstarui aici asupra acestui auto r. Vom prezenta, in schimb, alti cativaprecursori, ilustrand astfel, prin unele nume mai putin cunoscute, ceeace pe dreptcuvant putem numi prepsihanaliza.

1. UN PRECURSOR SOLITAR: EDMOND COLSENET. Acestprofesor de filosofie la universitatile din Aix s i Besancon, Edmond-Eugene Colsenet, care si-a luat doctoratul cu o teza in limba latina,tratand despre conceptul de suflet la Spinoza (De mentis essentiaSpinoza quid senserit, Paris, 1880), a fost si cel dintai psiholog abisal indeplina acceptiune a ter menului. Ce-i drept, el ii citeaza cam prea despe metafizicienii inconstientului, mai ales pe Leibniz si pe vonHartmann, insa ia atitudine impotriva ipotezelor neveri- ficate sauneverificabile". El face remarca, semnificativa pentru anul 1879, cando semna, ca investigatiile in legatura cuviata inconstienta a spiritului,

abia incepute in zilele noastre, s -ar putea preta la dezvoltari infinite".Sub influenta avantului stiintelor exacte si a spiritului pozitivist alepocii, Colsenet ridica in termeni foarteclariproblema determinismuluipsihologic (care il va obseda pe Freud) si a gasirii de legi psihologice,cautand chiar si solutii in aceasta problema. Dupa parerea sa,determinismul in viata psihica este reprezentat de producerea unui actca urmare a unui fapt psihologic care reprezinta acel act si care poatefi, de altfel, el insusi psihologic, fiziologic, sau pur si simplu fizic"

12. Se

deosebesc, arata el, doua feluri de determinism: fatal si voluntar. incazul determinismului fatal, actele se produc in noi, insa fara noi sichiarimpotriva noastra, care asistam ca niste spectatori la suc - cesiuneaacestor acte. Daca apare ideea (sau reprezentarea), apare i n modnecesar si actul. Exista oare intre acesti d oi termeni se intreabaColsenet


5/52

un raport natural, constant, actul corespunzator trebuind sa urmezecu necesitate, in cazul in care conditiile imediate nu se modifica, la felcum incalzirea unui metal este ime diat urmata de dilatare, daca alteconditii nu se opun? Raspunsul sau este afirmativ, in sensul calucrurile se petrec de la sine, fara interventia vreunei vointe, liberesau nu". Concluzia este apo- dictica: Trebuie, asadar, sa consideramlege naturala, confirmata de experienta,propozitia:orice idee despreun act este in modnatural succedata de actulreprezentat,daca nimic nui se opune; la fel cum orice corp tinde sa cada la pamant, daca nimic nu

-lface sa devieze."n Se aduc si exemple de idei urmate de acte fizice(cei obsedati de ideea sinuciderii, a omorului sau a furtului sfarsescprin a ceda, dupa o rezistenta inutila"), idei urmate de acte fiziologice(ideea raului de mare provoaca greata, credinta in efica - citatea unuileac poate sa te si vindece, teama de o boala t e predispune la aceaboala etc), idei urmate de acte psihice (ideea unei senzatii provoacaacea senzatie, ideea uneiprobleme a carei solutie ne scapa persista inmin - tea noastra si uneori se rezolva ca de la sine etc.), acte de imitatie(contagiunea rasului, a cascatului, a bucuriei, sau faptul ca, fara a bagade seama, repro - ducem vorbele si gesturile unui orator).

in cazul determinismului zis voluntar, intervine o vointa",element

inefabil, care sustine Colsenet nu este decat une adhesiondonnee a l'idee qui passe"

H. O usoara ceata metafizica se asterne insa

peste teoria colsenetiana a determinismului voluntar".Doua mari capitole (Determinations inconscientes dans Vanimalsi

De'ter- minations inconscientes dans l'homme) sunt consacrate studieriiexperimen- tale" a mecanismelor determinismului psihologic. Sedescriu cu lux de amanunte experientele lui Flourens pe porumbei,ale lui Pfluger si Goltz pe broaste spinale", precum si o expe rienta alui Huxley, care merita sa fie rememorata. Broasca e asezata pe o masa,iar intre batracianul decapitat si sursa de lumina se interpune o carte.Daca i se da un usor impuls, broasca sare, insa nu izbindu-se de carte,ci ocolind-o, la dreapta sau la stanga 15. Colsenet trage concluziavadit in marginea filosofiei inconstientului a lui Eduard von Hartmann ca exista un element psihic in animal care nu se poate decupa cuscalpelul, care subzista si dupa ablatia creierului, oconstiinta confuza" a centrilor nervosi inferiori, cu alte cuvinte oconstiinta inconstienta. Colsenet scrie: Aceasta actiune speciala acentrilor inferiori este in parte, fara indoiala, rezultatuldeprinderilorpecare le -a primit dela centrul superior si pe care ei le c onserva si dupa izolarea lor; ideisau imagini ale miscarilor necesare vietii animalului s -au fixat aicisi aceste reprezentari continua sa determine raspunsul la excitatiiledin afara."

1. Astfel Colsenet da, pe cale empirica, o explicatie

interesantaprocesului de

10

formare a deprinderilor, prin comutarea actiunilor de la nivelulconstiintei la nivelul centrilor automatici, in timp ce p roblema caatare ramane nerezolvata: prin ce simte, sesizeaza si localizeazabroasca obstacolul?

Trecand la analiza determinismului psihologic la om,Colsenet face importanta observatie ca activitatea psihica nu cunoasteragaz sau intrerupere, ca somnul n-o aboleste, ci cel mult o reduce.Exista, afirma el, toate mo- tivele sa credem ca gandirea nu se

opresteniciodata"^'. Visele, ca si creatia onirica, stiintifica sauartistica, probeaza acest fapt. Analizand in extenso cazurile unorsomnambuli si alcoolici (un portar irlandez, de exemplu, care pierduseun pachet pe cand se afla in stare de ebrietate, nu 1 -a putut gasi decatimbatandu-se din nou, starea aceasta permitandu -i sa-si aminteasca cefacuse cu pachetul), cazul lui Condillac sau al servitorului lui Gassendi,ca si faimosul caz al Felidei, reluat dupa aceea de Pierre Janet, F.W.H.Myers, Theodule Ribot, Alfred Binet si de multi altii, Colsenet ajungesa sustina ca viata psihica nu se limiteaza la un cerc unic si imuabil(ceea ce este perfect adevarat), ci este raspandita in intreg organismul siamestecata intim cu viata fiziologica (ceea ce nu mai corespunde decatpartial adevarului, din moment ce autorul identifica Psyche cu Soma).Ierarhia de constiinte"despre care ni se vorbeste nu este, in realitate,decat omasiva piramida a inconstientului, cu varful abia luminat.Dominanta este, la Colsenet, ideea determinarii inconstiente atuturor actelor omului: reprezentarile determinante, devenitetendinte, habitudini sau instincte scrie el ,provoaca dinstrafundurile fiintei noastre acte de care cu greu ne dam seama; actele

noastre constiente sunt ele insele pregatite fara stirea noastra prininfluente secrete, iar emotiile noastre ne reveleaza inclinatii pe care nici

nule banuim" 8. Abisalitatea psihologiei profesate de Colsenet este, prin

urmare, evidenta.

Cu titlu de curiozitate, vom reproduce doua pasaje din care vomputea vedea ca acest francez 1-a devansat pe Freud si in privintaconceptiei despre refulare, iar pe Jung in privinta conceptiei desprearhetipuri (pe care o vom regasi si la Myers). Referindu-se laelementele inconstiente, determinante, ale emotiilor, el scrie: De aiciindispozitiile vagi, ideile negre, langorile si nelinistile fara motiv.Uneori exista un asemenea contrast intre cauza exterioara si efectulprodus in c onstiinta, incat trebuie sa admitem cauze interioare si

ascunse, care transforma actiunea provocata. La martirii si misticiide care am vorbit, durerea este nu numai refulata, dar cauza insasi a

raului devine o sursa de beatitudine19

. Carnea este sfasiata,sangele curge, iar ideea de sacrificiu, acceptat si oferit, umple constiintade fericire."^ Iar mai departe: fiecare clipa rezuma viata noastraintreaga si, de asemenea,

11


6/52

intr-o oarecare masura, si pe aceea a stramosilor nostri."2i Fara a

reabilitaarheurile" lui Van Helmont, Colsenet l e reactualizeaza totusi,sustinand ca senzatiile acumulate generatii de -a randul raman asociatesi integrate in reprezentarile complexe ale individului, alcatuind stratificari succesive, unele arhaice, altelenoi.

in general, Colsenet a digerat incomplet metafizica abisalista a luivon Hartmann,pe care a conjuga"t -o cu mecanicismul in voga inca la

finele secolului trecut. Pozitiva ramane la el, pe langa sublinierearolului inconstientului in viata psihica, incercarea de a -1 privi dintr-operspectiva determinista si de a formula pe cale deductiva unele legi.Dar cu totul meritorie este mai ales reusita anticipare a teoriei moderneaactelor ideomotorii. Nu este deloc exclus ca S. Freud, aflat la Parisin anii 1885 -1886, in clinica de la Salpetriere, ca invatacel al lui J.M.Charcot (1825 -1893), sa fi cunoscut cartea lui Colsenet, aparuta acoloin 1880.

2. O SINTEZA ESUATA: F.W.H. MYERS. Poet si eseist,englezul

Frederic William Henry Myers sa distins si in domeniul atractiv alpsihologiei, fiind membru activ al respectabilei Society of PsychicalResearch din Londra, alaturi de J. Romanes, F. -M. Barrett, HenrySidgwick, Edmund Gurney si altii22. Dupa un numarde studii dedicatetelepatiei (unele elaborate cu Gurney si Podmore, ca Phantasms of theLiving), Myers ambitioneaza sa realizeze o ampla sinteza a tuturorfaptelor legate de manifestarile atat de deconcertante ale inconstientuluiomului, atentia fiindu -i solicitata indeosebi de mesme - rism",spiritism, comunicarea interpersonala suprasenzoriala, aparitiile defantome, extaze etc, adica tocmai de acele fenomene care, dupa H.Sidgwick, constituiau un adevarat scandal in secolul nostruluminat". Myers se angajeaza sa faca lumina si in acest domeniu,

lucrand asiduu si lasandu -ne o opera postuma cu caractercvasitestamentar.Autorul ne asigura ca intreprinde un examen stiintific obiectiv, cu

con - cursul metodei stiintei moderne, procedeu care consta in a interoga natura fara patima sau partinire, cu rabdare si in mod sistematic,

prin experimentare minutioasa si inregistrarea rezultatelor, ceea cepermite sa se ghiceasca adevarurile cele mai profunde dupa indicatii

adesea insignifiante"23

. Asa dupa cum artificiile" fizicii aupermis extinderea in ambele directii a spectrului vizibil al luminiicunoscut de Newton, psihologia moderna, spune Myers, trebuie si ea saextinda in toate directiile spectrul constiintei"asa cum l-au cunoscutPlaton sau Kant, ava nd de descoperit razele X" ale psihicului,fapt posibil prin cercetarea fenomenelor psihice supranormale(telepatie, telestezie, hipnotism, strigoi, extaze etc).

Myers isi intemeiaza cercetarile in exclusivitate pe ipotezaimortalitatii sufletului, a continuitatii vietii sufletesti intr -o alta lume,ipoteza careia el incearca sa-i dea girul stiintei. What nas science to sayas to man's survival and death?

24 devine pentru el intrebarea axiala siprin cipiul director, intr-o cercetare pe care oproclama fundamentatape axiome". Cu toate ca el citeaza psihologi prestigiosi (intre altii,pe Theodule Ribot, Pierre Janet, Alfred Binet si chiar pe J. Breuer siS. Freud, cu ale lor Studien iiber Hysterie, 1895), autoritatile saleindiscutabile raman Anton Mesmer si Emanuel Swedenborg, ultimul(fiu al rectorului Universitatii din Uppsala) cunoscut pentru credinta sanestramutata in supranatural si pentru halucinatiile sale mistice (viziuniale lui Hristos, v oiajur i in cer", unde asista la jude - cati divineetc.)25. Cautandu-si precursori si mai indepartati, el ii gaseste inmagicienii populatiilor primitive, considerand vrajitoria oexperienta psihopatologica gigantica ".

Pe baza fenomenelor relevate de psih opatologie, ca si pe baza aceea ce el denumeste fenomene supranaturale, Myers incearca sadescrie structura intima a omului"2(>. El distinge, astfel, un Euempiric sau supraliminal si o constiinta subliminala sauultramarginald. Prin prisma acestei impar tiri este definita inprealabil notiunea de prag al constiintei" (limen, Schwelle). Adevarataconstiinta, de care insa nu intotdeauna suntem constienti, se afladedesubtul acestui limen. Sunt subliminale nu numai acele senzatiislabepe care insasi slaba lor intensitate le face sa ramana scufundate",ci si numeroase alte fenomene (senzatii, idei, emotii), carepot fiputernice, deosebitde intense, dar care nu apar decat rar in curentul supraliminal al constiinteinoastre, faptul explicandu-se (aserteaza Myers, eludand de fapt oexplicatie autentica) prin insasi constructia fiintei noastre"21.

Fiecare din cele doua niveluri psihice are etajarea sa. Astfel, inregiunea supraliminala" se disting centri superiori care prezideazagandirea complexa si vointa, centri mijlocii a caror activitate determinamiscarile musculaturii voluntare si centri inferiori de care depindfunctiile automatice (respiratia, circulatia sanguina etc). in regiuneasubliminala" asistam la o subdiviziune analoaga: centri superiori, careexecuta activitati de inspiratie misterioasa, asemanatoare cu aceleadeterminate de sugestiaposthipnotica; centri mijlocii care reprezinta unfel de filmoteca a viselor; centri inferiori, sediu al unei activitatirudimentare si oculte. Cand centrii subliminali scrie Myers,scapati de sub controlul centrilor superiori, isi manifesta activitatea lorla omul de geniu, nu mai rezulta o capodopera, ci o opera stranie,chinuita, nuMadona Sixtina, ci imaginea capului taiat la ghilotina a lui

Wiertz2&

. Sa facem un pas mai departe si vom intalni acelestarihipnotice in care


7/52

subiectii aspira cu deliciu mirosul de amoniac si mananca cu poftalumanari de seu, sau acele miscari automate, confuze, pe care subiectiile atribuie ames - tecului diavolului, si asa mai departe, pana cand centriimijlocii se epuizeaza la randul lor si nu ne mai aflam dec at in prezentaunor manifestari psihice compatibile inca cu circulatia sanguinacerebrala, asa cum in atacurile de epilepsie miscarile dezordonate alepicioarelor duc, o data cu epuizarea centrilor mijlocii, la acea

respiratie insotita de horcaituri a star ii de coma."29

Formal, Myers se apara impotriva acuzatiei de a acordasubliminalului o superioritate intrinseca" fata de supraliminal, pecand, in fo nd, el demonstreaza ca Eul supraliminal suferadeterminismul constiintei subliminale.Noi oamenii, clausi tenebris et carcere caeco scrie el in HumanPersonality

and its Survival of Bodily Death , avem posibilitatea cand sa largim,cand sa ne ingustam vederea asupra realitatii. in manie si in epilepsiesuntem lipsiti de controlul centrilor supralimin ali superiori de caredepinde viata noastra rationala terestra. Dar prin automatisme, instarea de extaz si in starile aliate, deviem in viata noastrasupraliminala o parte din curentul subliminal. Cand acesti centrisubliminali, care influenteazastarea noastra de veghe, apartin niveluluimijlociu, nu vor da nastere decat la eroare si la confuzie, dar daca,dimpotriva, vor apartine nivelului superior, ne vor revela adevaruri de

nebanuit."%) in lumina acestei conceptii, geniul (indiferent de

domeniul de manifestare) este comunicatie idiomatica" cudivinitatea, ca in cazul sfintilor.

Myers a conceput o structura a psihicului uman care s a ifaciliteze

demonstrarea" acestei legaturi de ordin supranatural. Reiese ca omulposeda doua suflete, di ntre care esential, pentru ca eetern si in directacomunicare cu Dumnezeu, este cel subliminal. Avem de -a face

cu un weissmanism psihologic sui generis. Myers este, in aceastaprivinta, absol ut explicit:Deci spune el afirm existenta la om a unui suflet care isitrage puterea si gratia dintr-un univers spiritual, si, de asemenea, afirmexistenta in univers a unui Spirit accesibil sufletului omenesc si aflatincomunicare cu acesta. Aceste doua postulate sunt insa lipsite de bazastiint ifica, dar au fost de nenumarate ori formulate in istoria umanitatii

[...] de toate reli - giile. "31 Asadar, esecul utilizarii metodei stiinteimoderne", pe un teren si intr-un scop inapt pentru aceasta, estemarturisit de Myers insusi. Tam -tamul metodologic initial nu a facutdecat sa sublimeze si mai mult aceasta esuare.

Schita provizorie a unei sinteze religioase", cum chiar el si-ocalifica, tentativa lui Myers de a descrie obiectiv structura psihicului side a explica cu ajutorul acesteia fenomenele p sihice cele mai diferitea trezit mai ales interesul unor coreligionari. Ramane totusiapreciabila integrarea in

14

personalitatea umana, ca totalitate, a unor fenomene fata de carepsihologia starilor de constiinta, i n simplismul ei, pa stra o atitudine derezerva si chiar de negare. La Myers gasim, de asemenea, ideea devenitamai tarziu freudiana a investitiilor" energetice (cathexis), dar maiales ideea inconstientului colectiv", din care va bate moneda C.G.Jung. Cercetarile dinultimii ani scrie Myers ne-au aratat pe ce baza schimbatoare, facuta dinexperiente ancestrale, se sprijina viata individuala a fiecaruia dintre noi.Sub forma de recapitulare, rezumat si simbol, noi parcurgem din nou,

de la stadiul de embrion si pana la organismul maturizat, intreagaistorie a vietii pe pamant, de milioane de ani. in cursul adaptarilornoastre la medii din ce in ce-mai vaste, a trebuit sa se produca odeplasare continua a pragului constiintei, in sensul scufundarii a ceea

ce altadata se g asea chiar la suprafata."i2 De fapt, gasim la Myers, in

germene, intreaga psihologie analiticaa lui Jung, motivatia ideologica" a constructiei fiind si eaaceeasi.

3. UN ABISAL DUALIST: THEODORE FLOURNOY. Lasfarsitul

secolului al XlX-lea, cu doar cateva luni mai inainte de aparitia cartiilui S.Freud Die Traumdeutung^, prin care de fapt s-a instituitpsihanaliza ca atare (termenul dateaza, insa, din anul 1896) 34,Theodore Flournoy a dat publicitatii o carte care a facut valva: Desindes a la Planete Mars. Etude sur un cas de somnabulisme avecglossolalie (1900). Cazul descris si analizat cu minutiozitate de acestpsiholog elvetian venea sa incununeze intreaga serie decazuri celebrede psihopatologie date la iveala pe parcursul secolului trecut (Felida,Louis V., Leonie, Miss Beauchamp etc). A sa Helene Smith, angajataunei case de comert din Geneva, o mademoiselle" care in viataparticulara se pasiona pentru spiritism, alterna nu mai putin depatruperso - nalitati subconstiente, crezandu -se cand locuitoare a

planetei Marte, cand printesa indiana din veacul al XV -lea, candregina Marie-Antoinette, sau adoratorul acesteia, Cagliostro. Pentrufiecare ipostaza ea adopta manierele corespunzatoare. Astfel, camartiana comunica cu semenii ei martieni, ne - vazuti,intr-o limba totalnecunoscuta, ca nobila hindusa incerca sa descifreze texte in limbasanscrita si conversa cu incantare despre logodnicul ei, vestitul printSivrouka Nayaka, pe cand ca regina adopta atitudini maiestuoase,aratand ba mizericordie, ba suverana indiferenta, ba dispretucigator la reuniunile mondene,placandu -i sa-si puna in inferioritateinterlocutorii, si asa mai departe. in calitatea sa de om de stiinta,Flournoy isi pune problema determinismului acestor avataruri singulare, a acestor veritabile romane somnambulice" pe care letraieste subiectul sau de observatie si de experi - mentare si pe care elle grupeaza pe cicluri (ciclul oriental, ciclul martian, ciclul regal).Refacand an de an biografia domnisoarei Smith (p seudonim ales

15


8/52

pentru a ascunde personajul real), Flournoy descopera la aceasta o propensiuneirezistibila spre reverie (ramanea adesea imobila intr -un fotoliu,construind himere), stari halucinogene, emotivitate supranormala,nemultumire cronica fata de starea sociala a propriei familii sitendinta de evadare din acest mediu mediocru, pe care il socoteaincom patibil cu dotarea ei intelectuala superioara, cu importanta pe careo acorda ea insasi propriei personalitati (gran doman ie). Este greu scrie autor ul sa nu faci [... } o apropi ere intr e aceas ta nuanta de

emotivit ate depr esiva, care i -a impovarat destin ul inca din copilarie, si

nota oarecum megalomanica a romanelor sale sub - liminale ulterioare. Se

impune ideea ca in ciuda sau toc mai din prici na contr astului lor aparent , cele doua trasat uri nu sunt delocindependente

una de alta. ci legate printr -un raport de la cauza la efect. Numai ca

acest r ap or t ca uz al risc a sa ap ar a exact inve rs in ochii p sih olog

ului empiri cs i ai ocultis tului metaf izici an. Acesta din urma va explica

tocmai prin ilustrele antecedente ale domnis oarei Smith c urioasa sa

impresie de dezradacinare si atitudinea de superioritate fata de conditiile

injositoare ale vietii sale prezente; dimpotriva, psihologul v a vedea chiar

in aceasta impresie or iginea naturala a grandioaselor ei pe rsonific ari

somnambul ice ,"35

Psihologul gene - vez isi explica deci f en omen ele respective prin prisma unui determinism intrapsihic, a unor raporturi cauzale

suspendate in structura psihica imateriala, joc de r elatii al elementelorimpon derabile ale acestei str ucturi eterate. El postuleaza existenta absoluta

a unui FAIsubl iminal (tip M yer s, cum chia rFlourn oy admite)'

6, care, impulsionat de anumite con ditii din exterior,

peste

car e in sa psi h ologul tr ece cu m are usur inta (de exempl u, fa ptul ca ingrupul d e s p ir it i s ti din car e fa ce a p ar t e Hel en e S m ith se c

on ver s a p e t ema locuibilitatii plan etei Mart e. pe tema faimoaselor

canale martien e". abia descoper ite etc), gen er eaza viziuni subconstienteabracadabrante, Flourn oy n eva/.an d deloc clarizvoar ele psih icului in r

ealitatea in con jura toar e.

O cer ta in fluenta fr eudiana, de altfel marturisita, isi face loc

uneor i in modul de explicar e a fen omenelor psihice. Semnificativ dindin acest pun ct d e v ed er e e s t e fa p t u l ca , a l a turi d e M yer s ,P i er r e J a n et , C . - A . S t r on g , M. Dessoir sau Mor ton Prin ce, inscrierile lui Flourn oy sun t adesea citati Breuer si Freud sau Freudsingur. Nu este insa vor ba de preluarea ideiideterminismului intrapsihic(care i s-a reprosat fara nici un temei parintelui psihanalizei), ci deimportanta data psihismu lui infantil in explicarea unor dereglaricomportamentale ale adultului, precum si de indicarea viselordrept mijloc de sondare a regiunilor necunoscute pe care le presupune per-

sonalitatea noastra"31

.h afara de acestea, se face referire directa la psihozele

16

de aparare" (Abwehrpsychosen) descrise de Freud si la mecanismul

refularii si conflictul intern caruia ii da nastere refularea38

.Orientarea filosofica generala a lui Floumoy este insa cu totul straina

de freudism, psihologul elvet ian definindu-si propria conceptie, bazatapeaxioma eterogeneitatii psiho -fizice", drept un dualism paralelist

noninter - actionist"39

. Aceasta filosofie neaga orice raport dedeterminare intre procesele constiintei si procesele cerebrale corespondente,

n eaga orice co- municare intre corp" si suflet", asa cum se siprecizeaza intr -o schema comparati va conceputa de Flournoy tocmai inintentia de a -si defini cat mai exact punctul de vedere.

La un moment dat Flournoy declara ca, in ceea ce il priveste, dans Iesmoments de loisir ouje m'uccorde le luxe de metaphysiquer, c'est

bien au panpsychisme que vont toutes mes inclinations"^. in cele din urmainte legem ca de fapt Flournoy isi explica personalitatile multiple aledomni soarei Smith prin metempsihoza, prin reincarnarea succesiva a unuia siaceluiasi suflet si prin realizarea de gratie a unor anamneze privilegiate . Asa-numitul dualism paralelist este o pura mistificare, de vreme cepanpsihismul cultiva sistematic ideea fundamentala cum ne-o spune unuldintre promotorii sai, C.-A. Strong caorice fapt material a scundeindaratul sau un fapt psihic

a carui manifestare este"41. Sau, cum si mai edificator se exprima

insusiFlourn oy: Pan psih ismul este doct rina care respi nge exi stent ametafizica a lumii materiale ca materie si care admite ca intregul

univers, mineral, ca si animal si vegetal, consta in fond din

realitati imateriale, psihice, mentale, constiente, fie sub forma

individualizata, mai mult sau mai putin personala, fie i n stare i nca

di seminata, amorfa sau difuza (mind st uff, atomi psihici etc). Nascut,

inainte de toate, din considerente le raport urilor suflet-corp sidin problema

conexiunii acestora, panpsihismul rezolva aceasta problema admitand ca

totul se reduce la un schimb de acti uni si reactiuni pur psihice, corpul

nefiind decat u n aspect, un mod reprezentati v, un simbol

sub care percepem sau concepem constiintele celelalte'"41

intreaga orchestratie a analizei psihologice a cazului d omnisoarei Smithsugereaza neasteptata concluzie de mai sus, aflata in discordanta cupozitiaoficiala" a lui Flournoy, aceea a dualismului paralelistnoninteractionist".Lucrurile se clarifica, daca avem in vedere unsemnificativ pasaj din Des indes a la Planete Mars, nascut di n efortulautorului de a obtine adeziunea cititorului pentru spiritism si fenomenelesupranormale: Povestiti scrie el despre unul si acelasi fenomensupranormal la mai multi savanti la fel de ilustri si de straini de metodele

experimentale si veti vedea diferent ele lor de reactie!... Aceasta pentru ca si

oamenii cei mai pozitivi nu sunt niciodata

17


9/52

simple masini de rationat si de calculat, care functioneaza dupa legile

rigide ale logicii matematice; ei sunt, poate mai putin decat omul derand (si nici macar totdeauna mai putin), un pachet de patimi sipreferinte, ca sa nu spunem prejudecat i. In spatele laboratorului loroficial, isi cultiva in taina mica lor gradina privata, plina toata de

nostime vegetatii metafizice; ei nutresc in petto vederi asupra lumii silucrurilor, asupra vietii, pe scurt un Weltanschauung pe care st iinta,prin definitie, nu l-ar putea justifica."** Randurile acestea pot fi luatedrept o excelenta depozitie introspectiva. in orice caz, ele ne pun laadapost de acuzatia de -a fi fortat interpretarea. Tre- buie totusi saapreciem la Flournoy, ca pe un element deosebit d e valoros, faptul dea fi admis, in legatura cu fenomenele supranormale" pe care lecerceta, dimensiunea probabilitatii: Necesitatile practice scrie el ne fac adesea sa uitam ca cunoasterea lumii fenomenale nu atingeniciodata certitudinea absoluta, cu toate ca tinde spre aceasta si ca, de

indata ce depasim datele brute si imediate ale simturilor, adevarulfaptelor celor mai bine stabilite, ca si propozitiile respinse prin cea maisolida argumentatie, nu depaseste o probabilitate care, oricat de maresau de infima am presupune-o, niciodata nu este egala cu infinitul sau

cu zero.'


10/52

LEONARD GAVRILIU

intunecimi, se recurge dezinvolt lametafora: Cand marea constiinteieste suficient de calma, psihologul isi afunda privirile scrutatoare insumbrele ei adancuri, dar, din nefericire, el nu poate deslusi mare lucrudin ceea ce se gaseste mai jos de suprafata; nu-si zareste decat propriu-i chip, pe care apele i-l redau deformat. Curiozitatea sa nefiindsatisfacuta, el este ispitit sa apeleze la ajutorul vreunei zanebinevoitoare fata de psihologi, care sa-l transforme intr-unfeldescafandru magic si sa-i ingaduie a se scufunda sub apa pentru a vedea pe

indelete ce se intampla acolo. "51 Acest scafandru miraculos este, nespune Jastrow, visul, iar cu aceasta el il anunta intr -adevar pe Freud,dupa cum atunci cand vorbes te despre constiinta onirica"52 ne facesa ne gandim la teoria conceputa in termeni identici de Ion Biberi,care insa citeaza drept sursa pe Sante de Sanctis (Traumbewusstsein)5i.

Jastrow ezita intre discreditarea si elogiul constiintei. Pana laurma se decide, totusi, pentru discreditare, nu chiar in maniera brutalaa epifeno - menistilor" (un H. Maudsley, de exemplu), darindeajuns de aproape. Analizand fapte banale (de exemplu, mai usoringhiti inconstient un aliment oarecare, decat constient o pilu la etc.) sifacand comparatie intre conduita plina de naturalete a copilului mic siaceea plina de timiditati si de stangacii a preadolescentului, ale caruiimpulsuri firesti sunt paralizate de o exagerata constiinta de sine", eltrage concluzia ca utilit atea constiintei in reglarea conduitei estelimitata54. Gandirea si visul intra in doze diferite in toate proceselesi elaboratiile noastre mentale, intre cele doua extreme existand gradede tranzitie. Atat gandirea,cat si visul au comun faptul ca prelucr eazaaceleasi materii prime.

Mai marcata inca decat la Colsenet apare ideea activitatiineintrerupte a spiritului, pe care insa Jastrow o leaga direct deactivitatea materiei cenusii a scoartei cerebrale55. Ca si inima spune el creierul este mereu activ, darpulsatiilesalesunt mult maicomplicate si serviciile pe care le aduce sunt mult mai variate."

56

Numai asa se explica iruptiile inspiratiei la creatorii de arta, mariledescoperiri facute de oamenii de stiinta, de felu l acelora relatate, nufara uimire, de Beethoven, Musset, Poincare, Mendeleev si atatiaaltii57. Probabil ca in realitate nu exista asa -zisa Inhibitie corticalageneralizata ",punctata doar ici-colo de plapande posturi de veghe "(Pavlov), ci, dimpotriva, in timp ce ne facem somnul cu visele lui,miliarde de neuroni pulseaza", isi indeplinesc programul cu care aufost incarcati, si nu de putine ori chiar structurile onirogene suntconectate la aceasta magnifica uzina, care toata viata lucreazaneintrerupt, in trei schimburi. Ideea exprimata de Jastrow este, dupaparerea noastra, absolut exacta. Culturanoteaza el, ca un freudianautentic [...] depinde atat de factorii subconstienti, catsi de factoriiconstienti ai spiritului. "58

CONCEPTUL DE INCONSTIENT INAINTE DE SIGMUND

FREUD Admitand ca toate manifestarile spiritului sunt legate

intim de functionareasistemului nervos, Jastrow demonstreaza relatiile mutuale existenteintrefunctiile creierului si constiinta, urmarind modificarile suferite deaceasta din urma in cazul administrarii unor substante ca santonina,mescalina, cloro - formul etc, sau in cazul unor leziuni ale cortexului

cerebral. Se trage con - cluzia dependentei constiintei de integritateasubstratului nervos ". Totodata, subliniind faptul ca cunoasterea desine ramane eminamente si inevitabil psihologica (deci realizabila cumijloacele psihologie i, si nu ale fizio - logiei etc), subliniind efectele,la/e/ de puternice cu ale drogurilor, venite din partea unor evenimentenet psihologice"

59', Jastrow ni se recomanda ca un psiholog capabil sa-si defineasca judicios obiectul stiintei pe care o practica, sarcinilespecifice ale acesteia,ca si metodele de cercetare, la fel de judiciosdistribuite intre introspectie si lucrarile o biective de laborator.

Dar, cu toate observatiile sale penetrante asupra roluluisubconstientului in viata psihica a omului, J. Jastrow nu reuseste sadea o expresie stiintificamai riguroasa constatarilor sale care, deseori, imbraca o forma maimultliterara. in schimb este, pare-se, printre primii care vorbeste desprecalitatea de sistem a psihicului: Noi scrie el concepemsubconstientul ca pe o f unctie care are raporturile cele mai stranse cuconstiinta si ca fiind supus acelorasi influente ca si ea, dat fiind ca facparte dintr-un sistem comun Z'60

Lipseste insa ideea de conflict, de interactiune contradictorie, nunumaipulsatila", dar si propulsiva, nuintotdeauna distractiva, destructuranta,ci adesea constructiva, intre cele doua elemente mari ale sistemului.Psihologia lui J. Jastrow lasa astfel impresia unui ansamblu de oarmonie monotona. Ideea conflictului intrapsihic va domina, i nsa,psihanaliza. Descoperirea unui conflict psihic la origineanevrozelor arata P. Lab constituie adevaratul act de nastereal psihanalizei. "61 Asa se si explica faptul capsihologia mai mult statica a prepsihanalistilor va fi total submersatade valurile succesive ale psihologiei dinamice creata de SigmundFreud, ca si de discipolii si continuatorii sai.

DR. LEONARD GAVRILIU

NOTE

1Maurice Benassy, Problemede l'inconscient", in Bullelin de Psychologie,

XX,6-7,1967,p. 565.

2 Eliane Amado Levy-Valensi,Le dialogue psychanalytUiue, P.U.F., Paris,1962, P 17.

2021


11/52

LEONARD GAVRIUU

3Eliade, Mircea, Yoga. Nemurire si libertate, trad. de Walter Fotescu,

Editura Humanitas, Bucuresti, 1993, p. 47. in mod er onat, insa, Mircea Eliade afirmaca,spre deosebire de psihanaliza, Yoga crede ca subconstientul poate fi dominatprin asceza, si chiar cucerit cu ajutorul tehnicii de unificare a starilordeconstiinta"(op. cit.,p. 49). Freud si psihanalistii preconizeaza acelasi lucru, adica dominareainconstientului, doar ca tehnica este cu t otul diferita (ca si teoria, de altfel).

4Alfred Farau, Herbert Schaffer,La psychologie des profondeurs, de

iorigine a n o s j o u r s , P a y o t , P a r i s , 1 9 6 0 , p . 21 .5

Y v o n B r e s , L a p s y c h o l o g i e d e P lut o n , P . U . F . , P a r i s , 1 9 6 8 .6

E . v o n H a r t m a n n , P h i l o s o p h i e d e t 'in c o n s c i e n t , 1 . 1 , B a i l l i e r e e tC

i e, P a r is , 1 8 7 7 ,p . 1 8 8 .

7

F i l o s o f i a i n c o n s t i e n t u l u i e s t e p e lar g t r a t a t a d e G . D w e l s h a u v e rs , V I nc o n s t i e n t ,

F l a m m a r i o n , P a r i s , 1 9 2 5 ; J . - C . F i l l o ux , L ' I n c o n s t i e n t , P . U . F . , P a r i s , 19 5 0 .

8J . - B . D o m e c q , P s y c h o l o g i e , M arce l C a t t i e r , P a r i s , 1 9 3 1 , p p . 1

1 5 - 11 6 .9

C f . A . M an e , L a p s yc h a n a l y s e e tIe s n o u v e l l e s m e t h o d e s d ' i n ve s t i g a tio n d e l' i n c o n s t i e n t , F l a m m a r i o n , P ar i s , 1 9 2 8 , p . 1 1 7 .

10A p u d E r n e s t A e p l i , P s y c h o l o g i edu c o n s t i e n t e t d e l ' i n c o n s c i e n t ,

P ayo t , P a r i s ,1 9 5 3 , p . 3 7 .

11L e o n a r d G a v r i l i u , T h e o d u l e R i bo t , p r e c u r s o r a l p s i h a n a l i z e i " ,

e s e u i n t r o d u c t i v la Th e o du le Rib ot, L og ic a s e nti m e nt el or, tra d uc er e, es e u intro du ct ivsi n ot e d e dr. Le o n ard G a v r i l i u , E d i t u ra I R I , B u c u r e s t i , 1 9 9 6 ,p p . 9 - 3 1 .

12E . C o l s e n e t , L a v i e i n c o n s t i e n t ed e l ' e s p r i t , L i b r a i r i e B a i l l i e r e

e t Clc

, P a r i s ,

C O N C E P T U L D E I N C O N S T I E N T I N A IN T E D E S I G M U N D F R E U D

30O p . c i t . , p . 7 0 .

31O p . c i t . , p p . 1 0 5 - 1 0 6 .

32O p . c i t . , p . 2 6 .

33Si g m un d Fr eu d, In terpr et are a vis el or, t radu ce re , p re a m b ul si n ot e d e dr. L e o n ard

G a v r i l i u , E d i t u r a S t i i n t i f i c a , B u c u r e s t i , 1 9 9 3.34

T e r m e n u l p s i h a n a l i z a a f o s t p e n tr u p r i m a o a r a f o l o s i t d e F r e u d in t r - u n a r t i c o l p u b l i c a t i n l i m b a f r a n c e z a , la 3 0 m a r t i e 1 8 9 6 , s i i n t r - un a r t i c o lpu b l i c a t i n l i m b ag e r m a n a , l a 1 5 a p r i l i e , a c e l a s i a n . A m b e l e auf o s t e x p e d i a t e d e F r e u d l a 5 f e b r u a r i e1 8 9 6 (C f. E . J o n e s , T h e L i f e a n d W o r k o f S i gm u n d F r e u d ).

35T h . F l o u r n o y , D e s i n d e s a l a Pla ne t e M a rs . Etu d e s ur u n c as d e s o

m n a m b u lis m e a v e c g l o s s o l a l i e , F . A l e a n , Pa r i s , E g g i m a n n & Ci e

, G en e v e , 1 9 0 0, p p . 2 6 - 2 7 .%

O p . c i t . , p . X .3 7

O p .

c i t . , p . 1 3 3 .3 8

O p . c / f . , p p .3 1 9 - 3 2 0 .39

T h . F l o u r n o y , S u r l e p a n p s y c h is m e c o m m e e x p l i c a t i o n d e s r a p po r t s de l ' a m e e t d u c o r p s " , i n v o i . C o n g r e s I n t e r n a t i o n a l d e P h i l o s o p h ie (19 0 4 ), K i i n d i g , G e n e v e ,1 9 0 5 , p p . 3 7 4 - 3 7 5 .

40O p . c i t . , p . 3 7 6 .

41C . - A . S t r o n g , Q u e l q u e s c o n s id e r a t i o n s s u r l e p a n p s y c h i s me " ,

i n vo i . c i t . , n o t a 6 , p . 3 8 1 .42

T h . F l o u r n o y , o p . c i t . , p . 3 7 2 .43

T h . F l o u r n o y , D e s i n d e s a l a P l a n e l e Ma r s , p . 3 4 7 .u

1 8 8 0 , p . 1 1 9 .13

O p . c i t . , p p . 1 2 1 - 1 2 2 .|

4O p . c i . . p . 1 3 3 .

LR e v u e s c i e n t i j i q u e , 1 4 o c t o b r e , 18 7 4 .

16E . C o l s e n e t , o p . c i t . , p . 1 4 3 .

17O p . c i t . , p . 1 4 8 .

1 SO p . c i t. , p. 2 7 7 .

19C o l s e n e t f a c e a i c i r e f e r i r e l a u n fa p t r e a l , n e m i s t i f i c a t d e n i c i u

n m ir a c o l . S an e a m i n t i m d e r e a l i z a r e a u n o r n a s t e ri a n a l g e z i c e " , d e c a t r e o b s t e t r i c ap s iho s o m a t i c a d e a z i , b a z a t a p e t e h n i c a an e s t e z i e i p r i n s u g e s t i e .

20E . C o l s e n e t , o p . c i t . , p . 2 5 3 .

21O p . c i t . , p . 2 6 1 .

22A s e v e d e a E . T . B e n n e t , T h e S o c iet y o f P s y c h i c a l R e s e a r c h , I t s R

i s e ,Pr o g r e s s ,B r i m l e y J o h n s on , L on d o n , 1

9 03 .23

F . W . H . M y e r s , L a p e r s o n n a l i te h u m a i n e . S a s u r v i v a n c e , s e s ma n i f es t a t i o n ss u p r a n o r ma l e s , F . A l e a n , Pa r i s , 1 9 1 9 , p p . 1 - 2 .

24F . W . H . M y e r s , S c i e n c e a n d A Fu t u r e L i f e , M ac m i l l a n , L on d o n ,

189 3 , p . 1 .25

A . v o n W i n t e r s t e i n , S w e d e n b o rg s r e l i g i o s e K r i s e u n d s e i n T r a um t ag e b u c h " ,

i n I m a g o , 3 , 1 9 3 6 .26

F . W . H . M ye r s , o p . c i t . , p . 6 4 .27

O p . c i t . , p . 2 2 .28

A n t o i n e J o s e p h W i e r t z ( 18 0 6 - 1 8 65 ), p i c t o r b e l g i a n , e m u l a l l u i Ru b e n s , cr e a t o r a l u n o r i m p r e s i o n a n t e t a b l o ur i p e t e m e i s t o r i c e , p a s t r a te i n c a s a sa d i n B r u x e l l e s ,d e v e n i t a m u z e u .

29O p . c i t . , p p . 6 8 - 6 9 .

Op. cit., p. 351.45

M a i t a r z i u , i n s a , J . J a s t r o w n u nu m a i c a v a f a c e r e f e r i r i l a F re u d , da r i i v a c o n s a c r a s i o c a r t e (Th e H ou s e t h a t F r e u d b u i l t ).

46P i err e J a n e t , L'A u t o p m a tis m e p s y c h o l o g iq u e . Ess a i d e p s y c h o l o g i e e x p e r i m e n t

a l es u r I e s f o r m e s i n f e r i e u r e s d e i a c t i v i t e h u m ai n e , F . A l e a n , P a r i s , 1 9 2 1 , p . 2 6 5 .

47P i e r r e J a n e t , L a f o r c e e t l a f a i bl e s s e p s y c h o l o g i q u e s , M al o i n e

, P a r is , 1 9 3 2 ,p . 1 4 .48

M o r t o n P r i n c e ,T h e N a t u r e o f M

i r u l a n d H u m a n A u t o m a t i s m , Li p p i n c o t t & C o P h i l a d e l p h i a , 1 8 8 5 .49

P i e r r e J a n e t , P r e f a c e a L a s u b c o n s c i e nc e d e J o s e p h J a s t r o w , p . 1 .50

J . J a s t r o w , L a s u b c o n s c i e n c e , F . A l e an, P a r i s , 1 9 0 8 , p . X I .51

O p . c i t . , p . 3 .52

O p . c i t . , p p . 1 2 1 - 1 5 6 .53

I B i b e r i V i s u l s i s t r u c t u r i l e s u b c o n s t ie n t u l u i , E d i t u r a S t i i n t i f i c a , B u c u r e s

t i ,1 9 7 0 , p . 2 9 .

54J . J a s t r o w , o p . c i l . , p . 2 3 .

55O p . c i t . , p . 1 3 .

56O p . c i t . , p . 3 1 6 .

57A s e v e d e a A . B az a i l l a s , M us iqu e e t i n c o n s t i e n t e , F . A l e a n , P

a r i s, 1 9 0 9 ; D r . C h a b a n e i x , L e s u b c o n s t ien t c h e z I e s a r t i s t e s e t I e s e cr i v a i ns. B o r d e a u x , 1 8 9 7 ; H a m S e l y e , D e la v i s l a d e s c o p e r i r e , E d i t ur a S t i i n t if i c a , B u c u r e s t i , 1 9 6 8 .

58J . J a s t r o w , o p . c i t . , p . 3 7 1 .

59O p . c i t . , p . 1 6 .

60O p . c i t . , p . 3 7 0 .

61P . L a b , L e c o n f l i t i n t r a p s y c h i q u e , P . U . F . , P a r i s , 1 9 6 9 , p . 5 9 .

2223


12/52

INTRODUCERE

LuiTH.RIBOT

profesor de psihologie experimentala sicomparata la Collige de France

Sunt cincisprezece ani de cand au inceput, in Franta, Anglia si inalte cateva tari, cercetari de psihologie patol ogica, bazate pe studiulisteriei si al sugestiei; stim tot i cu ce ardoare psihologii si filosofii s-au lansat in acest studiu nou, si, intr -un timp foarte scurt, auadunat o cantitate cu adevarat considerabila de observatii si experientede toate felurile; halucinatia, paraliziile prin sugestie, modificarile de personalitate, tulburarile memoriei, senzatiile musculare, sugest iile intimpul starii de veghe si in stare de hipnoza, sugestiile inconstienteetc. sunt principalele probleme care au fost examinate si explorateprofund.

Pe masura ce cercetarile se multiplicau si se extindeau, intreexperi - mentatori s-au nascut numeroase discutii; nu numaica nu aufost de acord cu teoriile, dar fapte importante afirmate de unii au fostnegate de altii; s -a vazut chiar ridicandu-se o scoala impotrivaceleilalte. Controverse regretabile, dar care, in definitiv, sunt constantesi chiar necesare in orice cercetare noua, au aruncat oarecare indoialaasupra adevaratei valori a materialelor adunate.

Intentia mea, scriind aceasta carte, nu este deloc de a continua tr

aditia discutiilor scolastice; in loc de a opune experientele melecelorlalti autori, vreau sa examinez in ansamblu toate rezultatele careau fost obtinute in studierea unei probleme, pentru a vedea care suntacelea care concorda si pot fi grupate in acelasi sistem. Voi retine doarexperientele care se repeta in toate cazurile si care duc la aceeasiconcluzie, indiferent de scopul cer- cetarii; voi pune, din contra, de oparte, fara sa le judec, toate fenomenele care deocamdata nu au fostobservate deca t de o singura persoana si care nu pot fi alaturate logicla unansamblu de fapte cunoscute si acceptate;

25


13/52

ALFRED BINET

si, bineinteles, la aceasta operatie voi supune atat lucrarile mele,cat si peacelea ale altor autori.

Ocazia mi se pare a fi favorabila pentru a incerca aceastaopera de

eclectism; caci, in acest moment, seproduce un fapt foarte curios; unmare numar de observatori care nu apartin nici aceleiasi scoli si niciaceleiasi tari, care nu experimenteaza pe acelasi gen de subiecti, carenu -si propun ace lasi obiect de experienta si care uneori se ignora

profund, ajung la acelasi rezulta t fara sa s tie; iar acest rezu ltat lacare se ajunge pe cai diverse, si careeste esenta unei multi mi defenomene ale vietii mintale, constituieo modificare deosebita apersonalitatii, o dedublare sau mai degraba o frag mentare a Eului. Seconstata ca la un mare numar de persoane, plasate in conditiile celemai diverse, unitatea normala a constiintei e ste distrusa, seproduc mai multe constiinte dist incte, fiecare putand avea perceptiilesale, memoria sa si chiar caracterul sau moral; ne propunem saexpunem in detaliu rezultatul acestor cercetari recente asupramodificarilor personalitatii.

PARTEA INTAI

Saint-Valery, 1891

PERSONALITATILE SUCCESIVE


14/52

CAPITOLUL INTAI

SOMNAMBULISMELESPONTANEFenom enele psiho logice spontane. Somnam bulismele. Doam na americana a lui Mac

-Nish. Observat ia doctorului Azam referit oare la Fetida. Dubla existe nta psihologica .

Caracterele distinctive ale acestor doua existente . O proble ma. Observatia doctorului

Dufay. Observatia dom nilor Bo urr u s iBurot cu pr ivire la Lo uis V... Observa t ia

dom nului Pwus t. Observa tia dom nului Weir - Mitc hell. D iviza rea cons tiinte i la ister

ici. Observa tii ana loage in intoxicatii, vise si diver se star i pa tologice .

I

Interesul prezentat de fenomenele psihologice spontane este acelaca ele au suferit o influenta minima din partea persoanelor care leobserva; ele nu au fost pregatite indelung si intr -o manierainconstienta de catre un autor care-si avea opinia formata; nu tin decide nici o teorie preconceputa; de aceea incepem cercetarile noastre cuele 1.

Modificarile personalitatii ce se pot produce la bolnavi prezinta unfoarte mare numar de forme diferite; nu este cazul sa le trecem pe toatein revista. Ne vom margini aici, cum am mai spus, sa studiem unsingur tip dintre aceste deformari, dedublarea personalit atii saumai degraba formarea de personalitati multiple la acelasi individ.Acest fenomen poate aparea la mai multe categorii de bolnavi; noiil vom examina in special in isterie, unde a fost mai bine studiatin ultimul timp.

Adesea au fost numite somnambule persoanele care prezintaaceste

alterari de personalitate; noi am pastrat termenul de somnambulism;

este nevoie ca el sa fie in prealabil explicat, intrucat nu i s -a datintotdeauna un sens clar, iar cercetarile recente, ma rind numarul sivarietatea somnambulis - melor, au complicat foarte mult problema.Problema este similara cu aceea a afaziei care, in perioada cand astudiat -o Broca, putea fi definita foarte simplu: pierderea vorbiriiarticulate; astazi, cand s -au descoperit si analizat multe alte forme deboli ale limbajului, cum ar fi agrafia, cecitatea verbala, surditateaverbala si multe altele inca, nu mai exista o afazie, ci afazii. La fel,termenul de somnambulism trebuie sa -si largeasca semnificatia; nuexista

29


15/52

ALFRED DEDUBLAREAPERSONALITII I

un somnambulism, o stare nervoasa identica mereu cu ea insasi, ciexista somnambulisme.

in sensul vulgar si popular al cuvantului, numim somnambulismnatural starea indivizilor care se scoala noaptea si executa gesturiautomate sau inteligente; ei se imbraca, isi reiau munca din timpulzilei, practica o meserie sau rezolva a problema pentru care cautaserain zadar pana atunci solutia; apoi, se culca din nou, adorm si a doua zidimineata nu pastreaza nici o amintire din faptul ca s-au trezit intimpul noptii; ei sunt adesea foarte surprinsi sa vada terminat un lucru

care la apusul soarelui era inca incomplet. Altii fac plimbari peacoperis si manifesta o multime de excentricitati. Autorii nu sunt incacu totul de acord asupra natu rii acestui noctambulism; se tinde astazisa se admita ca este vorba de un ansamblu heteroclit de fenomene,care se aseamana doar in aparenta si care difera prin natura lor. Printresomnambulii nocturni, o categorie aparte o constituie epilepticii,dintre care un mare numar pot prezenta ceea ce se numesteautomatism ambulatoriu". Se mai admite, chiar daca numaiprovizoriu, ca persoane sanatoase pot figura printre plimbaretiinocturni si ca, prin urmare, exista un somnambulism fiziologic. Darimensa majorit ate a somnambulilor, fara indoiala, este data de isterie;este vorba de istericii in stare de criza, cu particularitatea ca aceastasurvine intr -o perioada nocturna2.

in aceste fenomene putem vedea un exemplu de dedublare apersonalitatii; exista doua persoane la noctambuli; persoana care sescoala noaptea este foarte diferita de cea care este treaza in timpulzilei, pentru ca aceasta din urma nu stie nimic si nu pastreaza nici oamintire din cele intamplate in timpul noptii; dar ar fi prea putinfolositor sa facem o analiza atenta a acestei situatii, elementele destudiu in acest sens fiind foarte rare.

Exista o alta forma de somnambulism natural pe care o putemstudia mai usor, anume somnambulismul care se manifesta intimpul zilei, sau vigilambulismul; de acesta ne vom ocupa inexclusivitate. Trebuie sa distingem, am vazut mai sus, mai multesomnambulisme naturale sau spontane. Distinctiile de stabilit sebazeaza pe conditiile deosebite in care aceste somnambulisme seproduc si, de asemenea, pe caracterele pe care le prezinta. Ne vomapleca in acest capitol asupra unei forme de somnambulism natural carene ofera urmatoarele caracteristici: este vorba de bolnavii isterici careprezinta, pe langa viata lor normala si regulata, o alta existentapsihologica, sau, cum se spune, o conditie secunda, despre care ei nupastreaza nici o amintire cand revin la starea normala; caracterulspecific al acestei stari secunde este acela ca ea constituie o existentapsihologica completa; subiectu l traieste viata obisnuita, are spirituldeschis la toate ideile si la toate perceptiile

30

si el nu delireaza. O persoana care nu este prevenita nu ar putearecunoaste ca subiectul este in stare de so mnambulism.

Cele mai bune exemple care se pot cita despre acestsomnambulism, pe care tocmai l-am definit, se gasesc in observatiiledeja vechi ale lui Azam, Dufay si catorva alti medici. Aceste observatiisunt astazi foarte cunoscute, banale; ele au fost publicate si analizateintr -o multime de antologii medi- cale si chiar pur literare; dar speramca cercetarile recente de psihologie experimentala asupra alterarilordeconstiinta sa adauge ceva nou la faptele vechi; le vom studia dintr-un

punct de vedere intrucatva diferit fata de cel abordat pana acum sipoate vom izbuti sa le intelegem mai bine. Considerate de comunacord ca fenomene rare, exceptionale, ca veritabile curiozitatipatologice facute pentru a ului mai mult decat a instrui, acestededublari de personalitate ne apar acum ca o accentuare a uneidezordini mentale care este foarte frecventa in isterie si in starileapropiate.

Una dintre observatiile cele mai celebre este aceea a pacienteiamericane a lui Mac-Nish3. O tanara doamna instruita, bine educata side o buna con - stitutie fizica, a fost cuprinsa deodata si fara vreunavertisment prealabil de un somn profund, care s-a prelungit mai multeore dincolo de timpul obisnuit. La trezire, ea a uitat tot ceea ce stia,memoria sa nu p astrase nici o notiune, nici un cuvant; a trebuit sa fieinvatat totul de la inceput; astfel, a invatat sa citeasca, sa scrie si sanumere; putin cate putin, s -a familiarizat cu persoanele si obiecteledin jurul ei, care erau pentru dansa ceva ce vedea pentru prima oara;progresele au fost rapide. Dupa un timp destul de lung, mai multe luni,ea a fost, fara vreo cauza anume, cuprinsa de un somn asemanatorcelui care a precedat viata sa cea noua. La trezire, s -a gasit exact inaceeasi stare ca inainte de pr imul somn, dar nu-si amintea nimic dincele intamplate in acest interval; intr -un cuvant, in timpul vechii stari,ea ignora noua stare. Asa numea ea cele doua vieti, carecontinuau sa

apara izolat si alternativ. Mai bine de patru ani, aceasta tanara doamnaa prezentat periodic asemenea fenomene. intr-o stare sau alta, ea nuavea nici o amintire despre dublul ei caracter, ca sicum ar fi fost douapersoane distincte care nu aveau habar de naturile lor; deexemplu, inperioada starii vechi, ea poseda toate cu nostintele pe care le -aacumulat din copilarie pana la tinerete; in starea noua, ea nu stiedecat ceea ce a invatat dupa primul sau somn. Daca o persoana ii eraprezentata intr -una di ntre aceste stari, era obligata sa o studieze si sao recunoasca in ambel e sale stari pentrua-i fi pe deplin cunoscuta; lafel se petrecea cu orice alt lucru. in starea veche, avea o scriere foartefrumoasa, cea pe care o avusese dintotdeauna, pe cand in stareanouascrierea ii era defectuoasa, stangace, oarecum infantila; ace asta

31


16/52

pentru ca nu avusese nici timpul, nici mijloacele sa si -operfectioneze. Aceasta succesiune a feno menelor a durat patru ani s idoamna X. a reusit sa se descurce destul de bine in raporturile cufamilia sa."

Este inutil sa insistam in analiza acestei observatii incomplete;singurul

avantaj pe care-1 prezinta este ca ne da o idee sumara asupramodificarilor de personalitate pe care incercam sa lestudiem. Vedemchiar de la prima abordare ca faptul care caracter izeaza fiecare dintreaceste personalitati, ceea ce le distinge una de alta, ceea ce le face sa fiemai multe si nu una singura, este o stare particulara a memoriei. instarea 1, persoana nu -si aminteste ceea ce s-a intamplat in starea 2; si,reciproc, can d se afla in starea 2, uita starea 1; cu toate acestea,memoria specifica fiecarei stari este bine organizata si coaguleazatoate partile, astfel incat persoana, in clipa cand se afla intr -una dinstari, isi aminteste ansamblul evenimentelor care tin de ac easta stare.

Ne vom opri mai mult timp asupra cazului Felida, descris dedomnul

Azam (de la Bordeaux). Observatia a fost indelungata, foarteminutioasa; a inceput in 1858 si inca dureaza, se intinde deci pe operioada mai mare de treizeci de ani. O vom rep roduce aproape inextenso*.

Felida s-a nascut in 1843, la Bordeaux,din parinti sanatosi.Dezvoltarea

sa a fost normala. Spre varsta de treisprezece ani, putin dupapubertate, ea a inceput sa prezinte simptome care aratau o isterieincipienta, accidente nervoase variate, dureri vagi, hemoragiipulmonare care nu se explicau prin starea organelor respiratorii.

Harnica si cu o inteligenta dezvoltata, ea lucra cu ziua la ocroitorie. Spre varstade patruzeci de ani si jumatate, fara vreocauza cunoscuta,

uneori stapanita de emotie, Felida simtea o durere in tample si cadeaintr -o amortire profunda, asemenea somnului. Aceasta stare duraaproape zece minute. Dupa acest timp, spontan, ea deschidea ochii,parand ca se trezeste si intra in a doua stare, care conventi onal a fostnumita starea secunda; aceasta dura o ora sau doua, pe urma amortealasi somnul reapareau, iar Felida revenea la starea obisnuita.

Aceste accese se repetau la fiecare cinci sau saze zile, sau mai rar;parintii si persoanele din anturajul sau, c onstatand schimbarile deatitudine din timpul acelui fel de viata secunda si uitarea ei la trezire, ocredeau nebuna.

Curand accesele de isterie propriu-zisa s-au agravat, Felida a^eaconvulsii,

iar fenomenele pretinsei sale nebunii deveneau tot mai nelinistitoare.

Domnul Azam a fost chemat s-o ingrijeasca in iunie 1858; iata cecon -

stata el in octombrie, acelasian:

Felida este bruneta, de talie mijlocie, destul de robusta si deproportii

obisnuite; este subiectul a frecvente hemoptizii, probabilsuplimentare; foarte

32

inteligenta si destul de instruita pentru starea ei sociala, ea areinfatisare de om trist, chiar morocanos; vorbeste putin, cu seriozitate,are o vointa de nestramutat si o foarte mare ardoare pentru munca.Sentimentele afective par putin dezvoltate. Se gandeste tot timpul lastarea sa maladiva, care -i inspira preocupariserioase si sufera dedureri vii i n mai multe parti ale corpului, dar mai ales la cap;simptomul denumit cui isteric (clou hyste'riuue) este la ea foartedezvoltat.

Te frapeaza in mod deosebit aerul eisobru si lipsa dorintei de avorbi;

raspunde la intrebari si atat.Daca o examinam cu atentie din punct de vedere intelectual,

gasim ca actiunile, ideile si conversatia suntperfectrezonabile.Aproape in fiecare zi, fara vreo cauza cunoscuta, sau sub

stapanireaunei emotii, este prinsa de ceea ce ea numeste criza" sa; de fapt, eaintra in cea de-a doua stare a sa; sade, cu un obiect de cusut in mana;deodata, fara ca ceva sa o poata preveni si dupa o durere la tamplemai violenta decat de obicei, capul ii cade pe piept, mainile ii ramannemiscate si atarna inerte de-a lungul corpului; doarme sau pare cadoarme, dar e un somn special, caci nici un zgomot, nici oexcitatie,intepatura sau piscatura nu o fac sa se trezeasca; mai mult, acest felde somn apare absolut brusc. El dureaza doua sau trei minute;altadata, este mult mai lung.

Dupa acest timp, Felida se trezeste, dar nu mai este in aceeasistare intelectuala in care se gasea in momentul adormirii. Totul parediferit. isi inalta capul si, deschizand ochii, saluta surazand persoanelecare o inconjoara, ca si cum acestea tocmai ar fi sosit acolo;fizionomia, trista si tacuta mai inainte, se lumineaza si iradiaza veselie,vorba ii este scurta si, fredonand, continua cusutul pe care il incepusein starea precedenta; se ridica, mersul ii este agil si nu se mai p lange

de durerile care, cateva minute mai inainte, o facusera sa sufere;pluteste in grijile obisnuite ale menajului, iese, circula in oras, facevizite, intreprinde un lucru oarecare, iar tinuta si veselia sunt acelea aleunei tinere fete; nimeni n -ar putea gasi ceva extraordinar in felul ei dea fi. Dar caracterul ei este complet schimbat; din trista, devine vesela sivivacitatea sa atinge turbulenta; imaginatia ii este mai exaltata; din celmai neinsemnat motiv trece de la tristete la bucurie; de la indi ferentapentru toate devine sensibila, excesiv de sensibila.

in aceasta stare ea isi aminteste perfect tot ce s -a intamplat intimpul celorlalte stari asemanatoare precedente si, de asemenea, intimpul vietii nor - male. Estede mentionat ca intotdeauna a su stinut castarea, oricare ar fi, in care se afla in momentul in care i se vorbeste,este o stare normala pe care ea o numeste ratiunea sa, in opozitie cucealalta, pe care o numeste criza sa.

33


17/52

in aceasta viata, ca si in cealalta, facultatile sale intelectuale simorale, chiar daca diferite, sunt incontestabil tefere: nici o ideedeliranta, nici o apreciere falsa, nici o halucinatie. Felida este alta, iatatotul. Se poate spune ca in aceasta a doua stare, in aceasta conditiesecunda, cum o numeste domnul Azam, toate facultatile ei par maidezvoltate si mai complete.

Aceasta a doua viata, in care durerea fizica nu se face simtita, estecu

mult superioara celeilalte; este mai ales prin faptul ca, atat timp ca tstarea aceasta dureaza, Felida isi aminteste nu numai de ceea ce s -apetrecut in acceseleprecedente, dar de asemenea de toata viata sanormala, in timp ce in viata sa normala nu are nici o amintire despreceea ce s -a petrecut in timpul acceselor sale.

Dupa un timp variabil, brusc, veselia Felidei dispare, capul ii cadepe

piept si ea recade intr-o stare de toropeala. Trei pana la patru minutese scurg si ea deschide ochii pentru a reintra in existenta sa obisnuita.Abia daca se observa, caci isi continu a munca cu ardoare, aproape cuindarjire; cel mai adesea este un lucru de croitorie, inceput in perioada

precedenta; ea nu-1 recunoaste si ii trebuie un mare efort de gandirepentru a -1 intelege. Cu toate acestea, continua cum poate,blestemandu -si nefericita situatie; familia, o bisnuita cu aceasta stare,o ajuta sa se puna la curent.

Cateva minute mai inainte fredona o romanta; daca este intrebatace

romanta anume, habar n -are. I se vorbeste despre o vizita pe caretocmai o primise; sustine ca nu a vazut p e nimeni. Uitarea se rasfrangedoar asupra a ceea ce s-apetrecut in timpul conditiei secunde; nicioidee generala dobandita anterior nu-i este vatamata: stie sa citeascaperfect, sa scrie, sa numere, sa croiasca, sa coasa etc. si multe altelucruri pe ca re le stia inainte de a fi bolnava sau pe care le-a invatat intimpul perioadelor sale precedente de stare normala.

in 1858, a aparut o a treia stare, care nu este decat un epifenomenal

accesului. Domnul Azam nu a vazut aceasta stare la ea decat de doua sau trei ori si, timp de saisprezece ani, sotul ei nu a observat -o decatde vreo treizeci de ori: fiind in conditia secunda, adoarme in moduldeja descris si, in loc sa se trezeasca in starea normala, ca de obicei, easegaseste intr -o stare speciala, care se caracterizeazaprintr-o spaimade nedescris; primele sale cuvinte sunt: mi-e frica..., mi-e frica". Nurecunoaste pe nimeni, in afara de t anarul barbat care-i devenise sot.Aceasta stare pe jumatate deliranta dureaza putin.

Separarea celor doua existente este foarte clara, cum odemonstreaza faptul urmator. Un tanar, de optsp rezece sau douazecide ani, o cunostea pe Felida X. inca din copilarie si frecventa casa ei;tinerii, avand unul

34

pentru altul o mare afectiune, si-aupromis sa se casatoreasca. intimpul conditiei secunde, ea ii cedeaza si ramane insarcinata. in viatasa normala, ca ignora faptul.

intr-o zi, Felida, mai trista ca de obicei, ii spune medicului, culacrimi in ochi, ca boala se agraveaza, ca mijlocul i se ingroasa si cain fiecare dimineata are greturi"; intr -un cuvant, ii descrie tabloulcomplet al unei sarcini incipiente; il consulta asupra tulburarilorfiziologice ale sarcinii sale, pe care o lua drept o boala. in acc esul care

a urmat imediat, Felida spune:imi amintesc perfect ceea ce v -am spus, v-a fost, cred, usor sa mainte - legeti, dar va marturisesc pe sleau... cred ca sunt insarcinata."

in aceasta a doua viata, sarcina nu o nelinisteste si Felida iaoarecum in gluma starea ei. Devenind insarcinata in timpul conditieisecunde, ea isi ignora deci situatia in timpul starii normale si nu esteconstienta de ea decat in celelalte stari asemanatoare. Dar aceastanestiinta nu putea dura; o vecina careia i s-a destainuit foarte clar sicare, mai sceptica, crede ca Felida juca o comedie, dupa criza iiaminteste brutal confidenta. Aceasta descoperire a facut asupra tinereifete o atat de puternica impresie incat a avut convulsii isterice foarteviolente.

La varsta de saptesprezece ani si jumatate, Felida a nascut pentruprima

data si, in urmatorii doi ani, sanatatea sa a fost excelenta; nici unfenomen deosebit nu s-a observat.

Spre nouasprezece ani si jumatate, accidentele au reaparut, cu ointen - sitate mijlocie. Dupa un an, o a doua sarcina, foarte penibila, cuhemoptizie si accidente nervoase variate, se leaga din nou deisterie, casi accesele de letargie care durau trei sau patru ore.

Din acest moment si pana la varsta de douazeci si patru de ani,

acceseleau fost mai numeroase, iar durata lor, care la inceput egala perioadelede stare normala, incepe sa le depaseasca. Hemoragiile pulmonare audevenit mai frecvente si de mai mare amploare. Felida a suferit deparalizii partiale, accese de letargie, extase et c.

De la douazeci si patru l a douazeci si sapte de ani, bolnava a avuttrei

ani de stare complet normala, ca apoi boala sa reapara. intr -uninterval de saisprezece ani, Felida a avut unsprezece sarcini la termensau avorturi.

Conditia secunda, perioada acc eselor care, in 1858 si 1859 nuocupa decat in jur de o zecime din existenta ei, a crescutputin cateputin in du - rata; a devenit egala cu viata n ormala, pe urma a depasit-o, pentru a ajunge gradat la starea actuala, cand ii acopera aproape inintregime ex istenta.

35


18/52

in 1875, domnul Azam, dupa ce a pierdut -o din vedere pe F61idapentru mult timp, a regasit-o ca mama de familie si conducand unmagazin de colo - niale; ea avea treizecisi doi de ani; nu avea deca t doicopii in viata. Slabise, fara a parea bolnava. Avea mereu amnezii pecare le numea impropriu crize.

Numai ca aceste pretinse crize, care nu sunt, la urma urmei,decat perioade de stare normala, au devenit mult mai rare. Absentaamintirilor, care le caracterizau, a facut -o sa comita o multime degafe, in raporturile cu vecinii, incat Felida a pastrat despre acestea celemai urate amintiri si se temea ca este considerata nebuna. Ea estefoarte nefericita cand se gan - deste la conditia sa normala, iar uneori o bate gandul de a se sinucide. Recunoaste ca, in acele momente,caracterul i se modifica mult: devine, spune ea, rea si provoaca pescena vietii ei interioare momente violente.

Felida povesteste anumite episoade care ne arata foarte binemotivul suferintei sale. intr-o zi, cand se intorcea in trasura de lafuneraliile unei doamne pe care o cunoscuse, simti ca se apropieperioada pe care o numea accesele sale (stare normala); atipi pentrucateva secunde, fara ca doamnele care erau cu ea in trasura sa ob servesi se trezi intr-o alta stare, ignorand cu totul pentru ce se afla intr-unvehicul de doliu, cu persoane care, dupa obisnuinta, laudau calitatileunei moarte al carei numeea nu -1 stia. Obisnuita cu asemeneasituatii,tragea cu urechea: prin intrebar i ocolitoare, se puse la curent si nimeninu-si dadu seama de ceea ce se intamplase.

Si-a pierdut cumnata in urma unei lungi boli. Or, in timpul celorcateva

ore de stare normala, s-a intamplat sa ignore total imprejurarileacestei morti; numai la vederea hainelor de doliu ea recunoscu cacumnata sa, pe care o stia bolnava, murise.

Copiii ei si-au luat prima impartasanie in vreme ce ea se gasea incon -

ditia secunda; avu, de asemenea, ghinionul de a ignora acest fapt intimpul perioadei de stare normala.

A intervenit o anumita particularitate in situatia bolnavei.Altadata Felida isi pierdea in intregime cunostinta pe parcursulscurtelor perioade de tranzitie; aceasta pierdere era atat de completaincat intr -o zi, in 1859, ea a cazut pe strada si a fost ri dicata detrecatori. Dupa ce s -a trezit in cealalta stare, ea le-a multumit razand,iar acestia, fireste, nu au inteles mai nimic din acea veselie exagerata.Aceasta perioada de tranzitie si -a diminuat putin cate putin lungimea si,chiar daca pierderile de cunostinta erau complete, ele erau atat descurte, incat Felida putea sa le disimuleze, in orice loc s -ar fi aflat.Cateva semne cunoscute doar de ea, cum ar fi presiunea de la tample,ii indicau sosirea acestor perioade. Din clipa cand le simtea venind, isiducea mana la cap, se plangea deameteli si, dupa un timp foarte scurt,

36

trecea in cealalta stare. Putea astfel sa disimuleze ceea ce ea numeao infirmitate. Aceasta disimulare era atat de completa i ncat, inanturajul ei, singur sotul era la curent cu starea sa de moment.

Variatiile de caracter sunt foarte pronuntate. in perioada crizelorsale

de conditie secunda, este mai aroganta, mai indiferenta, maipreocupata de toaleta sa; este mai putin laborio asa, insa mult maisensibila; se pare ca in aceasta stare are pentru cei din jur o mai mare

afectiune.in starea normala, Felida este de o tristete care atinge disperarea.Situatia

sa este de fapt foarte trista, caci totul este uitat: afaceri,circumstante importante, cunostintele, lamuririle primite. Este o marelacuna ce nu poate fi acoperita. Nu-si aminteste decat fapte care s-au petrecut in conditii asemanatoare. De unsprezece ori Felida afost mama. intotdeauna acest act fiziologic de prim ordin, complet saunu, a avut loc in timpul starii normale. Daca este intrebata bruscreferitor la data acelui eveniment, ea cauta in memorie, si se insalamereu cu cate o luna.

I s-a daruit un catelus, care s-a obisnuit cu ea si pe care -1 mangaie infiecare zi. Dupa un timp, revine o perioada la viata normala; la trezireadin aceasta viata, cand cainele vine sa se gudure, ea il respinge cuoroare, nu -1 recunoaste, de parca nu 1-a vazut niciodata: e un cainevagabond, intrat din intamplare la ea.

Manifestarile afective nu au aceeasi natura in ambele conditii.Felida este indiferenta si manifesta prea putinaafectiune pentru cei ceo inconjoara; se revolta in fata autoritatii naturale pe care o are sotulasupra ei.

El declara fara incetare asa vreau eu, spune ea; ceea ce nu-mi convine. Cred ca intr-o alta stare l-am lasat sa ia acest obicei. Ceea

ce ma deprima, adauga ea, este faptul ca imi este imposibil sa ascundceva de el, chiar daca in realitate eu nu am nimic de ascuns din viatamea. Chiar daca as vrea, nu as putea sa o fac. Este sigur ca intr -o altaviata i-am spus tot ceea ce gandesc." in plus, caracterul ei este maisfidator, mai dintr -o bucata.

Ceea ce o supara in mod deosebit este incapacitatea relativa incare o aduc sincopele memoriei, mai ales cand ii afecteaza comertul.Fac greseli asupra valorii marfii cand nu cunosc pretul de cost si suntobligata sa recurg la mii de subterfugii, de teama sa nu trec drept oidioata!"

I s-a intamplat de multe ori ca, adormind seara in starea sanormala, sa se trezeasca dimineata in criza, fara ca ea sau sotul ei saaiba stiinta; tranzitia a avut loc, deci, in timpul somnului.

F61ida doarme ca toata lumea, la momentul obisnuit, numai casomnul

ei este intotdeauna tulburat de vise sau de cosmaruri; in plus, est einfluentat de dureri fizice; viseaza adesea abatoare si maceluri. Deasemenea, se vede

37


19/52

adesea pusa in lanturi sau legata cu corzi care -i strivesc membrele. Estevorba de durerile musculare obisnuite, care se transfigureazaastfel.

Se stie ce rol joaca obisnuintele in existenta. Oare Felidapastreaza, in

timpul acelor scurte perioade de stare normala, atunci cand pare a fiuitat totul, obisnuintele acumulate in timpul conditiei secunde?Domnul Az am a remarcat ca in timpul scurtelor perioade de starenormala Felida uita orele meselor; or, a lua masa in fiecare zi, laaceeasi ora, pare a fi o obisnuinta.

in 1877, Felida are treizeci si patru de ani. Traieste in familie cusotul ei si cei doi copii. in urma unei imprejurari, ea si -a reluat vecheameserie de croitoreasa si conduce un mic atelier. Sanatatea sa generalaeste deplorabila, caci sufera de nevralgii, hemoragii, contractii,paralizii locale etc; este, de altfel, foarte curajoasa, chiar in sit uatiasecunda, cand durerile ei au o mai mica intensitate.

Perioada de tranzitie in care Felida intra in conditia secunda estedin ce in ce mai scurta, cu toate ca a devenit mult mai abila in adisimula pierderea cunostintei. in ultima vreme, spune domnulAzam, la cererea mea, sotul sau a constatat, ceea ce eu constatasemmai inainte, ca ea era de multe ori abso lut straina de orice actiuneexterioara.

Veghea si somnul sunt normale, iar accidentele descrisesurveneau

indiferent de starea in care segasea.

Cum conditia secunda constituie acum aproape toata viata Felidei,se

pot observa pe indelete diverse fenomene isterice de o mare raritate.Este vorba de congestii spontane si partiale. La un moment dat, farao cauza anume, la fiecare trei sau patru zile, Fel ida simte o senzatie

de caldura intr-un anumit loc depe corp; aceasta parte se umfla si seroseste. Cel mai adesea aceste simptome apar pe fata, caz in carefenomenul este frapant, dar tegumentul extern este prea so lid pentrua da loc la o exsudatie sanguina; o singura data, o picurare deaceasta natura a avut loc in timpul n optii, in pielea din regiuneaoccipitala, reproducand stigmate sangerande.

in 1878, Felida este, la o prima privire, la fel cu toata lumea;aceasta asemanare este atat de mare incat, dovedind abilitate in a-sidisimula amnezia si tulburarile care o insotesc, ea isi ascunde foartebine o infirmitate de care ii este rusine. Croitoreasa si mama defamilie, ea isi indeplineste satis - facator toate obligatiilesi indatoririle.De o constitut ie viguroasa, nu este slabita decat de dureri nervoase, defrecvente hemoragii pulmonare sau de alta natura.

in conditia secunda, ea este aproape ca toata lumea. Vesela sifericita,

sufera prea putin; inteligenta si toate funct iile cerebrale, inclusivmemoria,suntperfect normale.

in unele zile, cel mai adesea cand avea anumite suparari, simtea in cap

un fel de stransoare, o senzatie doar de ea cunoscuta, care -i anunta viitoareaschimbare de stare. Atunci ea scrie; daca e intrebata despre acestact, raspunde: Cum sa n-o fac, daca n-as scrie ce m-as face? Suntcroitoreasa;am de lucrat dupa masuri determinate; as avea aerul unei imbecile infataclientilor mei, daca nu as sti dimensiunile exacte ale manecilor si

corsajului pe care il am de croit." Curand, F61ida a suferit o pirderecompleta a cunostintei, dar atat de scurta (o fractiune de secunda)incat a reusit sa o disimuleze perfect. Abia a inchis ochii ca si -a sirevenit, continuandu-si lucrul deja inceput.

in acest caz isi consulta inscrisurile, pentru a nu comite erorile decare se teme; dar intr-o buna masura ea este alta persoana, caci ignoraabsolut tot ce spunea, tot ce facea, tot ce se petrecuse in timpulperioade i precedente, fie si daca aceasta durase doi sau trei ani.Aceasta alta viata este starea normala, este personalitatea naturala careo caracteriza pe Felida la varsta de paisprezece ani, inainte de a se fiimbolnavit.

Aceasta perioada, care nu ocupa astazi decat a treizecea sau a patruzeceaparte din existenta, nu difera de acele perioade precedente decat princaracter. In acest caz Felida este morocanoasa, dezolata; ea se simteatinsa de o infirmitate intelectuala deplorabila si simte o tristete caremerge pana la disperare si pana la dorinta de sinucidere. Dupa catevaore, deodata, survine o perioada de tranzitie si tanara noastra femeiereintra in perioada secunda, care constituie aproape toata existenta ei.

Un fapt special, o drama intima, da masura prof unzimiisepararilor care adancesc absenta amintirilor intre cele doua existenteale Felidei; este ca o prapastie:

in luna aprilie 1878, fiind in conditia secunda, Felida are

certitudinea ca sotul ei are o amanta; ea se dezlantuie inamenintariimpotriva ac estei femei; cuprinsa de disperare, se spanzura. Darmasurile pe care le luase au fost superficiale, picioarele au rasturnato masa, vecinii au alergat si au readus-o la viata. Aceastainspaimantatoare secusa nu a schimbat nimic din starea ei. Sespanzurase in conditia secunda si tot in conditia secunda si -a revenit.Cat as fi fost de fericita, spunea ea doua zile mai tarziu, daca as fiavut criza (astfel denumeste ea scurtele perioade de viata normala);atunci cu siguranta ca nu as fi stiut nimic de nenor ocirea mea." Ea oignora, intr- adevar, atat de bine incat, in timpul perioadelor cesucceda starii normale, intalnindu-se cu acea femeie, o coplesestecu atentii si cu semne deprietenie.

39


20/52

in 1882, Felida trai aproape tot timpul in conditia secunda; viatanormala, cu amnezia atat de caracteristica, nu mai apare decatla intervale de cincisprezece zile la trei saptamani s i nu dureaza decatcateva ore; perioadele de tranzitie, care nu durau decat cateva minute, s-au redus la cateva secunde sau la un timp atat de scurt incat Felida,care dorea ca anturajul sa -i ignore boala, putea sa o disimulezecomplet. Dupa cincisprezece zile, o luna, doua luni, apareau scurteperioade de viata normala, precedate si urmate de tranzitiiimperceptibile. Aparitia lor este uneori spontana, dar sunt de cele maimulte ori provocate de o suparare oarecare; aparitiile spontane au locmai ales noaptea.

in primii ani ai bolii, viata obisnuita a Felidei a fosttulburata de

manifestari dureroase dintre cele mai penibile, iar ea era trista, chiarsumbra si taciturna. Aceasta tristete, la un moment dat, a facut -o pebolnava sa fie tentata sa se sinucida, in timp ce, dimpotriva,perioadele de conditie secunda erau caracterizate prin absentadurerilor si printr -o mare veselie, intr-un cuvant, Felida avea inacelasi timp nu doar doua existente, ci doua caractere absolutdiferite. incetul cu incetul, fie sub influenta anilor si incercarilorvietii, fie din alte cauze, conditiile secunde, care au acaparat viata eiaproape in intregime, nu au mai prezentat nici veselie, nici libertate despirit, ci gravitatea si seriozitatea oricarei persoane responsabile. Se poate spune ca cele doua caractere s -au egalizat si s-au contopitunul cualtul.

in sfarsit, in 1887, Felida avea patruzeci si patru de ani; starea saera aceeasi ca in 1882, perioadele de viata normala sunt din ce in cemai rare.

Se pot retine, in rezumat, din observatiile precedente, fapteleurmatoare: schimbarea personalitatii prezentate de Felida este cauzatade nevroza isterica; lucrul acestaeste incontestabil; Felida a prezentat

un numar atat de mare de fenomene isterice, cum ar fi cuiul",hemoptiziil e, alterarile de sensibilitate, convulsiile, crizele de letargie,incat nu avem nici o indoiala in aceasta privinta. Din cand in cand,bolnava isi schimba conditia mentala, se poate spune chiarpersonalitatea; trecerea nu se facea pe nesimtite, ci intotdea una cupierderea cunostintei . La inceput, se producea un so mn profund, intimpul caruia bolnava nu simtea nici o excitatie; acest somn s -ascurtat cu timpul, dar el tot ramanea o pierdere de cunostinta, care sapaoprapastie intre cele doua existente. Treb uie notat ca nu au existatniciodata convulsii in momentul trecerii, cu toate ca Felida a avut inalte ocazii atacuri de isterie convulsiva.

Trezindu-se in starea ei noua, bolnava devenea o alta persoana.Caracterul

ii era schimbat; era trista, morocanoasa in timpul conditiei salenormale;devenea acum mai tandra, mai vesela, mai afectuoasa; in schimb,bolnava

era mai putin activa, mai putin muncitoare. Inteligenta ii era maidezvoltata, iar sensibilitatea parea mai delicata (din nefericir e, acestpunct important nu a fost examinat cu o atentie suficienta). Lamodificarea caracterului se adauga modificarea memoriei; inperioada conditiei secundare, Felida pastreaza amintiri din toatestanle ei si ale tuturor intamplarilor apartinand celor doua existente; inacest moment memoria ei prezinta maximum de extensie. Pe urma,la un moment dat, survine brusc o noua pierdere de cunostinta,

asemanatoare cu prima; bolnava trece din nou in prima stare; ea isiregaseste caracterul trist si activitatea sa si, in acelasi timp, prezinta opierdere de memorie cu totul curioasa: ea nu -si poate amintiintamplari apartinand conditiei sale secunde si am vazut numeroaseleconsecinte, atat de penibile pentru ea, ale acestei amnezii periodice.

Deosebirea dintre cele doua conditii mentale se bazeaza deci pe douaelemente principale: o schimbare de caracter si o modificare amemoriei; aceasta face ca in Felida sa fie cu adevarat doua persoanemorale si ea sa aiba cu adevarat doua Euri; cel de al doilea Eu nu estedeloc un Eu artificial, inventat intr-o intentie pur literara, pentru a faceimpresie; el este perfect organizat, in stare sa lupte impotriva primuluiEu, capabil chiar sa -1 inlocuiasca, pentru ca noi vedem astazi aceastabolnava continuandu -si existenta cu acest al doilea Eu, care, lainceput, accidental si anormal, constituie acum centrul obisnuit al vietiisale psihice.

Nu ne ramane in final decat sa indicam cu precizie problemapsihologica ridicata de istoria Felidei; iata doua vieti mentale care sederuleaz a alternativ, fara sa se confunde; fiecare din aceste existenteconsista dinti -o serie de evenimente psihologice legate unele dealtele; daca Felida se afla in prima stare, ea reuseste sa -si aminteascaevenimentele din

dedublarea personalitatii si inconstient - alfred binet

Documents