degradarea solului. m ăsuri de protecţie

20
Degradarea Degradarea solului. solului. M M ăsuri de protecţie ăsuri de protecţie Profesor: CATAN SERGIU Profesor: CATAN SERGIU Colegiul Tehnologic din Chi Colegiul Tehnologic din Chi șinău șinău

Upload: aleda

Post on 12-Jan-2016

278 views

Category:

Documents


20 download

DESCRIPTION

Degradarea solului. M ăsuri de protecţie. Profesor: CATAN SERGIU Colegiul Tehnologic din Chi șinău. Obiective Operaţionale:. O.1. Să explic esenţa noţiunilor geografice, în baza studierii unui fragment de text; - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

DegradareaDegradarea solului.solului. M Măsuri de protecţieăsuri de protecţie

Profesor: CATAN SERGIUProfesor: CATAN SERGIU

Colegiul Tehnologic din ChiColegiul Tehnologic din Chișinău șinău

Obiective Operaţionale:Obiective Operaţionale:► O.1. Să explic esenţa noţiunilor geografice, în baza O.1. Să explic esenţa noţiunilor geografice, în baza

studierii unui fragment de text;studierii unui fragment de text;► O.2. Să identific funcţiile solului pentru mediul O.2. Să identific funcţiile solului pentru mediul

înconjurător, în baza studierii fragmentului de text;înconjurător, în baza studierii fragmentului de text;► O.3. Să caracterizez 2 tipuri de factori de degradare a O.3. Să caracterizez 2 tipuri de factori de degradare a

solului, în baza completării schemei;solului, în baza completării schemei;► O.4. Să descriu impactul poluării solului pentru O.4. Să descriu impactul poluării solului pentru

mediul înconjurător şi om, în baza studierii unui mediul înconjurător şi om, în baza studierii unui fragment de text;fragment de text;

► O.5. Să argumentez măsurile de protecţie a solului, în O.5. Să argumentez măsurile de protecţie a solului, în baza completării tabelului;baza completării tabelului;

Noţiuni – cheieNoţiuni – cheieDegradarea soluluiDegradarea solului – pierderea prin eroziune a stratului – pierderea prin eroziune a stratului

de humus, care afectează negativ fertilitatea sa.de humus, care afectează negativ fertilitatea sa.

HumusHumus – substanţă chimică care se formează în – substanţă chimică care se formează în rezultatul procesului de descompunere a resturilor rezultatul procesului de descompunere a resturilor organice în sol.organice în sol.

FertilitateFertilitate – proprietatea solului de a acumula, păstra şi – proprietatea solului de a acumula, păstra şi furniza toate elementele nutritive (apă, aer, hrană) furniza toate elementele nutritive (apă, aer, hrană) necesare dezvoltării plantelor.necesare dezvoltării plantelor.

EroziuneEroziune – degradarea resurselor funciare provocată de – degradarea resurselor funciare provocată de factorii naturali (apa, vînt) şi antropici, ca rezultat al factorii naturali (apa, vînt) şi antropici, ca rezultat al căreia se distruge stratul fertil al solului, creîndu-se căreia se distruge stratul fertil al solului, creîndu-se ravene.ravene.

Funcţiile soluluiFuncţiile solului

1)1) EcologicăEcologică – reglează compoziţia atmosferei, – reglează compoziţia atmosferei, hidrosferei, biosferei.hidrosferei, biosferei.

2)2) EconomicăEconomică – agricultură, produse alimentare, – agricultură, produse alimentare, elemente nutritive pentru plante.elemente nutritive pentru plante.

3)3) EnergeticăEnergetică – formarea humusului, procesul de – formarea humusului, procesul de mineralizare.mineralizare.

4)4) Tehnico-industrialăTehnico-industrială – infrastructură, drumuri, – infrastructură, drumuri, construcţii, aeroporturi, stadioane, construcţii, aeroporturi, stadioane, telecomunicaţii.telecomunicaţii.

Factorii degradării solului:Factorii degradării solului:

A – A – NATURALI:NATURALI:

Cutremure de pămînt, alunecări de teren, eroziunea Cutremure de pămînt, alunecări de teren, eroziunea solului, erupţii vulcanice, secetă, inundaţii.solului, erupţii vulcanice, secetă, inundaţii.

B – B – ANTROPICI/ARTIFICIALI:ANTROPICI/ARTIFICIALI:

Defrişări, suprapăşunatul, irigaţii excesive, Defrişări, suprapăşunatul, irigaţii excesive, desecarea/asanarea lacurilor şi mlaştinilor, desţelenirea, desecarea/asanarea lacurilor şi mlaştinilor, desţelenirea, extragerea iraţională a resurselor naturale, utilizarea extragerea iraţională a resurselor naturale, utilizarea îngrăşămintelor chimice în exces, arderea miriştilor, îngrăşămintelor chimice în exces, arderea miriştilor, extinderea aşezărilor umane şi platformelor industriale.extinderea aşezărilor umane şi platformelor industriale.

Gradul de degradare a solurilor pe Gradul de degradare a solurilor pe GlobGlob

(anul 2003)(anul 2003)

38%

15%

1%

46%

Puternic

Slab

Grav

Moderat

Degradarea – poluarea fizică a Degradarea – poluarea fizică a soluluisolului

Formele de degradare fizică a solului:Formele de degradare fizică a solului:• Deteriorarea structurii soluluiDeteriorarea structurii solului – distrugerea – distrugerea

parţială/totală a structurii soluluiparţială/totală a structurii solului..Cauzele:Cauzele:1) Acţiunea uneltelor asupra prelucrării solului1) Acţiunea uneltelor asupra prelucrării solului;;2) Bătătorirea solului de către maşini2) Bătătorirea solului de către maşini;;3) Lucrări agricole cu umiditate nepotrivită3) Lucrări agricole cu umiditate nepotrivită;;4) Acţiunea ploilor4) Acţiunea ploilor..

• Compactarea/îndesarea soluluiCompactarea/îndesarea solului – influenţa – influenţa utilajelor agricole, păşunatul intens.utilajelor agricole, păşunatul intens.

• Întărirea soluluiÎntărirea solului – proces de trecere a – proces de trecere a orizontului superior al solului din umed în uscat, orizontului superior al solului din umed în uscat, într-o stare îndesată.într-o stare îndesată.

• Crusta soluluiCrusta solului – întărirea masei de la suprafaţa – întărirea masei de la suprafaţa solului (cauza – ploile).solului (cauza – ploile).

• Poluarea radioactivăPoluarea radioactivă – accidente de la – accidente de la Centralele Atomo – Electrice.Centralele Atomo – Electrice.

Degradarea – poluarea chimică a Degradarea – poluarea chimică a soluluisolului

• Îngrăşăminte chimice în excesÎngrăşăminte chimice în exces;;• Experimentele ştiinţifice şi chimiceExperimentele ştiinţifice şi chimice;;• Gazele de eşapament – mijloace de transportGazele de eşapament – mijloace de transport;;• Ploile acidePloile acide;;• Nămolul de la complexele de creştere a Nămolul de la complexele de creştere a

animaleloranimalelor;;• Irigaţii cu ape uzateIrigaţii cu ape uzate..

Degradarea – poluare biologicăDegradarea – poluare biologică

• Reducerea populaţiei de microorganismeReducerea populaţiei de microorganisme – – schimbarea numărului de organisme în sol – schimbarea numărului de organisme în sol – bacterii, ciuperci.bacterii, ciuperci.

• Poluarea cu agenţi patogeniPoluarea cu agenţi patogeni – deşeurile – deşeurile (orăşăneşti, de la complexele de animale)(orăşăneşti, de la complexele de animale)

Degradarea complexă a soluluiDegradarea complexă a solului

- Degradarea prin exces de apăDegradarea prin exces de apă – – irigaţii incorecte, compactarea solului, irigaţii incorecte, compactarea solului, defrişarea pădurilor, desţelenirea defrişarea pădurilor, desţelenirea pajiştilor, precipitaţiile abundente, pajiştilor, precipitaţiile abundente, relieful accidentat.relieful accidentat.

- Degradare prin salinizare şi Degradare prin salinizare şi alcalinizarealcalinizare – sărăturarea solurilor – – sărăturarea solurilor – ridicarea nivelului apelor freatice, irigaţii ridicarea nivelului apelor freatice, irigaţii cu ape mineralizate.cu ape mineralizate.

Măsurile de protecţie a solurilorMăsurile de protecţie a solurilor::1)1) Includerea în asolament a plantelor amelioaratoare Includerea în asolament a plantelor amelioaratoare

(graminee, leguminoase)(graminee, leguminoase);;2)2) Creşterea conţinutului de humus din sol Creşterea conţinutului de humus din sol

(încorporarea resturilor organice)(încorporarea resturilor organice);;3)3) Reducerea riscului de eroziune eoliană (plantarea Reducerea riscului de eroziune eoliană (plantarea

perdelelor forestiere)perdelelor forestiere);;4)4) Efectuarea unui control pentru aplicarea eficientă a Efectuarea unui control pentru aplicarea eficientă a

măsurilor agro-tehnice, prelucarea corectă a măsurilor agro-tehnice, prelucarea corectă a pantelorpantelor;;

5)5) Reducerea traficului de maşini agricole pentru Reducerea traficului de maşini agricole pentru evitarea bătătoririi/compactării soluluievitarea bătătoririi/compactării solului;;

6)6) Utilizarea pesticidelor pentru combatarea Utilizarea pesticidelor pentru combatarea vătămătorilor şi maladiilor culturilor agricolevătămătorilor şi maladiilor culturilor agricole;;

7)7) Instituirea unui sistem de monitorizare a calităţii Instituirea unui sistem de monitorizare a calităţii solului în zonele afectate de activitatea umanăsolului în zonele afectate de activitatea umană;;

8)8) Efectuarea lucrărilor solului în condiţii de umiditate Efectuarea lucrărilor solului în condiţii de umiditate optimă şi evitarea arăturilor adînci.optimă şi evitarea arăturilor adînci.

Sarcină didactică:Sarcină didactică:

1) Organizează şi sistematizează 1) Organizează şi sistematizează informaţia vizînd tema lecţiei. În informaţia vizînd tema lecţiei. În centrul tablei notează centrul tablei notează Degradare = Degradare = SOL = MăsuriSOL = Măsuri, iar în jurul conceptului , iar în jurul conceptului înregistrează noţiunile, asociaţiile înregistrează noţiunile, asociaţiile fenomenului cercetat.fenomenului cercetat.

Un pumn de lutUn pumn de lut““... Ci nu voi fi un lut obişnuit”... Ci nu voi fi un lut obişnuit”

...arheologi din viitor - ...arheologi din viitor - Săpînd pămîntul chinuit,Săpînd pămîntul chinuit,Miraţi, găsi-vor sub ogorMiraţi, găsi-vor sub ogor

Un pumn de lut îndrăgostit;Un pumn de lut îndrăgostit;Şi căruia, şi atuncea încă,Şi căruia, şi atuncea încă,

Dup-un mileniu şi mai bineDup-un mileniu şi mai bineCe-or măcina izvor şi stîncă,Ce-or măcina izvor şi stîncă,

O să-i mai fie dor de tine;O să-i mai fie dor de tine;O, vei vedea – vor prima oară – O, vei vedea – vor prima oară –

Amestecîndu-l cu cazmale – Amestecîndu-l cu cazmale – Un pumn de lut cum se-nfioarăUn pumn de lut cum se-nfioară

L-atingerea ţărinei tale...L-atingerea ţărinei tale... Nicolae DabijaNicolae Dabija

C u r i o z i t ă ţ iC u r i o z i t ă ţ i

O O mînă de pămînt conţine circa:mînă de pămînt conţine circa:

100 de insecte100 de insecte110 viermi110 viermi

7.500.000 protozoare7.500.000 protozoare12.500.000 alge12.500.000 alge

100.000.000 ciuperci100.000.000 ciuperci255.000.000 bacterii255.000.000 bacterii