demersuri didactice privind predarea istoriei

„Demersuri didactice la disciplina istorie. Ghid pentru profesori şi învăţători.”

AUTORI:

1. Bîtea Marinela Învăţător, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” , Râmnicu Vâlcea

2. Bolovan Victoria, Învăţător Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Râmnicu Vâlcea

3. Chişavu Nicolae – Profesor, Grup Şcolar „Henri Coandă”, Râmnicu Vâlcea

4. Daneş Mircea – Director, Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 2, Râmnicu Vâlcea

5. Gava Ion - Inspector Şcolar General Adjunct al IŞJ Vâlcea

6. Ghimiş Anca – Profesor, Colegiul Naţional „Gib Mihăescu”, Drăgăşani

7. Mihăeş Camelia – Profesor, Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 5, Râmnicu Vâlcea

8. Moldoveanu Mihai – Inspector Şcolar General al IŞJ Vâlcea

9. Neamţu Aurelia – Profesor, Şcoala cu clasele I-VIII „Take Ionescu” , Râmnicu Vâlcea

10. Ochescu Maria – Director Casa Corpului Didactic Vâlcea

11. Oprica Gheorghe – Profesor, Grup Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii

Călimăneşti

12. Sîiulescu Flavius Cătălin - Inspector de specialitate la IŞJ Vâlcea

13. Stanciu Ion – Director adjunct Grup Şcolar „Henri Coandă”, Râmnicu Vâlcea

14. Stanca Melania Învăţător, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Râmnicu Vâlcea

15. Ulmeanu Dan Laurenţiu – Profesor, Şcoala cu clasele I-VIII „Tudor Vladimirescu”,

Drăgăşani

Colectivul de redacţie:

Banu Adrian – Profesor, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” , Râmnicu Vâlcea

Ochescu Maria – Director Casa Corpului Didactic Vâlcea

Sîiulescu Flavius Cătălin - Inspector de specialitate la IŞJ Vâlcea

CUPRINS

I. Cuvânt introductiv

II. Argument

III. Proiectarea demersului didactic

IV. Metode interactive de predare – învăţare a istoriei

V. Mijloace didactice moderne – Internetul

VI. Evaluarea performanţelor elevilor

VII. Cum alegem manualele şcolare de istorie ?

VIII. Activitatea comisiei metodice

IX. Bibliografie selectivă

CUVÂNT ÎNAINTE

Învăţământului românesc, la începutul mileniul III, trebuie să facă faţă noilor provocări ale

unei societăţi în schimbare: trecerea de la naţionalism la europenism şi universalism, de la

prejudecăţi etno-rasiale la toleranţă, de la dictatură la democraţie, de la educaţia iniţială la educaţia

permanentă. Aceasta în contextul în care şcoala nu mai deţine monopolul informaţiei, nu mai este

unicul ghid al descoperirii trecutului şi prezentului, fiind concurată serios o dată cu dezvoltarea

mass-media..

Din această cauză, în afara dezvoltării obligatorie instituţională, formarea de resurse umane

este una din direcţiile strategice esenţiale ale reformei sistemului educaţional. Comunitatea cere

astăzi profesorului şi învăţătorului o exigenţă deosebită în ceea ce priveşte pregătirea ştiinţifică şi

metodică, responsabilitatea acestora, ca agenţi ai schimbării, fiind imensă.

Ritmul alert al schimbării lumii contemporane impune profesorului necesitatea îmbunătăţirii

permanente a cunoştinţelor şi tehnicilor de predare învăţare. Pierderea calităţii de „solist” în

favoarea celei de „animator - coordonator”, în relaţia profesor – elev, aduce deplasarea accentului

de pe comunicarea de informaţii (abordarea tradiţională) pe implicarea elevului în formarea

judecăţii individuale şi a simţului de răspundere (abordarea constructivistă). De aceea,

îmbunătăţirea din mers a pregătirii metodico-ştiinţifice, făcută într-o manieră cât mai flexibilă,

contribuie esenţial la calitatea actului educativ şi la menţinerea motivaţiei profesorilor şi

învăţătorilor.

În acest context, salutăm iniţiativa colegilor noştri de a edita lucrarea „Demersuri didactice

la disciplina istorie. Ghid pentru profesori şi învăţători”, lucrare în care sunt abordate, din

perspectiva cerinţelor actuale ale reformei învăţământului, aspecte metodice, teoretice şi practice

ale predării disciplinei Istorie: metode, mijloace de învăţământ, planificarea şi proiectarea activităţii

didactice, alegerea manualelor şi evaluarea şcolară, de la nivelul primar la cel profesional şi liceal.

Materiale didactice de calitate, oferite cu profesionalism şi generozitate de autori, sunt

menite în a-i ajuta pe profesori şi învăţători să-şi îmbunătăţească maniera de predare şi mai ales

să-şi dezvolte propria creativitate. Înţelegând aceste cerinţe profesorii şi învăţătorii vor găsi calea de

echilibru între tradiţie şi modernitate, dar şi între conţinutul programei şi ideile personale şi

comportamentul dorit la elevi.

Acest exemplu pozitiv (care suntem convinşi va fi urmat şi de colegii de alte discipline)

trebuie conjugat şi cu alte tipuri de activităţi de perfecţionare metodico-ştiinţifice, scopul final al

pregătirii profesorilor constând în înzestrarea lor cu abilităţi şi deprinderi etice, intelectuale şi

emoţionale, de care au nevoie pentru a dezvolta acelaşi gen de calităţi elevilor, aşa cum cere

societatea,

Profesor Mihai Moldoveanu,

Inspector Şcolar General al Inspectoratului Şcolar Judeţean Vâlcea

.

ARGUMENT

Născută din „dorinţa” autorilor de a împărtăşi din experienţa anilor de activitate la catedră,

lucrarea „Demersuri didactice la disciplina istorie. Ghid pentru profesori şi învăţători.” se

adresează deopotrivă tinerilor debutanţi în ale profesiei cât şi cadrelor didactice cu vechime, ştiut

fiind faptul că niciodată nu este prea târziu să înveţi.

Ghidul încearcă să pună la dispoziţia colegilor un instrument de lucru util care să-i ajute să

înţeleagă mai bine evoluţiile înregistrate în predarea istoriei, cât şi implicaţiile pe care aceste

schimbări le au asupra activităţii curente la clasă. Lucrarea reprezintă o încercare de iniţiere în

demersurile organizării şi planificării activităţii, alegerii manualelor, proiectării şi predării unei

lecţii la clasă, evaluării elevilor, etc. având un pronunţat caracter aplicativ, cu valoare de „bune

practici”

Structural Ghidul este împărţit în 6 capitole, încadrate de un Cuvânt înainte şi de o

Bibliografie selectivă.

Primul capitol Proiectarea demersului didactic explică teoretic şi aplică practic

metodologia acestei proiectări,oferind variante posibile la care profesorul / învăţătorul se poate

raporta şi pe care le poate adapta, completa sau înlocui, intervenind creator în funcţie de condiţiile

educaţionale date. Varietatea de planificări şi proiectări scoate în evidenţă, dacă mai era cazul, că în

acest domeniu nu există o reţetă a succesului; consecvenţa dovedită de ciornele şterse şi modificate,

învăţarea din erorile inerente, consultarea lucrărilor de specialitate, practica de zi cu zi, schimbările

şi achiziţiile vizibile la elevi, toate acestea vor aduce satisfacţie propunătorului.

Capitolul al II-lea, Metode interactive de predare – învăţare a istoriei, aduce în discuţie

10 metode didactice, care fac din elev centrul de interes al lecţiei, profesorului revenindu-i un

aparent rol secundar. Deşi catalogat drept nou, acest mod de abordare a relaţiei profesor-elev

datează de la sfârşitul secolului XVIII, mărturie stând lucrarea Emil, scrisă de Jean Jacques

Rousseau. Explicitarea (fişă tehnică şi aplicaţie practică) selectivă pentru acest tip de metodă

didactică, nu a ţintit excluderea metodelor clasice, considerate prea cunoscute, ci a vizat

introducerea lor în demersul didactic cotidian şi suplinirea unor eventuale carenţe obiective de

informare / formare. Introducerea acestora în cadrul orelor de curs constituie fără îndoială o

modalitate de atragere a elevilor spre disciplina Istorie, ştiut fiind dezinteresul aproape general al

elevilor de astăzi faţă de actul educaţional..

În cadrul capitolului al III-lea, rezervat, Mijloacelor didactice moderne nu ne-am propus

inventarierea acestui tip de resurse, concentrându-ne exclusiv asupra Internetul–ui. Motivaţia

acestei alegerii este dată de faptul că este cea mai mare reţea de comunicare, documentare şi schimb

de informaţii din lume, oferind multiple posibilităţi de utilizare în cadrul demersului didactic istoric

. Aplicabilitatea didactică trebuie însă îndrumată, căci nu întotdeauna adresa–sursă deţine informaţii

certificate din punctul de vedere al ştiinţei istorice. De aceea am adăugat o listă selectivă a site-

urilor care pot fi consultate şi folosite ca demne de încredere în actul de predare – învăţare.

Folosirea acestui mijloc modern nu presupune doar preluarea de informaţii (vezi cazul atâtor

referate prezentate de elevi), ci şi prelucrarea lor critică, comparativă oferind posibilitatea

multiperspectivităţii în istorie.

Evaluarea performanţelor elevilor, conţinutul capitolului al IV-lea, întregeşte şi valorifică

binomul predare – învăţare. Împărţit în demersuri teoretice şi aplicaţii practice, acest capitol

prezintă tipurile de evaluare, funcţiile acesteia şi modalităţi de evaluare concretizate în exemple,

posibile repere în proiectării acestei secvenţe a actului educaţional. Stabilirea încă de la început a

finalităţii activităţii cu elevii, stabilirea valorilor şi atitudinilor ce trebuie cultivate în cadrul lecţiei

de istorie, utilizarea de către profesor / învăţător a metodelor de evaluare de tip formativ, elaborarea

de instrumente de evaluare adecvate situaţiilor de învăţare complexă şi evaluarea pe durate mici şi

mijlocii a succesului şcolar reprezintă direcţii de abordare a didacticii predării istoriei, ce corespund

cerinţelor procesului de reformă a învăţământului din România.

Capitolul V Cum alegem manualele şcolare de istorie ? abordează problematica selecţiei

manualului de istorie în contextul ofertei de manuale alternative. Alegerea unui manual şcolar care

să corespundă atât specificului colectivului de elevi cu care lucrează, cât şi cerinţelor didacticii

moderne, presupune cunoaşterea şi aplicarea de către profesor a unor criterii orientative în procesul

de selecţie, referitoare la adecvarea la programa şcolară, accesibilitate, componenta ştiinţifică şi

metodică, aspectul grafic şi motivaţional, originalitate etc.

Ultimul capitol, Activitatea comisiei metodice, a fost realizat din perspectiva organizării,

colaborării şi responsabilizării profesorilor de istorie în catedre / comisii metodice. Rolului

informativ / formativ şi managementul de succes al acestor comisii sunt posibile ca urmare a unei

bune proiectări şi concretizări practice a activităţilor şi de gestionarea documentelor ce alcătuiesc

dosarul comisiei.

Speranţa şi convingerea utilităţii acestor „Demersuri didactice la disciplina istorie. Ghid

pentru profesori şi învăţători” nu închid „poarta” eventualelor sugestii, soluţii şi critici

constructive, pe care le aşteptăm, în vederea îmbunătăţirii permanente a acestui ghid, în acord cu

cerinţele educaţional – istorice ale unei Românii integrate în Europa.

Autorii

PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC

Proiectarea demersului didactic reprezintă una dintre dificultăţile cu care se confruntă orice

profesor. Din această cauză profesorul trebuie să-şi construiască un plan real de activitate,

reflectând personal asupra elementelor programei şcolare, armonizate cu resursele materiale,

procedurale şi temporale de care dispune. Planificarea demersului didactic, etapă cu etapă, permite

ţinerea la zi a bilanţului lecţiilor. Definirea acestei proiectării, drept activitatea de stabilire şi

stăpânire a procesului de predare - învăţare, subliniază importanţă ei.

Proiectarea demersului didactic presupune1:

lectura personalizată a programei

planificarea calendaristică (anuală sau semestrială)

planificarea secvenţială ( a unităţilor de învăţare sau a lecţiilor)

Punctul de pornire al proiectării demersului didactic îl reprezintă programa şcolară. În noul

context educaţional, prin modelul curricular al proiectării pedagogice, programele şcolare sunt

centrate pe obiective / competenţe stabilite pentru elev în spiritul unui învăţământ formativ 2,

determinând pragmatism şi responsabilitate din partea profesorului animator – coordonator,

specialist şi pedagog.

Planificarea calendaristică anuală sau semestrială, reprezintă un document

administrative, ce are la bază programa şcolară; obiectivele / competenţele şi conţinuturile

prevăzute de acesta fiind optimizate de către profesor cu timpul disponibil în mod real (număr de

ore alocate, săptămâna). Rubrica Observaţii are un rol deosebit, dând posibilitatea profesorului să

noteze – în momentul / după parcurgerea Unităţii de învăţare – idei referitoare la temele /

secvenţele:

o înţelese / înţelese mai greu / neînţelese,

o apreciate / respinse,

o ce trebuie îmbunătăţite / completate / suprimate,

o în care randamentul elevilor este slab / bun,

idei care vor contribui substanţial la planificarea demersului didactic în anul şcolar următor 3.

Se recomandă, pentru acest tip de planificare, următoare rubricaţie

Şcoala …………… Profesor …………….

Disciplina Istorie Anul şcolar ……….

Clasa …………. Număr ore / săptămână ….

Unitatea de

învăţare

Obiective

de referinţă

/

Competenţe

specifice

Conţinuturi Număr de

ore alocate

Săptămâna Observaţii

Proiectarea secvenţială (a unităţii de învăţare sau a lecţiei) trebuie să aibă în vedere

succesiunea logică a elementelor procesului didactic în vederea atingerii obiectivelor de referinţă /

competenţelor specifice4: identificarea obiectivelor / competenţelor (în ce scop voi face?) →

selectarea conţinuturilor (ce voi face ?) → analiza resurselor (cu ce voi face ?) → determinarea

activităţilor de învăţare (cum voi face ? ) → stabilirea instrumentelor de evaluare (cât s-a realizat ?)

1 MEC / CNC, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de istoriei. Clasele a IV-a –a VIII-a, Bucureşti, Editura

"Aramis", 2001, p. 19; MEC / CNC, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare di aria curriculară Om şi

societate. Învăţământ liceal, Bucureşti, Editura "Aramis", 2001, p. 23; 2 vezi Constantin Cocoş (coord), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Iaşi, Editura

„Polirom”, 1998, p. 208. 3 valabil şi în cazul proiectării Unităţii de învăţare. 4 MEC / CNC, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare di aria curriculară Om şi societate. Învăţământ

liceal, Bucureşti, Editura "Aramis", 2001, p. 26;

Rubricaţia recomandată de CNC pentru planificare Unităţii de învăţare este următoarea:

Şcoala …………… Profesor …………….

Disciplina Istorie Anul şcolar ……….

Clasa …………. Număr ore / săptămână ….

Unitatea de învăţare …. Număr ore alocate …….

Conţinuturi Obiective de referinţă /

Competenţe specifice

Activităţi de

învăţare

Resurse Evaluare

Temele unităţilor de învăţare sunt enunţuri complexe, rod al înţelegerii de către profesor a

scopurilor activităţii sale, acordându-i acestuia libertatea de mişcare în cadrul programei şi

asigurându-i rolurile de facilitator al procesului de învăţare şi de manager al situaţiilor de învăţare.

Conţinuturile, inclusiv detalierile de conţinut, sunt mijloacele prin care pot fi atinse

obiectivele / competenţele sunt prezentate în programă sub forma unor probleme – cheie ce

caracterizează o temă (termeni, concepte, probleme de atins) sau sub forma unor lecţii sau grupuri

de lecţii.

Obiectivele de referinţă / competenţele specifice sunt prevăzute în programa şcolară, ca şi

activităţile de învăţare necesare atingerii acestora, cu menţiunea că aceste activităţi pot fi

modificate, adaptate, completate sau înlocuite cu altele pe care profesorul le consideră necesare

atingerii scopului propus.

Resursele se referă la elementele care asigură transpunerea cu succes în practică a

activităţilor de învăţare, fiind resurse de timp, materiale (mijloace didactice), procedurale (metodele

didactice) şi privind modul de organizare a activităţii clasei (frontală, individuală, pe grupe).

În rubrica evaluare se menţionează tehnicile de evaluare, obiectivele de referinţă /

competenţele specifice devenind itemi de evaluare, evaluarea curentă având un rol preponderent

formativ5 .

Se recomandă la finalul fiecărei unităţi de învăţare să se realizeze evaluarea sumativă.

Proiectarea lecţiei, are ca punct de plecare „citirea” programei. Chiar dacă este considerată

consumatoare de timp şi de energie şi uneori inutilă în contextul spontaneităţii elevilor, o

proiectarea a lecţiei bine gândită anticipează în cea mai mare parte această spontaneitate, fiind un

sprijin în managerierea activităţii didactice: este mult mai uşor în timpul lecţiei să modifici un plan

preexistent decât să construieşti unul nou ! A transforma elevii în elevi care studiază necesită o

proiectare didactică pregătită în timp, cu reveniri şi retuşări, de care nici experienţa nu ne scuteşte.

Improvizaţia este o sursă de imprecizie şi pierdere de timp pentru profesor, plictiseală şi enervare

pentru elevi.

În vederea unei bune proiectări didactice, ne permitem să dăm următoarele sfaturi:

o obiectivele / competenţele operaţionale depind de subiectul lecţiei. Unele obiective /

competenţe nu pot fi operaţionalizate, în acest caz se acordă mai multă atenţie

obiectivelor / competenţelor informative şi formative

o pragmatismul profesorului trebuie să apară în momentul stabilirii obiectivelor /

competenţelor, limitându-se la un număr mai mic de obiective / competenţe, ce pot fi

atinse în timpul stabilit.

o obiectivele / competenţele trebuie să fie simple, observabile şi măsurabile, pentru că ele

vor fi criterii de evaluare şi autoevaluare - folosiţi verbele active !

o metodele didactice trebuie să asigure atingerea obiectivelor / competenţelor lecţiei.

o elevii trebuie să fie motivaţi pe tot parcursul lecţiei, prin situaţii de învăţare care „să- i

ţină în priză”. Motivarea iniţială este esenţială, determinându-i pe elevii să dorească să

înveţe (întrebările iniţiale trebuie să fie simple pentru a asigura participarea tuturor

elevilor )

o sursele istorice selectate pentru lecţie trebuie să presupună participarea activă a elevilor.

o scopul evaluării nu este de a selecţiona elevii, ci de a-i promova şi integra în societate,

remediind eventualele deficienţe.

5 vezi infra capitolul referitor la evaluare.

Proiectul didactic se structurează în funcţie de tipul lecţiei:

mixtă,

de fixare a cunoştinţelor şi formare de priceperi şi deprinderi,

de verificare şi apreciere a cunoştinţelor,

de recapitulare şi sistematizare6.

Rubricaţia unui proiect didactic ar putea fi următoarea:

Profesor:

Data:

Unitatea şcolară:

Clasa:

Unitatea de învăţare:

Lecţia:

Tipul lecţie:

Obiective operaţionale / informative / formative:

Resurse materiale:

procedurale:

de timp:

Modalităţi de evaluare:

Forma de organizare a activităţii elevilor

Scenariu didactic:

Obiectiv

ul

Momentu

l lecţiei

Conţinutul

ştiinţific al

lecţiei

Resurse

materiale

Activitate

a

profesoru

lui

Resurse

procedura

le

Activitate

a

elevilor

Evaluare

Exemplificăm în paginile următoare aceste scurte consideraţii teoretice, principiul

prezentarea proiectării demersului didactic, învăţământ primar, gimnazial, liceal şi profesional

6 Constantin Cocoş (coord), op. cit, pp. 201 – 206; Gheorghe Tanasă, Metodica predării istoriei, Iaşi, Editura „Spiru

Haret, 1996; Ştefan Păun, Didactica istoriei, Bucureşti, Editura "Corint", 2002, pp. 105 –109.

CICLUL PRIMAR

CLASA A IV-A

Planificarea calendaristică anuală

Nr.

crt. Unităţi de învăţare

semestrul Obiective de referinţă

Nr.

ore Perioada Observaţii

1. Istorie locală 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 4.1 4

2. Popoare de ieri şi de astăzi 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 2.1;

3.2; 4.1; 4.3 6

3. Conducători, eroi, evenimente 1.1; 1.2: 2.1; 3.1; 4.1; 4.2 9

4. Călători şi călătorii 1.1; 1.2; 1.4; 2.1; 2.2;

3.3; 4.2 4

5. Castele, cetăţi, oraşe 1.1; 1.3; 2.1; 4.2 7

6. Europa unită 1.3; 2.1; 3.3; 4.1; 4.2 2

Proiectarea unităţii de învăţare

SEMESTRUL I

Conţinuturi de învăţare

Obiective

de

referinţă

Strategii didactice

Suporturi de învăţare Evaluare

Nr.

de

ore Metode, procedee Tipuri de activităţi

I. Istorie locală

1. Familia

2. Vecinii şi comunitatea.

Aşezările umane

3. Ocupaţii. Viaţa

cotidiană

4. copilăria de ieri şi de

azi

Istorie distractivă

Evaluare

1.1; 1.2;

1.3; 2.1;

4.1

Observarea dirijată

Învăţarea intuitivă

Conversaţia

Explicaţia

Exerciţiul

Demonstraţia

Problematizarea

Învăţarea prin

descoperire

Jocul didactic

Jocul de rol

Activitate frontală

Activităţi în perechi

Activitate în echipă

Activitate independentă

Activitate frontală,

independentă

Ilustraţii

Caiete auxiliare

Planşe didactice

Vizită la „Muzeul satului”

Documente personale

Fişe de lucru

Atlas istoric

Fişe de

evaluare

„Trecutul ne

învaţă!”

3+1

II. Popoare de ieri şi de azi

1. Dacii

2. Romanii

1.1; 1.2;

1.3; 2.1;

3.2; 4.1;

Studiul de caz






Ilustraţii

Caiete auxiliare

Planşe didactice

„Popoare

europene de

ieri şi de azi”

5+1

3. Grecii. Galii. Slavii.

Turcii

4. Românii

5. Ungurii. Germanii.

Francezii

6. Ruşii. Sârbii. Bulgarii

Recapitulare. Evaluare

4.3 Conversaţia

Explicaţia

Exerciţiul

Demonstraţia

Problematizarea

Învăţarea prin

descoperire

Jocul didactic

Jocul de rol



independentă

Hărţi istorice

Lecturi istorice

Vizită la „Muzeul de istorie”

Fişe de lucru

Atlas istoric

III. Conducători, eroi şi

evenimente

1. Alexandru cel Mare

2. Decebal şi Traian

3. Carol cel Mare

4. Dragoş

5. Mircea cel Bătrân

6. Vlad Ţepeş

7. Ştefan cel Mare

8. Mihai Viteazul

9. Constantin

Brâncoveanu

10. Napoleon

11. Avram Iancu

12. Alexandru Ioan Cuza

13. Carol I


1.1; 1.2;

2.1; 3.1;

4.1; 4.2



Conversaţia

Explicaţia

Exerciţiul

Demonstraţia

Problematizarea

Învăţarea prin

descoperire

Jocul didactic

Jocul de rol






independentă

Ilustraţii

Caiete auxiliare

Planşe didactice

Hărţi istorice

Portrete ale personalităţilor

istorice

Fişe de lucru

„Strămoşii

noştri”

„Mari

luptători

pentru

neatârnare”

8+1

SEMESTRUL AL II-LEA

III. Conducători, eroi şi

evenimente

14. Regina Maria

15. Ecaterina Teodoroiu

IV. Călători şi călătorii

1. Marco Polo

2. Cristofor Columb

3.Magellan

4. Badea Cârţan

5. Spătarul Milescu

6. Emil Racoviţă

7. Călătoria în cosmos


1.1; 1.2;

1.4; 2.1;

2.2; 3.3;

4.2



Conversaţia

Explicaţia

Demonstraţia

Problematizarea

Învăţarea prin

descoperire

Jocul didactic

Jocul de rol






independentă

Ilustraţii

Caiete auxiliare

Lecturi istorice

Portrete

Fişe de lucru

CD-uri, DVD-uri

Excursii imaginare

„Călătorii şi

expediţii”

3+1

V. Castele, cetăţi, oraşe

1. Castelul Huniazilor

2. Castelul Bran

3. Castelul Peleş

4. Bucureşti

5. Cluj-Napoca

6. Iaşi

7. Sibiu

8. Suceava

9. Târgovişte

10. Curtea de Argeş

11. Roma

12. Viena

13. Constantinopol

14. Veneţia

15. Versailles


1.1; 1.3;

2.1; 4.2



Conversaţia

Explicaţia

Exerciţiul

Demonstraţia

Problematizarea

Învăţarea prin

descoperire

Jocul didactic

Jocul de rol






independentă

Ilustraţii

Caiete auxiliare

Excursii

CD-uri, DVD-uri

„Locuri şi

monumente istorice”

6+1

VI. Europa unită

Uniunea Europeană

1.3., 2.1;

3.3; 4.1;

4.2



Conversaţia

Explicaţia

Exerciţiul

Învăţarea prin

descoperire





Caiete auxiliare

Steagul U.E

Moneda U.E

Harta U.E.

„România şi Uniunea

Europeană”

1+2

Evaluare Jocul didactic

Jocul de rol


independentă

VII. Recapitulare.

Evaluare finală

Momente si personalităţi

din istoria românilor

1.2; 3.1;

4.2



Conversaţia

Exerciţiul

Problematizarea

Învăţarea prin

descoperire

Jocul de rol






independentă

„Roata istoriei” 2

PROIECT DIDACTIC

Propunător:

Data:

Şcoala:

Clasa de aplicaţie: a IV-a

Ciclul curricular : de dezvoltare

Aria curriculară : Om şi societate

Obiectul de învăţământ : Istorie

Subiectul lecţiei : Carol I (1866 - 1914); Castelul Peleş

Tipul lecţiei: mixtă

Obiective cadru:

Investigarea şi interpretarea faptelor şi proceselor istorice

Obiective de referinţă:

Să descrie într-o manieră simplă şi clară un fapt, proces istoric folosind surse istorice indicate

Să observe şi să compare fapte istorice punând în evidenţă schimbările survenite

Obiective operaţionale:

a. Cognitive b. Afectiv-volitive c. Psiho –

motorii

O1 Să enunţe principalele realizări din timpul

domniei lui Carol I

O2 Să motiveze cu date, fapte, evenimente faptul

că domnia lui Carol I a constituit o continuare a

celei lui Al. Ioan Cuza

O3 Să motiveze cu ce scop a fost construit

castelul Peleş

O4 Să conştientizeze importanţa castelului în

prezent

O5 Să opereze corect cu noţiunile istorice:

dispută, Prusia, moravuri etc

O6 Să participe activ şi cu

interes la desfăşurarea

activităţii

O7 Să manifeste interes

pentru căutarea şi păstrarea

surselor istorice

O8 să demonstreze interes

pentru înţelegerea spaţiului şi

timpului istoric

O9 Să adopte o

poziţie

corespunzătoare

în bancă

Strategii didactice de tip dialogat (conversaţia euristică, clasică) / de tip expozitiv (explicaţia) /

bazate pe activitatea independentă a elevilor

Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe

Evaluare: continuă, formativă

Bibliografie:

1. ghid – Muzeul Naţional Peleş – Sinaia. România

2. Curriculum pentru învăţământul primar

3. Manual de istorie pentru clasa a IV-a

4. www.peles.ro

SCENARIUL DIDACTIC

1. Moment organizatoric

Se creează atmosfera necesară bunei desfăşurări a orei de istorie. Se pregăteşte materialul didactic.

2. Captarea atenţiei

Completarea textului lacunar: „ _____________ a fost primul rege al României. Sub conducerea lui

a fost adoptată prima Constituţie a ţării în anul _________, proclamându-se chiar de la început

numele oficial al statului: România.”

Despre cine este vorba? (R: Carol I). Care este anul adoptării Constituţiei? (R: 1866). La ce a

contribuit regele Carol I? ( R: la modernizarea României; cucerirea independenţei la 9 mai 1967;

dezvoltarea culturii etc. )

3. Anunţarea temei

Astăzi vom „vizita” vestitul Castel Peleş, construit în timpul domniei lui Carol de Hohenzollern –

Sigmaringen.

4. Dirijarea învăţării

Cunoştinţele oferite de manual vor fi completate cu date mai amănunţite: În anul 1873 principele

Carol de Hohenzollern – Sigmaringen începe construirea Castelului Peleş la Sinaia (localitate care

la acea dată se numea podul Neagului) pe locul cunoscut sub numele de Pietrele Arse. Piatra

fundamentală a castelului va fi pusă pe 10 / 22 august 1875.Planurile reşedinţei sunt realizate de

http://www.peles.ro/

arhitectul Wilhelm Daderer, de şcoală germană După 1876 lucrările Peleşului sunt lăsate în grija

arhitectului Johannes Schutz. Pe 7 octombrie 1883 are loc inaugurarea oficială. Lucrările dintre

1893 – 1914 au fost încredinţate arhitectului ceh Karel Liman.Caracteristicile arhitecturii exterioare

ale Castelului Peleş sunt specifice stilului neorenaşterii germane. Terasele castelului în stilul

neorenaşterii italiene sunt împodobite cu statui, vaze, coloane, fântâni etc. Ca şi la exterior, şi în

interior se întâlnesc elemente ale neorenaşterii germane, dar există şi încăperi în diverse alte stiluri,

reluări ale renaşterii italiene, engleze, barocului german, rococo-ului, stilului hispano – maur,

turcesc etc.

5. Fixarea cunoştinţelor

Se face pe baza ilustraţiilor (ghid şi pagina web) ce prezintă aspecte interioare şi exterioare ale

castelului (Holul de onoare, Sala mare de arme, Sala florentină, Sala maură etc.)

6. Evaluare formativă

Imaginaţi-vă o călătorie la Castelul Peleş folosind informaţiile oferite de lecţie.

7. Încheierea activităţii

Se fac aprecieri asupra modului în care s-a desfăşurat activitatea, evidenţiindu-se în special

răspunsurile elevilor.

8. Tema pentru acasă : elevii vor îndeplini cerinţele exerciţiilor de pe caietul auxiliar la lecţia

respectivă

PROIECT DIDACTIC

Data:

Clasa:

Aria curriculară:

Unitatea de învăţare: Conducători, eroi şi evenimente

Conţinutul (lecţia): Mihai Viteazul şi Unirea

Motivaţia: Prin intermediul cunoştinţelor expuse în cadrul acestei lecţii, elevii vor reţine

principalele aspecte ale domniei lui Mihai Viteazul, primul unificator al ţărilor române

Tipul lecţiei: predare – învăţare

Obiectiv de referinţă:

Receptarea noilor realităţi existente în ţările române în timpul domniei lui Mihai Viteazul


a. Capacităţi de

comunicare

b. Capacităţi de tip

cognitiv

c. Aptitudini d. Atitudini

O1 Să definească

termeni istorici noi

(tribut, coaliţie,

principat, paşalâc,

confruntare armată,

diplomaţie)

O2 Să utilizeze

termeni istorici daţi în

contexte noi

O3 Să prezinte

cronologic evoluţia

evenimentelor din

timpul domniei lui

Mihai Viteazul

O4 Să expună cauzele

şi condiţiile specifice

ale unirii săvârşite de

domnitorul român

O5 Să reţină

importanţa şi urmările

unirii de la 1600

O6 Să discute pe baza

textelor din manual

O7 Să realizeze o

bandă cronologică cu

principalele momente

ale domniei lui Mihai

Viteazul

O8 Să urmărească şi să

identifice pe hartă

traseul campaniei

militare dusă de

Mihai Viteazul

O9 Să perceapă

semnificaţia deosebită

a „faptei” lui Mihai

Viteazul pentru urmaşi

Strategia didactică

a. Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, expunerea, exerciţiul, munca independentă

b. Resurse materiale:

Manual, Ed. Humanitas Educaţional, p. 48 – 49

Manual, Ed. Didactică şi Pedagogică, p. 40 – 41

Atlas şcolar de istorie universală (p. 32 - 33) – Mihai Manea, Adrian Pascu

Tabla, creta

Fişe de evaluare, seturi de întrebări

c. Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe

Evaluare: continuă, formativă

SCHEMA LA TABLĂ

Mihai Viteazul (1593 – 1601)

1. Situaţia (politică europeană) Ţărilor Române

Ţările Române se aflau sub dominaţia otomană

Tributul şi alte obligaţii ale ţărilor Române faţă de otomani crescuseră foarte mult

Regatul Ungariei fusese transformat în paşalâc otoman

Transilvania devenise principat aflat sub suzeranitate otomană

2. Lupta antiotomană (cu turcii)

Mihai Viteazul s-a alăturat Ligii Sfinte (Creştine) alături de principele Transilvaniei şi de

domnitorul Moldovei

A declanşat răscoala antiotomană – Bucureşti 1594 şi pe linia Dunării

1594 – refuză să mai plătească tribut turcilor

Armatele trimise se sultan să-l înlăture pe domnitorul român sunt învinse de Mihai Viteazul în

luptele de la Călugăreni (august 1595) şi Giurgiu (octombrie 1595)

În urma victoriilor, obţine independenţa

A încheiat pace cu turcii (1597) cu condiţia plătirii tributului

A încheiat o alianţă (1598) cu Rudolf al II-lea, împăratul habsburgic

3. Unirea Ţărilor Române sub Mihai Viteazul

Cauza – în ciuda păcii, pericolul otoman nu fusese înlăturat. Mai mult, în Moldova şi în

Transilvania veniseră la tron conducători supuşi turcilor; rămas singur în faţa otomanilor Mihai

Viteazul hotărăşte unirea celor trei ţări

În 1599 devine stăpânul Transilvaniei după victoria asupra principelui Andrei Bathory

În mai 1600 intră în Moldova şi îl alungă pe domnitorul Ieremia Movilă

La 27 mai 1600, Mihai Viteazul se autointitulează „domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a

toată ţara Moldovei”.

4. Destrămarea unirii

Unirea a nemulţumit marile puteri: Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic şi Polonia care uneltesc

împreună cu nobilimea maghiară din Transilvania

După mai multe lupte, Mihai a fost ucis în anul 1601 pe Câmpia Turzii (complot organizat de

generalul Basta).

Capul retezat al domnitorului a fost adus în Ţara Românească de către boierii Buzeşti şi este

îngropat la Mânăstirea Dealu

5. Importanţa domniei

A împiedicat Imperiul Otoman să cucerească ţara Românească

A recâştigat independenţa Ţării Româneşti

Unirea realizată de el a inspirat generaţiile următoare care au vizat să construiască un stat românesc

SUCCESIUNEA SECVENŢELOR DE ÎNVĂŢARE

Momentele

lecţiei

Obiective

operaţionale

Conţinutul informaţional –

formativ Dozare

Strategii

Evaluare Activitatea

învăţătorului

Activitatea

elevilor Metode Mijloace

1. Moment

organizatoric

Asigură

condiţiile

necesare unei

bune

desfăşurări a

lecţiei şi solicită elevii

să se

pregătească

pentru lecţie

Se pregătesc

pentru lecţie

2

minute

2.

Verificarea

cunoştinţelor

anterioare

O1 Verifică cu

ajutorul unor

texte istorice

noţiunile

predate

anterior

referitoare la:

Dragoş Vodă Negru Vodă

Mircea cel

Bătrân

Ştefan cel

Mare

Elevii tratează

următoarele

subiecte:

Dragoş Vodă şi

alţi întemeietori

de ţară

Domnia lui

Mircea cel Bătrân

Semnificaţia

istorică a

domniei lui

Ştefan cel Mare

şi principalele

sale bătălii

10

minute

Descoperirea

Lucrul cu

izvoare

istorice

Studiul de

text

Texte prezentate

Xerox

Observare

sistematică

3. Anunţarea

subiectului

şi a

obiectivelor

operaţionale

Informează

pe elevii că

vor primi

informaţii

referitoare la

Mihai Viteazul,

primul

unificator al

Ţărilor

Române

Enunţă

obiectivele

Receptează

mesajul

2

minute

Expunerea Tabla

4. Dirijarea

învăţării

O2, O3, O4,

O5

Prezintă:

Textele

Harta

Schema la

tablă

Receptează

mesajul, citesc

pe rând textele

şi răspund la

întrebările din josul lor,

obţinând astfel

informaţiile

necesare

întocmirii

schemei la

tablă.

Urmăresc

explicaţiile date

pe hartă.

Notează pe caietele de clasă

schema de la

tabla.

25

minute

Expunerea

Explicaţia

Descoperirea

Studiul pe

text Conversaţia

euristică

Tabla

Textele

xerocopiate

Harta

Observarea

sistematică

5. Fixarea

cunoştinţelor

evaluare

O6 Prezintă o

banda cu

principalele

Completează

locurile libere

din dreptul

10

minute

Conversaţia

de fixare

Activitate

Banda cronologică

Harta mută

date din

timpul domnie lui

Mihai

Viteazul si o

harta mută

datelor cu

evenimentele corespunzătoare

şi adăuga

numele lipsă de

pe harta mută

individuală

6. Tema

pentru acasă

Anunţă tema:

Însuşirea

cunoştinţelor

predate

Citirea

poeziei

“Cântecul lui

Mihai

Viteazul” de Vasile

Alecsandri

Îşi notează tema 1 min Expunerea Tabla

FIŞĂ DE EVALUARE

Ordonează cronologic, pe banda timpului, principalele evenimente ale domniei lui Mihai Viteazul.

Înscrie în caseta de deasupra datei, numărul de ordine al evenimentului căruia îi corespunde.

1593 1594 1595 1597 1598 1599 1600 1600 sept 1601

Banda cronologică

1 1597 – Pacea cu turcii

2 1599 – Victoria de la Şelimbăr şi intrarea în Alba Iulia

3 1600 - Unirea cu Moldova1598

4 1598 – Tratat de alianţă cu Imperiul Habsburgic

5 1600 sept. – Destrămarea unirii (înfrângerea de la Mirăslău)

6 1593 – banul Craiovei ajunge domnitor al Ţării Româneşti

7 1595 – Luptele de la Călugăreni şi de pe linia Dunării

8 1601 – Victoria de la Guruslău şi asasinarea lui Mihai Viteazul pe Câmpia Turzii

9 1594 – Răscoala antiotomană

CICLUL GIMNAZIAL

Panificare calendaristică anuală

PROFESOR:…………………………..

ŞCOALA: NR. ORE/SAPT: 1ORĂ

DISCIPLINA: ISTORIE CLASA A V-A

ANUL ŞCOLAR: ……………

Nr.

crt

Unitatea de învăţare Obiective

de

referinţă

SEM. Conţinuturi Nr.

de

ore

Săptămâna

Observaţii

I Introducere în studiul

istoriei

1.1

1.3

I Omul şi mediul

Marile zone ale apariţiei civilizaţiei

1

1

II

Preistoria umanităţii 2.1

2.2

I Studiu de caz : Populaţii primitive în epoca

contemporană

1

III Orientul Antic: Omul

şi mediul

1.2

2.1

2.2

3.1

I Formele de relief şi zonele climatice

Exploatarea resurselor naturale

Studiu de caz : Semiluna fertilă

Popoarele Orientului antic

1

1

IV Orientul antic: De la

oraşe-state la imperii

2.1

2.2

3.1

4.1

I Reconstituirea istoriei unui oraş-stat. Studiu

de caz : Babilonul

Regate şi imperii din Orientul Antic : Egipt,

Persia, Regatul evreilor

Suveranul în Orient

1

1

1

V Grecia Antică: Omul

şi mediu

1.2

I Creta, lumea miceniană, Grecia arhaică

Studiu de caz: “Iliada” şi „Odiseea”

1

1

VI Grecia antică:

Formarea polis-ului

şi a democraţiei.

Colonizarea greacă

3.1

1.2

2.2

I Marea colonizarea greacă

Studiu de caz: Fondarea unei colonii –

colonii greceşti din Dobrogea

Reformele lui Solon şi Clistene

1

1

1

VII Grecia antică: Lumea

greacă în secolul al

V-lea

2.1

2.2

3.1

4.2

I Războaiele medice

Studiu de caz: Marathon

Pericle şi epoca sa

Studiu de caz: O zi în Agora

1

1

1 oră evaluare

semestrială

VIII Grecia antică: Lumea

elenistică

2.2

1.2

II Imperiul macedonean

Studiu de caz: Alexandru cel Mare

1

IX Lumea geto-dacică 2.2 II Raporturile geto-dacilor cu lumea greacă şi

cu cea romană

Studiu de caz: Sarmisegetusa

1

X Lumea romană:

Omul şi mediul;

Republica romană

1.2

2.1

4.1

II Italia: aşezare şi locuitori

Roma: de la regalitate la republică

Studiu de caz : Legea celor 12 table

Principatul

1

1

XI Lumea romană.

Imperiul roman în

timpul lui Traian

2.2

3.1

II Întinderea şi organizarea Imperiului

Studiu de caz: Dacia romană

1

XII Lumea romană:

Declinul Imperiului

Roman

2.1

3.1

2.2

II Criza Imperiului roman

Studiu de caz : Romanitatea la N de Dunăre

Creştinismul de la Constantin cel Mare la

Theodosius I

Menţinerea Imperiului Roman de răsărit

Studiu de caz : Constantinopol

1

1

1

XIII Moştenirea culturală

a Orientului antic

2.2, 4.1,

3.1

3.1, 1.2,

2.2, 2.1,

3.1, 4.1

II Orientul Antic. Moştenirea culturală a

Orientului antic

Grecia antică : Cultura antică şi elenistică

Lumea romană: Cultura romană

1

1

1

1 oră evaluare

XIV Geneza lumii în

mileniul I d. Hr.:

Constituirea

regatelor romano-

germane

1.2

2.2

II Formarea de noi popoare europene

Studiu de caz: Imperiul Carolingian

Regatul englez

1

1

XV Geneza lumii în

mileniul I d. Hr.

Etnogeneza

românească

Primele formaţiuni

statale

2.2

3.1

II Etnogeneza românească

Primele formaţiuni politice româneşti

1

1

XVI Geneza lumii în

mileniul I d. Hr.:

Lumea slavă

1.1

2.2

II Lumea slavă în sec. XVII – X

Studiu de caz

1

XVII Geneza lumii în

mileniul I d. Hr.

Lumea arabă

3.1

4.1

II Formarea şi expansiunea statului arab 1

XVIII Lecţie de sinteză 3.1 II Cetăţeanul

Europa de la Căderea Romei până în anul

1000

1

Evaluare semestrială şi anuală II 1

ANUL ŞCOLAR PROFESOR:

………………..

ŞCOALA:…………… CLASA A

VI-A

DISCIPLINA: ISTORIE NR. ORE /

SĂPT: 1ORĂ

Nr.

crt

Unitatea de învăţare Obiective de

referinţă

SEMESTRU

L

Conţinuturi Nr. de ore Săptămâna

Observaţii

I

1. Lumea medievală

Omul si mediul

2.1

2.2

3.2

I a) Satul medieval:

studiu de caz: Descrierea unui sat

medieval

b) Oraşul medieval : centru

meşteşugăresc şi comercial.

- studiu de caz :

Roma

1

2.

Harta politică la

începutul mileniului

II

1.2

1.1

3.3

I Continuarea statalităţii :

studiu de caz: Bizanţul

b. Constituirea de noi centre de putere

în Europa la

începutul mileniului II

1

3. Societatea feudală 3.2

3.3

4.1

2.1

4.2

I a. Societatea medievală în Europa:

- studiu de caz : Statutul românilor în

Transilvania

2

4. Biserica în Evul

Mediu

2.2

3.3

1.2

I Marea Schismă a Bisericii Creştine

(1054)

Cruciadele

2

5. Cultura şi societatea

în Evul Mediu

2.1

4.2

I Literatura medievală

Arhitectura medievală

- studiu de caz: Descrierea unei biserici,

catedrale, mânăstiri sau a unui castel

medieval

1

6. Statul medieval 2.1

3.2

I Organizarea statului în Europa

medievală

Formarea statelor medievale româneşti

2

7. Europa creştină şi

Imperiul Otoman

1.1

3.2

3.2

4.1

I a. Formarea Imperiului Otoman

studiu de caz: Cucerirea

Constantinopolului (1453)

b. Raporturile Ţărilor Române în sec. al

XV-lea

2

Evaluare semestrială

1

Nr.

crt

Unitatea de învăţare Obiective de

referinţă

SEMESTRU

L

Conţinuturi Nr. de

ore

Săptămâna

Observaţii

II

8.

Naşterea lumii

moderne

Europa în

expansiune

1.1

2.1

1.2

3.3

II a. De la atelierul meşteşugăresc la

manufactură

b. Începuturile absolutismului monarhic în

Europa

c. Principalele descoperiri geografice şi

consecinţele lor

3

9. Renaşterea şi

Umanismul

2.2

3.3

II Renaşterea în Italia 3

10. Reforma religioasă şi

consecinţele sale

1.1

3.2

3.3

4.1

4.2

II a. Imperiul Romano-german în secolul al

XVI-lea

b. Reforma luterana

c. Războaiele religioase

3

Lecţie de evaluare II 1

III.

11.

Epoca modernă

Omul şi mediu

1.1

3.3

a. Provinciile Unite (Olanda secolului XVII)

b. Descrierea unei regiuni

1

12. Europa în secolele

XVII-XVIII

2.1

2.2

3.2

II a. Europa după Războiul de 30 de ani

b Iluminismul şi reprezentanţii săi

Ţările Române în secolul luminilor:

- studiul de caz: Domniile fanariote, mişcarea

de emancipare naţională

3

13. Cultură şi societate

în secolele XVII-

XVIII

3.2

3.3

II - studiu de caz: Descrierea unui oraş – Paris 1

14. Revoluţii ale epocii

moderne

1.2

1.1

3.2

3.3

4.1

4.2

II a. Revoluţia americană:

studiu de caz – Constituţia S.U.A

Revoluţia din Franţa: de la Adunarea Stărilor

Generale la Convenţia Iacobină

studiu de caz : „Declaraţia Drepturilor

Omului şi cetăţeanului”

Franţa de la Consulat la Imperiu. Studiu de

caz : Codul lui Napoleon

studiu de caz: Afirmarea identităţii naţionale

în contextul războaielor napoleoniene

4

Evaluare finală 2

ANUL ŞCOLAR:

ŞCOALA…………………………. PROFESOR ……………………………

DISCIPLINA ISTORIE Clasa a VII-a, nr. ore pe săptămână -2

UNITATEA DE

INVATARE

OBIECTIVE DE

REFERINTA

SEMES-

TRUL

CONTINUTURI NR

ORE

SAPTAMÂNA OBS

Lumea la începutul sec. al

XIX-lea

1.2, 2.1, 2.2, 3.2, 4.1 1 Modificări în organizarea

instituţiilor politice .

Codul lui Napoleon şi influenţa sa

in Europa

2

Revoluţia tehnologică şi

expansiunea societăţii

industriale

2.1, 2.2, 3.2, 4.1 1 Oraş şi sat în epoca moderna

Studiu de caz: Regiunea Ruhr ,

zona Manchester

1

2.1, 2.2, 3.3, 4.1 1 Revoluţia industriala si agrara.

Studiu de caz : Anglia , Franţa ,

SUA , Germania

1

Europa între absolutism si

liberalism

Restauraţie şi revoluţie între

1815-1848

2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 1 Congresul de la Viena ; Sfânta

Alianţa si eşecul politicii sale

1

1.1, 1.2, 3.2, 3.3, 5.1 1 Mişcări revoluţionare. Studiu de

caz: Grecia , Spania , America

Latina

1

1.1, 1.2, 3.2, 3.3,

1 Principatele Romane in contextul

raporturilor ruso – otomane

Studiu de caz: Revoluţia de la

1821 , Regulamentele organice

Statutul Transilvaniei in Imperiul

habsburgic

2

Revoluţia de la

1848 – 1849 în Europa

1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 4.1 1 Dimensiuni ale revoluţiilor :

Revoluţia din Franţa , Revoluţia in

Imperiul habsburgic. Studiu de

caz: Germania , Italia

2

2.1, 2.2, 3.1, 4.1 1 Revoluţia româna si revoluţia

europeana

1

2.1, 2.2, 3.1, 4.1 1 Consecinţele revoluţiei pentru

dezvoltarea societăţii moderne

1

Stat şi naţiune în a doua

jumătate a sec. al XIX- lea.

1.1, 1.2, 3.2, 3.3, 5.1 1 Noi state naţionale. Studiu de caz :

Italia , Germania , SUA, Japonia

2

2.1, 2.2, 3.1, 4.1 1 Formarea statului naţional român

Studiu de caz : Reformele lui

Alexandru Ioan Cuza

2

1.1, 1.2, 3.2, 3.3, 1 Austro – Ungaria stat

supranaţional

1

Civilizaţia la răscruce de

secole

Ştiinţă şi tehnică

2.1, 2.2, 3.1, 4.1 1 Oraş şi sat in contextul exploziei

demografice

1

2.1, 2.2, 3.1, 4.1 1 Căi de comunicaţie. Studiu de caz:

Transsiberianul , Calea ferată

Berlin - Belgrad

1

1.1, 1.2, 3.2, 3.3, 1 Tehnica în slujba războiului 1

2.1, 2.2, 3.1, 4.1

1 Oamenii de ştiinţă şi descoperirile

lor. Studiu de caz : L. Pasteur si

medicina , T. A. Edison , A.G. Bell

si telefonul

2

Artă şi societate

2.1, 2.2, 3.1, 4.1 1 Literatura şi viaţa cotidiană 1

1.1, 1.2, 3.2, 3.3, 1 Forme şi stiluri de arhitectură–

şcoli de pictură

1

2.1, 2.2, 3.1, 4.1 1 Personalităţi ale culturii. Studiu de

caz: V. Hugo, I.L. Caragiale, G.

Verdi , Van Gogh, Gaugain , I.

Mincu

1

Primul război mondial şi

urmările sale

Crize si conflicte

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 1 Harta politică a lumii la sfârşitul

secolului al XIX-lea , principalele

zone de conflict. Studiu de caz :

Peninsula Balcanica , Africa de

sud

1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 1 Statutul internaţional al României

( 1878 – 1914 )

1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 1 Imperiile coloniale ale marilor

puteri. Studiu de caz : Imperiul

britanic

1

2.2, 3.2, 3.3, 4.1 1 Frontul şi lumea din spatele

frontului

1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 1 Un nou mod de purtare a

războiului, desfăşurarea şi

urmările războiului.

Studiu de caz: Verdun

1

2.2, 3.2, 3.3, 4.1 1 Planuri de reorganizare a lumii.

Studiu de caz: « Cele 14 puncte »

1

Primul război mondial 1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1,

5.1

1 Personalităţile epocii: G.

Clemenceau, Joffre, Eremia

Grigorescu, Ion I.C. Brătianu, W.

Wilson

1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 1 Harta lumii după Conferinţele din

1919-1922

Studiu de caz: Europa Centrală şi

de Răsărit

1

Democraţie şi totalitarism

( 1922 – 1939 )

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Statul si instituţiile sale: state

democratice şi state totalitare

Studiu de caz: Franţa, Marea

Britanie, U.R.S.S. Germania, Italia

1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Viaţa cotidiană în marile oraşe.

Studiu de caz: Paris, Londra, New

York, Bucureşti

1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Mişcarea comunistă internaţională

şi rolul său

1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Tensiuni internaţionale şi soluţiile

oferite. Studiu de caz: N.

Titulescu, L. Barthou, F.D.

Roosevelt

2

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Crizele politico - diplomatice .

Studiu de caz: Războiul italo -

etiopian 1935, Munchen -1938,

Pactul sovieto-german 1939 şi

împărţirea Europei

1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 România în perioada interbelică 1

Al II– lea război mondial

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Operaţiuni militare, mişcarea de

rezistentă antifascistă

1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Conferinţele interaliate la nivel

înalt şi urmările lor. Studiu de caz:

Ialta

2

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Victoria Naţiunilor Unite 1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Conferinţa de pace de la Paris

1947, punerea bazelor unei noi

ordini internaţionale şi constituirea

O.N.U.

1

Lumea postbelică si

problemele sale

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Apariţia şi evoluţia unor noi state

independente

1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1,

5.1

2 Instaurarea sistemului totalitar în

Europa de Est - statele comuniste.

Rezistenţa faţă de regimul

comunist.

Studiu de caz: România, Ungaria,

Polonia, R.D. Germană,

Cehoslovacia

1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Modele dezvoltării economice:

societatea de consum şi economia

dirijată

2

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Europa divizată – războiul rece şi

urmările sale

Studiu de caz: Planul Marshall,

Statutul Berlinului (1948-1989)

1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Declaraţia universală a drepturilor

omului. (1948)

1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Conferinţa pentru Securitate şi

Cooperare în Europa .

1

3.3, 4.1 2 Muzica nouă şi mişcarea hippie. 1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Anul 1989 în Europa 1

Lumea în pragul mileniului

III

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1

2 Stabilitate si instabilitate în viaţa

politică internaţională. Studiu de

caz: Criza balcanică, Destrămarea

URSS, Războiul din Golful Persic,

Criza din Oriental Apropiat.

1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Integrarea europeană si atlantică. 1

Lecţii de sinteză

2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Europa şi lumea extraeuropeană în

epoca modernă.

1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Viaţa cotidiană în timpul primului

război mondial.

2

2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Este istoria Magistra vitae ? 1

1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Fascism şi comunism în perioada

interbelică.

1

2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 De la Liga Naţiunilor la ONU 1

ANUL ŞCOLAR

ŞCOALA…………………………. PROFESOR ……………………………………

DISCIPLINA ISTORIE Clasa a VIII-a, nr. ore pe săptămână -2

UNITATEA DE INVATARE OBIECTIVE DE

REFERINTA

SEMES-

TRUL

CONTINUTURI NR

ORE

SAPTAMÂNA OBS

Introducere

1.1, 1.2, 2.2 1 Mediul si oamenii.

Studiu de caz: Rolul Carpaţilor în

istorie

1

2.2, 2.3, 4.2, 4.3, 5.3

1 Duratele timpului istoric

Istorici şi geografi despre spaţiul

românesc

Studiu de caz: Rolul Marii Negre

în concepţia lui Gh. Brătianu

Modalităţi de construire a imaginii

trecutului

Studiu de caz: Cum văd istoricii

începuturile epocii moderne

1

Civilizaţii preistorice şi

antice

2.1, 3.1, 3.3, 4.3

1 Civilizaţii preistorice

Studiu de caz: Cultura Cucuteni -

Ariuşd

1

1 Geto – dacii si lumea

mediteraneană

1

1 Regalitate si religie 1

1 Integrarea dacilor in lumea romană 1

Romanitatea orientală în

mileniul marilor migraţii

3.2, 3.3, 4.2, 5.1, 5.2,

1 Disputa în jurul continuităţii

Studiu de caz: Robert Roesler şi

A.D. Xenopol

1

1 Romanitate si creştinism 1

1 Autohtoni si migratori: de la

confruntare la coabitare

2

1 Formarea poporului român şi a

limbii române

Studiu de caz: Romanitatea sud-

dunăreană

1

1 Aşezarea ungurilor în Pannonia şi

colonizarea saşilor în Transilvania

1

Statul medieval şi instituţiile

sale

2.1, 2.2, 2,3, 3.2, 3.3,

4.3, 5.2

1 Formaţiuni politice româneşti şi

statele vecine

Studiu de caz: Statul Asăneştilor

1

1 Transilvania de la voievodat la

principat

Studiu de caz: Românii în viziunea

cronicilor maghiare

1

1 Semnificaţia întemeierii statelor

medievale Valahia , Ţara

Moldovei şi Dobrogea

Studii de caz: Diploma Cavalerilor

Ioaniţi

Semnificaţia

titulaturilor lui Mircea cel Bătrân

şi Roman I

1

1

Lumea rurală şi lumea

urbană în Evul Mediu

2.1, 2.2, 2,3, 3.2, 3.3,

4.3, 5.2

1 Lumea satului

Studiu de caz : Organizarea obştii,

o zi din viaţa unui ţăran şerb din

Ardeal

1

1 Lumea oraşului

Studiu de caz: Organizarea unei

comunităţi urbane-Sibiu, cetăţi şi

târguri medievale , Câmpulung

1

1 Solidarităţi si conflicte în lumea

medievală

Studiu de caz: Unio Trium

Nationum

1

Ţările Româneşti şi statele

vecine între diplomaţie si

confruntare

2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.2,

3.3, 4.2, 4.3

1 Politica de cruciadă a voievozilor

români - Mircea cel Bătrân, Iancu

de Hunedoara, Ştefan cel Mare,

Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul

Studiu de caz: Unirea Ţărilor

Române în timpul lui Mihai

Viteazul

1

1 Instaurarea regimului habsburgic

şi a celui fanariot

1

1 Politică si diplomaţie în secolele

XVII – XVIII: Matei Basarab,

Vasile Lupu, Constantin

Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir,

Şerban Cantacuzino

Studiu de caz: Românii în viziunea

călătorilor străini

1

Cultura medievală în spaţiul

românesc

2.1, 2.2, 2,3, 3.2, 3.3,

4.3, 5.3

1 Moştenirea bizantină în cultura

medievală

1

1 Cronicari si cărturari umanişti

Studiu de caz: Dimitrie Cantemir

1

1 Tiparul, si cartea în spaţiul

românesc

1

1 Arta ecleziastică şi laică

Studiu de caz: Cultura în vremea

lui Constantin Brâncoveanu

1

1 Pictura murală moldovenească 1

Societatea românească între

tradiţie şi modernitate (sec al

XVIII-lea - prima jumătate a

sec al XIX-lea)

1 Mişcarea de emancipare politico-

socială în Transilvania

Studii de caz: Ioan Micu Inocenţiu

–Klein, Supplex Libellus

Valachorum

Răscoala lui Horia , Cloşca şi

Crişan

1

2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.2,

5.1, 5.3

1 Domniile fanariote

Studiu de caz: Constantin

Mavrocordat

1

1 Chestiunea orientală şi

Principatele Române

Studii de caz: Reinstalarea

domnitorilor pământeni. Anul

1821 în istoria românilor

1

1 Regulamentele Organice 1

Constituirea României

moderne

1.2, 2.2, 3.1, 3.2, 3.3,

4.2, 4.3, 5.1

2 Revoluţia din 1848 – 1849 2

2 Unirea si reformele lui Al. I. Cuza 2

2 Începutul vieţii politice moderne.

Studiu de caz: Constituţia din 1866

1

2 Romanii din Basarabia, Bucovina

şi Transilvania

Studiu de caz: Memorandum-ul

1

2 Cucerirea Independentei de stat şi

unirea Dobrogei

1

2 Războiul pentru întregirea

naţională

1

2 Formarea statului naţional unitar.

Studiu de caz: Rezoluţia de la

Alba Iulia

2

Cultura naţională în secolul

XIX

1.2, 2.2, 3.1, 3.2, 3.3,

4.2, 4.3, 5.1, 5.3

2 Învăţământul în şcoli şi

universităţi.

Studiu de caz: O zi de şcoală în

sec al XIX-lea

1

2 Literatura şi arta în spaţiul

românesc

Studiu de caz: Mihai Eminescu,

Ateneul Român

1

2 Spiritul critic în cultura română

Studiu de caz: Junimea

1

2 Contribuţii ale românilor la

dezvoltarea ştiinţei si tehnicii

1

România între democraţie si

autoritarism

1.2, 2.2, 3.1, 3.2, 3.3,

4.2, 4.3, 5.1, 5.3

2 România după Marea Unire

Studiu de caz: Integrarea

provinciilor româneşti şi statutul

minorităţilor

1

2 Monarhia constituţională şi

partidele politice în România

interbelică


1

2 Opţiuni politice privind evoluţia

societăţii româneşti

Studii de caz: Liberalismul,

ţărănismul

Carol al II-lea şi Antonescu

1

2 România în al doilea război

mondial

Studii de caz: Anul 1940

Actul de la 23 august şi urmările

sale

1

România după al Doilea

Război Mondial

1.2, 2.2, 3.1, 3.2, 3.3,

4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 5.3

2 Evoluţii specifice ale regimului

comunist (6 martie 1945-

noiembrie 1946-decembrie 1947)

1

2 Perioada stalinistă: Regimul lui

Gheorghe Gheorghiu – Dej

1

2 Regimul naţional comunist N.

Ceauşescu

1

2 Decembrie 1989 . Context şi

consecinţe

1

2 Revenirea la democraţie


2

Lecţii de sinteză

2.2, 3.1, 3.2, 3.3, 4.2,

4.3, 5.1, 5.2, 5.3

2 Programul politic paşoptist şi

crearea României moderne

România şi sistemul de la

Versailles

Viaţa cotidiană în perioada

interbelică

3


Clasa a V-a

Unitatea de învăţare: Moştenirea culturală a Antichităţii

Număr de ore alocate: 4 ore (1+1+1+1)

Nr.

crt

Detalieri de conţinut Obiective de

referinţă

Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

Umane Materiale

I Orientul antic;

moştenirea culturală a

Orientului antic

- religie, literatură,

arhitectură, ştiinţă,

etc.

2.2

4.1

3.1

Citirea şi comentarea unor texte care

prezintă aspecte despre cunoştinţele

ştiinţifice şi realizările din domeniile

artei, literaturii.

Identificarea termenilor istorici adecvaţi

în texte şi dicţionare.

Descrierea unei piramide egiptene pe

baza unei machete şi cu ajutorul

manualului sau a unui atlas de istoria

artei.

Relatarea în scris a unei călătorii

imaginare într-o piramidă egipteană.

Comentarea unor documente

iconografice (diapozitive) care

înfăţişează piramidele egiptene.

Activitate în grup

Activitatea

individuală


Manual

Culegeri de texte

Dicţionar

Macheta unei

piramide

Album de artă

Atlas de istoria

artei

1 oră

Observare

sistematică

Tema pentru acasă

10 minute –

evaluare scrisă prin

test cu itemi

obiectivi

II Grecia antică: Cultura

greacă şi elenistică

- descrierea unui

templu, a ceramicii

pictate ;

- descrierea unor

sărbători;

- educaţia, statutul

femeii;

3.1

1.2

2.2

Prezentarea şi descrierea pe baza

documentelor iconografice a unor

monumente ale artei greceşti şi

elenistice;

Lecturarea hărţii Greciei antice pentru a

identifica principalele temple greceşti.

Lecturarea de texte istorice sau legende

istorice despre mitologia greacă

Joc de rol. Asumarea rolurilor zeităţilor

greceşti.

Realizarea unei mape cu originea şi

istoricul jocurilor olimpice.


Activitate

individuală

Activitate de grup

Manuale

Diapozitive

CD-uri – Grecia

antică

Albume de artă –

Grecia antică

Culegere de texte

istorice

Verificarea

activităţii

individuale şi de

grup

Tema pentru acasă

Evaluare 2.1 Realizarea unei biografii despre

educaţia din Sparta şi Atena pe baza

cărţilor din biblioteca personală sau a

şcolii

Activitate

individuală

Cărţi din

biblioteca

personală sau a

şcolii

1 oră

Tema pentru acasă

10 minute –

Evaluare pe baza

metodei „eseul de 5

minute”

III Lumea romană:

cultura romană

Influenţa culturii şi a

civilizaţiei romane în

lume

- Roma, factor de

civilizaţie

- Arta romană

- Cultura spirituală

3.1 Identificarea termenilor istorici în texte

şi dicţionare.

Prezentarea şi comentarea culturii şi

civilizaţiei romane pe un plan dat

Descrierea unui monument de

arhitectură romană (local sau din

România)

Realizarea unui desen cu un monument

roman (arc de triumf, columnă)


Activitate

individuală

Diapozitive

Manualul

Dicţionare

CD-uri

Carte despre

Roma antică

Materiale pentru

realizarea

desenului

1 oră

Observare

sistematică

Tema pentru acasă

Evaluare Realizarea unui proiect pe baza unui plan dat cu tema “Templul în Antichitate” 1 oră

Clasa a VI-a

Unitatea de învăţare: Societatea feudală Număr de ore alocate: 2 ore (1+1)

Nr.

crt

Detalieri de conţinut Obiective de

referinţă


Umane Materiale

I Societatea medievală

în Europa

- proprietatea asupra

pământului

- nobilimea laică

nobilimea ecleziastică

- ţărănimea liberă

- ţărănimea aservită

- seniori şi vasali

Studiu de caz ;

Statului românilor în

Transilvania

Domeniul şi castelul

feudal

3.2

3.3

4.1

4.2

2.1

3.3

4.1

Identificarea într-un text istoric a

elementelor fundamentale care a dus la

apariţia societăţii feudale.

Construirea unei scheme care să

ilustreze ierarhia feudală

Joc de rol – Jurământul de vasalitate

Completarea unor enunţuri lacunare

folosind termenii dintr-o listă dată.

Realizarea unui desen sau a unei

machete a unui castel medieval.

Formularea unor întrebări în legătură cu

o problemă dată (interiorul castelului).

Alcătuirea unui glosar cu termeni

istorici referitori la domeniul feudal şi

viaţa cotidiană.

Activitatea

individuală

Activitate de

grup

Activitate

individuală

Activitate de

grup

Activitate

frontală

Activitatea

individuală

Manuale

Culegeri de

documente

Albume

Legende ale

istoriei

medievale

1 oră

Manuale

Albume

CD-uri

Materiale

pentru

realizarea

desesnului sau

machetei

Dicţionare

1 oră

Observare sistematică

Verificarea sarcinilor de

lucru

Temă pentru acasă

10 minute – probă scrisă

cu itemi obiectivi şi

semiobiectivi

Observare sistematică

Temă pentru acasă

Evaluare - 15 minute Completarea unui rebus cu tema “Structura societăţii medievale”, “cheia” rebusului , termenul

„feud”.

CLASA a VII – a

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: REVOLUŢIA TEHNOLOGICĂ ŞI EXPANSIUNEA SOCIETĂTII INDUSTRIALE

NUME DE ORE ALOCATE: 2 ORE

Nr.

Crt.

Detalieri de conţinut Obiective

de referinţă


Umane Materiale

Oraş şi stat în Epoca

Modernă

- Revoluţie şi demografie

- Oraş şi sat

- Burghezie şi lucrători

industriali

- Studiu de caz: Regiunea

Ruhr, Zona Manchester

1.2

3.1

4.2

3.2

- Construirea unor axe

cronologice complexe, grafice;

- Comentarea raportului dintre

sat şi oraş în epoca modernă sub

aspect demografic;

- Folosirea vocabularului în

rezolvarea problemelor istorice

indicate

- Distingerea cauzelor şi

consecinţelor pe termen scurt şi

lung ale faptului istoric

Activitate

individuală

Activitate de

grup

Activitate

frontală

1 oră

Manualul

Atlas de

istorie

CD

inscripţionat

Observare

sistematică

Comentarea

fişelor

individuale de

lucru

Tema pentru

acasă

Revoluţia industrială şi

agrară - Revoluţia industrială în

Europa şi în SUA

- Anglia – ţara primei

revoluţii industriale

2.1

3.2

- Alcătuirea unui repertoriu de

surse istorice pentru tema dată

- Distingerea cauzelor şi

consecinţelor pe termen scurt şi

lung ale faptului istoric

Activitate

frontală urmată

de activitate

individuală cu

fişe de lucru

Manualul

Fişe de lucru

Imagini ale

realizărilor

revoluţiei

industriale

Comentarea

fişelor

individuale de

lucru

Tema pentru

acasă

Studiu de caz

- Anglia, Franţa, SUA,

Germania

3.1

Identificarea elementelor

comune şi diferenţele legate de

Activitate

frontală

Manualul

Probă scrisă cu

itemi (10 min)

4.3

mai multe fapte istorice

Redactarea unei lucrări scurte

privind consecinţele revoluţiei

industriale în plan economic,

social şi politic

Activitate

individuală

1 oră

Dicţionar

explicativ

Album istoric

Tema pentru

acasă

Evaluare 2.1, 2.2, 3.3, 4.1 Se evaluează prin prezentarea şi susţinerea unor referate

CLASA a VIII – a

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: STATUL MEDIEVAL ŞI INSTITUŢIILE SALE

NUME DE ORE ALOCATE: 4 ORE

Nr.

Crt.

Detalieri de conţinut Obiective

de referinţă


Umane Materiale

1. Formaţiuni politice

româneşti şi statele vecine

- Cnezate şi voievodate

româneşti

- Românii şi statele vecine

2.2

3.2

- Identificarea surselor de

informaţii care pot susţine o

investigaţie istorică

Realizarea tabloului perioadei

istorice identificând schimbările

intervenite

Activitate

frontală urmată

de activitate

individuală

Activitate de

grup

1 oră

Manualul

Atlasul istoric

Harta istorică

Observare

sistematică

Tema pentru

acasă

2. Transilvania de la

voievodat la principat

- Organizarea

Transilvaniei

- Statutul politic al

românilor

3.2

3.4

Realizarea tabloului perioadei

istorice identificând schimbările

intervenite

Identificarea elementelor

comune şi a diferenţelor

Activitate

frontală urmată

de activitate

individuală.

Lucru în grup

pe bază de fişe

Manualul

Atlasul istoric

CD

Verificarea

sarcinilor de

lucru

Studiu de caz:

Românii în viziunea

cronicilor maghiare

5.1

referitoare la faptele istorice

Raportarea critică la opiniile

altora şi revizuirea propriilor

opinii în funcţie de context

Activitate de

grup

1 oră

Harta istorică

Culegeri de

texte

Probă scrisă cu

itemi obiectivi şi

semiobiectivi

10 min

Tema pentru

acasă

3. Semnificaţia întemeierii

statelor medievale:

Valahia, Ţara Moldovei,

Dobrogea

- Valahia

- Moldova

- Dobrogea

2.1

3.3

5.2

Folosirea tehnicilor de analiză a

documentului scris şi a celui

iconic

Formularea planului unei

investigaţii istorice simple

Dezvoltarea încrederii faţă de

propria capacitate de investigaţie

Activitate

frontală urmată

de activitate

individuală.

Lucru în grup

pe bază de fişe

1 oră

Manualul

Atlasul istoric

CD

Harta istorică

Culegeri de

texte

Verificarea

sarcinilor de

lucru

Tema pentru

acasă

4. Studii de caz:

Diploma Cavalerilor

Ioaniţi

Semnificaţia titulaturilor

lui Mircea cel Bătrân şi

Roman I

2.2

4.1

Identificarea surselor de

informatie care pot susţine o

investigaţie istorică

Identificarea evoluţiei

semnificaţiei termenilor istorici

Activitate în

grup

Activitate

individuală

1 oră

Manualul

Culegere de

texte

Dicţionarul

istoric

Verificarea

sarcinilor de

lucru

Tema pentru

acasă

Evaluare 21., 22., 2.3, 3.2, 3.3, 4.3, 5.2 Se evaluează prin prezentarea şi susţinerea unor referate

PROIECT DIDACTIC

Profesor:

Data:

Unitatea şcolară:

Clasa: a V-a

Unitatea de învăţare: Lumea elenistică

Lecţia: Imperiul macedonean. Alexandru cel Mare

Tipul lecţie: mixtă


1. să utilizeze corect termenii şi noţiunile istorice mercenar, falangă, elenism, diadoh., regat

elenistic

2. să lectureze harta istorică din atlasul şcolar reconstituind itinerariul lui Alexandru cel Mare

în Orient, indicând principalele bătălii şi localizând oraşe din Imperiul macedonean.

3. să extragă informaţii din sursele istorice primite de la profesor.

4. să exprime opinii referitoare la Filip al II-lea şi Alexandru cel Mare prin prisma

multiperspectivităţii oferite de sursele istorice.

Resurse materiale:

Manual Liuba Ghiorghiţă, Sorin Oane, Istorie, Bucureşti, Editura „Teora”.

Angela Bălan, Ovidiu Ioniţă, Atlas şcolar de istorie universală, Bucureşti, Editura

"Didactică şi Pedagogică", 2003 – harta Imperiul macedonean, p. 8.

fotografie după bustul lui Alexandru cel Mare, sculptat de Lysip.

Emil Condurachi, Vladimir Iliescu, Crestomaţie de texte privitoare la istoria antică, ediţia a

II-a, Bucureşti, Editura "Didactică şi Pedagogică", 1963 , pp. 115 – 116, 122 - 128.

Dimitrie Tudor, Alexandru cel Mare, Bucureşti, Editura “Tineretului”, 1965.

Pierre Cabanes, Mic atlas al antichităţii greceşti, Iaşi, Editura „Polirom”, 2001

procedurale: expunerea, conversaţia euristică şi examinatoare, comparaţia,

problematizarea, descoperirea,

diagrama Venn.

de timp: 50 minute

Modalităţi de evaluare: observarea activităţii elevilor, „ascultarea” orală.

Forma de organizare a activităţii elevilor

– trecerea de la activitatea frontală la activitatea pe grupe

Schema la tablă:

Imperiul macedonean:

Profitând de rivalitatea dintre polisurile greceşti, ilustrată şi de războiul peloponeziac,

regatul Macedoniei sub Filip al II-lea şi Alexandru cel Mare şi-a impus hegemonia asupra

grecilor şi apoi asupra Orientului.

1. Macedonenii: originea şi localizarea acestora.

localizaţi în nordul Greciei, erau înrudiţi cu grecii (istoricul Tucidide nu-i numeşte nici

greci dar nici barbari)

cultivau grâne, creşteau turme de oi, exploatau lemnul şi extrăgeau aur şi argintul din mine

erau organizaţi politic într-un regat.

2. Regatul macedonean în timpul lui Filip al II-lea (359 – 336 î. Hr.)

cucereşte teritoriile vecinilor iliri şi traci

bate moneda de aur. filipii, organizează armata creând falanga macedoneană (pedeştrii dotaţi

cu lance şi scut).

impune hegemonia Macedoniei asupra polisurilor greceşti (victoria de la Cheroneea – 338 î.

Hr.), organizate apoi în Liga de la Corint.

3. Imperiul macedonean sub Alexandru cel Mare (336 – 323 î. Hr.)

fiul lui Filip al II-lea

expediţia lui la nordul Dunării – luptele cu geţii

cucereşte Egiptul, Orientul şi Imperiul persan în urma luptelor cu Darius al III-lea, regele

perşilor (Granicus, Arbella) ajungând până la fluviu Indus ridicând regatul Macedonia la

rang de imperiu

4. Personalitatea lui Alexandru cel Mare.

geniu politic şi militar

spirit temerar

divinizat de orientali

ctitor de oraşe, porturi şi drumuri

a răspândit cultura greacă în Orient

5. Regatele elenistice

după moartea lui Alexandru cel Mare, vasta sa stăpânire s-a împărţit în mai multe regate,

numite regate elenistice, cele mai importante sunt

Egiptul, Siria şi Macedonia.

Regatele eleniste erau conduse iniţial de foştii generali ai lui Alexandru cel Mare – diadohi

regatele elenistice vor fi cucerite de romani

6. Elenismul –răspândirea şi adoptarea culturii greceşti în afara Greciei .

Scenariu didactic: Obiectivul Momentul

lecţiei

Conţinutul

ştiinţific al

lecţiei

Resurse

materiale

Activitatea profesorului Resurse

procedurale

Activitatea elevilor

Obiectivele

operaţionale ale

lecţiilor din cadrul

unităţii de învăţare

Lumea greacă în

secolul al V-lea

1. Organizarea

clasei şi

captarea

atenţiei

elevilor

( 5 min.)

2. Actualizarea

elementelor de

conţinut şi

evaluarea

iniţială.

( 10 min.)

Verificarea

stării de

curăţenie a

clasei şi a

elevilor,

notarea

absenţelor în

catalog

Îmbinarea

corectă a unor

fragmente de

frază în

vederea

reconstituirii

acesteia

Lumea greacă

în secolul al

V-lea

-catalogul

-stiloul

-tabla

-cretă

-hârtie

fragmente de

frază

(regatul

Macedoniei sub

Filip al II-lea şi Alexandru cel

Mare -

Profitând de

rivalitatea

dintre

polisurile

greceşti, -

asupra grecilor

şi apoi asupra

Orientului. -

ilustrată şi de războiul

peloponeziac )

tabla

creta

caietul

FRONTALĂ

Verifică mediul ambiental,

cere elevului de serviciu să

comunice absenţele şi

notează absenţele.

Împarte hârtiile care conţin

fragmentele de frază şi

cere elevilor să

reconstituie fraza. Fraza

reconstituită este notată pe tablă.

Fraza este: Profitând de

rivalitatea dintre polisurile

greceşti, ilustrată şi de

războiul peloponeziac,

regatul Macedoniei sub

Filip al II-lea şi Alexandru

cel Mare şi-a impus

hegemonia asupra grecilor

şi apoi asupra Orientului.

Plecând de la fraza

reconstituită, subliniază

noţiunea războiul

peloponeziac.

Adresează întrebări

elevilor referitoare la :

- când a avut loc acest

război şi care au fost

principalele polisuri adversare?

- ce alt război purtat de

greci în secolul V î. Hr.

mai cunoaşteţi, menţionaţi

evenimente istorice din

cadrul acestui război.

- cum explicaţi faptul că

unitatea lumii greceşti de

la începutul secolului V î.

Hr., dovedită în războaiele

observarea

conversaţia

descoperirea

inductivă

conversaţia

examinatoare

problemati-

zarea

comparaţia

elevul de serviciu

comunică numele

elevilor absenţi.

Elevii stabilesc

ordinea corectă a

fragmentelor de

frază şi o

reconstituie.

Notează în caiet

fraza reconstituită.

- prezintă reperele

cronologice ale

acestui război (431-

404 î. Hr.) şi

principalele polisuri

combatante Atena şi

Sparta.

- menţionează

războaiele medice, prin care lumea

greacă respinge

atacul perşilor,

luptând eroic la

Termopile,

Marathon, Salamina

şi Plateea; evocă

eroi precum

Leonidas,

Temistocle,

3. Pregătirea

elevilor pentru

asimilarea de

noi cunoştinţe ( 3 min.)

Fraza:

Profitând de

rivalitatea

dintre polisurile

greceşti,

ilustrată şi de

războiul

peloponeziac,

regatul

Macedoniei

sub Filip al II-

lea şi

Alexandru cel

Mare şi-a

impus hegemonia

asupra

grecilor şi

apoi asupra

Orientului.

Imperiul

macedonean:

Tabla, creta,

caietul

medice, s-a destrămat la

sfârşitul aceluiaşi secol,

ajungându-se la războiul

peloponeziac?

- accentuează termenii:

Regatul Macedoniei, Filip

al II-lea, Alexandru cel

Mare -anunţă titlul lecţiei şi

obiectivele operaţionale

ale acesteia, notează pe

tablă planul de predare –

învăţare al lecţiei

conversaţia

euristică

Miltiade, secvenţa

vestei victorie de la

Marathon la Atena

(marşul lui Phillipos)

- prezintă unitatea

lumii greceşti în

contextul

pericolului extern

persan , respingerea

perşilor, modul de

organizare politică

şi socială diferit al

polisurilor Atena şi

Sparta (exemplifică)

şi lupta pentru hegemonie în lumea

greacă între acestea,

fiind cauze ale

divizării lumii

greceşti şi a

decăderii ei.

Notează titlul noii

lecţii şi planul de

predare învăţare

2.

1, 2, 3, 4.

4. Asimilarea

de noi

cunoştinţe prin

activităţi activ

participative

( 25 min.)

1.

Macedonenii:

originea şi

localizarea acestora.

2. Regatul

macedonean în

timpul lui Filip

al II-lea

3. Imperiul

macedonean

sub Alexandru

cel Mare

4.

Personalitatea

lui Alexandru cel Mare.

5. Regatele

elenistice

6. Elenismul

Macedonenii:

originea şi

localizarea

acestora.

Regatul

macedonean în

timpul lui Filip

al II-lea

Harta din

atlasul şcolar

Harta din

atlasul şcolar.

Textele 8 p.

115, 9 p. 116

din

Crestomaţie…

Imagine din

Cere elevilor să localizeze

pe hartă regatul

Macedoniei şi capitala

acestuia.; solicită elevilor

caracterizarea reliefului

Greciei de nord şi descoperirea ocupaţiilor

specifice acestui relief,

adăugând şi cultivarea

grânelor şi extragerea

aurului şi argintului.

Prezintă diferenţierea

etnică dintre greci şi

macedoneni făcând apel la

spusele lui Tucidide.

Expune elevilor despre

organizarea Macedoniei în

regat.

PE GRUPE

- împarte clasa în 4 grupe,

de la 1 la 4, G1 primeşte

ca temă textul 8 , G2

primeşte textul 9, G3

portretul lui Filip, iar G4

reconstituirea falangei

descoperirea

conversaţia

euristică

expunerea

descoperirea

conversaţia

euristică

localizează

Macedonia în

nordul Greciei,

capitala Pella,

învecinarea cu tracii

şi ilirii. Cunoscând din lecţia Omul şi

mediul relieful

muntos al Greciei

de nord , deduc

drept principală

ocupaţie creşterea

animalelor şi

exploatarea

lemnului.

Notează în caiet

schema lecţiei

Studiază

documentele primite

şi extrag

informaţiile

solicitate,

referitoare la :

- divizarea lumii

2, 3.

Imperiul

macedonean sub Alexandru

cel Mare

Manual -

portretul lui

Filip al II-lea

p. 86 şi falanga macedoneană

p. 87

Harta din

atlasul şcolar Crestomaţie,

textele 5 pp.

126 –127; 1 pp.

122-123 şi 2 pp

124-125.

macedonene .

- cere acestor grupe

extragerea şi notarea de

informaţii referitoare la : G1. condiţiile care au

favorizat ascensiunea lui

Filip

G2. relaţiile lui Filip cu

lumea greacă; atitudinea

lui Demostene

G3. portretul fizic şi moral

al lui Filip

G4. modul de constituire

al falangei şi echipamentul

militar al acesteia.

Sintetizează informaţiile oferite de elevi şi le

transcrie pe tablă,

expunând despre cucerirea

macedoneană asupra

ilirilor şi tracilor.

Preluând informaţiile

despre cucerirea unor

cetăţi greceşti, prezintă

victoria asupra Atenei şi

aliaţilor ei la Cheroneea şi

constituirea Ligii de la Corint, partener egal, în

contextul pregătirilor de

război împotriva perşilor.

Războiul cu perşii nu are

loc, datorită asasinării lui

Filip.

Împarte sarcinile de lucru

astfel G1 şi, G2 primesc textul 5, G3 textul 1, iar

G4 textul 2.. tuturor li se

cere lecturarea hărţii

Cere elevilor să studieze

textele şi să extragă

informaţii despre

-G1 geţii de la nord de

Dunăre

expunerea

conversaţia

euristică descoperirea

greceşti, atragerea

unor greci în slujba

lui Filip, abilitatea

lui Filip de a manevra certurile

dintre polisuri,

descoperă

semnificaţia

termenului

mercenar

- cucerirea militară

a unor polisuri.

- discursurile lui

Demostene, care

atrag atenţia asupra

pericolului macedonean –

Filipicele.

- personalitatea

puternică a lui Filip,

portretul fizic,

figura hotărâtă şi

autoritară.

- organizarea

falangei – unitate de

infanterie dotată cu

lance lungă de 5-7 m, platoşă, scut şi

coif, dispusă în

rânduri.

Prezintă aceste

informaţii apoi le

notează în caiete,

primind şi alte

informaţii din partea

profesorului

Studiază

documentele primite şi extrag

informaţiile

solicitate,

referitoare la :

- modul de viaţă şi

organizare al geţilor

nord –dunăreni

- expediţia lui

1, 2, 3, 4.

Personalitatea lui Alexandru

cel Mare.

Crestomaţie … text 1 pp. 123-

124, text 3 pp.

125 – 125, text

4 p. 126 şi text

1 p. 128

fotografie

bustul sculptat

de Lysip

-G2 expediţia lui

Alexandru împotriva

geţilor

-G3 bătălia de la Granicos -G4 bătălia de la Arbella

Pe hartă sunt urmărite

itinerariile lui Alexandru şi

localizate principalele

localităţi unde au avut loc

evenimente istorice,

precum şi întinderea

Imperiului persan.

- Expune despre asasinarea

lui Darius al III-lea,

organizarea Imperiului

macedonean şi despre expediţia până la Indus.

Schematizează

informaţiile pe tablă

Împarte sarcinile de lucru astfel G1 primeşte textul

1 p 123- 124 , G2 primeşte

textul 3 pp. 125 – 125, G3

textul 4 p. 126, iar G4

textul 1 p. 128

tuturor li se dă fotografia

bustului lui Alexandru

sculptat de Lysip

Cere elevilor să studieze

textele şi să extragă

informaţii despre

-G1 vitejia şi spiritul temerar al lui Alexandru

-G2 divinizarea lui

Alexandru de către

orientali

-G3 intenţia lui Alexandru

de ai uni pe macedoneni şi

iranieni

-G4 Alexandru ctitor şi

expunerea

descoperirea conversaţia

euristică

Alexandru la nord

de Dunăre şi

înfrângerea geţilor.

-victoria de la Granicos asupra lui

Darius

-cucerirea

Imperiului persan

după victoria de la

Arbella

Urmăresc pe hartă

itinerariile

alexandriene,

localizează

principalele locuri

istorice şi limitele teritoriale ale

Imperiului

macedonean.

Prezintă aceste

informaţii apoi le


primind şi alte


profesorului

Studiază documentele primite

şi extrag

informaţiile

solicitate,

referitoare la :

- spiritul temerar,

curajul, geniul

militar al lui

Alexandru

- divinizarea lui

Alexandru de către

orientală şi diferenţele de

viziune dintre greci

– conducător şi

camarad de arme,

orientalii - zeu.

- încercarea lui

Alexandru de a-i uni

pe greci şi perşi

1, 2.

1.

Regatele

elenistice

Harta istorică

din atlasul

şcolar

răspânditor al culturii

greceşti

tuturor li se cere să

creioneze portretul fizic şi moral al lui Alexandru în

urma vizualizării sculpturii

lui Lysip

Expune despre sfârşitul lui

Alexandru şi

schematizează pe tablă

informaţiile primite de la

elevi

FRONTALĂ

Expune despre fărâmiţarea

vastului Imperiu după

moartea lui Alexandru în

regate elenistice, cele mai

importante fiind Egiptul

Ptolemeilor, Siria

Seleucizilor şi Macedonia

Antigonizilor. Conducerea

acestora a revenit

diadohilor – generali ai lui

Alexandru. Regatele elenistice au dăinuit până

31 î Hr când Egiptul a fost

cucerit de romani

Cere elevilor localizarea

regatelor elenistice pe

hartă

Completează schema la

tablă

expunerea

descoperirea

conversaţia

euristică

expunerea

pentru mai buna

administrare a

Imperiului,

îmbrăţişându-le obiceiurile, modul

de viaţă şi

încurajând

căsătoriile mixte

- rolul de ctitor de

oraşe, drumuri de

răspânditor al

culturii greceşti în

Orient al lui

Alexandru

Vizualizând

fotografia şi având şi informaţiile din

surse elevii

conturează portretul

fizic şi moral al

marelui cuceritor

Prezintă aceste

informaţii apoi le


primind şi alte


profesorului

notează în caiet

informaţiile primite

şi lecturează harta

localizând cele mai

importante regate

elenistice

profesorului

.

1,2,3,4.

Sistematizarea

şi fixarea

noilor

cunoştinţe

( 6 min.)

Elenismul

tabla

creta

caietul

caietul

Defineşte elenismul ca

fiind

fenomenul de răspândire şi adoptare a culturii greceşti

în afara Greciei şi noţiunea

de epocă elenistică drept

perioadă delimitată

cronologic de moartea lui

Alexandru cel mare şi

cucerirea Egiptului de

către romani (323 – 31 î

Hr.).

Completează schema la

tablă

PE GRUPE

Celor 4 grupe li se cere să

compere personalitate şi

faptele celor doi

conducători macedoneni.

Sunt prezentate şi notate

pe tablă şi în caiet

deosebirile şi asemănările

dintre personalitatea şi

faptele celor doi

conducători

expunerea

descoperirea

expunerea

descoperirea

conversaţia

Diagrama

Venn

notează în caiet

definiţiile şi

informaţiile primite.

Găsesc asemănări:

-amândoi sunt

macedoneni

-conducători politici

- strategi militari

- se bazează pe

falanga

macedoneană

- stăpânesc lumea

greacă

- bat monedă de aur şi întemeiază oraşe

deosebiri

Filip al II-lea

- organizează

regatul macedonean

- supune lumea

greacă

- reorganizează

falanga

macedoneană

- îl are ca duşman

pe Demostene - este asasinat

Alexandru cel Mare

- organizează

Imperiul

macedonean

- cucereşte Orientul

până la fluviul Indus

- încearcă să-i

unească pe greci şi

iranieni

- este divinizat

- favorizează elenismul

Tema pentru acasă : ( 1 min.) Lectura lucrării Dimitrie Tudor, Alexandru cel Mare, Bucureşti, Editura “Tineretului”, 1965.

CICLUL LICEAL – ŞCOALA DE ARTĂ ŞI MESERII

AN ŞCOLAR : UNITATEA DE ÎNVAŢĂMÂNT :

DISCIPLINA : ISTORIE, CL. a IX-a PROGRAMA ŞCOLARA – APROBATĂ PRIN O.M. Nr. 3458/09.03.2004

TIMP ALOCAT : 1 ORA SĂPTĂMÂNAL PROFESOR :

Nr crt UNITĂŢI DE ÎNVAŢARE COMPETENŢE SPECIFICE NR. ORE SĂPTĂMÂNA OBSERVAŢII

1 Popoare în antichitate 1.1; 3.1; 5.3. 2

2 Forme de organizare politica în

antichitate

1.1; 1.2; 2.1; 2. 2 2.4, 2.5, 5.3, 5.5 4

3 Moştenirea culturală a antichităţii 1.1; 2.1; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 5.1; 5.3. 1

4 Marile religii 1.1; 2.5; 3.1; 3.2; 5.3. 2

5 Formarea popoarelor medievale 1.1; 3.1; 5.3. 2

6 Etnogeneza românească 1.1; 3.1; 5.3. 1

7 Civilizaţia medievală 1.1; 2.1; 3.2; 4.2. 3

8 Statul medieval 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.4; 2.5; 5.1; 5.3; 5.5 3

9 Statele medievale în spaţiul romanesc 1.1; 2.1; 2.4; 2.5 ; 5.1. 2

10 Islamul şi Europa 1.1; 1.2; 2.1; 2.4; 3.1; 5.1; 5.3; 5.5. 3

11 Ţările Romane ăi statele vecine in Evul

Mediu

1.1; 1.2; 2.1; 2.4; 3.1; 5.1; 5.3; 5.5. 3

12 Umanismul şi Renaşterea 1.1; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 5.1;

5.3; 5.5.

2

13 Reforma religioasă şi urmările sale 1.1; 2.5; 3.1; 3.2; 5.3. 2

14 Expansiunea europeană 1.1; 1.2; 2.1; 2.4; 3.1; 5.5. 2

15 Absolutismul 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.4; 2.5; 5.1; 5.5. 2

16 Războiul de 30 de ani 1.1; 1.2; 2.1; 2.4; 3.1; 5.1; 5.3. 1

17 Recapitulare finală. 1

AN ŞCOLAR : UNITATEA DE ÎNVAŢĂMÂNT :

DISCIPLINA : ISTORIE, Clasa a X-a. PROGRAMA ŞCOLARĂ APROBATĂ PRIN O.M. NR. 4598/31.08.2004

TIMP ALOCAT : 1 ORA SĂPTĂMÂNAL PROFESOR :

NR.

CRT.

UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE COMPETENŢE SPECIFICE NR. ORE

SĂPTĂMÂN

A

OBSERVAŢII

1 Epoca luminilor 1.1;1.2;2.3;2.5;3.1;5.3. 2

2 Organizarea statelor moderne. 1.1;1.2;2.2;2.3;2.4;2.5;5.2. 3

3 Ţările Romane şi problema orientală. 1.1;1.2;2.1;2.4;2.5;5.2;5.3. 2

4 Revoluţia industriala. 1.1;1.2;2.3;2.4;2.5;3.1;4.2;5.2;2.3

.

2

5 Anul 1848 în Europa 1.1;1.2;2.2;2.3;2.4;2.5;5.3. 2

6 State naţionale şi multinaţionale în a

doua jumătate a sec. al XIX-lea

1.1;1.2;2.2;2.3;2.4;2.5;5.1;

5.2;5.3.

2

7 Relaţiile internaţionale în sec. al XIX-

lea.

1.1;1.2;2.1;2.4;2.5;5.1;5.2;5.3. 2

8 Lumea la cumpăna secolelor XIX-XX. 1.1;2.4;3.1;4.1;4.2.

1

9 Marile conflicte ale sec. XX(I). Primul

război mondial.

1.1;1.2;2.1;2.4;2.5;5.1;5.2;5.3. 2

10 Regimuri politice în perioada

interbelică.

1.1;1.2;2.1;2.2;2.3;2.5;5.1;5.2;5.3

.

2

11 Lumea în perioada interbelică 1.1;1.2;2.3;2.4;4.2;4.3;5.3. 2

12 Marile conflicte ale sec. XX(II). Al

doilea război mondial

1.1;1.2;2.1;2.4;2.5;5.1;5.2;5.3. 2

13 Regimuri politice postbelice 1.1;2.1;2.2;2.3;5.2;5.3. 2

14 Lumea postbelică 1.1;2.3;2.4;3.1;4.2;5.2;5.3. 1

15 Relaţiile internaţionale postbelice 1.1;1.2;2.1;2.4;2.5;5.1;5.2;5.3. 2

16 Societatea la începutul mileniului III 1.1;1.2;2.2;2.3;2.5;5.3. 2

17 Religia în viaţa contemporană 1.1;2.1;2.3;2.5;3.1;3.2. 1

18 România şi integrarea euroatlantică 1.1;1.2;2.1;2.5;5.2;5.3. 2


AN SCOLAR : UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT :

DISCIPLINA : ISTORIE, Clasa a XI-a PROGRAMA ŞCOLARĂ APROBATĂ PRIN

O. M. NR. 3252/13.02.2006

TIMP ALOCAT : 1 ORA SĂPTĂMÂNAL PRPFESOR :

NR.

CRT

UNITĂŢI DE ÎNVAŢARE COMPETENŢE SPECIFICE NR. ORE

SĂPTĂMÂNA OBSERVAŢII

1 Europa şi lumea în secolul XX. 1.1;1.2;3.2. 5

2 Economia mondiala astăzi. 1.1;1.2;2.1;3.1;4.1. 5

3 Societatea în lumea actuală. 1.1;1.2;2.1. 4

4 Ştiinţa contemporană. 1.1;1.2;3.1;4.1 5

5 Statul si politica. 1.1;1.2;1.3;2.2;2.3;3.3. 5

6 Relaţiile internaţionale. 1.1;1.2;1.4;3.3;4.2; 4

7 Religia în lumea contemporană. 1.1;1.2;1.4;3.4. 6

8 Recapitulare finală. 1.1;1.2;1.3;2.2;2.3;3.3;4.1;4.2. 2


DISCIPLINA : ISTORIE, clasa a XII-a PROGRAMA ŞCOLARĂ APROBATĂ PRIN O.M. NR. 3371/02.03.1999

ŞI COMPLETATĂ PRIN O.M. NR. 3316/06.03.2000 ŞI 3915/ 31/05.2001

TIMP ALOCAT : 2 ORE SAPTĂMÂNAL PROFESOR :

Nr

crt

UNITĂŢI DE ÎNVAŢARE COMPETENŢE

SPECIFICE

NR. ORE SĂPTĂMÂNA OBSERVAŢII

1 Introducere : Românii în Europa. C1; C2; C3; C4. 1

2 De la geneza etnică la geneza statală. C1; C3; C4. 10

3 Civilizaţia româneasca în context european în

secolele al XV-lea – al XVII-lea.

C2; C4. 8

4 Premisele constituirii României moderne. C2; C3. 6

5 Crearea instituţiilor moderne. C1; C3. 8

6 Liberalismul : ideologie şi practici politice. C1; C2. 3

7 Conservatorism, naţionalism, tradiţionalism. C1; C2; C3; C4. 3

8 Unitate şi diversitate în România Mare. C1; C2; C3; C4. 6

9 Stat, societate, cultură. C1; C3; C4. 6

10 Economia şi societatea în perioada comunistă. C1; C3. 4

11 Dominaţia ideologică şi represiunea politică. C2; C4. 5

12 Statul şi societatea civilă după 1989. C1. 2

13 România în politica internaţională în secolul al

XX-lea.

C1; C4. 4

14 Recapitulare finală. C1; C2; C3; C4. 6

AN ŞCOLAR UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT :

DISCIPLINA : ISTORIE, Clasa a X-a, S.A.M.

TIMP ALOCAT : 1 ORĂ SĂPTĂMÂNAL PROFESOR :

R.

CRT


SPECIFICE


1 Forme de organizare politică în antichitate 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3;

4.1.

3

2 Ideile, artele, ştiinţele şi tehnicile în antichitate 1.1; 2.1; 3.1; 3.2; 4.1;

5.1; 5.2.

2

3 Formarea popoarelor medievale 1.1; 2.1; 3.1; 5.1; 5.2. 2

4 Etnogeneza româneasca 2.1; 3.1. 1

5 Statul medieval 1.1; 1.2; 2.2; 3.2. 2

6 “Revoluţia industrială” în Evul Mediu 1.1; 2.1; 2.2; 2.3; 3.2;

4.1.

1

7 Expansiunea europeană( sec. XVI-XIX) 1.1; 2.1; 2.2; 3.2; 4.1. 2

8 Umanismul . Renaşterea artistică. 1.1; 2.1; 2.3; 3.2; 4.1;

4.2.

2

9 Revoluţiile industriale 1.1; 1.2; 2.3; 3.2; 4.1;

4.2; 5.1; 5.2.

2

10 Anul 1848 în Europa 1.1; 1.2; 2.1; 2.2. 2

11 Organizarea statului modern 1.1; 1.2; 2.1; 2.2. 2

12 Societatea în perioada interbelică 1.2; 2.1; 2.3. 2

13 Regimuri politice postbelice 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3;

3.2.

2

14 Ştiinţa si globalizarea in mileniul III 1.1; 2.1; 2.3; 3.2. 2

15 România şi integrarea în U.E. 1.1; 2.1; 2.2; 3.2; 4.1;

4.2.

2



DISCIPLINA : ISTORIE, Clasa a XI-a, S.A.M.

TIMP ALOCAT : 1 ORĂ SĂPTĂMÂNAL PROFESOR :

Nr

crt


SPECIFICE


1 Lumea la cumpăna secolelor XIX- XX. 1.1; 2.1; 3.1. 2

2 Democraţie antică, democraţie contemporană. 1.1; 2.2; 5.2. 2

3 Civilizaţie medievală. 1.1; 2.2; 5.2. 2

4 Epoca luminilor. 1.1; 2.2; 5.2. 2

5 Lumea în perioada postbelică. 1.1; 2.2; 5.2. 1

6 Religia în lumea contemporană. 1.1; 2.3; 2.4; 3.2; 4.1. 2

7 România modernă. 2.4; 5.1; 5.2; 5.3. 3

8 Marile conflicte ale secolului XX (I). 2.4; 5.1; 5.2; 5.3. 4

9 Regimuri politice în secolul XX. 2.4; 5.1; 5.2; 5.3. 3

10 Tratatele de pace şi relaţiile internaţionale

interbelice.

1.1; 2.1; 5.2. 2

11 Marile conflicte ale secolului XX (II). 2.4; 5.1; 5.2; 5.3. 3 24 - 26

12 Holocaustul. 1.1; 2.2; 2.4; 5.3 1 27

13 România şi integrarea euro-atlantică. 1.1; 2.4; 5.1. 1 28

14 Recapitulare finală. 1 29


Clasa a IX-a

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: UMANISMUL. RENAŞTEREA ARTISTICĂ

TIMPUL ALOCAT : 2 ORE

PROFESOR :

NR.

CRT

DETALIERI

DE

CONŢINUT

COMPETENŢE

SPECIFICE

ACTIVITĂŢI

DE ÎNVĂŢARE

NR.

ORE

ALOCATE

RESURSE DATA EVALUARE

1 Umanismul. 1.1; 2.1; 3.2;

5.3.

Recunoaşterea terminologiei specifice

umanismului.

Să aprecieze rolul moştenirii

antichităţii în dezvoltarea

umanismului.

Umanismul şi noul ideal uman.

Să caracterizeze noile principii

elaborate de umanişti.

Să identifice principalele domenii de

manifestare a umanismului.

Să analizeze schimbările aduse.

1 Activitate

individuală.

Culegeri de texte.

Atlas istoric.

Andrei Oţetea

„Renaşterea”.

Observarea

sistematică a

elevilor.

Test (itemi de

completare).

2 Renaşterea

artistică.

1.1; 2.1; 3.1;

4.1; 4.2; 5.2;

5.5.

Să prezinte condiţiile care au favorizat

apariţia Renaşterii.

Identificarea surselor şi a motivelor

dominante ale creaţiilor artistice din

epoca Renaşterii pornind de la diferite

izvoare.

Să compare formele de manifestare ale

Renaşterii din Europa Apuseană cu

cele din Europa Centrală şi

Răsăriteana.

Să numească reprezentanţi ai

Renaşterii.

1 Activitate de grup.

Albume de artă.

Manualul.

Folosirea

videoproiectorului

pentru proiectarea

unor imagini cu

tablouri, sculpturi şi

construcţii celebre

din perioada

Renaşterii.

Observarea

sistematică a

elevilor.

Referat despre

o

personalitate:

Leonardo da

Vinci.

3 Evaluare. 1

Clasa a X-a

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: MARILE CONFLICTE ALE SECOLULUI XX(I).PRIMUL RAZBOI MONDIAL.


PROFESOR :

NR.

CRT.

DETALIERI

DE

CONŢINUT

COMPETENŢE

SPECIFICE

ACTIVITĂŢI

DE ÎNVĂŢARE

NR.ORE

ALOCATE


1 Primul război

mondial.

România în

primul război

mondial.

1.1; 1.2; 2.1; 2.5;

5.2; 5.3.

Formularea unor opinii

referitoare la informaţii

provenite din lectura textelor.

Marcarea pe harta a principalelor

operaţiuni militare din primul

război mondial.

Sa distingă trăsăturile primului

război mondial în funcţie de

modul de desfăşurare a acestuia.

Comentarea rolului armatei

romane in ansamblul conflictului

european.

1 Manualul.

Hărţi.

Atlas de istorie

universală.

Culegere de

documente.

Fişe de lucru

individual.

Vyvyen

Brenddon

„Primul război

mondial.”

Întrebări frontale şi

directe.

Observarea

sistematică a

elevilor.

Completarea unei

hărţi mute cu

informaţiile

dobândite.

Realizarea de axe

cronologice.

2 Tratatele de

pace şi

relaţiile

internaţionale

interbelice.

1.1; 1.2; 2.5; 5.1;

5.2; 5.3.

Să analizeze consecinţele

războiului.

Identificarea unor principii şi

valori propuse de Woodrow

Wilson.

Formularea unor opinii in urma

lecturării hărţilor.

Formulare unor opinii personale

argumentate.

Să numească iniţiativele care

urmăreau stabilirea unei

securităţi colective.

1 Manualul.

Hărţi.

Atlas de istorie

universală.

Culegere de

documente.

Pierre Milza,

Serge Berstein

„Istoria

secolului XX”,

vol. I.

Întrebări de

controversă.

Observarea

sistematică a

elevilor.

Alcătuirea

biografiilor unor

personalităţi.

3 Evaluare 1

Clasa a XI- a

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: RELAŢIILE INTERNAŢIONALE.


PROFESOR :

NR.

CRT.

DETALIERI DE

CONŢINUT

COMPETENŢE

SPECIFICE

ACTIVITĂŢI

DE ÎNVĂŢARE

NR.ORE

ALOCATE


1 Cooperare si

conflict.

1.1; 1.2; 3.3. Formularea unor opinii referitoare

la informaţii provenite din lectura

textelor.

Marcarea pe harta a principalelor

conflicte militare din perioada

contemporană.

Identificarea unor principii si

valori moderne de cooperare între

statele lumii.

1 Manualul.

Atlas de istorie

universală.

Fişe de lucru

individual.

Pierre Milza,

Serge Berstein

„Istoria

secolului XX”,

vol III.

Întrebări

frontale şi

directe.

Observarea

sistematică a

elevilor.

Realizarea de

axe

cronologice.

2 România şi

conflictele

regionale în secolul

XX.

1.1; 1.2; 4.2. Cunoaşterea contextului

internaţional.

Formularea unor opinii în urma

lecturării hărţilor.

Formulare unor opinii personale

argumentate.

Prezentarea acţiunilor româneşti

iniţiate pentru menţinerea păcii.

1 Manualul.

Hărţi.

Atlas de istorie

universală.

Culegere de

documente.

Activitate

individuală.

Întrebări de

controversă.

Observarea

sistematică a

elevilor.

Test (itemi de

completare).

3 Instituţii,

mecanisme şi

politici de rezolvare

a conflictelor în

lumea

contemporană.

1.1; 1.4. Să identifice principalele instituţii

menite să susţină pacea in lume.

Să analizeze principalele

caracteristici ale conflictelor

existente în lume pentru a căuta

modalităţi de rezolvare a lor.

Manualul.

Ziare si reviste

de specialitate.

Internetul.

Activitate de

grup.

Referat pe

tema

mijloacelor de

rezolvare a

conflictelor în

societatea

contemporană

4 Evaluare 1

Clasa a XII-a

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : CONSERVATORISM, NAŢIONALISM, TRADIŢIONALISM.

TIMPUL ALOCAT :3 ORE

PROFESOR :

Nr.

crt.

Detalieri de

conţinut

Competenţe

specifice

Activităţi de învăţare Nr. ore

alocate

Resurse Data Evaluare

1. Conservatorismul

românesc: idei şi

medii sociale.

C1; C2

Caracterizarea conservatorismului

românesc pe baza termenilor istorici

dobândiţi.

Să numească şi să analizeze

principiile conservatorismului.

Să definească „teoria formelor fără

fond”.

Cunoaşterea atitudinii conservatorilor

faţa de problema agrară.

Compararea politici conservatoare cu

cea liberală.

Alcătuirea unui glosar de termeni

istorici cu referire la conservatorism.

1 Manual

Culegere de texte

Articole de presă

Activitate de grup

pentru alcătuirea

planului

dezbaterii.

„Istoria românilor”

vol. VII.

Bulei Ion

„Conservatori şi

conservatorism în

România.”

Probe

practice.

Observarea

sistematică

a elevilor

în timpul

activităţii.

Realizarea

unor

biografii.

2. Tradiţionalism şi

identitate naţională

la începutul

secolului al XX-

lea

C1; C4

Caracterizarea naţionalismului

românesc în cadrul mişcării de idei

europene.

Să compare cele două curente:

sămănătorismul şi poporanismul.

Să numească lucrări literare care

reflectă ideile celor două curente.

Identificarea ideilor de baza ale

mişcării poporaniste.

Prezentarea şi analiza concepţiei

junimiste asupra culturii romane.

1 Manualul.

Culegere de texte.

Activitate

individuală.

„Istoria romanilor”

vol. VII.

Filitti Ioan

„Conservatori si

junimişti în viaţa

politică

româneasca.”

Verificarea

fişelor de

lectură.

Temă

pentru

acasă.

3. Evaluare

C2; C3; C4. 1 Lucrare

scrisa.

Clasa a X-A S.A.M.

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: IDEILE, ARTELE, STIINTELE SI TEHNICILE IN ANTICHITATE


PROFESOR :

NR.

CRT.

DETALIERI DE

CONŢINUT

COMPETENŢE

SPECIFICE

ACTIVITĂŢI

DE ÎNVĂŢARE

NR.

ORE

ALOCATE


1 Mitologie şi ştiinţa.

Apariţia scrisului.

Cunoştinţe ştiinţifice

şi tehnice.

1.1; 2.1; 3.1. Formularea unor opinii referitoare

la informaţii provenite din lectura

textelor.

Realizarea unor studii

comparative între civilizaţia

greacă si cea romană.

Dezbateri pe baza unor surse

istorice indicate.

Exerciţii de folosire a termenilor

istorici.

1 Manualul.

Atlas istoric privind

istoria universala.

Dicţionar.

Culegere de texte.

Horia C. Matei

„Civilizaţia lumii

antice”.

Activităţi

individuale şi

frontale.

Realizarea unor

enunţuri folosind

termenii istorici

învăţaţi.

Completarea unor

rebusuri istorice.

2 Artele în lumea,

orientală, romană şi

greacă.

Elementele de

civilizaţie daco-

romană.

1.1; 3.2; 4.1;

5.1; 5.2.

Realizarea unor scurte compuneri

în care elevul să folosească

empatia faţă de anumite

personalităţi istorice

Observarea şi comentarea unor

materiale documentare.

Completarea unor texte istorice

cu termeni dintr-o lista data.

Analiza informaţiilor oferite de

texte istorice.

1 Manualul.

Culegeri de texte.

Albume istorice.

Imagini ale

principalelor

monumente ale

civilizaţiei antice.

Indro Montanelli

„Istoria grecilor”.

Întrebări frontale

şi directe.

Observarea

sistematică.

Prezentarea

compunerilor şi

analizarea lor.

3 Evaluare. 1

Clasa a XI-A S.A.M.

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: LUMEA LA CUMPĂNA SECOLELOR XIX – XX


PROFESOR :

NR.

CRT.

DETALIERI DE

ONŢINUT

COMPETENŢE

SPECIFICE

ACTIVITĂŢI

DE ÎNVĂŢARE

NR.

ORE

ALOCATE


1 Civilizaţiile asiatice

şi africane şi

modernitatea..

1.1; 3.1. Sa analizeze stadiul de dezvoltare a

civilizaţiilor asiatice şi africane.

Realizarea unor studii comparative

între civilizaţiile asiatice şi

africane.

Să deosebească procesul de

modernizare a Japoniei în

comparaţie cu restul civilizaţiilor

asiatice.

Să analizeze consecinţele

modernizării civilizaţiilor asiatice.

Să observe fenomenul de colonizare

a continentului african de către

state din Europa.

1 Manualul.

Atlas istoric

privind istoria

universala.

Dicţionar.

Culegere de

texte.

Zorin Zamfir

„Istoria ţărilor

din Asia, Africa

si America

Latina”.

Activităţi

individuale şi

frontale.

Realizarea unor

enunţuri folosind

termenii istorici

învăţaţi.

Completarea unor

rebusuri istorice.

Alcătuirea de axe

cronologice.

2 Statele Unite ale

Americii.

1.1; 2.1. Să compare expansiunea teritorială

cu cea demografică.

Să analizeze modelul de democraţie

american cu limitele lui „problema

sclavilor negri”.

Să identifice progresele economiei

americane până în secolul XX.

Analiza informaţiilor oferite de

texte istorice.

1 Manualul.

Culegeri de

texte.

Atlasul istoric.

Imagini ale unor

lideri americani

din secolul al

XIX-lea.

Vianu Alexandru

„Istoria S.U.A.”.

Întrebări frontale si

directe.

Observarea

sistematica.

Alcătuirea

biografiilor unor

personalităţi

studiate.

3 Evaluare. 1

PROIECT DIDACTIC

Profesor:

Data:

Unitatea şcolară:

Clasa: a XII-a

Unitatea de învăţare: Premisele constituirii României moderne

Tipul lecţie: recapitulare, aprofundare şi sistematizare de cunoştinţe

Competenţe generale

- Identificarea caracteristicilor globale şi de detaliu ale unui document

- Utilizarea variată a metodelor şi tehnicilor specifice ştiinţelor istorice în analiza schimbărilor

sociale trecute şi prezente

Competenţe specifice:

1. să precizeze elementele crizei orientale şi statutul internaţional al Principatelor

2. să caracterizeze regimul fanariot şi regimul habsburgic, cauzele şi consecinţele instaurării

acestor regimuri.

3. să identifice elemente de modernizare a societăţii româneşti în perioada dată

4. să stabilească legătura între valorile naţionale şi cele europene

5. să numească aspectele contradictorii ale procesului de constituire a identităţii naţionale.

6. să utilizeze corect şi adecvat noţiuni şi termeni istorici

7. să opereze cu datele istorice dovedind înţelegerea timpului istoric

8. să plaseze corect pe hartă evenimentele istorice

9. să manifeste empatie faţă de personalităţile implicate în evenimentele istorice.

Resurse materiale:

cele cinci manuale de istorie de clasa a XII-a aprobate de MEC

Ştefan Pascu, Liviu Maior, Culegere de texte pentru istoria României, volumul I, Bucureşti,

Editura "Didactică şi Pedagogică", 1977 , pp. 120 -190.

Isar Nicolae, Istoria modernă a Românilor. Partea I (1774-1848), ediţia a II-a, Bucureşti, 2005.

procedurale: conversaţia euristică şi examinatoare, comparaţia, problematizarea,

demonstraţia,

interpretarea de text, descoperirea, diagrama Venn, eseul de 5 minute.

de timp: 50 minute

Modalităţi de evaluare: observarea activităţii elevilor, „ascultarea” orală ,eseu nestructurat,

investigaţia.

Forma de organizare a activităţii elevilor: activitatea pe grupe

Schema la tablă / planul de recapitulare

1. Statutul politic internaţional al Principatelor române la sfârşitul secolului XIX – prima jumătate

a secolului XX.

2. Regimul fanariot şi regimul habsburgic.

3. Mişcarea naţională reformatoare în spaţiul românesc - premise ale formării naţiunii române

4. Documentele programatice ale revoluţiei de la 1821 şi 1848.

5. Vâlcea şi mişcarea de renaştere naţională

Momentul I :

Cu cel puţin două săptămâni înaintea desfăşurării lecţiei, se stabileşte împreună cu elevii

planul recapitulării şi competenţele vizate.

Clasa se împarte în şapte grupe: „istorici”, „politicieni”, „literaţi”, „sociologi”, „geografi”,

„artişti plastici”,„jurişti” şi „localnici”, cărora li se distribuie sarcini specifice grupei din care fac

parte şi li se recomandă bibliografia aferentă.

GRUPA ISTORICILOR

Sarcini

Obiectivele mişcării de emancipare

naţională

Documentele programatice ale

revoluţiei de la 1821 şi 1848.

Rolul personalităţilor în desfăşurarea

evenimentelor istorice.

Bibliografie

¤¤¤, Documente privind istoria

României. Răscoala din 1821, 5 vol,

Bucureşti, Editura „Academiei”, 1959 -

1982.

¤¤¤, Documente privind revoluţia de la

1848 în Ţările Române, Bucureşti,

Editura „Academiei”, 1977.

Vlad Georgescu, Ideile politice şi

Iluminismul în Principatele Române

1750-1831,Bucureşti, Editura

„Academiei”, 1972.

Nicolae Edroiu, Răscoala lui Horea

(1784), Bucureşti, Editura „Ştiinţifică şi

Enciclopedică”, 1978

Iscru Gh. D, Revoluţia de la 1821

condusă de Tudor Vladimirescu,

Bucureşti, 1982.

Cornelia Bodea. 1848 la români. O

istorie în date şi mărturii, ediţia a II-a, 3

volume, Bucureşti, 1998.

Orice monografie referitoare la

personalităţile implicate în evenimente

GRUPA LITERAŢILOR

Sarcini

Cum se reflectă mişcarea naţională de

la sfârşitul secolului XVIII – prima

jumătate a secolului XIX în operele

literare ale contemporanilor

evenimentelor.

Bibliografie

George Călinescu, Istoria literaturii

române, Bucureşti, Editura „Minerva”,

1988

Cornel Cîrstoiu (ediţie critică), Opere.

Poeţii Văcăreşti, Bucureşti, Editura

„Univers”, 1982

Dumitru Ghişe, Pompiliu Teodor (ediţie

critică), Şcoala Ardeleană, Bucureşti,

Editura „Minerva”, 1983

Cornea P, Zamfir M, Gândirea

românească în epoca paşoptistă (1830 -

1860), / antologie, 2 vol., Bucureşti,

1968.

GRUPA POLITICIENILOR

Sarcini

Proiecte de reformă şi aşezăminte

constituţionale în societatea

românească la sfârşitul secolului XVIII

– prima jumătate a secolului XIX.

Caracteristicile regimului fanariot şi

habsburgic.

Bibliografie

Vlad Georgescu, Ideile politice şi

Iluminismul în Principatele Române

1750-1831,Bucureşti, Editura

„Academiei”, 1972.

Idem, Memoires et projets de reforme

dans les Principautes Roumaines.

1769– 1831, Bucureşti, 1970

David Prodan, Supplex Libellus

Valachorum, Bucureşti, Editura

„Ştiinţifică” ,1967

Cornelia Bodea,. 1848 la români. O

istorie în date şi mărturii, ediţia a II-a, 3

volume, Bucureşti, 1998.

GRUPA GEOGRAFILOR

Sarcini

Modificările teritoriale ale

Principatelor la sfârşitul secolului

XVIII – prima jumătate a secolului

XIX

Influenţele mediului asupra românilor

Bibliografie

Ştefan Pascu (coord.), Atlas pentru

istoria României, Bucureşti, Editura

"Didactică şi Pedagogică", 1983 –

hărţile 43, 45, 48

Marian Stroia, Românii, marile puteri si

sud-estul Europei, 1800-1830,

Bucureşti, Editura „Semne”, 2002.

Cernovodeanu Paul , Binder Petre. ,

Cavalerii apocalipsului. Calamităţile

naturale din trecutul României (până la

1800), Bucureşti, 1993

GRUPA SOCIOLOGILOR

Sarcini

Românii văzuţi de alţii

Starea societăţii româneşti la sfârşitul

secolului XVIII – prima jumătate a

secolului XIX

Bibliografie

Dimitrie Cantemir, Descrierea

Moldovei, Bucureşti, Editura

„Academiei”, 1973

Cristian Tiberiu Popescu, Istoria

mentalităţii romaneşti, vol. I , Editura

„Universal Dalsi”, 2000

¤¤¤, Călători străini despre Ţările

Române, Bucureşti, Editura

„Academiei”, seria nouă, vol. I (1801 -

1821), 2004, , vol X , partea I (1769-

1786),2000, partea a II-a (1787–

1800),2001.

Ileana Căzan, Irina Gavrilă, Societatea

românească între modern şi exotic

văzută de călătorii străini în secolele

XVIII-XIX, Bucureşti,,Editura „Oscar

Print”, 2005.

Gheorghe Brătescu, Paul

Cernovodeanu, Biciul holerei pe

pământ românesc, , Bucureşti, Editura

„Academiei”, 2002

Ileana Căzan, Daniela Buşă, Oraşul

românesc şi lumea rurală. Realităţi

locale şi percepţii europene la sfârşitul

secolului al XVIII-lea şi începutul

secolului al XIX-lea Brăila, Editura

Istros, 2004.

GRUPA ARTIŞTILOR PLASTICI

Sarcini

Extragerea de informaţii din

vizualizarea stampelor, portretelor,

tablourilor, schiţelor, gravurilor etc. de

epocă referitoare la societatea

românească.

Bibliografie

Adrian Silvan Ionescu, Moda

româneasca 1790-1850. Între Stambul

si Paris, Bucureşti, Editura “Maiko”,

2001.

Solcanu, Ion I. Artă şi societate

românească (sec. XIV-XVIII) ,

Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2002.

Alexandru Alexianu, Mode şi veşminte

din trecut, 2 vol, Bucureşti, Editura

„Meridiane”, 1987.

GRUPA JURIŞTILOR

Sarcini

Statutul politic internaţional al

Principatelor la sfârşitul secolului

XVIII – prima jumătate a secolului

XIX

Bibliografie

Stan Apostol, Protectoratul Rusiei

asupra Principatelor Române. 1774-

1856, Bucureşti. 1999

Ioan C. Filitti, Rolul diplomatic al

fanarioţilor, 1700-1821, Iaşi, Editura

„DominoR”, 2002.

Marian Stroia, Românii, marile puteri si

sud-estul Europei, 1800-1830,

Bucureşti, Editura „Semne”, 2002.

GRUPA LOCALNICILOR

Sarcini

implicarea locuitorilor judeţului

Vâlcea în evenimentele istorice

studiate

Bibliografie

¤¤¤, Revoluţia de la !821 în judeţul

Vâlcea, Bălceşti, 1981

¤¤¤, Revoluţia de la 1848 în judeţul

Vâlcea, Bălceşti, 1978

Şerban Papacostea, Oltenia sub

austrieci., Bucureşti, Editura

Enciclopedică, 1998.

Momentul II:

Desfăşurarea lecţie – se dezbat secvenţe didactice din planul de recapitulare (40 minute). Competenţe

specifice

Plan de

recapitulare

Activitatea desfăşurată de Resurse

procedurale

Resurse materiale

Profesor Elev

1, 6, 7, 8.

1. Statutul

politic

internaţional al

Principatelor

române la

sfârşitul

secolului XIX

– prima jumătate a

secolului XX.

Prezentaţi evoluţia

statutului politico-

juridic şi teritorial

al Principatelor la

sfârşitul secolului

XVIII – prima

jumătate a

secolului XIX în contextul crizei

orientale.

Juriştii” definesc conceptul de

„criză orientală” şi consecinţele

acestei crize pentru Ţările

Române potrivit tratatelor

internaţionale de la Karlowitz

(1699), Vadul Huşilor (1711),

Passarowitz (1718), Belgrad

(1739), Kukiuk Kainargi (1774), Şiştov şi Iaşi (1791-

1792), Bucureşti (1812),

Akkerman şi Adrianopol (1826

-1829), Balta Liman (1649).

Prezintă documentele referitoare

la statutul internaţional al

Principatelor şi schimbările

survenite: autonomia limitată a

Transilvaniei în cadrul

Imperiului Habsburgic din

1699, suzeranitatea otomană şi din 1774 şi protectoratul rusesc

asupra Moldovei şi a Ţării

Româneşti.

„Geografii” prezintă cu ajutorul

hărţilor consecinţele teritoriale

ale crizei orientale asupra

spaţiului românesc: pierderea

Banatului, Bucovinei, şi

temporar a Olteniei (în favoarea

Austriei) a Basarabiei (în

favoarea Rusiei) şi a cetăţii

Hotin (devenită raia a Turciei), dar şi restituirea raialelor

Giurgiu Turnu şi Brăila către

Ţara Românească. precizând

indicatorii referitori la suprafaţă

şi numărul de locuitori.

Expunerea,

conversaţia,

interpretarea de

text.

modelarea

Documente / bibliografie

Atlas istoric, hărţi

video/retroproiectorul

2, 3, 6, 7. 2. Regimul

fanariot şi

regimul

habsburgic.

Comparaţi

regimurile

habsburgic şi

fanariot, găsind

asemănări şi

deosebiri.

Identificaţi

elementele de

modernitate ale

societăţii româneşti în

contextul

reformelor

oficiale.

„Politicienii” compară regimul

habsburgic şi fanariot găsind

asemănări (limitarea

autonomiei, reforme iluministe,

existenţa mişcării naţionale

influenţe occidentale, fiscalitate

excesivă etc) şi deosebiri

(grecizare / germanizare,

păstrarea bisericii ortodoxe /

organizarea bisericii greco–catolice şi excluderea celei

ortodoxe, drepturi pentru

români / românii sunt toleraţi,

menţinerea instituţiei domniei /

principele este înlocuit cu un

guvernator etc)

„Politicienii” prezintă reformele

iluministe ale împăraţilor Maria

Tereza şi Iosif al II-lea şi ale

fanarioţilor Constantin Mavrocordat, Alexandru

Ipsilanti, Scarlat Callimachi şi

Gheorghe Caragea

descoperind elemente ale

modernităţii: eliberarea din

şerbie / iobăgie, organizarea

administrativă şi judecătorească,

introducerea capitaţiei etc.

Comparaţia,

diagrama Venn

Interpretarea de

text, expunerea,

descoperirea



3, 4, 5, 6, 7,

9

3. Mişcarea

naţională în

spaţiul

românesc -

premisă a

formării

naţiunii

române.

Menţionaţi

obiectivele

mişcării de

emancipare

naţională şi

mijloacele de

exprimare ale

acestora.

Cum este reflectată

mişcarea de

emancipare

naţională în

scrierile

contemporanilor ?

Prezentaţi

imaginea

românilor văzuţi

de ei şi de alţii.

Prezentaţi din

perspective

multiple una din

personalităţile

renaşterii

naţionale: Ioan

Inochentie Micu

Klein – Tudor Vladimirescu –

Nicolae Bălcescu

– Avram Iancu.

„Istoricii” grupează obiectivele

urmărite de partida naţională şi

de românii ardeleni (autonomie

– independenţă, domni

pământeni, drepturi politice şi

civile, recunoaşterea bisericii

ortodoxe etc) şi mijloacele de

exprimare : memorii, proiecte

de reformă, Supplex Libellus,

scrieri istorico –literare (Şcoala Ardeleană).

„Literaţii” vor arăta reflectarea

revendicărilor în literatura şi

gândirea politică a vremii

subliniind argumentele

româneşti ce ţin de vechime,

continuitate şi număr de

locuitori, dar şi exagerările

latiniste. Tot ei vor prezenta şi

gândirea politică paşoptistă – împletirea romantismului cu

liberalismul economic şi politic

şi naşterea daco-românismului.

„Sociologii” şi „artiştii plastici”

vor radiografia societatea

românească din perspectiva

„noi” şi „ceilalţi”, prezentând

imaginea românilor în scrierile

călătorilor străini şi în

reprezentările artistice ale

vremii: locuinţa, obiceiuri, petrecerea timpului liber, moda,

alimentaţia etc.

„Istoricii” vor prezenta prin

prisma perspectivei multiple

una din personalităţile

menţionate: de exemplu

personalitatea lui Tudor

Vladimirescu trebuie conturată

prin prisma relaţiei dintre el şi

apropiaţii lui (căpitanii şi pandurii săi), dintre el şi

gruparea boierilor patrioţi

(Comitetul de oblăduire), dintre

Comparaţia,

conversaţia,

expunerea

interpretarea şi

analiza de text,

comparaţia,

expunerea

Descoperirea,

comparaţia,

expunerea,

interpretarea de

text

Interpretarea de

text, comparaţia,

descoperirea

#######


Antologii de texte /

bibliografie

Reproduceri după gravuri,

tablouri, monede.

Texte privind descrierea

românilor de către străini

/ bibliografie, documente,

izvoare arheologice


/ reproducerea

reprezentărilor plastice

ale lui Tudor

Vladimirescu

3, 4, 5, 6, 7,

9.

4.

Documentele

programatice

ale revoluţiilor

de la 1821 şi

1848 .

Selectaţi şi grupaţi

după criterii ca:

problema agrară,

unitatea statală,

problema

independenţei,

drepturi şi libertăţi

democratice –

revendicările

prezente în documentele

programatice ale

celor două

revoluţii.

Motivaţi absenţa

problemei unirii

din documentele

oficiale, deşi apare

formulat în presă

şi în documentele programatice

Tot „istorici” analizând

documentele programatice ale

revoluţiilor de la 1821 şi 1828

trebuie să grupeze , în funcţie de

criteriile stabilite, revendicările

programatice şi să alcătuiască

un tabel sinoptic.

Răspunsul la această întrebare

problemă vizează condiţiile date

de pericolul intervenţiei străine

şi prioritatea aplicării

programului social al revoluţiei,

urmând ca acestei revoluţii sociale să-i urmeze o altă care

să realizeze unitatea şi

independenţa. Dorinţa unirii

este însă probată de

revendicările prezentate de

revoluţionarii moldoveni în exil

şi de presa şi opinia publică din

Ţara Românească.

Comparaţia,

interpretarea de

text, modelarea,

conversaţia

Problematizarea,

demonstraţia

Tabele sinoptice,

documentele

programatice ale

revoluţiilor de la 1821 şi

1848.

Extrase din documentele

programatice şi presă /

bibliografie

3, 4, 6, 7, 9. 5. Vâlcea şi

mişcarea de

renaştere

naţională

Precizaţi

contribuţia

vâlcenilor în

cadrul mişcării de

renaştere

naţională.

„Localnicii” vor prezenta

investigaţiile lor referitoare la

situaţia judeţului Vâlcea în anii

ocupaţiei austriece, la imaginea

judeţului şi locuitorilor lui în

viziunea străinilor, dar şi la

implicarea activă în cadrul

mişcării de renaştere naţională

(revoluţiile de la 1821-

fortificarea mânăstirilor şi 1848 –centrul revoluţionar Ocnele

Mari, activitatea lui Gheorghe

Magheru – tabăra de la Râureni,

Anton Pann şi intonarea

cântecului Un răsunet în parcul

Zăvoi, dar şi activitatea lui

Petrache Poenaru – inventatorul

stiloului etc.).

Interpretarea de

text, expunerea


Momentul III

Concluzii şi aprecieri – Eseul de 5 minute: se cere elevilor să scrie un mic eseu în care să prezinte un lucru pe care l-au învăţat din lecţia respectivă şi să formuleze

o întrebare pe care o mai au în legătura cu aceasta. Se trec rapid în revistă aceste idei şi întrebări, se face un comentariu preliminar şi se formulează concluziile

desprinse în urma lecţie, fiind notate în caiete (9 minute)

Tema pentru acasă : ( 1 min.) Realizaţi un eseu istoric cu titlul: Marile puteri şi revoluţia română de la 1848.

PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE

PROIECT DE EXCURSIE

Data şi durata excursiei: sfârşitul lui mai -2 zile.

Tema: Istoria Românilor pentru examene Testarea Naţională / Bacalaureat

Traseul: Râmnicu Vâlcea – Curtea de Argeş – Câmpulung Muscel – Bran – Braşov – Predeal –

Sinaia -

Târgovişte – Goleşti – Râmnicu Vâlcea

Tipul excursiei: excursie cu caracter recapitulativ, vizând şi formarea de priceperi şi deprinderi, în

vederea susţinerii cu succes a examenelor finale de Testare Naţională / Bacalaureat

Documentele excursiei:

Tabelul nominal al elevilor participanţi şi al profesorilor participanţi

Cererea prin care se solicită acordul conducerii şcolii / Inspectoratului Şcolar Judeţean

pentru efectuarea excursiei7, avizată favorabil.

Programul excursiei

Regulamentul de organizare al excursiei

Procesul verbal al şedinţei speciale, semnat de toţi participanţii

Clasele: a VIII–a / a XII-a

Obiective operaţionale / competenţe specifice:

Se au în vedere obiectivele / competenţele de evaluat din programa examenelor de Testare

Naţională / Bacalaureat.

I. PREGĂTIREA EXCURSIEI

1. Anunţarea excursiei. Cu cel puţin o lună de zile înainte de efectuarea ei, este anunţată

excursia (număr de locuri, traseu, obiective, mijloc de transport, cazare, preţ, profesori însoţitori8 ).

Cu cel puţin două săptămâni înainte de efectuarea excursiei se încheie înscrierea şi se fac diligenţele

necesare obţinerii avizului favorabil (tabelele cu numele şi prenumele elevilor şi al profesorilor

însoţitori, durata şi traseul –3 exemplare din care unul pentru firma transportatoare şi unul pentru

cazare, având acordul conducerii şcolii / după caz al Inspectoratului Şcolar Judeţean)

2. Pregătirea elevilor. Se face într-o şedinţă specială, la care participă profesorii însoţitori şi

elevii participanţi. Se întocmeşte un regulament şi un program al excursiei, indicându-se materialele

de care au nevoie elevii (caiete de notiţe, instrumente de scris, hărţi, ghiduri etc.), echipamentul

necesar, rezervele de hrană, data , ora şi locul întâlnirii pentru a se pleca în excursie. Profesorul de

geografie va indica elevilor caracteristicile geoclimatice ale traseului ce urmează a fi parcurs, iar

profesorul de istorie va transmite elevilor obiectivele educaţionale ale excursiei. Cu ajutorul

videoproiectorului / calculatorului / albumelor foto / casetelor video, va fi stârnit interesul elevilor,

prezentându-se parţial obiectivele ce urmează a fi vizitate şi observate. Se precizează faptul că

informaţiile dobândite în cadrul excursiei vor fi sistematizate în cadrul unei ore de curs şi apoi

valorificate în cadrul unei lecţii de verificare şi apreciere a rezultatelor şcolare. În urma acestei

şedinţe se încheie un proces verbal.

II. DESFĂŞURAREA EXCURSIEI

A. Itinerariul din prima zi: Râmnicu Vâlcea – Curtea de Argeş – Câmpulung Muscel – Rucăr -

Bran - Braşov

Nr.

crt.

Itinerar

Obiective istorice şi culturale

Conţinutul de idei din explicaţiile profesorului de

istorie

1. Râmnicu Vâlcea –Curtea de

Argeş Curtea de Argeş

Plecând din Râmnicu Vâlcea, prin Tigveni ajungem la

Curtea de Argeş

În Curtea de Argeş se vor vizita: ansamblul Curţii

7

conţine informaţii referitoare la traseul excursiei, durata şi datarea, locul cazării, numărul de participanţi şi clasele din care provin, profesorii

însoţitori, asistenţa medicală şi mijlocul de transport 8 de regulă un însoţitor la 10 elevi, obligatoriu un cadru medical

Domneşti, biserica Mânăstirii Curtea de Argeş, Fântâna

Meşterului Manole, Muzeul Orăşenesc. Se vor transmite

elevilor informaţii referitoare la întemeierea Ţării

Româneşti, stilul arhitectonic muntenesc şi influenţele

externe, prima mitropolie a Ţării Româneşti, dinastia de

Hohenzollern şi rolul acestor regi în istoria modernă şi

contemporană.

2. Curtea de Argeş – Câmpulung

Muscel

Nucşoara

Câmpulung Muscel

De la Curtea de Argeş, peste dealurile pline de pruni şi

meri, luăm drumul Câmpulungului. De la Domneşti ne

abatem spre satul Nucşoara. Aici vizităm casa Elisabetei

Rizea „duşman al poporului”, erou al rezistenţei

anticomuniste. Prilej de reamintire a rezistenţei

anticomuniste, formele acestei rezistenţe, eroii rezistenţei

şi formele de represiune ale regimului comunist.

În Câmpulung vizităm ansamblul feudal "Negru Vodă",

Biserica Domnească, Biserica "Sf. Gheorghe", Biserica

Şubeşti, Muzeul Orăşenesc, castrul roman Jidava, aşezarea

dacică de la Cetăţeni. Elevii vor primi informaţii despre

civilizaţia dacică, războaiele daco – romane, despre

romanizare şi sistemul militar roman, despre

„descălecatul” lui Negru-vodă şi despre necropola primilor

domni munteni Basarab I şi Nicolae Alexandru. Tot aici

vom reaminti de prima scriere în limba română –

Scrisoarea lui Neacşu către braşoveni, 1521 şi de prima

moară de hârtie din 1643 din Ţara Românească. Nu trebuie

omisă nici importanţa economică a oraşului în epoca

medievală.

3. Câmpulung Muscel – Braşov

Mateiaş

Rucăr - Peştera Dâmbovicioara

Bran

Râşnov

Braşov

Pe unul dintre cele mai pitoreşti trasee din ţara

noastră, pasul Rucăr–Bran, pe lângă etnografia şi

geografia zonei, ne vom reaminti de primul război mondial

şi luptele din 1916 pentru apărarea acestei porţi de intrare

în regatul României

Un prim popas va fi făcut la complexul muzeal –

mausoleu Mateiaş, acolo unde îşi dorm somnul de veci

2300 de soldaţi pe ale căror oseminte s-a ridicat România

întregită.

Un obiectiv turistic îl reprezintă cheile Dâmboviţei

şi peştera Dâmbovicioara, aflate în parcul naţional Bucegi

.Apoi se va trece graniţa nedreaptă ce a despărţit românii

de români şi se va vizita castelul Bran. Construit ca punct

de observare a drumului spre Ţara Românească, de către

braşoveni în secolul XIII, castelul poartă în el legende

despre Vlad Ţepeş şi urma paşilor reginei Maria.

Vizitarea cetăţii medievale a Râşnovului oferă

posibilitatea observării organizării unui oraş feudal de tip

apusean , a rostului militar şi politic al cetăţii medievale şi

a arhitecturii acesteia.

Ajunşi în Braşov , ne vom caza mai întâi la Hotelul

Sport, apoi după o binemeritată odihnă de maxim 1 h, vom

porni pe jos spre a vizita Braşovul: Porţile medievale,

Biserica Neagră – ilustrare a stilului gotic, Piaţa Sfatului,

Casa Sfatului , Scheii Braşovului. Seara va fi petrecută în

Poiana Braşov.

B. Itinerariul din a doua zi: Braşov – Sinaia – Fieni – Târgovişte – Goleşti – Piteşti – Râmnicu

Vâlcea

Nr.

crt.

Itinerar

Obiective istorice şi culturale

Conţinutul de idei din explicaţiile profesorului de

istorie

4. Braşov – Sinaia

Predeal

Sinaia

A doua zi se va pleca din Braşov spre Predeal. Un mic

popas în staţiunea de la poalele Postăvarului, admirarea

frumuseţilor naturii şi apoi continuăm spre Sinaia.

Reşedinţa de vară a regilor României cu splendidele

castele Peleş şi Pelişor. Vizitarea acestora va permite

dezvoltarea informaţiilor referitoare la regii României şi la

contribuţia lor la modernizarea României.

5. Sinaia – Târgovişte

Fieni / Pucioasa

Mânăstirea Dealul

Târgovişte

Admirând semeţiei munţilor Bucegi, cu regretul că

timpul nu ne va permite escaladarea acestora, plecăm prin

Comarnic spre Târgovişte

Trecem prin Fieni, pe lângă fabrica de ciment, apoi prin

Pucioasa, cu recunoscutele sale băi de sulf şi coborâm spre

Mânăstirea Dealul.

Aşezată pe un piemont la marginea oraşului Târgovişte

– capitală medievală, ctitoria lui Radu cel Mare (1495 -

1508), puternic centru de iradiere a culturii româneşti, aici

funcţionând prima tipografie a Ţării Româneşti. Tot aici se

află mormintele domnitorilor Vladislav al II-lea, Radu cel

Mare, Vlad cel Tânăr, Vlad Înecatul, Pătraşcu cel Bun,

Radu Bădica precum şi mormântul capului domnitorului

Mihai Viteazul.

Un timp mai îndelungat vom acorda vizitării oraşului

Târgovişte. Capitală a Ţării Româneşti. Un prim obiectiv îl

reprezintă Complexul Muzeal Curtea domnească, ce

grupează monumente din secolele XV - XVIII. Prima

casă domnească, împrejmuită cu un zid de incintă din

piatră, cu turnuri patrulatere, datează din vremea domniei

lui Mircea cel Bătrân. Alţi ctitori ce şi-au lăsat în istorie

amprenta asupra acestor locuri sunt Vlad Ţepeş ctitorul

Turnul Chindiei, Vlad Călugărul, Neagoe Basarab, Radu

de la Afumaţi, Petru Cercel, Pătraşcu cel Bun, Mihai

Viteazul, Radu Şerban, Constantin Şerban, Şerban

Cantacuzino Radu Mihnea, Matei Basarab şi Constantin

Brâncoveanu. Vizitarea Curţii domneşti (Turnul Chindiei,

Biserica Domnească, Casa Domnească, Biserica Sfânta

Vineri), permite transmiterea de cunoştinţe referitoare la

istoria medievală a Ţării Româneşti, faptele de arme şi de

cultură ale domnitorilor menţionaţi.

Aceste informaţii vor fi aprofundate prin vizitarea altor

obiective târgoviştene: Muzeul Tiparului şi a cărţii

româneşti, Complexul Monumental Stelea, Complexul

monumental mitropolitan.

6. Târgovişte – Piteşti

Goleşti

Părăsim capitala medievală valahă, şi prin pădurile

Dragodanei ne îndreptăm spre Piteşti. Un nou popas la

Goleşti, la conacul Goleştilor, permite recapitularea

evenimentelor istorice la care au luat parte boierii patrioţi

Golescu: 1848 – 1859 – 1866 – 1877. Pe locul acestui

complex şi-a stabilit tabăra şi Tudor Vladimirescu, aici

găsindu-şi şi tragicul sfârşit. Evocarea lui Tudor permite

aprofundarea cunoştinţelor despre Tudor Vladimirescu şi

revoluţia de la 1821. Tot la Goleşti va fi vizitat şi Muzeul

Viticulturii şi Pomiculturii (gospodăriile ţărăneşti aduse

Florica – Ştefăneşti

Piteşti

din principalele zone viticole şi pomicole sunt grupate sub

forma unui sat românesc, care urmează conturul ţării şi

înlănţuirea provinciilor istorice naţionale), unde elevii vor

primi informaţii despre istoria viticulturii şi pomiculturii

din ţara noastră .

Cramele din Ştefăneşti vor prilejui elevilor să cunoască

civilizaţia vinurilor astăzi, pe raza acestui oraş fiind

amplasată şi „Mecca liberalilor” – conacul Brătienilor de

la Florica. Evocarea membrilor familiei Brătianu (Ion C,

Ion I. C., Dinu, Vintilă, Gheorghe) permit aprofundarea

marilor momente ale istoriei moderne şi contemporane ale

României, la care aceşti patrioţi au luat parte: revoluţia de

la 1848, Unirea Principatelor la 1859, aducerea prinţului

străin Carol, cucerirea Independenţei, făurirea României

Mari şi modernizarea societăţii româneşti interbelice.

Totodată pomenirea lui Gheorghe Brătianu va da

posibilitate evocării activităţii sale istoriografice şi a

tezelor sale referitoare la tradiţia istorică a întemeierii

statelor feudale şi la continuitatea de locuire în spaţiul

nord – dunărean (O enigmă şi un miracol poporul

român.). Sfârşitul tragic al lui Dinu Brătianu şi Gheorghe

Brătianu, în închisoarea comunistă de la Sighet, face

legătura cu fenomenul Piteşti, metodă dramatică a

„reeducării” prin tortură a deţinuţilor politici de către

regimul comunist. În oraşul Piteşti va fi vizitat Muzeul

Judeţean Argeş. Patrimoniul acestui muzeu este tezaurizat

în cele mai importante clădiri laice, monumente istorice

din judeţul Argeş: castrul roman restaurat de la Jidava -

Câmpulung Muscel (sec. al II-lea d.Hr. ); prima clădire

modernã a Primăriei municipiului Piteşti (1886); casa

memorialã a scriitorului Liviu Rebreanu, fondatorul

romanului românesc modern; casa memorialã a celebrului

pianist român Dinu Lipatti (1936).

Piteşti – Râmnicu Vâlcea

Mânăstirea Cotmeana

Râmnicu Vâlcea

Ultima parte a itinerariului excursiei, înainte de se

ajunge acasă, se va vizita mânăstirea Cotmeana, ctitorie

din secolul XIV (atestată documentar la 20 mai 1388), al

treilea aşezământ monahal construit în spaţiul Ţării

Româneşti, după Vodiţa şi Tismana, posibilă ctitorie a lui

Radu I, prezentând elemente iniţiale de arhitectură

ecleziastică din Ţara Românească cu influenţe dinspre

ţaratul târnovean: pe o planimetrie dreptunghiulară şi

spaţiu boltit semicilindric, unitar pe naos şi pronaos, se

grefează un triconc.

La reîntoarcerea în Râmnicu Vâlcea, elevilor li se

reaminteşte tema lecţiei următoare: „Ce am învăţat din

excursia făcută ?”

III. SISTEMATIZAREA CUNOŞTINŢELOR

Se va face în cadrul unei lecţii de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor „Ce am învăţat din

excursia făcută ?”. În cadrul acestei lecţii se poate folosi cu succes metoda Ştiu – vreau să ştiu – am

învăţat. Cu ajutorul notiţelor, elevii vor fixa cunoştinţe despre istoria Românilor, geografia

României, religie şi cultură, folositoare pentru examenul de Testare Naţională sau Bacalaureat.

IV. VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR

După fixarea, aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor va urma o lecţie de valorificare şi

apreciere a rezultatelor, sub forma evaluării scrise – subiectele având structura asemănătoare celor

pentru examenele finale.

V. CONCLUZII

În următoarea întâlnire dintre profesor şi elevi, se va face aprecierea rezultatelor testului şi

se vor preciza modalităţile de completare a lacunelor, de corectare a greşelilor şi de valorificare a

cunoştinţelor dobândite în cadrul excursiei, permiţând profesorului să constate nivelul de pregătire

al elevilor şi să optimizeze activităţile ulterioare.

VIZITA LA MUZEU

Este forma conexă de studiere a istoriei prin deplasarea organizată la un obiectiv istorico-

cultural cu scop instructiv-educativ. Vizitele cu caracter istoric pot fi planificate atunci când este

întocmită planificarea anuală şi trimestrială a materiei sau se pot realiza în timpul studierii unei

teme sau în faza evaluării şi recapitulării acesteia. De asemenea, deplasările la muzee, monumente

etc, se por organiza şi în cadrul cercului de istorie, a unor excursii, cu ocazia unor întâlniri cu

personalităţi cultural-ştiinţifice şi politice. În funcţie de resurse şi pregătire, profesorul de istorie

creează o serie de fişe corespunzătoare obiectivelor urmărite, tematicii, locului de desfăşurare al

activităţii, etc. Vizitele la muzeele de istorie îmbogăţesc, fixează, sistematizează, recapitulează,

evaluează informaţiile de istorie locală, naţională şi universală. Ex: Deplasare la Muzeul de Istorie

Judeţean Vâlcea în cadrul unei şedinţe de cerc. Participă elevi ai claselor a VII-a, a VIII-a. Sunt

însoţiţi de profesorul coordonator şi muzeograf.

Proiect de lecţie : vizita la muzeu

Data şi durata lecţiei:

Tema lecţiei: Vestigii ale preistoriei şi antichităţii pe teritoriul judeţului Vâlcea

Locul: Muzeul Judeţean de Istorie Vâlcea

Scopul lecţiei: aprofundarea cunoştinţelor de istorie locală în cadrul cercului de istorie

Clase participante: a VII-a şi a VIII-a

Tipul lecţiei: activitate de cerc - formarea de priceperi şi deprinderi

Obiective de referinţă. Elevii trebuie:

1. să identifice duratele variate ale timpului istoric;

2. să analizeze hărţi care prezintă spaţii istorice (Judeţul Vâlcea) în istorie şi antichitate;

3. să folosească tehnici de analiză a documentelor iconice;

4. să identifice sursele de informaţie ce pot susţine o investigaţie istorică;

5. să identifice elementele comune şi diferenţele legate de cele două perioade istorice;

6. să redacteze lucrări folosind termenii indicaţi şi informaţiile dobândite.

Informaţie diagnostică:

Nivelul de cunoştinţe al elevilor:

elevii sunt foarte activi la cercurile de istorie

ei au cunoştinţe despre urmele de locuire din preistorie şi antichitate din judeţul

Vâlcea

Probleme de fond:

cunoaşterea unor elemente specifice culturii şi civilizaţiei preistorice şi antice din

judeţul Vâlcea

I. Pregătirea vizitei

1. Anunţarea vizitei la muzeu cu cel puţin o săptămână înainte de efectuarea ei.

2. Pregătirea elevilor pentru această vizită se face în cadrul unei şedinţe de cerc; profesorul arată

scopul vizitei,

secţiile pe care le vor vizita. Se precizează materialele necesare fiecărui elev pentru activitatea

desfăşurată

(fişe, creioane, pixuri).Elevii sunt însoţiţi de profesorul de istorie.

II. Desfăşurarea vizitei

În data stabilită se realizează deplasarea la muzeul de istorie. Profesorul anunţă scopul

vizitei, iar elevii primesc fişe de lucru, după modelul celor de mai jos, pe care le completează în

timpul vizitei.

Exemplu: Fişe de lucru în timpul vizitei la muzeu

Nr.crt.

Obiectivul observat Data, locul

unde este

aşezat, a fost

găsit, autorul

care l-a

realizat, etc.

Ce

eveniment

marchează

Importanţa

pentru

conţinuturile

studiate

Descrierea

realizată de

elev în urma

observării.

III. Sistematizarea cunoştinţelor. Concluzii. Tema pentru acasă

În scopul recapitulării şi sistematizării cunoştinţelor se poate recurge la discuţii, întrebări,

recomandări pentru viitor. Există diferite forme de valorificare şi finalizare a cunoştinţelor

dobândite în timpul vizitei, în cadrul orelor de cerc. Elevii vor încerca să rezolve mai multe teme.

Exemplu: ¤ Inscripţionarea sau marcarea cu simboluri pe o hartă mută a principalelor

descoperiri arheologice din judeţul Vâlcea; ¤ Elaborarea unei comunicări despre una dintre

descoperiri (cele mai bune comunicări vor fi afişate la gazeta de perete a cercului de istorie din

şcoală); ¤ Realizarea unui portofoliu pe tot parcursul anului şcolar „valori ale trecutului de la cele

locale la cele naţionale şi universale”.

Bibliografie:

Tănase, Ghe., Metodica predării istoriei, p. 180-184;

Păun, Ştefan, Didactica istoriei, Ed. Corint, Bucureşti, 2001, p. 113-179

Ioniţă, Ghe.I., Metodica predării istoriei, Ed. Universităţii din Bucureşti, 1997, p.156.

METODE INTERACTIVE DE PREDARE- ÎNVĂŢARE A ISTORIEI

Noile cerinţe ale actului educaţional impun restructurarea fundamentală a lecţiei de istorie în

direcţia folosirii tot mai frecvente a noilor metode interactive de predare – învăţare .Ele schimbă

radical rolul profesorului în clasă, el devenind „moderator” al unor dezbateri de idei şi probleme

controversate ale istoriei, „susţinător” al motivaţiei şi interesului elevilor pentru istorie, „ghid” al

elevilor în procesul de punere în valoare a abilităţilor personale şi de dobândire de noi competenţe.

Propunând deplasare accentului de la profesor la elevi, noile metode stimulează elevii să

înţeleagă mai bine şi mai profund logica fenomenelor şi faptelor istorice, stimulează formularea de

opinii personale argumentate, încurajează deopotrivă parcursurile personale dar şi spiritul de

echipă. contribuie la formarea de deprinderi şi atitudini durabile.

Capitolul prezintă câteva din aceste metode interactive, FIŞELE TEHNICE(prelucrări şi

adaptări din lucrări de referinţă) ale acestora fiind exemplificate prin APLICAŢII.

BRAINSTORMING

FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie: brainstorming-ul sau asaltul de idei reprezintă formularea a cât mai multe idei – oricât de

fanteziste ar putea părea acestea – ca răspuns la o problemă/situaţie enunţată. Este o variantă a

discuţiei în grup având ca obiectiv, producerea de idei noi sau găsirea celor mai bune soluţii pentru

o problemă de rezolvat prin participarea tuturor membrilor grupului.

Avantaje:

stimulează creativitatea în grup;

implică participarea activă a tuturor participanţilor;

permite exprimarea personalităţii şi eliberarea de prejudecăţi;

exersează empatia, analiza şi capacitatea de a lua decizii;

creează emulaţie şi imprimă dinamism.

Etape:

Faza producţiei de idei:

Alegerea temei şi a sarcinilor. Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi

concrete, fără cenzură a tuturor ideilor – chiar trăsnite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum vin

ele în minte - legate de tema în discuţie sau de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate în

legătură cu aceasta. Înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipchart). Anunţarea unei pauze

pentru aşezarea ideilor (de la 15 minute până la o zi)

Faza aprecierii critice a ideilor:

Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care

reprezintă diferite criterii, etc. Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor

emise anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici. Selectarea ideilor valoroase, originale

sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru problema supusă atenţiei. În această etapă se

discută liber, spontan, riscurile şi contradicţiile care apar. Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai

variate şi originale: cuvinte, propoziţii, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.

Sfaturi practice:

Nu se admit critici;

Se încurajează producerea a cât mai multor idei;

Se recomandă preluarea ideilor celorlalţi şi ameliorarea lor.

APLICAŢIE.

Unitatea de învăţare: Mari conflicte ale secolului XX

Lecţia: Primul Război Mondial – un nou tip de război

Secvenţa de lecţie: Războiul total


C 2.1 (recunoaşterea şi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor şi proceselor istorice)

C 1.2 (formularea de argumente referitoare la un subiect istoric)


1. elevii să analizeze conceptul de „război total”, evidenţiind cel puţin două deosebiri faţă de

războaiele precedente;

2. elevii să exprime puncte de vedere argumentate faţă de consecinţele pe care acest nou tip de

război le-a avut asupra populaţiei din spatele frontului.

Valori şi atitudini:

gândire critică şi flexibilă

relaţionare pozitivă cu ceilalţi

rezolvare pe cale non – violentă a conflictelor

Resurse:

a) resurse umane - clasa de elevi

b) resurse de timp - 20 de minute

Bibliografie: Astorri Antonella, Salvadori Patrizia, Istoria ilustrată a Primului Război Mondial, Editura „RAO”,

Bucureşti, 2005.

XXX, Enciclopedie de istorie universală, Editura „ALL”, Bucureşti, 2003.

Scenariul didactic:

Prima etapă - profesorul scrie pe tablă conceptul de „război total” şi solicită elevilor să enunţe în

maxim 5 minute toate

ideile care le vin în minte în legătură cu acest concept.

A doua etapă - sunt reluate ideile enunţate, grupate pe categorii şi se realizează o analiză critică şi o

evaluare a ideilor;

A treia etapă - în urma selectării ideilor expuse de elevi şi sub îndrumarea profesorului se

ajunge la următoarele concluzii legate de acest concept:

1. sub aspect economic:

- mobilizarea populaţiei în dezvoltarea capacităţii economice;

- teritoriile ocupate sunt obligate să susţină economic efortul de război al inamicului;

- intervenţia statului în economie - economie de război;

- război economic - slăbirea capacităţii economice şi de luptă a adversarului;

- războiul naval - blocada economică.

2. sub aspect politic:

- angrenarea a numeroase state de partea celor două alianţe;

- state monarhice devin republici;

- desfiinţarea imperiilor multinaţionale.

3. sub aspect social:

- implicarea întregii populaţii - femeile, adolescenţii, populaţia din colonii sau muncitorii din statele

neutre - angrenarea lor în industrie şi agricultură;

- folosirea prizonierilor de război în economie;

- raţionalizarea bunurilor de primă necesitate;

- rechiziţii;

- victime;

- propagandă.

4. sub aspect militar

- folosirea tuturor resurselor militare şi umane;

- cercetarea ştiinţifică - orientată spre producerea de arme noi.

Sugestii:

În ultima etapă a aplicării acestei metode poate fi utilizată şi metoda ciorchinelui, profesorul

solicitându-le elevilor să lege ideile prin săgeţi, evidenţiind conexiunile pe care le observă.

CIORCHINELE

FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie: Ciorchinele este o metoda de brainstorming neliniară, de tip grafic care simulează

găsirea conexiunilor dintre idei şi concepte / noţiuni.

Avantaje:

stimulează gândirea critică şi creativitatea;

asigură organizarea în sistem a conţinuturilor şi informaţiilor;

permite exprimarea personalităţii şi eliberarea de prejudecăţi;

facilitează descoperirea de noi informaţii şi conexiuni;

Etape:

Se scrie un cuvânt / concept (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie; Se

notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vin în mintea elevilor în legătură cu conceptul

respectiv, în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;Pe măsură ce se scriu

cuvinte, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate;

Sunt analizate toate tipurile de relaţii / conexiuni stabilite, stabilindu-se tipul lor (cauzale, de

influenţare, etc); Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de

timp acordată.

Sfaturi practice:

Ciorchinele poate fi organizat utilizându-se anumite concepte supraordonate găsite de elevi.

Etapele pot fi precedate de brainstorming, în grupuri mici sau în perechi, rezultatele grupurilor

fiind comunicate profesorului care le notează pe tablă într-un ciorchine fără a le comenta.

APLICAŢIE.

Unitatea de învăţare: Crearea instituţiilor moderne

Lecţia: Constituirea şi consolidarea statului naţional modern, 1859-1881

Secvenţa de lecţie: Constituţia din 1866


C.2: descrierea şi analiza informaţiilor dintr-un document istoric, în contexte variate.

Obiectiv operaţional:

1. elevii să precizeze minim 4 principii ale Constituţiei din 1866, analizând fragmentul de document

5, pag. 96-97.


înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor;

stimularea interesului pentru lecturi şi simulări istorice.

Resurse:

a) resurse materiale: fragmentul de document 5 din „Istoria românilor din cele mai vechi timpuri

până astăzi”, manual pentru clasa a XII-a, Editura Petrion, 2000, pag. 97-98;

b) resurse umane: clasa de elevi;

c) resurse de timp: 30 de minute.

Bibliografie: Focşăneanu, Eleodor, Istoria constituţională a României: 1859-1991, ediţia a II-a,

revizuită, Editura Humanitas, 1998.

Scenariul didactic:

Profesorul solicită elevilor să analizeze documentul 5 pag. 96-97 referitor la Constituţia din 1866,

timp de 10 minute.

Notează pe tablă „Constituţia din 1866. Principii” şi solicită elevilor să realizeze împreună un

ciorchine grafic plecând de la textul analizat. Pentru a realiza o învăţare activă şi participativă,

profesorul solicită elevilor să realizeze conexiuni cu situaţia actuală: Constituţia din 2003

Sugestii

Acesta este un ciorchine semidirijat. Dar această metodă se poate aplica şi fără utilizarea unei surse

documentare. Spre exemplu, pentru secvenţa de lecţie „Constituţia din 1923”, din cadrul lecţiei

„Unificarea politică şi administrativă”, această metodă poate fi aplicată şi fără surse documentare,

apelând la cunoştinţele elevilor legate de Constituţia din 1866.

Constituţia

din 1866

Principii

Libertăţi şi

drepturi

cetăţeneşti

Libertatea

conştiinţei

Egalitate în

faţa legii

Libertatea

învăţământului

Libertatea

presei

Libertatea exercitării

drepturilor politice

(numai de către creştini)

Monarhia

ereditară

Suveranitatea

naţională

Puterea emană de la

naţiune

Vot

cenzitar

Separarea

puterilor în stat

Puterea

legislativă

Reprezentanţa

Naţională

Domn

Senat Adunarea

Deputaţilor

Puterea

executivă

Drept de

control

prin

Guvern colectiv

Puterea

judecătorească

Înalta Curte

de Casaţie Curţi de

judecată

Tribunale

BULGĂRELE DE ZĂPADĂ

FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie: metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte, faţete ale unei

probleme / situaţii în vederea focalizării asupra celor esenţiale.

Avantaje:

stimulează învăţarea prin cooperare şi încurajează consensul;

angajează procese psihice complexe (analiza, sinteză, comparaţie, gândirea

critica);

antrenează întreg colectivul de elevi;

dezvoltă capacitatea de negociere şi încurajează exprimarea opiniilor personale.

Etape:

Organizarea colectivului de elevi în grupe de 7 – 8 elevi; Enunţarea temei sau a

problemei de abordat; Notarea de către fiecare elev în parte a ideii exprimate sau a

soluţiei găsite pe o bucată de hârtie (post-it) care este pusă în centrul mesei; Citirea la

nivelul fiecărui grup a tuturor ideilor şi repartizarea lor pe o scară de la 1 la 8. Sunt

selectate primele 2 – 3 idei sau soluţii; Reunirea grupurilor la nivelul clasei cu cele 2 – 3

idei / aspecte reţinute şi repetarea algoritmului; Reţinerea primelor idei / aspecte / soluţii

pe care întreaga clasă le consideră relevante şi punerea lor în discuţie;

Sfaturi practice:

Bulgărele de zăpadă ca metodă se poate organiza şi prin creştere:abordarea problemei la

nivelul colegilor de bancă, apoi în 4, în 6, în 8 elevi şi reţinerea de fiecare dată – prin

negociere – a 2-3 idei comune.

APLICAŢIE.

Clasa : a VIII-a

Unitatea de învăţare: Constituirea României moderne

Lecţia: Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei


- să se raporteze critic la opiniile altora şi să-şi revizuiască propriile opinii în

funcţie de context

Resurse:

- materiale: manual pentru clasa a - VIII-a

- umane: activitate pe grupe de 7-8 elevi

- metoda: bulgărele de zăpadă

- de timp:20 minute

Scenariu didactic

- Profesorul alcătuieşte grupe formate din 7-8 elevi ;

- Se enunţă tema: Independenţa de stat a României

- Fiecare membru al grupului notează pe un post-it o idee în legătură cu tema anunţată şi

o pune pe centrul mesei. Grupul va avea în centrul mesei 7-8 idei ( exemplu: Chestiunea

orientală 1875-1876, Convenţia româno-rusă, proclamarea independenţei de stat,

cucerirea Plevnei, bătălii importante din acest război, eroi ai independenţei, prevederile

Tratatului de la Berlin, importanţa cuceririi independenţei de stat).

- Sunt citite citeşte toate ideile şi ierarhizate pe o scară de la 1 la 8.. Se vor reţine primele

2-3 asupra cărora au căzut de acord toţi membrii grupului.

- Se reunesc toate grupele cu cele 2-3 idei de la fiecare şi se repetă algoritmul, astfel se

vor reţine doar ideile-aspectele pe care întreaga clasă le consideră relevante (exemplu:

proclamarea independenţei de stat, cucerirea Plevnei, prevederile Tratatului de la Berlin).

- Ideile reţinute sunt comentate şi se argumentează importanţa lor.

Sfaturi practice: metoda poate fi folosită foarte bine în verificarea cunoştinţelor

CUBUL

Definiţie: metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe

perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.

Avantaje:

Asigură abordarea complexă şi completă a unei probleme, multiperspectivitatea;

Încurajează munca în echipă la nivel microgrup şi macrogrup;

Antrenează întreaga clasă;

Stimulează gândirea critică,

Stimulează învăţarea prin cooperare.

Etape:

Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează,

asociază, aplică, argumentează; Anunţarea temei sau a subiectului pus în discuţie;

Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând subiectul/tema din perspectiva

cerinţei de pe una din feţele cubului:

Descrie: culorile, formele, mărimile, faptele;

Compară: ce este asemănător?ce este diferit?

Analizează: elementele componente, aspectele de conţinut;

Asociază: la ce te îndemnă să te gândeşti? ce idei îţi sugerează?

Aplică: ce poţi face cu aceasta? la ce ne foloseşte? care sunt învăţămintele?

Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul

afirmaţiei tale.

Împărtăşirea informaţiilor celorlalte grupe şi afişarea formei finale pe tablă sau pe

pereţii clasei;- Discutarea aspectelor reţinute.

Sfaturi practice:

Cerinţele fiecărei feţe a cubului, pot fi reformulate în funcţie de specificul temei

abordate (fapt istoric, proces istoric).

Anunţarea cerinţelor de lucru se poate face aleatoriu prin rostogolirea cubului

pentru fiecare grupă.

APLICAŢIE.

Clasa : a VIII-a

Unitatea de învăţare: Constituirea României moderne

Lecţia: Revoluţia din 1848-1849


- să folosească tehnici de analiză a documentului scris şi a celui iconic;

- să realizeze tabloul unei perioade istorice identificând schimbările intervenite;

- să identifice elementele comune şi diferenţele legate de mai multe fapte istorice;

Resurse:

- materiale: manual pentru clasa. a –VIII- a, surse, foi de flipchart, markere;

- umane: activitate pe grupe

- metoda: cubul

- surse de timp:25 minute

Bibliografie: Culegere de texte - documentele programatice ale revoluţiei române de la

1848-1849.

Scenariu didactic:

Elevii realizează un cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,

analizează, asociază, aplică, argumentează; Profesorul anunţă subiectul pus în discuţie:

Revoluţia română de la 1848-1849; Clasa este împărţită pe 6 grupe, fiecare dintre ele

examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului;

grupa I să descrie evenimentele revoluţionare de la 1848 din Ţările Române (

când a izbucnit revoluţia, momente importante ale revoluţiei, forţe participante,

fruntaşi ai revoluţiei, înfrângerea revoluţiei);

grupa II să compare revoluţia din Ţara Românească cu cea din Transilvania

sesizând asemănările şi deosebirile dintre cele două evenimente istorice (analiza

comparativă a cauzelor, a obiectivelor, a documentelor programatice, desfăşurarea

evenimentelor, sfârşitul revoluţiilor, urmările);

grupa III să analizeze documentele programatice ale revoluţiei de la 1848-1849

(revendicări, caracterul programelor - radical sau moderat, obiective urmărite,

caracterul lor plebiscitar). Se folosesc ca surse fragmente din documentele

programatice din spaţiul românesc( exemplu: Petiţia Naţională, Proclamaţia de la

Izlaz, Petiţia proclamaţie, etc

grupa IV asociază revoluţia din Ţările Române cu cele din Europa (elevii trebuie

să sesizeze faptul că revoluţia română a fost parte integrantă din revoluţia general

europeană).

grupa V aplică algoritmul revoluţiei (cauze, obiective, forţe participante,

izbucnire şi desfăşurare, programe, importanţă şi urmări) la revoluţia din 1989 din

România;

grupa VI să argumenteze importanţa revoluţiei de la 1848-1849 în spaţiul

românesc;

După ce elevii au realizat sarcinile didactice pe foi de flipchart ei prezintă şi comentează

răspunsurile. Forma finală a acestora este afişată pe tablă sau pe pereţii clasei.

ESEUL DE 5 MINUTE

FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie: eseul este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi

adune ideile legate de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului, o idee mai clară despre ce

s-a întâmplat, în plan intelectual, în acea oră.

Avantaje:

Oferă feed-back-ul lecţiei;

Creează premisele proiectării activităţii din următoarea oră;

Încurajează exprimarea personalităţii elevilor;

Stimulează învăţarea activă şi conştientă.

Etape:

Se cere elevilor să scrie un mic eseu în care să prezinte un lucru pe care l-au învăţat din

lecţia respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătura cu aceasta. Se

strâng eseurile pe măsură ce elevii au terminat. Trecerea rapidă în revistă şi un

comentariu preliminar cu inventarierea întrebărilor.

Sfaturi practice

Proiectarea lecţiei următoare se poate fundamenta pe întrebările formulate de elevi.

APLICAŢIE.

Unitatea de învăţare: România între democraţie şi autoritarism.

Lecţia: Monarhia constituţională şi partidele politice în România interbelică. Constituţia

din 1923.


- să-şi dezvolte încrederea faţă de capacitatea proprie de investigaţie.

- să exprime opinii despre personaje şi evenimente istorice.

Resurse:

- materiale: manual pentru clasa a – VIII -a,

- umane – activitate individuală;

- metoda – eseul de 5 minute;

- resurse de timp – 5 minut.

Bibliografie: Constituţia din 1923

Scenariu didactic:

Profesorul cere elevilor să alcătuiască un eseu cu titlul ,,Caracterul democratic al

Constituţiei din 1923”, având în vedere:

- o prevedere a Constituţiei din 1923 referitoare la caracterul statului român;

- forma de guvernământ a ţării şi un principiu democratic preluat din Constituţia din

1866 şi înscris şi în cea din 1923;

- două drepturi şi libertăţi cetăţeneşti

De asemenea - elevii trebuie să formuleze o întrebare pe care o au în legătură cu lecţia.

Exemplu: Ce efect a avut promovarea ţărănimii pe scena vieţii politice? Elevii

realizează eseurile şi formulează întrebarea; Se strâng eseurile pe măsură ce elevii au

terminat; Se trec rapid în revistă eseurile şi se comentează. Cele mai bune eseuri sunt

notate. Pe tablă se realizează o listă cu întrebările elevilor şi se recomandă ca aceştia să

caute răspunsurile acasă.

Sfaturi practice:

Proiectarea lecţiei următoare se poate fundamenta pe întrebările formulate de elevi.

Exemple:

- Care au fost cauzele care au dus la instaurarea monarhiei autoritare a regelui Carol al II-

lea?

- Care a fost atitudinea partidelor faţă de asasinatele săvârşite de legionari? Dar

atitudinea regelui Carol al II-lea ? etc.

MOZAICUL

FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie: Mozaicul presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea

achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.

Avantaje:

Încurajează încrederea în sine a elevilor;

Dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul

grupului;

Dezvoltarea gândirii logice critice şi independente;

Dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup;

Optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva.

Etape:

Împărţirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă

de învăţare numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de

cunoaştere(fragment de lecţie). Prezentarea succintă a subiectului tratat; Explicarea

sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere; Regruparea elevilor, în

funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi: toţi elevii care au numărul 1 vor

forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup ş.a.m.d. În cazul în care se lucrează

cu toată clasa se vor forma două grupuri pentru fiecare număr; Învăţarea prin cooperare a

secţiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoaştere desemnată pentru oră: elevii

citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda ceea

ce au înţeles colegilor din grupul lor originar. Strategiile de predare şi materialele folosite

rămân la latitudinea grupului de experţi. Este foarte important ca fiecare membru al

grupului de experţi să înţeleagă că el este responsabil de predarea secţiunii respective

celorlalţi membri ai grupului iniţial; Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii

pregătite pentru ceilalţi membri. Dacă sunt neclarităţi, se adresează întrebări expertului.

Dacă neclarităţile persistă se pot adresa întrebări şi celorlalţi membri din grupul expert

pentru secţiunea respectivă. Dacă persistă dubiile, atunci problema trebuie cercetată în

continuare; Trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu toată clasa

/ cu toţi participanţii;

Sfaturi practice

Este important de monitorizat predarea pentru ca achiziţiile să fie corect transmise.

APLICAŢIE.

Unitatea de învăţare: Epoca luminilor

Lecţia: Critica societăţii; noi principii şi valori în societate

Secvenţa de lecţie: Ideile iluminismului politic


C 1.2 (formularea de argumente referitoare la un subiect istoric);

C 4.2 (aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate).


1. elevii să identifice cel puţin patru principii fundamentale ale gândirii social – politice

iluministe , analizând fragmentele de document puse la dispoziţie pe fişele de lucru;

2. elevii să exprime puncte de vedere argumentate în legătură cu rolul principiilor

iluministe în evoluţia societăţii.



relaţionare pozitivă cu ceilalţi

antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi

ca factor de predicţie a schimbărilor

Resurse:

a) resurse materiale: fişe de lucru care cuprind câte un fragment de document şi câte

două cerinţe la care elevii trebuie să răspundă după analizarea fragmentului de document;

b) resurse umane: 6 grupe a câte 4 elevi;

c) resurse de timp: 30 de minute (din care 10 minute pentru studierea fragmentelor de

document şi formularea răspunsurilor în cadrul grupurilor de experţi, 10 minute

explicarea în cadrul grupurilor iniţiale, 10 minute alocate evaluării prin sondaj a

cunoştinţelor însuşite).

Bibliografie: Hof, Ulrich Im, Europa luminilor, Editura Polirom, Iaşi, 2003.

Scenariul didactic:

Etapa I

- se formează 6 grupe cooperative a câte 4 elevi; fiecare elev din grupă primeşte câte o

fişă de expert (vezi fişa de expert).

Etapa II

- elevii care au studiat aceeaşi fişă se grupează în „grupuri de experţi”, rezolvând

împreună sarcinile de lucru de pe fişa de expert, formulând un răspuns comun pentru

fiecare din ele în maxim 10 minute.

Etapa III - se întorc în grupurile iniţiale şi prezintă pe rând rezultatele cercetării.

Etapa IV – evaluarea.

FIŞE DE EXPERŢI:

Fişa nr. 1

„Omul s-a născut liber, dar pretutindeni e în lanţuri ... Ordinea socială este un drept sfânt

care stă la temelia tuturor celorlalte. Totuşi acest drept nu vine nicidecum de la natură, ci

este întemeiat pe convenţii.

A renunţa la libertatea ta înseamnă a renunţa la calitatea de om, la drepturile umanităţii,

chiar la datoriile tale. Dacă este dificil ca un stat mare să fie bine guvernat, este şi mai

greu ca el să fie bine guvernat de un singur om.

Voinţa generală poate dirija singură forţele statului ... Poporul supus legilor poate fi

autorul acestora ... Puterea legislativă aparţine poporului şi nu-i poate aparţine decât lui”.

(Jean Jacques Rousseau, Contractul social)

Cerinţe:

1. Ce principiu fundamental privind organizarea statului poate fi identificat în acest

fragment de document?

2. Stă acest principiu iluminist la baza regimurilor democratice actuale? Argumentaţi.

Fişa nr. 2

„Orice act de autoritate al unui om faţă de altul, care nu izvorăşte dintr-o necesitate

absolută, este tiranic. Justiţia este legătura necesară pentru menţinerea intereselor

individuale unite şi fără de care oamenii s-ar întoarce la barbarie. Toate pedepsele care

depăşesc această necesitate sunt injuste. Scopul pedepsei este să-l împiedice pe răufăcător

să vatăme în continuare societatea şi să-i împiedice pe alţii de a comite un rău similar.

Fărădelegile sunt prevenite prin certitudinea - şi nu prin severitatea – pedepsei. Este mai

bine să prevenim crimele decât să le pedepsim.

Vreţi să preveniţi o crimă? Faceţi legi clare şi simple. Acestea nu trebuie să favorizeze o

anumită clasă socială. Legile, şi numai ele, trebuie să fie temute. Oamenii înrobiţi sunt

mai cruzi şi mai vicioşi decât cei liberi! Lăsaţi libertatea să fie ajutată de cunoaştere!”

(Cesare Beccaria, Crimă şi pedeapsă)

Cerinţe:

1. Ce principiu modern pune în discuţie Cesare Beccaria?

2. Este o necesitate privarea de libertate? În ce condiţii poate fi ea acceptată?

Fişa nr. 3

„În fiecare stat există trei feluri de puteri: puterea legislativă, puterea executivă şi puterea

juridică sau judecătorească. Prin cea de-a treia putere, magistratul pedepseşte infracţiunile

sau judecă diversele conflicte dintre cetăţeni. Atunci când puterea executivă şi cea

legislativă se reunesc într-o singură persoană, nu mai există libertate deoarece ne putem

teme că această persoană ar putea face legi tiranice şi apoi să le pună în practică abuziv.

Dacă puterea juridică ar fi deţinută împreună cu puterea legislativă, controlul asupra vieţii

şi libertăţii cetăţenilor ar fi arbitrar deoarece judecătorul ar fi şi legiuitor. Dacă puterea

juridică ar fi îmbinată cu puterea executivă, judecătorul ar putea deţine forţa unui

opresor.”

(Montesquieu, Despre spiritul legilor)

Cerinţe:

1. Identificaţi principiul modern invocat de autor în ceea ce priveşte organizarea statului.

2. Identificaţi 3 argumente în susţinerea acestui principiu.

Fişa nr. 4

„Egalitatea naturală este cea care există între toţi oamenii prin alcătuirea naturii lor.

Această egalitate este principiul fundamental libertăţii. Egalitatea naturală se întemeiază

deci pe alcătuirea naturii umane comună tuturor oamenilor care se nasc şi mor în acelaşi

chip. Fiindcă natura umană este identică la toţi oamenii, este limpede că în virtutea

dreptului natural fiecare trebuie să-i stimeze şi să-i trateze pe ceilalţi ca pe fiinţe care îi

sunt natural egale, adică oameni ca şi el.”

(Enciclopedia sau Dicţionarul raţional al ştiinţelor, artelor şi meseriilor)

Cerinţe:

1. Identificaţi principiul modern invocat de autor.

2. Acest principiu iluminist stă la baza regimurilor democratice actuale? Argumentaţi.

Sugestii Feed-back-ul se poate realiza utilizând metoda ciorchinelui, profesorul având

astfel posibilitatea de a verifica dacă elevii şi-au însuşit corect şi complet cunoştinţele

esenţiale pentru acest subiect.

SINELG

FIŞELĂ TEHNICĂ

Definiţie: Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii

(SINELG) este o modalitate de codificare a textului ce permite celui care învaţă să

asculte, să citească şi să înţeleagă în mod activ şi pragramatic un anumit conţinut. Ca

metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului ( învăţare, comprehensiune). Se

folosesc ca bază de plecare pentru lectura / ascultarea textului, cunoştinţele anterioare ale

elevilor evidenţiate prin activităţi specifice de evocare.

Avantaje:

Facilitează munca în echipă;

Valorifică cunoştinţele anterioare ale elevilor;

Asigură învăţarea conştientă;

Angajează procese psihice complexe (analiza, sinteza, comparaţia).

Etape:

În timpul lecturii / ascultării elevii marchează în text (sau notează pe hârtie): cunoştinţele

confirmate de text ( √ ); cunoştinţele infirmate / contrazise de text ( - ); cunoştinţele noi,

neîntâlnite până acum ( + ); cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate ( ?

). După lectură informaţiile se trec într-un tabel:

√ - + ?

Informaţiile obţinute individual se discută în perechi / grupuri etc., apoi se comunică de

către perechi / grupuri profesorului care le centralizează într-un tabel similar pe tablă;

Cunoştinţele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecţiile următoare.

Sfaturi practice: Se poate folosi cu mult succes la analiza documentelor scrise

APLICAŢIE.

Unitatea de învăţare: Unitate şi diversitate în România Mare

Lecţia: Unificarea politică şi administrativă

Secvenţa de lecţie: Constituţia din 1923


C2 (descrierea şi analiza informaţiilor dintr-un document istoric în contexte variate).

Obiectiv operaţional:

1. elevii să identifice principalele prevederi ale Constituţiei din 1923, analizând

fragmentul de lecţie din manualul şcolar (pag. 171-172).


înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor

stimularea interesului pentru lecturi şi simulări istorice

Resurse

a) resurse materiale: „Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi” –

Manual pentru clasa a XII-a, Editura Petrion, 2000;

b) resurse umane: clasa de elevi;

c) resurse de timp: 20 de minute.

Bibliografie: Focşăneanu, Eleodor, Istoria constituţională a României: 1859-1991, ediţia

a II-a revizuită, Editura Humanitas, 1998.

Scenariul didactic:

Elevilor li se solicită să citească cu atenţie fragmentul de lecţie din manualul şcolar –

„Constituţia din 1923” – şi să marcheze pe marginea textului semnele specifice enunţate

mai sus. Profesorul specifică că această Constituţie preia aproape jumătate din articolele

Constituţiei din 1866, motiv pentru care solicită elevilor ca în analizarea informaţiilor din

acest text să facă apel la cunoştinţele însuşite anterior.

După finalizarea lecturării fragmentului de lecţie se realizează următorul tabel pentru a

monitoriza ideile care reies din text şi a gradului de înţelegere al acestora 1:

√ + - ?

- independenţa,

unitatea şi

suveranitatea naţională

- menţine principiul

separaţiei puterilor în

stat: puterea legislativă:

rege – Parlament;

puterea executivă:

regele prin intermediul

guvernului; puterea

judecătorească:

instanţe, Curtea de

Casaţie şi Justiţie

- drepturi şi libertăţi

cetăţeneşti

- votul universal

- dreptul de vot îl

aveau toţi cetăţenii

de la 21 de ani în sus

- naţionalizarea

zăcămintelor

miniere, precum şi

bogăţiile subsolului

de orice natură

- proprietatea are

funcţie socială – este

posibilă

exproprierea cu

despăgubire pentru

cauză de utilitate

publică

- interesele

colectivităţii

primează asupra

celor individuale

- semnificaţia

noţiunii de

utilitate publică

Sugestii

Metoda poate fi aplicată şi pe un fragment de document, şi nu numai pe un fragment de

lecţie aşa cum a fost prezentată mai sus.

1 Acestea sunt câteva exemple de cum ar putea fi completat un astfel de tabel, întrucât semnele care apar pe

marginea textului pot diferi de la elev la elev în funcţie de nivelul cunoştinţelor şi de gradul înţelegerii

acestora. Ceea ce pentru un elev poate fi o noutate, pentru un altul poate fi o informaţie deja cunoscută.

ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT

FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie: Metoda constă în trecerea în revistă a ceea ce elevii ştiu despre o anumită temă

şi formularea de întrebări la care se aşteaptă răspunsuri în lecţie.

Avantaje:

stimulează gândirea critică ;

încurajează iniţiativa, învăţarea prin descoperire;

valorifică experienţa de cunoaştere anterioară a elevilor în legătură cu diferite

teme.

Etape:

Trecerea în revistă a ceea ce elevii ştiu despre tema anunţată. Organizaţi în perechi elevii

realizează o listă de informaţii deţinute despre tema ce urmează a fi discutată;

STIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

Notarea în tabelul realizat după modelul de mai sus – în coloana ŞTIU – a tuturor

informaţiilor şi ideilor asupra cărora toată lumea este de acord. Informaţiile pot fi grupate

pe categorii sau domenii; Formularea de întrebări, despre lucrurile, aspectele de care

elevii nu sunt siguri sau despre care ar vrea să afle informaţii noi. Aceste întrebări pot fi

produse de curiozitatea, nevoia de cunoaştere a elevilor sau pot apărea din dezacordul

elevilor privind anumite detalii. Notarea acestor întrebări se realizează pe coloana

„VREAU SĂ ŞTIU”; Citirea textului / a lecţiei; Revenirea la întrebările formulate şi

consemnarea la rubrica „AM ÎNVĂŢAT” a răspunsurilor găsite. Se solicită elevilor

evidenţierea altor informaţii găsite în text în legătură cu care nu au pus întrebări;

Revenirea la întrebările rămase fără răspuns şi recomandări cu privire la sursele ce pot a

fi consultate pentru găsirea informaţiilor.

Sfaturi practice: Întrebările rămase fără răspuns pot fi sugestii pentru tema pentru acasă.

APLICAŢIE.

Unitatea de învăţare: Mari conflicte ale secolului XX

Lecţia: România în anii celui de-al Doilea Război Mondial

Secvenţa de lecţie: Campania din Est (1941-1944)


C5.1 (Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative la

sursele istorice);

C5.3 (Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg

românesc, european sau universal).


1. elevii să evidenţieze obiectivul intrării României în război, analizând fragmentul de

document 2, pag. 91

2. elevii să identifice etapele participării armatei române în campania din est, utilizând

harta Europei.


coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune


rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor

Resurse

a) resurse materiale: harta Europei, documentul 2, pag. 91 din Manual de istorie pentru

clasa a X-a, Editura Economică - Preuniversitaria, Bucureşti, 2005.

b) resurse umane: perechi de elevi

c) resurse de timp: 30 de minute

Bibliografie:

Buzatu, Gheorghe, România şi războiul mondial din 1939-1945, Editura Centrul de

Istorie şi Civilizaţie Europeană, Iaşi, 1995.

Kinder, Hermann, Hilgerman, Werner, Atlas de istorie mondială, vol.II, Editura „Rao”,

Bucureşti, 2002

Scenariul didactic:

Profesorul realizează un tabel cu următoarea structură pe care îl completează implicându-

i pe elevi9:

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

- al Doilea Război Mondial s-a desfăşurat între

anii 1939-1945, războiul fiind declanşat de

Germania nazistă

- în vara anului 1940 România pierde teritorii,

generalul Antonescu este numit prim – ministru,

regele Carol II abdică la 6 septembrie 1940 în

favoarea fiului său Mihai, gen. Antonescu preia

puterea în stat.

- Situaţia internaţională din anii 1938-1940:

destrămarea Cehoslovaciei; Pactul Ribbentrop –

Molotov; ocuparea Poloniei; izolarea României;

capitularea Franţei; „bătălia Angliei” România

aderă la Pactul Tripartit, pierderile teritoriale ale

României în favoarea statelor revizioniste

1. Când a intrat

România în

Război?

2. Care a fost

obiectivul?

3. De ce a intrat

de partea Axei?

4. Care sunt

principalele

operaţiuni

militare la care

a participat

armata română?

- profesorul solicită elevilor să

analizeze fragmentul de

document 2, p. 91 - „Ordinul de

zi către armată al generalului Ion

Antonescu – 22 iunie 1941” din

care reiese momentul intrării

României în război, precum şi

obiectivul urmărit.

- motivarea intrării României în

război este dat de situaţia

politică internaţională în 1938 -

1940

- cu ajutorul hărţii elevii

identifică operaţiunile militare

al armatei române între 1941 -

1944

Sugestii

Această metodă se poate aplica şi fără utilizarea unor surse documentare.

TURUL GALERIEI

FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie: Turul galeriei este o metodă care constă în trecerea în revistă a produselor

realizate de elevi expuse pe pereţii clasei sau pe tablă. Ea presupune o evaluare

interactivă şi profund formativă a realizărilor elevilor realizate individual sau în grup.

Avantaje:

Stimulează creativitatea individuală sau de grup;

Permite analize comparative şi aplicaţii ale cunoştinţelor în contexte noi;

Creează emulaţie şi dinamism;

Încurajează învăţarea prin cooperare.

Etape:

Alegerea şi lansarea sarcinii de lucru către elevi. organizaţi în echipe de câte 4–5; elevii

pot materializa rezultatul muncii într-un produs care să ilustreze abordări diferite ale

problemei (lucrare, desen, diagramă, schemă etc.); Expunerea produselor pe pereţii

clasei într-o galerie; Examinarea şi analiza produselor prin „turul galeriei”. Individual

sau în grup elevii inventariază toate lucrările expuse (luând notiţe şi făcând comentarii).

Unele observaţii sau comentarii pot fi consemnate direct pe lucrările expuse;

9 Acestea sunt câteva exemple de cum ar putea fi completat un astfel de tabel.

Reexaminarea propriilor produse prin comparaţie cu celelalte şi citirea

comentariilor făcute pe produsul lor.

Sfaturi practice

- Se încurajează abordarea cât mai originală şi creativă a problemei.

- Produsele pot fi folosite şi în lecţia următoare la momentul verificării.

APLICAŢIE.

Clasa: a VII-a

Unitatea de învăţare: Lumea postbelică şi problemele sale

Lecţia: O lume divizată. Războiul rece


- să distingă cauzele şi consecinţele pe termen scurt şi lung ale unui fapt istoric

- să exprime opinii despre personaje şi evenimente istorice.

Resurse

- materiale: manual pentru clasa a –VII-a, foi de flipchart, markere;

- umane: activitate pe grupe de 5 sau 6 elevi;

- metoda: turul galeriei;

- resurse de timp:35 minute.

Scenariu didactic

Profesorul alcătuieşte grupele de elevi şi cere fiecărei grupe să realizeze un produs

(sarcină de lucru) referitoare la Războiul rece:

prima grupă: să definească noţiunea de război rece şi să menţioneze cauzele

acestuia;

grupa II :să realizeze o comparaţie între blocul comunist şi cel capitalist din punct

de vedere economic şi politic;

grupa III: să prezinte conflictele din timpul războiului rece;

grupa IV trebuie să realizeze biografia unei personalităţi istorice implicate în acest

eveniment istoric.

Fiecare grupă îşi realizează produsul pe un poster; posterele sunt expuse pe pereţii clasei;

După expunerea produselor obţinute, fiecare grup examinează cu atenţie produsele

celorlalte grupe; grupele se perindă de la un produs la altul, discută şi eventual notează

comentariile, neclarităţile, întrebările care vor fi adresate celorlalte grupe (exemplu: una

dintre grupe notează pe posterul grupei I: definiţia şi cauzele sunt corecte; se cere

grupului să alcătuiască un enunţ cu termenul ,,războiul rece”); După turul galeriei,

fiecare grup răspunde la întrebările celorlalţi şi clarifică unele aspecte solicitate de colegi,

apoi îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte;

Sugestii:

Aplicarea metodei trebuie pregătită din timp.

ORGANIZATORUL GRAFIC

FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie: organizatorul presupune esenţializarea unui material informativ care urmează

să fie exprimat sau scris, prin schematizarea sistematizarea şi vizualizarea ideilor.

Organizatorul grafic poate fi structurat pe cinci domenii: comparaţia, descrierea,

structurarea pe secvenţe, relaţia cauză –efect, detectarea problemei şi găsirea soluţiei.

Avantaje:

eliminarea redundanţei din informaţie;

structurarea informaţiei;

reprezentarea vizuală a unor noţiuni, concepte, fenomene:;

facilitatea înţelegerii proceselor şi fenomenelor;

Etape:

Prezentarea temei/problemei şi identificarea domeniului în care se încadrează .opţiunea

asupra tipului de organizator grafic (tabel, schemă, arbore, diagramă,etc.). Realizarea

organizatorului grafic şi dezbaterea asupra informaţiei.

Sfaturi utile:

Elevii pot lucra pe grupe propunând diferite formule de organizare grafică a informaţiei.

APLICAŢIE.

Clasa a VII-a

Unitatea de învăţare: Democraţie şi totalitarism 1922-1939

Lecţia: Crize politico-diplomatice


- să respecte principiile cronologice în prezentări orale şi în scris.

Resurse:

- materiale: manual pentru clasa a VII-a.

- umane: Activitate pe grupe.

- metoda: organizatorul grafic.

- resurse de timp: 10 minute

Scenariul didactic:

Profesorul cere elevilor să realizeze o axă cronologică în care să redea reperele

cronologice care pun în evidenţă acţiunile agresive săvârşite de statele fasciste. Axa ar

putea să arate similar celei prezentate mai jos:

1931

Japonia

cucereşte

Manciuria

1933

Germania

şi Japonia

părăsesc

Societatea

naţiunilor

1935

Agresiunea

Italiei

contra

Etiopiei;

Hitler

reintroduce

serviciul

militar

obligatoriu

1936

Ocuparea

zonei

demilitarizate

renane de

către

Germania

1938

- martie:

anexarea

Austriei

(Anschluss)

- septembrie:

Conferinţa de

la Munchen

1939

- aprilie: Italia

cucereşte Albania

- august: Pactul

Ribbentrop – Molotov

- 1septembrie:

agresiunea Germaniei

contra Poloniei

Se prezintă pe rând fiecare fapt istoric menţionat pe axă.

DISCUŢIA

FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie: Discuţia constă într-un schimb organizat de informaţii şi de idei, de impresii şi

de păreri, de critici şi de propuneri în jurul unei teme sau chestiuni determinate în scopul

examinării şi clarificării în comun a unor noţiuni şi idei, al consolidării şi sistematizării

datelor şi conceptelor, al explorării unor analogii, similitudini şi diferenţe, al soluţionării

unor probleme care comportă alternative. Discuţia cu clasa este fundamentală pentru

învăţarea interactivă, conducând la avansarea unor idei şi receptarea unei multitudini de

alte idei, în acord sau în dezacord cu părerile proprii.

Avantaje:

Crearea unei atmosfere de deschidere;

Facilitarea intercomunicării şi a acceptării punctelor de vedere diferite;

Conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple;

Optimizarea relaţiilor profesor-elevi;

Realizarea unui climat democratic la nivelul clasei;

Exersarea abilităţilor de ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog.

Etape:

Stabilirea regulilor discuţiei şi reamintirea acestor reguli (cu ocazia fiecărei noi discuţii

sau pe parcursul discuţiei); Dispunerea elevilor în cerc sau semicerc; Prezentarea

subiectului cu claritate şi într-un mod care să încurajeze exprimarea ideilor; Moderarea

discuţiei facilitând exprimarea punctelor de vedere. Într-o discuţie rolul profesorului este

de facilitare a fluxului coerent de idei al elevilor ceea ce presupune încurajarea lor de a se

exprima adecvat şi la obiect.

Următoarele acţiuni sunt de natură să faciliteze discuţia:

Parafrazarea – astfel încât elevul să simtă că a fost înţeles iar colegilor săi să li se

faciliteze înţelegerea printr-un rezultat esenţializat a ceea ce a fost spus pe larg;

Verificarea înţelegerii – prin adresarea unei întrebări de clarificare astfel încât

elevul să reformuleze ceea ce a spus;

Complimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent;

Sugerarea unei noi perspective sau a unui contraexemplu pentru a contracara –

fără a critica însă – un punct de vedere nerealist;

Energizarea discuţiei – folosind o glumă sau solicitând în mod explicit luarea de

poziţii din partea celor tăcuţi;

Medierea divergenţelor prin reformularea punctelor de vedere opuse din

perspectiva toleranţei,

Evidenţierea relaţiilor dintre intervenţiile diferiţilor elevi – ceea ce va oferi

coerenţă şi pertinenţă temei de discutat şi comentariilor elevilor, facilitând

înţelegerea conceptelor vehiculate;

Rezumarea ideilor principale.

Sfaturi practice

De maximă importanţă pentru derularea unei discuţii profitabile este maniera de a

adresa întrebări stimulative pentru elevi:

- întrebări la care pot fi date mai multe răspunsuri, evitând întrebările cu răspuns Da/Nu

- întrebări de genul „de ce consideri asta?”, „de ce credeţi….?” (pentru a aprofunda

problema pusă în discuţie)

-„Ce s-a întâmplat?” (o astfel de întrebare îi ajută pe elevi să-şi clarifice perspectiva

asupra problemei în discuţie)

-„De ce s-a întâmplat această?” (se încurajează înţelegerea cauzelor şi a efectelor, se

deplasează accentul spre căutarea motivelor).

-„Se putea întâmpla şi altfel? Cum?” (se subliniază ideea că acţiunile sunt de fapt

rezultatul unei alegeri sau sunt influenţate de faptul că nu s-a ales cea mai bună

alternativă)

-„Ce ai fi făcut tu într-o astfel de situaţie? Ce crezi că a simţit persoana respectivă ? Ce

ai fi simţit tu într-o astfel de situaţie?”(elevii sunt antrenaţi să exprime empatic)

-„A fost corect? De ce?” (sunt întrebări esenţiale pentru stimularea dezvoltării morale la

elevi).

BIBLIOGRAFIE:

Păcurari, O.(coord.) „Învăţarea activă. Ghid pentru formatori”, MEC CNPP,2001

Păcurari, O., Ţârcă, A., Sarivan, L.,”Strategii didactice inovative-suport de curs”,Editura

Sigma, Bucureşti .,2003

Manea,M., Palade, E., Sasu,N., „Predarea istoriei şi educaţia pentru cetăţenia

democratică:demersuri didactice inovative”, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006

MIJLOACE DIDACTICE MODERNE – INTERNETUL

La cumpăna dintre mileniile II şi III, şcoala a pierdut monopolul informaţiei,

televiziunea, dar mai ales Internetul dovedindu-se a fi concurenţi deosebit de activi. În

acest context, şcoala a trebuit să se adapteze şi folosească drept mijloace didactice aceste

tehnologii moderne.

Internetul, prin informaţiile disponibile în format digital, combinaţie între text,

imagine şi sunet, este o imensă sursă pentru actorii actului educaţional. Utilizarea

acestuia de către cadrele didactice a devenit o necesitate, dat fiind faptul că informaţiile

sunt actualizate cu uşurinţă şi adaptate la cerinţele cotidiene ale societăţii.

O statistică, prezentată de Internet Word Stats, prezintă următorii indicatori în

ceea ce priveşte utilizarea Internetului la 31 martie 2006: populaţie locuitori utilizatori internet procent %

România 21 266 679 4 940 000 23,2 %

Europa 807 289 020 291 600 898 36, 1 %

Restul lumii 5 692 408 040 730 462 384 12,8 %

Total 6 499 697 060 1 022063 282 15,7 %

Utilizarea Internetului în cadrul orelor de istorie prezintă avantaje şi dezavantaje,

balanţa se înclinându-se în favoarea avantajelor:

Avantaje:

mare varietate de surse istorice primare şi secundare (documente, articole de

ziare, fotografii, memorii, filme, enciclopedii etc).

multiperspectivitatea asupra unui eveniment / proces/ fapt istoric, ca urmare a

diversităţii de interpretare de către cercetătorii problematicii.

abordarea „în direct” a unor probleme cu care se confruntă societatea

contemporană.

comunicarea între profesorii şi elevii din alte unităţi şcolare naţionale sau

internaţionale, şi pin urmare realizarea unor proiecte comune de cercetare.

rezultatele recente ale cercetării istorice şi metodice, ale reuniunilor ştiinţifice.

cunoaşterea ultimelor producţii istoriografice (articole, cărţi, recenzii etc).

vizite virtuale la obiective de interes pentru istorie (muzee, monumente etc).

gratuitatea şi accesibilitatea facilă şi rapidă la aceste informaţii de interes istoric.

crearea propriilor pagini web dedicate istoriei

Dezavantaje:

sit-uri care fac propagandă unei anumite cauze sau unor grupuri de interes sau

răspândesc informaţii false (mai ales în cazul problemelor sensibile ale istoriei:

nazism, Holocaust, comunism, etc)

abordarea unilaterală a unor evenimente istorice (favorizată de accesul la acest tip

de tehnologie)

creaţii pseudoştiinţifice şi neştiinţifice (cazul celor mai multe referate de pe

www.referate.ro).

slaba penetrare a acestui mijloc didactic mai ales în mediul rural.

Profesorii / învăţătorii, dar mai ales elevii îndrumaţi de aceştia au astfel

posibilitatea, din perspectiva teoriilor constructiviste, să joace rolul istoricului şi astfel să

reconstituie trecutul, să înţeleagă prezentul şi să prospecteze viitorul, dezvoltându-şi

http://www.referate.ro/

gândirea critică (exprimă şi justifică opiniile personale, rezolvă probleme, adoptă decizii)

şi astfel sporind încrederea de sine.

Nu vom da reţete de utilizarea a informaţiilor oferite de Internet, fiecare profesor

şi învăţător, după o analiză pertinentă asupra acestor informaţii, va selecta, în funcţie de

tipul lecţiei şi obiectivele / competenţele propuse, cele ce-i sunt necesare în cadrul lecţiei

sau a unei secvenţe didactice. Ne vom permite însă a selecta şi recomanda spre utilizare

următoarele pagini web , grupate în funcţie de tematica lor, insistând cu precădere pe

cele din România (folosiţi motoarele de căutare www.google.ro, www.altavista.com,

www.yahoo.com, etc ):

a. instituţii:

www.edu.ro – Ministerul Educaţiei şi Cercetării

www.vl.edu.ro - Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea

www.ccdvalcea.ro – Casa Corpului Didactic Vâlcea

www.cultura.ro - Ministerul Culturii şi Cultelor

http:// cnc.ise.ro - Consiliul Naţional pentru Curriculum

www.ise.ro - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

www.burse.edu.ro - Oficiul Naţional al Burselor de Studii în Străinătate

www.europa.eu – Uniunea Europeană

www.coe.int – Consiliul Europei

www.nato.int - North Atlantic Treaty Organisation (NATO)

b. Institute ştiinţifice

www.acad.ro – Academia Română

http://hiphi.ubbcluj.ro/hiphi/institute/orala.htm - Institutul de istorie orală

Cluj Napoca

www.arheo.ro - Institutul de Arheologie , Iaşi

www.academiaromana.ro/ief - Institutul de Etnografie si Folclor “C.

Brăiloiu”, Bucureşti

www.n.iorga.home.ro - Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”

www.totalitarism.ro - Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului

www.ispri.ro - Institutul de Ştiinţe Politice si Relaţii Internaţionale

www.irir.ro - Institutul Român de Istorie Recentă

www.cimec.ro – Institutul de memorie culturală

http://arheologie.ulbsibiu.ro/ - Institutul pentru cercetarea patrimoniului

cultural transilvănean în context european

www.cdsee.org - Centru pentru Democraţiei şi Reconciliere în sud-estul

Europei

c. fundaţii, societăţi, asociaţii:

http://apir.srv.ro - Asociaţia Profesorilor de Istorie din România

www.cedu.ro - Centrul Educaţia 2000+

www.europanostra.org - Federaţia europeană a patrimoniului cultural

www.int-soc-hist-didact.org - International Society for History Didactics

www.eurocliohistory.org - Asociaţia Profesorilor de istorie din Europa

d. formare continuă, resurse pentru profesori, dezbateri:

www.didactic.ro – informaţii , planificări, proiecte, etc

www.clopotel.ro/ - resurse didactice

www.1educat.ro - informaţii despre educaţie, formare continua, cariera,

resurse utile pentru cadre didactice si formatori

http://www.google.ro/

http://www.altavista.com/

http://www.yahoo.com/

http://www.edu.ro/

http://www.vl.edu.ro/

http://www.ccdvalcea.ro/

http://www.cultura.ro/

http://cnc.ise.ro/

http://www.ise.ro/

http://www.ise.ro/

http://www.burse.edu.ro/

http://www.europa.eu/

http://www.coe.int/

http://www.nato.int/

http://www.nato.int/

http://www.acad.ro/

http://hiphi.ubbcluj.ro/hiphi/institute/orala.htm

http://www.arheo.ro/

http://www.academiaromana.ro/ief

http://www.n.iorga.home.ro/

http://www.totalitarism.ro/

http://www.ispri.ro/

http://www.irir.ro/

http://www.irir.ro/

http://www.cimec.ro/

http://arheologie.ulbsibiu.ro/

http://www.cdsee.org/

http://apir.srv.ro/

http://apir.srv.ro/

http://www.cedu.ro/

http://www.cedu.ro/echiparo01.php?id=6

http://www.europanostra.org/

http://www.int-soc-hist-didact.org/

http://www.eurocliohistory.org/

http://www.didactic.ro/

http://www.clopotel.ro/

http://www.1educat.ro/

www.academiaonline.ro - un model de aplicare a standardelor pedagogice

într-un sistem modern de educaţie la distanţă

www. e-scoala.ro - cursuri, lecţii interactive etc

www.elearning-forum.ro sisteme, soluţii, idei şi mai ales descrieri ale

aspectelor pedagogice

www.civica-online.ro - un site-resursă în domeniile educaţie pentru

cetăţenie democratică, educaţie civică, educaţie pentru drepturile omului

www.cursurionline.ro – site ce conţine cursuri didactice şi universitare

www.imagined.ise.ro - imaginar şi imaginaţie în educaţie

www.jobrotation.ro - prezintă noi strategii la nivel european în educaţia

adulţilor şi noi modele de dezvoltare a resurselor umane

www.schoolhistory.co.uk - didactica istoriei

www.atlas-historique.net - hărţi istorice

www.HTEN.org.uk - dezbateri istorice

e. muzee şi memoriale:

www.mnir.ro/ - Muzeul Naţional de Istorie a României

www.muzeu.mapn.ro/ - Muzeul Militar Naţional

www.itcnet.ro/mtr/index_ro.html - Muzeul Ţăranului Român

www.museum.utcluj.ro/ - Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei

www.muzee-valcea.ro/ - Muzeul Judeţean Vâlcea

www.roaf.ro/ro/muzeu.htm - Muzeul Aviaţiei - Forţele Aeriene Române

www.art.museum.ro/mnar/ - Muzeul Naţional de Artă al României

www.memorialsighet.ro – Muzeul Memorial Sighet

www.luvru.edu – Muzeul Louvre

f. castele şi cetăţi:

www.peles.ro – Castelul Peleş

www.brancastlemuseum.ro - Castelul Bran

www.castelulcorvinilor.ro- Castelul Huniazilor din Hunedoara

www.neamt.ro/cmj/Cetatea_Neamt/ - Cetatea Neamţ

g. Holocaust:

www.ushmm.org - United States Holocaust Memorial Museum,

Washington

www.yadvashem.org - Institutul Yad Vashem, Ierusalim

www.memorialdelashoah.org/ - Mémorial de la SHOAH - Musée, centre

de documentation juive contemporaine.

h. Mănăstiri:

www.putna.ro - Mănăstirea Putna

www.manastirea-cozia.go.ro – Mânăstirea Cozia

http://www.bogdana.ro/ - Mânăstirea Bogdana din Rădăuţi

http://www.manastirea-tismana.go.ro/ - Mânăstirea Tismana

http://www.dragomirna.ro - Mânăstirea Dragomirna

i. enciclopedii:

www.encarta.msn.com – Encarta

www.eb.com – Enciclopedia Britannica

http://www.academiaonline.ro/

http://www.e-scoala.ro/

http://www.elearning-forum.ro/

http://www.civica-online.ro/

http://www.cursuri-online.ro/

http://imagined.ise.ro/

http://www.jobrotation.ro/

http://www.schoolhistory.co.uk/

http://www.atlas-historique.net/

http://www.hten.org.uk/

http://www.mnir.ro/

http://www.mnir.ro/

http://www.muzeu.mapn.ro/

http://muzeu.mapn.ro/

http://www.itcnet.ro/mtr/index_ro.html

http://www.itcnet.ro/mtr/index_ro.html

http://www.museum.utcluj.ro/

http://www.museum.utcluj.ro/

http://www.muzee-valcea.ro/

http://www.muzee-valcea.ro/

http://www.roaf.ro/ro/muzeu.htm

http://www.roaf.ro/ro/muzeu.htm

http://www.art.museum.ro/mnar/

http://www.memorialsighet.ro/

http://www.luvru.edu/

http://www.peles.ro/

http://www.brancastlemuseum.ro/

http://www.castelulcorvinilor.ro-/

http://www.neamt.ro/cmj/Cetatea_Neamt/

http://www.ushmm.org/

http://www.yadvashem.org/

http://www.memorialdelashoah.org/

http://www.putna.ro/

http://www.manastirea-cozia.go.ro/

http://www.bogdana.ro/

http://www.manastirea-tismana.go.ro/

http://www.dragomirna.ro/

http://www.encarta.msn.com/

http://www.eb.com/

www.wikepedia.org

www.herodote.net

www.roman-emperors.org - enciclopedia împăraţilor romani

www.worldwarI.com - primul război mondial

www.worldwarII.com - al doilea război mondial

j. reviste de specialitate:

www.magazinistoric.itcnet.ro - revista Magazin Istoric

www.historia.ro – revista Historia

www.histoire.presse.fr – L' Histoire

www.memoria.ro – bibliotecă digitală de istorie recentă

www.tcr.org - The Concord Reviews

k. bibliografii:

www.bcucluj.ro/re/oc/BistRO/ - Bibliografia istorică a României

1994 – 1999

www.bcucluj.ro/re/oc/BistRO1999-2004/ - Bibliografia istorică a

României 1999 – 2004

l. cronologii:

www.hyperhistory.com

m. canale de televiziune:

www.thehistorychannel.com

www.discovery.ro

www.bbc.co.uk/education

pagini personale: – Compartimentul de Istoriei-Ştiinţe socio-umane din

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vâlcea

www.istorie.isjvl.go.ro – departamentul istorie

www.socio-umane.isjvl.go.ro – departamentul ştiinţe socio-umane

Pentru a reliefa capacitatea de informare oferită de Internet, vom exemplifica prin

faptul că folosind motorul de căutare google pentru termenul history am găsit

aproximativ 3 550 000 000 sit-uri, în limba română, pentru acelaşi termen istorie,

găsindu-se aproximativ 5 910 000 sit-uri.

http://www.wikepedia.org/

http://www.herodote.net/

http://www.roman-emperors.org/

http://www.worldwari.com/

http://www.worldwarii.com/

http://www.magazinistoric.itcnet.ro/

http://www.historia.ro/

http://www.histoire.presse.fr/

http://www.memoria.ro/

http://www.tcr.org/

http://www.bcucluj.ro/re/oc/BistRO/

http://www.bcucluj.ro/re/oc/BistRO1999-2004/

http://www.hyperhistory.com/

http://www.thehistorychannel.com/

http://www.discovery.ro/

http://www.bbc.co.uk/education

http://www.istorie.isjvl.go.ro/

http://www.socio-umane.isjvl.go.ro/

EVALUAREA PERFORMANŢELOR ŞCOLARE

UNELE ASPECTE PRIVIND PROBLEMATICA

EVALUĂRII PERFORMANŢELOR ELEVILOR

„Ceea ce ne îndeamnă pe toţi să ne evaluăm este

faptul că nu mai suntem siguri de ceea ce facem”

G. Berger

Evaluarea reprezintă totalitatea activităţilor prin care se colectează, organizează şi

interpretează datele obţinute în urma aplicării unor instrumente de măsurare în scopul

emiterii unei judecăţi de valoare pe care se bazează o anumită decizie în plan educaţional.

Din perspectiva procesului care se desfăşoară în clasă, evaluarea este o componentă

reglatoare. Ea se află în legătură indisolubilă cu activităţile de predare şi învăţare; în

consecinţă, proiectarea trebuie să se facă concomitent. Altfel, orice schimbare produsă la

nivelul uneia dintre aceste activităţi influenţează modalitatea de realizare a celorlalte.

Ca activitate în sine, evaluarea cuprinde trei etape principale:

măsurarea rezultatelor şcolare prin procedee specifice, utilizând instrumente

adecvate scopului urmărit;

aprecierea acestor rezultate pe baza unor criterii unitare;

formularea concluziilor impuse de interpretarea rezultatelor în vederea adaptării

unor decizii educaţionale adecvate.

Evaluarea performanţelor şcolare este o activitate complexă, care are ca scop

perfecţionarea procesului educativ, stabilirea de acţiuni precise pentru a adapta continuu

strategiile educative. În general, evaluarea performanţelor elevilor are următoarele

funcţii:

funcţia diagnostică, care face cunoscute situaţiile şi factorii care conduc la

obţinerea anumitor rezultate ale elevilor pentru a stabili eventualele proceduri de

remediere a punctelor critice;

funcţia prognostică, care anticipează performanţele viitoare ale elevilor pe baza

rezultatelor înregistrate şi permite planificarea secvenţelor următoare ale

activităţii de învăţare;

funcţia de certificare a nivelului de cunoştinţe şi a abilităţilor elevilor la sfârşitul

unei perioade lungi de pregătire;

funcţia motivaţională, de natură să stimuleze activitatea de învăţare a elevilor prin

valorificarea optimală a feedback-ului pozitiv oferit de actul evaluativ in sine;

funcţia de orientare şcolară şi profesională, prin intermediul căreia evaluarea

performanţelor furnizează informaţii utile elevilor in vederea alegerii formei

corespunzătoare de învăţământ.

Evaluarea performanţelor învăţării reclamă respectarea câtorva cerinţe

psihopedagogice de bază:

compararea obiectivelor specifice istoriei cu obiectivele operaţionale ale fiecărei

lecţii, astfel încât să fie asigurată unitatea intre cerinţele obiectivelor şi cerinţele

probelor de evaluare;

eliminarea hazardului în evaluarea conţinuturilor, ceea ce se face prin fişe de

lucru, miniteste, itemi;

caracterul stimulativ al evaluării, înţeleasă ca o sarcină firească.

De asemenea, sunt de luat în considerare constrângerile şi riscurile proiectării

demersului de evaluare:

riscul formulării de scopuri şi obiective neclare sau neprecizate în termeni corecţi

de la bun început;

riscul nepotrivirii între scopuri şi modurile evaluării;

riscul neadecvării tehnicilor de evaluare la modurile enunţate;

riscul neadecvării tehnicilor de evaluare alese la scopurile şi obiectivele anunţate;

riscul lipsei de comunicare - totală sau inadecvată – a rezultatelor / notelor /

concluziilor privind procesul de evaluare.

Efectele acestor situaţii se traduc în: dezorientarea aşteptărilor celor implicaţi,

neconcordanţe în fluxul şi succesiunea logice a evaluării, diminuarea eficienţei

procesului, obţinerea de date nerelevante sau la eronarea judecăţii evaluative,

imposibilitatea obţinerii feedback-ului ş.a.

Teoria şi practica pedagogică operează cu mai multe clasificări ale tipurilor de

evaluare în funcţie de criterii: domeniul în care se realizează, momentul, modul de

efectuare, scop, modul în care se interpretează rezultatele etc.

După momentul în care se efectuează evaluarea poate fi iniţială, curentă

(continuă), periodică şi finală.

1. Evaluarea iniţială se face la începutul unei etape de instruire: an şcolar,

ciclu de învăţământ, început de capitol, temă sau lecţie. Testele de evaluare iniţială

cuprind itemi formaţi din noţiuni, concepte şi conţinuturi din materia parcursă la acea

dată. Sunt recomandate răspunsurile de tip eseu şi rezolvări de probleme (de pildă:

elementele caracteristice ale unei culturi, civilizaţii, cauzele unor evenimente, etape de

desfăşurare). Itemii de tipul da sau nu, cu alegere multiplă nu sunt relevanţi

2. Evaluarea continuă (curentă) se face pe parcursul predării – învăţării

istoriei. Este evaluare formativă, de progres; indicând, unde se află rezultatele zilnice,

progresul in procesul cunoaşterii evenimentelor şi noţiunilor istorice. Profesorul constată

cantitatea de noţiuni însuşite, calitatea lor, şi observă dacă elevii cunosc cauzele,

noţiunile istorice specifice, etapele, evoluţia evenimentului istoric, datele semnificative şi

elementele de referinţă.

3. Evaluarea periodică se face după un capitol şi se referă la structurarea

informaţiilor şi la nivelul de cunoaştere la care s-a ajuns după predarea – învăţarea

lecţiilor din capitolul respectiv.

4. Evaluarea finală sau sumativă reflectă cantitatea şi calitatea cunoştinţelor şi

deprinderilor la sfârşitul unei etape: semestru, an şcolar, ciclu de învăţare. Se realizează

în timpul orelor de recapitulare – consolidare la finalul semestrului sau anului şcolar, prin

teze dar şi prin, testarea naţională după clasa a VIII-a. Fiecare evaluare finală are un

specific determinat de perioada evaluată.

După provenienţa evaluatorului:

evaluare internă făcută de către profesorii clasei;

autoevaluarea făcută de fiecare elev;

evaluare externă efectuată de profesori din afara şcolii.

După ritmul evaluării:

evaluare punctuală, într-un moment al activităţii didactice;

evaluare continuă, pe parcursul activităţii de predare-învăţare.

După modul de efectuare a evaluării:

evaluare orală;

evaluare scrisă;

evaluare practică.

1. Evaluarea orală este o formă particulară a conversaţiei, prin chestionare,

examinare, ascultare. Profesorul verifică cantitativ şi calitativ, gradul de însuşire a

conţinuturilor, noţiunilor, datelor istorice. Evaluarea orală este limitată după unii

cercetători, deoarece vizează secvenţe din lecţie şi numai o parte din elevi. Formularea

întrebărilor, problemelor presupune delimitarea conţinuturilor, timp de gândire. Sunt

formulate întrebări privind memoria, date şi fapte istorice, cauze, etape, desfăşurări, dar şi

întrebări care solicită aport de gândire, prin care elevii sunt solicitaţi să facă comparaţie

între evenimente istorice, analize, sinteze ale unei evoluţii istorice, explicaţii ale cauzelor

etc. Proba examinării orale depinde de calităţile didactice ale profesorului. Evaluarea

orală prezintă subiectivitate, deoarece nu există baremuri controlabile. După numărul

elevilor evaluaţi, există evaluare individuală, frontală, cu implicarea majorităţii elevilor,

sau evaluarea unui grup de elevi. Există trei moduri de desfăşurare a evaluării orale la

istorie: prin chestionarea elevilor, prin ascultarea expunerii unui subiect istoric numit de

profesor şi prin ascultarea explicaţiei unui proces istoric sau fenomen istoric.

2. Evaluarea scrisă vizează extemporalele, lucrările scrise semestriale (teze)

examenele de la sfârşit de ciclu care presupun nivelul de cunoştinţe abilitate la obiectul

istorie. Elevii au şansa să-şi prezinte achiziţiile fără intervenţia profesorului, în absenţa

unui contact direct cu acesta. Anonimatul lucrării, e uşor de realizat, îngăduie o

diminuare a subiectivităţii profesorului. Între avantaje există şi acelea ale verificării unui

număr mare de elevi într-un interval de timp determinat şi raportării rezultatelor la un

criteriu, de validare. De asemenea, sunt avantajaţi elevii timizi sau care se exprimă

defectuos pe cale orală. Verificarea scrisă implică un feedback mai slab, în sensul că

multe erori sau neîmpliniri nu pot fi eliminate operativ, prin intervenţia profesorului.

Extemporalul este o lucrare scrisă care verifică conţinuturile, noţiunile din lecţia de zi,

conştiinciozitatea elevilor. Cu ajutorul lui profesorul constată capacităţile de sinteză ale

elevilor, greşelile privind unele conţinuturi şi noţiuni istorice, date etc. Lucrarea de

control este un procedeu de evaluare a unui capitol. Subiectele au în vedere capacitatea

de analiză şi sinteză, comparaţii, interpretări, utilizarea cunoştinţelor într-un context nou.

Lucrarea de control poate cuprinde eseu, itemi etc. Teza este o lucrare scrisă la anumite

clase cu o valoare diferenţiată, în media de semestru. Pune în evidenţă capacitatea de

sinteză dintr-un volum mare de cunoştinţe istorice. La clasele terminale teza presupune

itemi asemănători celor de la probele testelor naţionale sau de la examenul de

bacalaureat, sinteze, eseuri structurate, interpretarea unor documente istorice la prima

vedere, diferite tipuri de itemi. Examinarea se discută în clasă pentru ca elevii să

cunoască criteriile de notare, greşelile făcute, pentru a avea prilejul să le compare cu ale

colegilor. Teza este analizată în clasă într-o oră de curs pentru a putea discuta

performanţele la acest tip de examinare. Tezele şi lucrările de control trebuie văzute de

părinţi, semnătura acestora fiind o modalitate de urmărire a situaţiei elevilor. Examenul

este o evaluare în domeniul cunoştinţelor şi capacităţilor achiziţionate din domeniul

istoriei, conform unei programe specifice.

3. Proiectul este un plan sau o lucrare cu caracter aplicativ, întocmit pe baza

unei teme sugerate de profesori sau elevi; cuprinde analiza cauzală, cronologia unui

eveniment istoric, noţiuni specifice; implică cercetarea unor materiale bibliografice şi de

arhivă, o cercetare pe teren într-un interval de timp scurt dacă este cazul. Etapele realizării

unui proiect sunt:alegerea subiectului sau temei;programarea etapelor de lucru;identificarea

surselor istorice;prelucrarea datelor;proiectarea unei variante sau mai multor variante de

rezolvare a obiectivelor propuse;alegerea variantei soluţiei optime; cercetarea propriu-zisă;

realizarea materialelor şi a proiectului; evaluarea rezultatelor (mod de lucru, mod de

prezentare, cercetarea în ansamblu, originalitatea);

4. Portofoliul cuprinde materiale elaborate de elevi pe teme istorice, într-un

an sau ciclu: tete de cunoştinţe istorice; referate; eseuri, rezumate, recenzii ale unor cărţi

istorice, poster, hărţi, diagrame. Portofoliile permit evaluarea de către profesor a capacităţii

de documentare şi informare, capacitatea de a duce la bun sfârşit studiul unei probleme.

Frecvent, în evaluarea performanţelor elevilor se utilizează testele, diferenţiate după

obiectivul prioritar şi scopul lecţiei.

După obiectivul aplicat prioritar sunt: teste de sondaj iniţial la începutul semestrului,

anului, ciclului şcolar; cu ajutorul lor profesorul evaluează însuşirea materiei la data

respectivă din perioada la care se raportează; teste de progres prin care evaluează

anumite teme şi capitole, se stabilesc modificările realizate prin învăţare, se

formulează concluzii asupra accesibilităţii conţinuturilor, se indică erori, lacune, teste

de sinteză care se aplică la sfârşitul semestrului sau anului şcolar şi teste de

constatare care reflectă eficienţa procesului de predare asupra învăţării.

După scopul testării sunt :testele de diagnoză, care evaluează comportamente şi

cunoştinţe la un moment dat;teste de prognoză, pentru orientarea elevilor spre

anumite domenii şcolare şi profesionale; teste de ierarhizare (docimologice), pentru

ierarhizarea elevilor la examene, olimpiade; teste pentru acordarea de note şi

calificative (cuantificare);teste de plasament pentru repartizarea elevilor în grupe

omogene sau relativ omogene.

Itemul este format dintr-un element independent al lucrării scrise, dintr-o unitate de

conţinut care evidenţiată pe baza unei întrebări, printr-o problemă sau sarcină de efectuat.

Baremul este o grilă de evaluare care cuprinde punctaje pentru fiecare element esenţial din

conţinutul evaluat. Testul cuprinde itemi variaţi ca mod de formulare. Testele sunt numite

teste – grilă, deoarece cuprind, o evaluare şi un barem, cu punctajul pentru fiecare item.

Itemul ca unitate de conţinut este format dintr-o întrebare, problemă sau sarcină de efectuat.

Clasificarea are la bază mai multe criterii:

După criteriul obiectivităţii:

itemi obiectivi;

itemi subiectivi care pun în evidenţă capacitatea de analiză şi sinteză a elevului,

dar depind de judecăţile evaluatorului.

După modul de construire a răspunsurilor:

itemi cu răspunsuri închise, cuprinzând întrebări sau propoziţii cu două sau mai

multe variante de răspuns, cerând asocierea unor elemente, două câte două, care

prezintă între ele o relaţie oarecare, şi itemi de aşezare în ordine logică a unor

elemente de conţinut;

itemi de discriminare liniară cu două variante de răspuns, din care elevul alege

răspunsul corect, după formula adevărat/fals, da/nu, corect/greşit, subliniază sau

încercuieşte.

itemi de discriminare multiplă, care conţin întrebări cu mai multe variante de

răspuns, din care corecte pot fi mai multe răspunsuri, unul singur sau nici un

răspuns;

itemi de asociere care presupun asocierea unor elemente de conţinut două câte

două, între acestea existând o relaţie;

itemi de aşezare în ordine logică care presupun elemente de conţinut enumerate la

întâmplare pe care elevii trebuie să le ordoneze;

itemi de clasificare care presupun clasificarea răspunsurilor după anumite

elemente;

itemi de completare a lacunelor;

itemi de prezentare grafică;

itemi de răspunsuri deschise care presupune formularea răspunsurilor de către

elevi.

itemi de completare a unor propoziţii lăsate neterminate:

itemi de explorare;

itemi de analiză de caz;

itemi de descriere;

itemi de interpretare a unui document grafic.

Aprecierea nivelului învăţării se face prin aspecte pozitive şi negative, printr-o

ierarhizare a notelor şi a categoriilor de note. Notarea este o etichetă sau un simbol, un

produs al învăţării după o judecată de valoare, în urma unui proces de evaluare. Prin

notare se înfăptuiesc funcţii multiple, precum:

de informare a elevilor şi părinţilor asupra nivelului de pregătire şcolară;

de măsurare a progresului învăţării;

de control, deoarece validează activitatea desfăşurată de profesori şi elevi;

de reglare a procesului de predare învăţare;

de recompensare, de afirmare.

O notare obiectivă presupune:evaluarea cantităţii cunoştinţelor dobândite este în

concordanţă cu cantitatea de cunoştinţe prevăzute de programă: noţiuni, concepte,

probleme de atins, conţinuturi, obiectivele operaţionale, în funcţie de bibliografia

recomandată etc.; evaluarea calităţii cunoştinţelor se face în funcţie de interpretarea

fenomenelor istorice, de sintetizarea conţinuturilor, de capacitatea de a face raţionamente

şi comparaţii etc. Însuşirea temeinică presupune din partea elevului o exprimare

sistematică, precisă, clară; evaluarea performanţelor intelectuale, printr-o notare

obiectivă. Creativitatea, imaginaţia, spiritul de observaţie şi spiritul critic sunt sesizate de

profesor în activitatea de evaluare atunci când elevii răspund la întrebările orale,

realizează hărţi istorice, interpretează documentele, grafice, realizează studii de caz;

evaluarea deprinderilor practice de a utiliza materialele cartografice, materiale istorice, de

a face eseuri pe o temă dată de profesor; evaluarea greşelilor de conţinut, noţiuni şi timp

istoric, în lucrările scrise şi în modul de exprimare; evaluarea originalităţii prin eseuri,

studii de caz, interpretarea documentelor istorice; poate fi observată originalitatea

răspunsului, gradul de participare.

Notarea subiectivă poate fi consecinţa efectului:

halo: notarea sub impresia notelor de la alte discipline, a simpatiei şi antipatiei,

determinat de faptul că elevul este cunoscut, provine de la clasa la care profesorul

e diriginte;

de contrast determinat de tendinţa profesorului de a compara rezultatele

elevilor, când un elev slab este stimulat cu o notă mai mare sau i se acordă o notă

mai mică, pornindu-se de la comparaţia cu răspunsurile elevilor foarte buni;

Pygmalion sau oedipian, când profesorul prezice nota sau se află sub anumită

impresie despre elev, bună sau rea;

de nivel, când notarea este influenţată în primul rând de nivelul clasei, al şcolii şi

nu se iau ca punct de referinţă standardele de performanţă;

tipului de evaluator, când notarea este influenţată de gradul de exigenţă sau de

comportamentul docimologic al profesorului. Profesorii exigenţi utilizează

întreaga scară de notare, cei indulgenţi dau note mari şi influenţează în activitatea

la clasă.

Profesorii indiferenţi faţă de note demonstrează neimplicarea lor în procesul de

predare – învăţare, sub raport afectiv. Profesorii autoritari îndepărtează pe elevi de

disciplinele istorice. Examinatorii optimişti sunt aceia care înţeleg manifestările elevilor

şi îi ajută să depăşească situaţiile dificile.

BIBLIOGRAFIE

Cristea, Sorin, Pedagogie, vol. I – II, Editura Hardiscom, Piteşti, 1996, 1997

Cristea, Sorin, Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1998

Dulamă, Maria, Eliza, Strategii didactice, Clusium, 2000

Ene, Elena şi col., Metodica predării istoriei României, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1983

Felezeu, Călin, Metodica predării istoriei, Editura Universitară Clujeană, 1998

Gafar, Tatiana, Metodica predării istoriei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1968

Ghid de evaluare pentru istorie, Editura ProGnosis, 2001

Holban, Ioan, Testele de cunoştinţe, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995

Ionescu, M., Radu, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995

Ioniţă, Gheorghe, Metodica predării istoriei, Editura Universităţii, Bucureşti, 1997

Jinga, Ioan, Negreţ, Ioan, Eficienţa învăţării, Editis, Bucureşti, 1994

Joiţa, Elena, Didactica aplicată, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 1994

Nicola Ioan, Tratat de pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1996

Pavelcu, Vasile, Principii de docimologie. Introducere în ştiinţa examinării, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968

Păun, Ştefan, Didactica istoriei, Editura Corint, Bucureşti, 2001

Popa, Ion, coordonator, Metodica predării istoriei în învăţământul preuniversitar,

Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 1999

Popeangă, U., Rozuţ, N., Ştefan, Gr., Metodica predării istoriei patriei, manual pentru

liceele pedagogice, , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974

Radu, Ion, Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1981

Tănasă, Gheorghe, Metodica predării, învăţării istoriei în şcoală, Editura Spiru Haret,

Iasi, 1996

APLICAŢII

A. CICLUL PRIMAR

1. Din trecutul familiei

1. Notează cele mai importante evenimente din viaţa unei familii şi actele care le

dovedesc

Evenimentul Actele doveditoare

Ce alte evenimente (activităţi) din viaţa unei persoane trebuie dovedite prin acte oficiale?

Numeşte-le!

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

______________________

2. Completează-ţi arborele genealogic:

bunica din bunicul din bunica din

bunicul din

partea mamei partea mamei partea tatălui

partea tatălui

mătuşă unchi mama tata

unchi mătuşă

fratele EU sora

3. Prezintă-le colegilor albumul familiei tale. Vorbeşte despre câteva dintre momentele

redate de fotografii.

4. Povestiţi între voi într-un anumit moment al vieţii. Remarcaţi asemănările şi

deosebirile dintre voi, referitor la acest moment.

5. Informaţi-vă despre obiceiurile din zona voastră, practicate cu ocazia evenimentelor

principale din viaţa unei familii (naştere, botez, deces, căsătorie).

6. Ghicitoare!

Cine este, faţă de mine, mama mamei fiului soţiei fratelui nevestei mele?

2. Strămoşii noştri

1. Subliniază informaţiile corecte:

a. Strămoşii noştri sunt:

slavii romanii dacii

b. Principalele ocupaţii ale dacilor erau:

cucerirea altor ţări agricultura mineritul construirea

2. Completează cu informaţii istorice:

Primul război daco-roman a avut loc între anii _______ - ________. Romanii îşi

doreau foarte mult ____________ dacilor. Însă regele dacilor, _____________________,

s-a opus. S-a purtat o mare luptă la __________________. Nefăcând faţă atacurilor

romanilor, dacii au încheiat cu ei o _________________________ umilitoare. În anul

_________ a reizbucnit războiul sfârşindu-se cu victoria ______________________.

3. Alcătuieşte câte o propoziţie cu cuvintele:

castru

________________________________________________________________________

_______

romanizare

________________________________________________________________________

_____

colonişti

________________________________________________________________________

________

4. Daţi câte 3 exemple de:

- cuvinte dace:

______________________________________________________________

- cuvinte latine:

_____________________________________________________________

5. Realizaţi un scurt text în care să-l caracterizaţi, la alegere, pe Decebal sau Traian

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________

B. CICLUL GIMNAZIAL – LICEAL

TIPURI DE ITEMI

I. ITEMI OBIECTIVI

A. Itemi tip pereche : permit evaluarea învăţării prin stabilirea corespondentelor între

informaţii aflate pe două coloane, în funcţie de obiectivele stabilite, cum ar fi:

a) evenimente - cauze/urmări

b) evenimente - date, locuri, personalităţi implicate

c) curente artistice, filosofii, religii - caracteristici, personalităţi implicate

Exemple :

a) evenimente – cauze sau urmări

Clasa a VIII-a:

Enunţ: În coloana A sunt enumerate evenimente, iar in coloana B cauze ale acestora.

Scrieţi asocierile corecte dintre numerele din coloana A si literele din B:

A B

1.Revoluţia din 1848 în Moldova a. izolarea diplomatică a României

2. Pierderile teritoriale din 1940 b. Vlad Ţepeş refuză plata tributului şi se

aliază cu Matei Corvin

3. Campania lui Matei Corvin in Moldova(1467) c. încălcarea autonomiei de către

Imperiul Rus

4. Invazia otomană din 1462 în Ţara Românească d. abdicarea lui Cuza

e. Ştefan cucereşte Chilia şi alungă

garnizoana

maghiară

Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru fiecare din răspunsurile

1-c; 2-a; 3-e; 4-b

b) evenimente – date, locuri, personalităţi implicate

Clasa a V-a

Enunţ : In coloana A sunt enumerate evenimente, iar in colana B personalităţi implicate

în desfăşurarea acestora. Scrieţi asocierile corecte dintre numerele din coloana a şi literele

din B.

A B

1. Cucerirea Daciei de către romani a. Hannibal

2. Edictul de la Milan (313 d. Hr.) b. Traian

3. Războaiele punice c. Alexandru cel Mare

4. Lupta de la Termopile d. Constantin cel Mare

e. Leonida


1-b; 2-d; 3-a; 4-e.

c) curente artistice sau politice, filosofii, religii – caracteristici, personalităţi culturale,

religioase

Clasa a XI-a

Enunţ: În coloana A sunt enumerate ideologii politice, iar în coloana B caracteristici ale

acestora. Scrieţi asocierile corecte dintre numerele din coloana A şi literele din coloana B

A B

1. Socialismul marxist a.

2. Liberalism b. antagonism ireconciliabil între burghezie şi

proletari

3. Anarhism c. mişcare politica şi religioasă pentru înfiinţarea

statului evreiesc

4. Sionism d. libertate fără limite, desfiinţarea statului

e. schimbul şi competiţia economică fără stavile


1-b; 2-e; 3-d; 4-c

B Itemi cu alegere duală: elevii pot alege răspunsul corect din mai multe alternative:

adevărat-fals, da-nu, fapt-opinie.

Obiectiv / Competenţe specifice: identificarea relaţiilor de tip cauze – consecinţe

Enunţ: Citiţi cu atenţie anunţurile de mai jos. Dacă a doua parte este cauză pentru prima

parte încercuiţi DA, în caz contrar încercuiţi NU.

Clasa a VII-a :

1. În 1823 SUA promovează doctrina Monroe în politica externă. Sfânta Alianţă încerca

suprimarea revoluţiilor în America Latina. DA NU

2. Germania, Austro-Ungaria şi Italia au înfiinţat Tripla Alianţă. Aceste ţări erau direct

ameninţate de Antanta.

DA NU

Clasa a X-a:

3.Martin Luther a fost excomunicat în 1521 El a contestat practica indulgenţelor şi

autoritatea papală. DA NU

4. În 1642 a început războiul civil în Anglia. Parlamentul dorea să-şi impună controlul

asupra regelui. DA NU

5. Iosif al II-lea a dus o politica reformatoare, în spiritul iluminismului. El a renunţat la

absolutismul monarhic. DA NU


1-Da; 2-Nu; 3-Da; 4-Da; 5-Nu.

Obiectiv / Competenţe specifice: recunoaşterea unor definiţii, principii, termeni.

Enunţ: Dacă enunţurile de mai jos sunt adevărate subliniaţi A, dacă sunt false subliniaţi F.

Clasa a V-a:

1. Obiceiul în Grecia antică de a exila pentru 10 ani cetăţenii consideraţi periculoşi se

numea ostracism. A F

Clasa a VI-a :

2. Conchistadorii erau cei care răspândeau religia creştină băştinaşilor din Lumea Nouă.

A F

Clasa a IX-a:

3. Titlul de „Imperator” primit de Octavianus îi conferea puteri militare absolute. A F

Clasa a XII-a:

4. Prin desfiinţarea votului cenzitar aveau voie să voteze doar cetăţenii lipsiţi de avere A

F.


1-A; 2-F;3-A; 4-F.

Obiectiv / Competenţe specifice: Distingerea între realităţi istorice şi opinii.

Enunţ: Dacă afirmaţiile de mai jos reprezintă un fapt istoric real încercuiţi F, iar dacă

reprezintă o opinie încercuiţi O.

Clasa a V-a:

1. Traian a fost cel mai bun împărat al Romei antice.

F O

Clasa a VII-a:

2. Societatea Naţiunilor nu şi-a îndeplinit principalul scop, acela de „a menţine pacea şi

securitatea internaţională”. F O.

Clasa a X-a:

3. Înfiinţarea Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei a dus la agravarea conflictului

israeliano-palestinian. F O

4. PNL şi Partidul Conservator s-au putut înfiinţa ca urmare a aplicării Constituţiei din

1866. F O


1-O; 2-F; 3-O; 4-F,

C. Itemi cu alegere multiplă: sunt cel mai utilizat tip de itemi. Enunţul constituie premisa,

răspunsul corect este „cheia”, iar opţiunile incorecte se numesc distractori.

Obiectiv / Competenţe specifice: Stabilirea relaţiilor de cauzalitate (cauze-consecinţe)

Enunţ: Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.

Clasa a V-a:

Una dintre cauzele prăbuşirii Imperiului Roman a fost:

a) numărul mare de senatori; b)anarhia militară; c)încetinirea cuceririlor militare; d)

renunţarea la unele provincii.

Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru răspunsul b

Clasa a XII-a:

Recunoaşterea internaţionala a Independenţei României a avut drept primă consecinţă:

a) participarea României la războaiele balcanice; b) retragerea trupelor de la sudul

Dunării; c) principele Carol a fost proclamat rege; d) unirea provinciilor româneşti în

1918.

Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru răspunsul c

Obiectiv / Competenţe specifice: Recunoaşterea caracteristicilor unor ideologii, curente

artistice.


Clasa a VI-a:

Încrederea în valorile şi posibilităţile fiinţei umane, preocuparea pentru probleme omului

sunt caracteristice:

a) umanismului; b) reformismului c) iluminismului; d) raţionalismului.

Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru răspunsul a

Clasa a X-a:

Curentul artistic care pune accent pe monumental, fantezie, asimetrie, supraîncărcare

ornamentală se numeşte:

a) clasicism; b) baroc; c) impresionism; d) renascentism.


Obiectiv:Elevii vor fi capabili să recunoască date şi evenimente istorice.


Clasa a V-a:

Anul 271 se încadrează în secolul al:

a) II-lea; b) III-lea; c) V-lea; d) XII-lea.


Clasa a X-a:

Revoluţia glorioasă are loc în Anglia în anul:

a) 1688; b) 1660; c) 1689; d) 1628.

Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru răspunsurile a..

II. ITEMI SEMIOBIECTIVI

Acest tip de itemi presupune o implicare mai mare a elevului pentru că în elaborarea

răspunsului este nevoie de mai multe capacităţi intelectuale.

A. cu răspuns scurt (de completare);

B. întrebări structurate.

A. Itemii cu răspuns scurt se construiesc sub forma unor afirmaţii sau texte incomplete.

Se poate oferi elevului o listă cu termeni care să includă atât termenii cheie cât si

distractori.

Obiectiv – Competenţe specifice: Plasarea în timp şi spaţiu a unor evenimente şi a

personalităţilor istorice implicate.

Enunţ: Completaţii spaţiile punctate cu termenii corespunzători din lista dată.

Clasa a V-a:

„În anul …… împăratul …………. a cucerit Dacia. Aceasta a fost transformată în

……………. Romană. Regele dacilor, …………, s-a sinucis pentru a nu fi capturat.

Romanii s-au retras din Dacia în anul…….”

Lista de termeni: provincie, Decebal, 271, 106, Traian, Augustus.

Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru răspunsul: 106, Traian,

provincie, Decebal, 271

Clasa a X-a :

1. În Imperiul Britanic sclavia a fost interzisă în 1834 ca urmare a mişcării………..

2. Teoria ……………. a lui Copernic plasa în centrul soarele în centrul sistemului

planetar.

3. Napoleon I şi Papa Pius al VII-lea au încheiat un …………..pentru a rezolva

diferendele de ordin religios.

Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru răspunsul 1-aboliţioniste;

2- heliocentristă; 3-concordat.

B. Întrebările structurate sunt formate din întrebări de tip obiectiv şi/sau semiobiectiv

pornind de la un element comun care poate fi: un text-document istoric, o hartă istorică, o

schemă grafică, un tabel sinoptic etc.

Obiectiv – Elevul va fi capabil să selecteze informaţii istorice dintr-un document dat

Clasa a VII-a :

Enunţ: Citiţi cu atenţie textul de mai jos:

„România, Serbia, Muntenegrul trebuie să fie evacuate; lor li se vor restitui teritoriile care

le-au fost ocupate. […] relaţiile între diversele state balcanice trebuie să fie fixate […]

urmând liniile stabilite istoriceşte. Garanţii internaţionale de independenţă politică,

economică şi de integritate teritorială vor fi date acestor state”.

(„Cele 14 puncte” ale Preşedintelui Wilson)

Pornind de la acest text răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Transcrieţi din text garanţiile pe care urmau să fie primite de cele trei state.

2. Ce criteriu trebuia aplicat în stabilirea graniţelor dintre statele balcanice conform

documentului?

3. Menţionaţi provinciile istorice unite cu România în 1918.

4. Enumeraţi două imperii europene care au dispărut în urma Primului Război Mondial şi

două state noi, apărute pe teritoriul acestora.

5. Precizaţi trei principii care au stat la baza elaborării „Celor 14 puncte”.

Barem de corectare şi notare:

1. 3 puncte pentru răspunsul: „independenţă politică, economică şi de integritate

teritorială”

2. 2puncte pentru răspunsul: criteriul istoric sau oricare alt răspuns cu acelaşi sens

3. câte 1 punct pentru fiecare provincie menţionată (3 p)

4. câte 1 punct pentru fiecare imperiu şi fiecare stat menţionat (4p)

5. câte 2 puncte pentru fiecare principiu menţionat (libertatea, autodeterminarea,

pacifismul etc.)

Competenţe : Analiza unor surse istorice privitoare la Reformă. Explicarea cauzelor şi

implicaţiilor sociale ale Reformei.

Clasa a X-a

Enunţ: Citiţi cu atenţie textul de mai jos:

„Papii, care sunt vicarii lui Isus Hristos pe pământ, n-ar duce oare cea mai tristă şi cea

mai obidită viaţă dacă ar dori să calce pe urmele Mântuitorului, dacă s-ar sforţa să-i imite

sărăcia, muncile, învăţăturile, suferinţele şi dispreţul faţă de cele lumeşti? […] Papii de

azi au grijă să depărteze de ei astfel de nefericiri … că ţi-e mai mare dragul să-i vezi

aruncând cu interdicţii, ameninţări şi anateme. Cu câtă iubire de aproape rostesc

înfricoşata excomunicare!”

(Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei sau discurs despre lauda prostiei, 1510)

Răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menţionaţi, pe baza textului, motivele pentru care se considera că papii se

îndepărtaseră de modelul Mântuitorului.

2. Precizaţi, pe baza textului, metodele prin care clerul îşi impunea controlul asupra

credincioşilor.

3. Precizaţi ideile de bază ale doctrinelor luterană si calvinistă.

4. Prezentaţi două consecinţe ale Reformei în plan social – politic.


1. 3 puncte pentru precizarea motivelor

2. 3 puncte pentru precizarea metodelor interdicţie, anateme, excomunicări.

3. câte 2 puncte pentru precizarea ideilor de bază ale fiecărei doctrine.

4. câte 1 punct pentru menţionarea fiecărei consecinţe

câte 2 puncte pentru explicarea/prezentarea lor

III. ITEMI SUBIECTIVI

A. Eseu cu răspuns restrâns

B. Eseu structurat

C. Eseu cu nestructurat (liber)

A. Eseu cu răspuns restrâns

Obiectiv - Competenţe: Argumentarea unor realităţi istorice date.

Clasa a VIII-a:

Enunţ: O componentă importantă a chestiunii originii latine a românilor este continuitatea

daco-romanilor în spaţiul fostei provincii Dacia.

Argumentaţi în maxim 15 rânduri, prin două exemple, continuitatea daco-romanilor după

retragerea aureliană din 271.


- câte 4 puncte pentru prezentarea oricăror două argumente

- 2 puncte pentru respectarea limitei de spaţiu

Obiectiv – Competenţe: Evidenţierea aspectelor particulare ale unor evenimente,

fenomene istorice,

ideologii etc.

Clasa a XII-a:

Enunţ: La începutul secolului al XX-lea se definiseră în România mai multe doctrine

politice

Demonstraţi în maxim 20 de rânduri particularitatea doctrinei liberale prin trei elemente

specifice.


- 5 puncte pentru definirea liberalismului (prin ideologie, prin constituirea partidului)

- câte 4 puncte pentru oricare trei particularităţi exprimate prin ideologie, concepţia

despre economie, prin programul Partidului Naţional Liberal, prin acţiunile în politica

internă

- 2 puncte pentru utilizarea limbajului de specialitate

Obiectiv – Competenţe: Interpretarea evenimentelor istorice prin prisma cauzelor care le-

au determinat.

Clasa a XII-a :

În octombrie 1599 Mihai Viteazul a obţinut victoria de la Şelimbăr şi a cucerit

Transilvania.

Explicaţi în 10 rânduri două motive pentru care împăratul Rudolf al II-lea l-a susţinut în

această acţiune.


- câte 3 puncte pentru oricare două răspunsuri dintre următoarele, sau altele cu acelaşi

sens: consolidarea autorităţii imperiale în raport cu nobilimea maghiară, politica

şovăielnică a lui Sigismund Bathory care renunţase la tron, preluarea tronului

Transilvaniei de către Andrei Bathory, fidel Poloniei, favorabil Imperiului Otoman.


Obiectiv: Elevii vor fi capabili să înţeleagă relaţiile dintre anumite fapte istorice.

Clasa a VII-a: Se dau următoarele evenimente:

1. Alegerea lui Abraham Lincoln ca Preşedinte al SUA

2. Războiul de secesiune.

Cerinţă: Explicaţi în 10 rânduri importanţa fiecărui eveniment şi relaţia dintre ele.

Barem de corectare:

- 2 puncte pentru A. Lincoln are ca principal obiectiv desfiinţarea sclaviei pe teritoriul

SUA, sau orice răspuns cu acelaşi sens

- 2 puncte pentru răspunsul războiul a durat între anii 1861-1865 intre statele din sud,

susţinătoare ale sclaviei, şi cele din nord. Prin înfrângerea sudiştilor abolirea sclaviei a

fost extinsă pe întreg teritoriul SUA, sau orice răspuns cu acelaşi sens.

- 4 puncte pentru relaţia: Alegerea lui Lincoln nemulţumeşte Sudul care iese din Uniune

şi declară război Nordului, sau orice răspuns cu acelaşi sens


B. Eseu structurat

Obiectiv – Competenţe: prezentarea unei perioade sau proces istoric; identificarea

schimbărilor survenite într-o perioadă de timp

Clasa a VIII-a:

Prezentaţi în maxim 2 pagini romanizarea dacilor având în vedere:

- etapele romanizării

- organizarea provinciei după model roman

- doi factori de romanizare

- continuitatea după 271

Notă: Se punctează şi structurarea compoziţiei (introducere – cuprins – concluzii),

prezentarea în ordine cronologică a faptelor istorice, utilizarea limbajului istoric.


- pentru informaţia istorică se acordă 10 puncte distribuite astfel:

3 puncte pentru fiecare dintre cele trei etape ale romanizării

3 puncte pentru prezentarea organizării provinciei după model roman

câte 2 puncte pentru fiecare factor al romanizării prezentat.

- 6 puncte pentru structura compoziţiei, prezentarea în ordine cronologică/logică a

faptelor istorice, utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea limitei de spaţiu.

Clasa a X-a:

Prezentaţi în 1-2 pagini marile descoperiri geografice având în vedere:

- încadrarea în timp a fenomenului;

- doi factori care au determinat expediţiile de cunoaştere a noilor lumi;

- patru mari navigatori şi descoperirile lor;

- consecinţele în plan ştiinţific, economic şi politic ale descoperirilor geografice.

Notă: Se punctează şi structurarea compoziţiei (introducere – cuprins – concluzii),

prezentarea în ordine cronologică a faptelor istorice, utilizarea limbajului istoric


- 2 puncte pentru încadrarea în timp a fenomenului

- câte 4 puncte pentru fiecare factor prezentat (8p)

- câte 2 puncte pentru fiecare navigator menţionat (8p)

- câte 4 puncte pentru fiecare consecinţă (4x3=12p)

- 10 puncte pentru structurarea compoziţiei (introducere – cuprins – concluzii),

prezentarea în ordine cronologică a faptelor istorice, utilizarea limbajului istoric

Obiectiv – Competenţe: Utilizarea noţiunilor şi termenilor istorici într-un eseu pe o temă

dată.

Clasa a IX-a:

Realizaţi un eseu cu tema „Evoluţia organizării politice în Roma Antică” în care să

integraţi următorii termeni: regalitate, republică, triumvirat, principat, imperiu, dominat,

tetrarhie. În conţinutul eseului veţi avea în vedere:

- încadrarea în timp a formelor de guvernare;

- explicarea fiecărui termen dat.

- contextul istoric în care au fost adoptate noile forme de guvernare.

Notă: Se punctează şi coerenţa şi ordonarea ideilor, utilizarea limbajului istoric.


- 12 puncte pentru încadrarea în timp a formelor de guvernare

- 20 de puncte pentru explicarea termenilor

- 20 de puncte pentru prezentarea contextului istoric

- 8 puncte pentru coerenţa şi ordonarea ideilor, utilizarea limbajului istoric

C. Eseu nestructurat (liber)

Competenţe specifice: Formularea unui punct de vedere coerent şi argumentat

Clasa a XII-a

Enunţ: Explicaţi de sunteţi de acord sau nu sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie:

România a fost nevoită să accepte pierderile teritoriale din 1940.


- descrierea contextului internaţional - 10 puncte;

- descrierea contextului intern – 10 puncte;

- consecinţele pierderilor pentru România – 54 puncte;

- utilizarea limbajului de specialitate – 2 puncte;

- utilizarea argumentelor ştiinţifice – 2 puncte;

- susţinerea afirmaţiilor prin exemple – 2 puncte.

Competenţe specifice: analiza unui proces sau fenomen istoric

Clasa a XII-a

Enunţ: Analizaţi participarea României la Primul Război Mondial pornind de la

următoarea afirmaţie: Puterile Antantei au atras România în război pentru a deschide un

front nou în zona balcanică.


- analiza intereselor Antantei şi ale României în zona balcanică – 20 puncte;

- prezentarea participării României la război – 10 puncte;

- menţionarea prevederilor tratatelor de pace din Sistemul Versailles privitoare la ţara

noastră – 35 puncte;


- utilizarea argumentelor ştiinţifice – 5 puncte;

- susţinerea afirmaţiilor prin exemple – 5 puncte.

Competenţe specifice: compararea unor procese istorice

Clasa a X-a:

Enunţ: Compară regimurile totalitare din perioada interbelică, stabilind asemănări şi

deosebiri.


- descrierea contextului apariţiei regimurilor totalitare – 10 puncte;

- prezentarea regimului comunist – 10 puncte;

- prezentarea regimului fascist – 10 puncte;

- menţionarea asemănărilor şi deosebirilor – 20 puncte;


- susţinerea afirmaţiilor prin exemple – 5 puncte;

- claritatea prezentării – 5 puncte;

- elemente de originalitate în abordarea temei – 10 puncte.

INVESTIGAŢIA

Investigaţia necesită două faze

1. exersarea capacităţii de investigaţie a elevului prin munca dirijată de către profesor;

2. munca independentă a elevului.

Exemplele propuse pentru faza muncii dirijate se bazează pe documentele programatice

ale Revoluţiei române din 1848. Studiul introductiv şi prezentarea documentelor se pot da

anterior lecţiei, pentru abilitarea elevilor cu textul.

DOCUMENTE PROGRAMATICE ALE REVOLUŢIEI DIN 1848

Studiu introductiv

1. Documentele sunt creaţia revoluţionarilor din cele trei ţări româneşti. Ele au fost

concepute prin contribuţia unor personalităţi ale epocii printre care: Vasile Alecsandri,

Lascăr Rosetti, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Ion

Heliade Rădulescu, C. A. Rosetti, Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Andrei Şaguna şi alţii.

2. Programele revoluţionare cuprind revendicări cu caracter social- politic şi naţional. În

acelaşi timp ele au formulat drepturi şi libertăţi cetăţeneşti şi au introdus principii, legi şi

instituţii menite să asigure o guvernare democratică.

3. Revoluţiile din spaţiul românesc se înscriu în cadrul general al revoluţiei europene din

1848 care fost insă „ocazia, iar nu cauza revoluţiei române”, aşa cum arăta Nicolae

Bălcescu. Resorturile interne ale revoluţiei au avut ca bază nemulţumirea generală pe

fondul lipsei unor reforme necesare intr-o societate a epocii moderne.

4. În Moldova, la Iaşi, tinerii progresişti au redactat Petiţia – Proclamaţie, în 35 de

puncte, în data de 27 martie. O parte dintre cei arestaţi din ordinul domnitorului au reuşit

să fugă la Braşov unde la 12/24 mai au redactat un nou program, secret, „ Prinţipiile

noastre pentru reformarea patriei”. De aici au mers în Bucovina, la Cernăuţi, unde au

publicat în august noul program, în 36 de puncte, mult mai radical decât cel din luna

martie.

În Muntenia, Proclamaţia, redactată în 22 de articole, a fost citită la Izlaz, la 9 iunie, şi la

Bucureşti, la 11 iunie.

„Petiţiunea Naţională” din Transilvania a fost elaborată în cadrul Adunării de la Blaj din

3/15 – 5/17 mai. La sfârşitul lunii iunie românii din Banat s-au solidarizat şi au redactat o

proclamaţie.

5. Documentele programatice reflectă starea generală a societăţii româneşti în prima

jumătate a secolului al XIX-lea. Burghezia dorea reforme economice de tip capitalist,

clasa mijlocie era nevoită să suport contribuţii fiscale prea mari, iar ţăranii sperau în

desfiinţarea clăcii şi iobăgiei.

6. Era necesar ca toate acestea să fie cunoscute în special de către instituţiile

conducătoare. Petiţia – Proclamaţie a fost prezentată domnitorului Mihail Sturdza,

exponentul intereselor ruseşti în Moldova, dar fără succes. Nici soarta Petiţiunii

Naţionale nu a fost diferită, în faţa Dietei de la Cluj sau a Curţii imperiale de la Viena. În

Ţara Românească Proclamaţia a fost însă aprobată de domnitor, acesta a acceptat şi

formarea unui guvern provizoriu revoluţionar, dar la 13 iunie a abdicat şi a plecat în

Transilvania.

Prezentarea documentelor

„PETIŢIUNEA – PROCLAMAŢIUNE ÎN NUMELE TUTUROR STĂRILOR

MOLDOVEI

[…]

1. Sfânta păzire a Regulamentului în tot cuprinsul său şi fără nici o răstălmăcire.

2. Secarea corupţiei prin pravile înadins făcute şi a abusurilor ce izvorăsc din acea

corupţie.

3. Siguranţa personală, adică nimeni să nu poată fi pedepsit decât numai în temeiul legilor

şi în urmarea unei hotărâri judecătoreşti.

4. Grabnica îmbunătăţire a stărei lăcuitorilor săteni, atât în relaţia lor cu proprietarii

moşiilor, cât şi în acelea cu cârmuirea, precum contenirea tuturor beilicurilor sub numirea

de plată şi celelalte;

[…]

8. Reforma şcoalelor pe o temelie largă şi naţională spre răspândirea luminărilor în tot

poporul;

[…]

10. Ridicarea pedepselor trupeşti înjositoare caracterului de miliţie naţională,

îmbunătăţirea hranei sale şi mai ales dreapta înaintire în ranguri după merituri personale;

[…]

12. Miniştrii să aibă deplină libertate pravilnicească în lucrările lor, pentru ca să poarte

toată răspunderea acestor lucrări.

[…]

20. Aşezarea poliţiei târgurilor pe principii de omenie în privirea nenorociţilor arestuiţi;

21.Liberarea tuturor arestuiţilor în pricini politice atât civile , cât şi militare; reîntoarcerea

driturilor politice acelor cărora li s-au ridicat nedrept pentru asemenea pricini;

[…]

30. fiecare pământean să aibă dreptul de a adresa jalubă Obşteştii Adunări.

[…]

32. […] să se înjghebe o nouă Cameră, fără nici o înrâurire din partea Cârmuirii, pentru

ca acea Cameră să fie adevărată reprezentaţie a naţiei …

[…]

34. Ridicarea censurei în privirea tuturor trebilor şi a intereselor dinlăuntrul ţării..

35. Înformare grabnică a unei garde cetăţeneşti prin toate târgurile ţării alcătuită de

români, cât şi de străini proprietari.

(Petiţia – proclamaţie, Iaşi, 27/28 martie, 1848, V. Alecsandri)

PUNTURILE NAŢIUNII ROMÂNE TRANSILVANE VOTATE ÎN ADUNANŢA

NAŢIONALĂ DE LA BLAJ ÎN 15-17 MAI C.N. 1848

1. Naţiunea română, răzimată pe principiul libertăţii, egalităţii şi fraternităţii, pretinde

independenţa sa naţională în respectul politic ca să figureze în numele său ca naţiune

română, să-şi aibă reprezentanţii săi la dieta ţării în proporţiune cu numărul său, să-şi aibă

dregătorii săi în toate ramurile administrative, judecătoreşti şi militarea în aceeaşi

proporţiune, să se servească de limba sa în toate trebile ce se ating de dânsa, atât în

legislăţiune cât şi în administraţiune. Ea pretinde pe tot anul o adunare naţională generală.

[…]

2. Naţiunea română pretinde ca beserica română fără distincţiune de confesiune, să fie şi

să rămână liberă, independintă de la oricare de la oricare altă biserică, egală în drepturi şi

foloase cu celelalte biserici din Transilvania.[…]

3. Naţiunea română, ajungând la conştiinţa drepturilor individuale, cere fără întârziere

desfiinţarea de iobăgie fără nici o despăgubire din partea ţăranilor iobagi […] Ea cere tot

deodată şi desfiinţarea dijmelor ca a uui mijloc de contribuire împedecătoriu economiei.

4. Naţiunea română doreşte libertatea industrială şi comercială […].

[…]

7. Naţiunea română cere libertatea de a vorbi, de a scrie şi a tipări fără nici o censură, prin

urmare pretinde libertatea tipariului pentru orice publicare de cărţi, de jurnale şi de altele

[…]

8. Naţiunea română cere asigurarea libertăţei personale; niminea să nu se poată prinde

supt vreun pretest politic. […]

9. cere tribunale de juraţi cu publicitate, în care procesele să se facă verbale.

10. Naţiunea română înarmarea poorului sau gardă naţională spre apărarea ţărei în lăuntru

şi din afară. Miliţia română să-şi aibă ofiţerii ei români.

[…]

13. Naţiunea română cere înfiinţarea şcoalelor române pe la toate satele şi oraşele […]

precum şi a unei universităţi române dotate din casa statului în proporţiunea poorului

contribuent […]

14. Naţiunea română pretinde purtarea comună a sarcinilor publice după starea şi averea

fiecăruia şi ştergerea privilegiurilor.

15. Naţiunea română pofteşte să se facă o Constituţiune […] pe principiile dreptăţii,

libertăţii, egalităţii şi fraternităţii […]

16. Naţiunea română care ca conlocuitoarele naţiuni nicidecum să nu ia la desbatere

causa uniunii Transilvaniei cu Ungaria[…]

(Petiţia – Naţională, Blaj, Simion Bărnuţiu)

PROCLAMAŢIA DE LA ISLAZ

„Pe scurt, poporul român, recapitulând, decretă:

1. Independenţa sa administrativă şi legislativă pe temeiul tractatelor lui Mircea şi Vlad

V, neamestec al nici unei puteri din afară în cele întru ale sale.

2. Egalitatea drepturilor politice.

3. Contribuţie generală.

4. Adunanţă generală compusă e reprezentanţi ai tuturor stărilor societăţii.

5. Domn responsabil, ales pe cinci ani, şi căutat în toate stările soţietăţii.

[…]

7. Responsabilitatea miniştrilor şi a tuturor funcţionarilor în foncţia c ocupă

8. Libertatea absolută a tiparului.

9. Orice recompensă să vie de la patrie prin reprezentanţii săi, iar nu de la domn.

10. Dreptul fiecărui judeţ de a-şi alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul

poporului întreg de a-şi alege domnul.

11. Gvardie naţională

12. Emancipaţia mănăstirilor închinate.

13. Emancipaţia clăcaşilor, ce se fac proprietari prin despăgubire.

14. Desrobirea ţiganilor prin despăgubire.

[…]

16. Instrucţie egală şi întreagă pentru tot românul de amândouă sexele.

17. Desfiinţarea rangurilor titulare ce nu au foncţii.

18. Desfiinţarea pedepsei degrădătoare cu bătaie.

19 Desfiinţarea atât în faptă cât şi în vorbă a pedepsei cu moartea.

[…]

21. Emancipaţia israeliţilor şi drepturi politice pentru orice compatrioţi de altă credinţă.

[…]

PRINŢIPIILE NOASTRE PENTRU REFORMAREA PATRIEI

1. Desfiinţarea boierescului şi a orice alte dări a lăcuitorilor săteni către proprietari.

2. Ridicarea beilicurilor, a lucrului şoselelor şi a tuturor împovărărilor fără plată către

stăpânire.

3. Împroprietărirea lăcuitorilor săteni fără nici un fel de răscumpărare din partea lor.

4. Nimicirea tuturor privilegiilor, şi, prin urmare, deopotrivă purtare a sarcinilor statului

de către tot poporul îndeobşte, precum şi de o potrivă împărtăşire a lui la toate driturile

politice şi ţivile.

5. Întemeierea instituţiilor ţării pe toate prinţipiile de libertate, de egalitate şi de frăţietate,

dezvoltate în toată întinderea lor.

6. Unirea Moldovei şi a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc.

12/14 Maiu 1848, Braşău

RESULTATUL ADUNĂREI NATIONALE ROMÂNE DIN LOGOSIU

[…]

5. Naţiunalitate sensu lato (adeca şi în respectul românilor).

6. Limba română în toate dicasteriale banatice, atât şi în miliţie; şi toată comanda să fie în

limba română[…]

Logosiu, 15 iunie

(Petiţia neamului românesc din Ungaria, Eftimie Murgu, Lugoj, 15 iunie 1848)

DORINŢELE PARTIDEI NAŢIONALE ÎN MOLDOVA

1. Neatârnare administrativă şi legislativă, în toate cele din lăuntru, fără amestec a ori ce

puteri străine.

2. Egalitatea drepturilor civile şi politice.

3. Adunarea Obştească compusă de representanţii tutulor stărilor societăţii.

4. Domnul ales din toate stările societăţii după vechiul obicei.

[…]

6. Responsabilitatea miniştrilor şi a tutulor funcţionarilor în funcţiile ce ocupă.

7. Libertatea tiparului.

8.răsplătirile naţionale date de către naţie prin Adunarea Obştească, iar nu prin Domn.

9. Representanţii ţării, în tot timpul mandatului lor să nu primească funcţii, cinstiri sau

răsplătiri de la guvern.

[…]

13. Închizăşluirea libertăţii individuale şi a domiţiliului.

14. Instrucţiune egală şi gratuită pentru toţi românii.

15. Întemeierea unei garde urbane şi rurale.

16. Întemeierea juriului pentru pricini politice, criminale şi de tipar.

17. Desfiinţarea pedepsii de moarte şi a bătăilor trupeşti.

21. Neamestecarea Domnitorului în ramul judecătoresc şi aducerea în împlinire a

sentenţiilor fără întărirea sa.

[…]

23. Libertatea culturilor.

[…]

26. Drepturi politice pentru orice compatrioţi de orice credinţă creştină

27. Emancipaţia graduală a israeliţilor moldoveni.

28. Înturnarea cătră stat a averilor mănăstirilor închinate la locuri străine.

29. Dritul fieştcărei ţinut, oraş şi comună de a-şi controla administraţiile prin sfaturile

ţinutale, municipale şi comunale.

[…]

31. Reforma codicilor civilă, comercială şi a procedurilor.

[…]

(Dorinţele Partidei Naţionale în Moldova, Mihail Kogălniceanu, 7 iulie 1848, Cernăuţi)

Complexitatea investigaţiei o stabileşte profesorul, în funcţie de competenţele specifice

urmărite

Clasa a XII-a


Recunoaşterea, compararea şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice

Enunţ: Pornind de la studiul introductiv şi prezentarea documentelor răspundeţi

cerinţelor:

1. Alcătuiţi câte o listă pentru fiecare document programatic în parte în care să enumeraţi

acele prevederi cu caracter:

a. social; - 10 puncte

b. politic; - 10 puncte

c. naţional; - 10 puncte

2. Extrageţi prevederile comune din documentele programatice prezentate; - 15 puncte

3. Explicaţi diferenţele dintre cele trei programe ale revoluţionarilor moldoveni. – 15

puncte

4. Comparaţi documentele prin prisma următoarelor chestiuni:

a. domnitorul; - 10 puncte

b. adunarea naţională; - 10 puncte

c. reforma agrară; - 10 puncte

10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte.

PORTOFOLIU

Clasa a XI-a

Scop : selectarea acelor instrumente de evaluare care testează capacitatea de a analiza şi

de a emite judecăţi de valoare, bazate pe argumente istorice asupra unor curente

ideologice precum şi atitudinea elevului - adolescent de adeziune sau respingere a

valorilor specifice acestora,

Context: la început de secol XXI trăim într-o societate complexă din punct de vedere

ideologic. Există riscul ca vechi doctrine şi practici care au stat la baza unor regimuri

totalitare, revitalizate astăzi într-o formă nouă, atractivă, să fie acceptate, în rândul

tinerilor. Cunoaşterea lor şi a efectelor pe care le-au produs face posibilă evitarea lor.

Conţinut: adaptat temei Statul şi politica


a. utilizarea corectă a limbajului de specialitate, a cronologiei şi localizării istorice;

b. investigarea şi interpretarea surselor istorice ca şi a faptelor şi proceselor istorice ;

c. stimularea curiozităţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de

sine şi faţă de alţii.

a. utilizarea corectă a limbajului de specialitate, a cronologiei şi localizării istorice;

b. investigarea şi interpretarea surselor istorice şi a faptelor şi proceselor istorice ;

c. stimularea curiozităţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de

sine şi faţă de alţii.

Materiale componente:

1. Date obţinute din evaluarea probelor tradiţionale, inclusiv a testului predictiv,

rezultatul şi interpretarea lor.

2. Date privind activitatea elevului în clasă:

a. observaţii privind comportamentul elevului la ora de istorie (vezi chestionarul)

b. caiet de notiţe/calitatea notiţelor

c. investigaţii :

- « Fascismul - între viziunea lui Mussolini şi realitate » ;

- « Stalinism şi nazism – asemănări şi deosebiri ideologice » ;

- « Mişcarea de dreapta în România interbelică ».

d. eseu structurat : « Represiunea nazistă în Europa » cu următoarea structură :

- context istoric ;

- teroarea în teritoriile ocupate şi mişcările de rezistenţă ;

- Holocaustul;

- consecinţe ale represiunii naziste.

3. Date privind activitatea elevului în afara clasei

a. tema pentru acasă :

- Identificaţi cauze ale escaladării totalitarismului în Europa.

- Argumentaţi ideea că fascismul italian a fost înainte de toate un naţionalism exacerbat.

- Stabiliţi caracteristicile de bază ale regimului stalinist

- Metodele regimului nazist, de control al populaţiei.

b. referate :

- « Fascism, nazism, stalinism – de la ideologie la practică politică »

- « Holocaustul în documente »

c. copii xerox ale unor documente ;

d. fotografii de epocă ;

e. hărţi istorice ;

f. fişe de prezentare ale unor evenimente (Noapte cuţitelor lungi, Noaptea de cristal) ;

g. recenzii tematice ;

h. participarea la activităţi de cerc, concursuri şcolare şi rezultate obţinute.

4. Date privind imaginea de sine a elevului :

a. autoevaluarea :

- chestionar ;

- scara de clasificare ;

b. chestionarul privind interesul elevului pentru istorie.

Recomandări pentru evaluarea portofoliului :

- se face pentru fiecare element separat, la momentul realizării lui ;

este comunicat elevilor tipul evaluării (analitic / holistic) ca şi criteriile pe care s-a

construit portofoliul ;

- analiza rezultatelor la diversele probe de examinare vizează: eficacitatea prin raportarea

la obiectivele de evaluare; relevanţa prin comparaţie cu rezultatele altor metode de

evaluare şi posibilitatea de perfecţionare ulterioară;

rezultatele sunt puse în portofoliul elevului şi prezentate periodic părinţilor.

PROIECTUL

Datorită specificului disciplinei, unde partea experimentală este mult redusă, la Istorie

proiectul îmbracă forma referatului. Exemplele propuse valorifică studiul introductiv şi

prezentarea documentelor programatice ale Revoluţiei din 1848.

Realizarea unui referat presupune două faze:

A. munca dirijată, când se dezvoltă capacitatea elevului de a elabora şi susţine un referat

B. munca independentă

A. munca dirijată


- recunoaşterea şi clasificarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;

- analiza şi justificarea rolului documentelor în cunoaşterea istoriei;

Clasa a XII-a

Enunţ: Elaboraţi referatul cu tema „Documentele programatice ale Revoluţiei din 1848.”

Veţi avea în vedere următorul plan:

- originea documentelor, contextul istoric;

- prevederi sociale, politice, economice, naţionale;

- rolul documentelor în cunoaşterea istoriei.

Bibliografie:

a. Izvoare istorice:

- Programele Revoluţiei;

- surse aferente temei din manualul în uz la clasă.

b. Lucrări de sinteză:

- Bodea, Cornelia, 1848 la români, o istorie în date şi mărturii, vol. I, Editura Ştiinţifică

şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982;

- manualul în uz la clasă.


1. Informaţia istorică – 60 de puncte

2. Forma referatului – 15 puncte

- 3 puncte pentru utilizarea unui limbaj istoric;

- 3 puncte pentru respectarea ordinii cronologice;

- 3 puncte pentru prezentarea logică a ideilor;

- 3 puncte pentru originalitatea expunerii şi claritatea stilului;

- 3 puncte pentru structurarea textului.

3. Anexele referatului – 10 puncte

- 3 puncte pentru argumentarea importanţei temei în introducere;

- 4 puncte pentru realizarea aparatului critic;

- 3 puncte pentru redactarea listei bibliografice pe criterii ştiinţifice, ordonarea

alfabetică a izvoarelor istorice şi a

lucrărilor utilizate de elevi;

4. Prezentarea referatului – 5 puncte

- 1 punct pentru esenţializarea temei

- 1 punct pentru argumentarea ideilor

- 1 punct pentru claritatea expunerii orale

- 1 punct pentru sublinierea contribuţiei personale

- 1 punct pentru încadrarea în timp.

10 puncte din oficiu

Total 100 de puncte.

B. munca independentă


- recunoaşterea în documente a acelor revendicări cu caracter social – politic;

- compararea între documentele programatice ale Revoluţiei

Clasa a XII-a

Enunţ: elaboraţi un referat cu titlul „Drepturile social – politice în programele Revoluţiei

din 1848”


1. Elaborarea planului de către elev – 15 puncte;

2. Informaţia istorică – 50 de puncte;

3. Forma referatului – 10 puncte;

4. Anexele referatului – 10 puncte;

5. Prezentarea referatului – 5 puncte;

10 puncte din oficiu

Total – 100 puncte.

AUTOEVALUAREA

Se poate realiza prin chestionare (chestionarul după încheierea unei sarcini de

lucru şi cel privind interesul elevului pentru istorie) şi prin scări de clasificare.

A. Chestionarul aplicat după încheierea unei sarcini de lucru :

1. Prin rezolvarea acestei sarcini am învăţat

………………………………………………………….

2. Pe parcursul rezolvării sarcinii de lucru am avut dificultăţi la

…………………………………….

3. Cred că mi-aş putea îmbunătăţi performanţele dacă

………………………………………………

4. Am fost impresionat pozitiv de

…………………………………………………………………..

5. Cred că activitatea mea poate fi apreciată cu calificativul……………

nota…………………

B. Scara de clasificare

Fişa de evaluare slab mediu bine f. bine excelent

Creativitate

Motivaţie

Independenţă

Curiozitate intelectuală

Performanţe şcolare

Participarea la discuţii în clasă

Disciplina în timpul lucrului

Progresul realizat

Comportamentul general în clasă

C. Chestionarul privind interesul elevului pentru istorie, are un caracter prognostic şi se

recomandă elevilor din clasele cu profil Istorie – ştiinţe sociale.

Clasa :

Numele şi prenumele :

Data :

DA NU

1.Consideri că istoria este o disciplină importantă în şcoală

2. Crezi că este utilă în viaţă cunoaşterea istoriei

3. Îţi place istoria chiar dacă nu este disciplină de examen

4. Care perioadă istorică te atrage a. antichitatea

b. evul mediu

c. epoca modernă

d. epoca contemporană

5. Care domenii te atrag a. istoria naţională

b. istoria altor popoare

6. Pa lângă manuale ai citit alte cărţi sau articole de istorie

7. Ai citit aceste cărţi din pasiune sau curiozitate

8. Preferi cărţile sau articolele despre a. biografiile unor personalităţi

b. evenimente istorice (războaie,

revoluţii, răscoale)

c. viaţa politică

d. economice, sociale, legi

e. cultură

9. Urmăreşti documentare istorice sau filme cu subiect istoric

10. Urmăreşti evenimentele politice ale zilei

11. Ai descoperit legături între situaţia de azi a ţării şi trecutul ei istoric

12. Colecţionezi articole, cărţi sau reviste de istorie

13. Colecţionezi documente de familie, monede vechi sau alte materiale

cu valoare istorică

14. Te-ai interesat de trecutul familiei tale, de aspectele biografice cu valoare

istorică din viaţa bunicilor sau a părinţilor

15. Crezi că pe viitor vei avea interes pentru istorie

Scara de apreciere

DA – 1 punct NU – 0 puncte / 0 – 5p interes foarte redus; 5 – 10p redus; 10 – 15p mediu

(bun); 15 – 20p ridicat;

20 – 23p foarte ridicat (excelent)

D. Chestionar privind comportamentul elevului la ora de istorie

Clasa :

Numele şi prenumele :

Data :

DA NU

1. Este atent în clasă

2. Foloseşte materialele informative solicitate

3. Îi ascultă cu atenţie pe colegi

4. Participă la discuţii

5. Intervenţiile lui au legătură cu discuţia

6. Cere explicaţii când nu a înţeles

7. Studiază bibliografia indicată în clasă

8. Aduce materiale istorice suplimentare

9. Îşi asumă responsabilitatea realizării unei sarcini de lucru

10. Cooperează cu ceilalţi colegi pentru realizarea unei sarcini

11. Duce la bun sfârşit sarcinile pe care le-a primit

12. Propune idei sau activităţi noi

Scara de apreciere

DA -1p NU – 0p / 0 – 2p nesatisfăcător; 2 – 4p satisfăcător; 4 – 8p bun (obişnuit);

8 – 10p foarte activ;

10 – 12p excelent (interes special)

CUM ALEGEM MANUALELE ŞCOLARE DE ISTORIE ?

Ca „produse curriculare” rezultate în urma demersurilor vizând obiectivarea

curriculum-ului în instrumente operaţionale necesare elevilor şi profesorilor în procesul

predării-învăţării istoriei, manualele şcolare au o funcţionalitate multiplă:

- de informare: orice manual cuprinde un sistem de cunoştinţe despre un domeniu al

realităţii prezentate şi ordonate cu ajutorul limbajului şi al altor mijloace grafice (scheme,

desene, fotografii, simboluri, etc.);

- formativă: oferă resurse pentru cultivarea abilităţilor şi deprinderilor intelectuale,

precum şi a valorilor şi atitudinilor specifice);

- stimulativă: „constă în declanşarea şi susţinerea unei motivaţii pozitive în activitatea de

învăţare.” 1

- evaluativă: oferă instrumente de evaluare în conformitate cu standardele de

performanţă.

Spre deosebire de planurile de învăţământ şi programele şcolare care sunt documente

cu caracter oficial şi obligatoriu, manualele şcolare reprezintă documente cu caracter

oficial, dar nu obligatoriu.

Chiar şi în condiţiile actuale, când tehnologiile didactice bazate pe metode informatice

de instruire şi evaluare cunosc o extindere rapidă, manualul şcolar rămâne cel mai

important şi accesibil instrument de lucru pentru elevi, întrucât detaliază într-un limbaj

adecvat conţinuturile, în scopul atingerii obiectivelor sau competenţelor prevăzute în

programa şcolară, în condiţii definite de principii pedagogice generale sau specifice.

Carte a elevului (nu a profesorului), manualul şcolar trebuie scris astfel încât să fie

înţeles de către acesta, dar „a traduce în limba elevilor limba savanţilor nu este la

îndemâna oricui, nici măcar a savanţilor.”2 De aceea, elaborarea unui manual şcolar este

o „operă” care presupune rigoare ştiinţifică, ingeniozitate pedagogică şi talent artistic, pe

parcursul căreia autorul trebuie să se transpună în situaţia elevului „care nu ştie ceea ce

autorul trebuie să ştie foarte bine”3 - capacitate sinestezică demonstrată doar de marii

prozatori care s-au distins prin evocarea psihologiei infantile şi şcolăreşti, precum

Dickens sau Creangă.

Calitatea unui manual este reliefată de:

- modul de transpunere a ideilor din ştiinţa istorică în idei adecvate activităţii de predare –

învăţare;

- instrumentele folosite ca suport didactic al predării şi învăţării;

- modul de prezentare a cunoştinţelor, în care logica şi ordonarea internă respectă

principiul progresiei sistemice.4

Realitatea complexă, în continuă schimbare, pe care ne-o oferă şcoala contemporană,

impune constatarea că, pentru o formare intelectuală adecvată cerinţelor „societăţii

deschise”, este necesară o ofertă educaţională cât mai diversificată, capabilă să vină în

întâmpinarea diferitelor nevoi, interese, ritmuri şi stiluri de învăţare ale elevilor. „ Nu

există elevul „în general”, unul şi acelaşi, căruia să-i prescriem o evoluţie standard în

şcoală, ci există elevi cu ritmuri diferite, interese diferite, abilităţi diferite, etc.”5

Adoptarea şi utilizarea la clasă a manualelor alternative a reprezentat una din măsurile

prin care reforma învăţământului românesc a căutat să răspundă unor asemenea cerinţe,

reînnodând o bună tradiţie existentă încă din perioada interbelică, anulată însă prin

măsurile impuse de regimul comunist în anul 1948, printre care şi editarea manualelor

unice. Manualele alternative de istorie au fost reintroduse începând cu anul şcolar

1997-1998 pentru învăţământul gimnazial, în timp ce învăţământul liceal a beneficiat de

acestea începând cu anul şcolar 1999-2000. Putem spune că „introducerea lor reprezintă

un semn al normalizării şcolii în direcţia democratizării învăţării, folosirea lor fiind

absolut necesară, deoarece nici profesorii şi nici elevii nu sunt identici.”6

Aprobarea de către ministerul de resort a manualelor alternative, pe baza unor evaluări

realizate de către cadre didactice special formate în acest sens, reprezintă actul prin care

acestea capătă statutul de documente curriculare cu caracter oficial. La începutul fiecărui

an şcolar este distribuit în şcoli catalogul manualelor şcolare aprobate pentru anul

şcolar în curs. Alegerea unui manual şcolar care să corespundă atât specificului

colectivului de elevi cu care lucrează, cât şi cerinţelor didacticii moderne, presupune

cunoaşterea şi aplicarea de către profesor a unor criterii orientative. Pentru a identifica

mai uşor aceste criterii, considerăm util să prezentăm, mai întâi, diferenţele esenţiale

dintre manualele tradiţionale şi manualele alternative, moderne:

Manualul tradiţional

Manualul modern

Operează o selecţie rigidă a

conţinuturilor, din care rezultă un

ansamblu fix de informaţii, vizând o

tratare de tip academic.

Operează o selecţie permisivă a

conţinuturilor, din care rezultă un

ansamblu variabil de informaţii, în care

profesorul şi elevul au spaţiu de creaţie.

Informaţiile sunt prezentate ca

interpretare standardizată, închisă,

universal valabilă şi auto-suficientă.

Informaţiile constituie un scop în sine.

Informaţiile sunt prezentate astfel încât

stimulează interpretări alternative şi

deschise. Informaţiile constituie un

mijloc pentru a forma competenţe,

valori, atitudini (dezvoltă capacităţi

cognitive superioare).

Oferă un mod de învăţare care presupune

memorarea şi reproducerea.

Oferă un mod de învăţare care presupune

înţelegerea şi explicaţia (învăţare activă,

deschisă spre reflecţie şi dezvoltare

personală a elevilor).

Reprezintă o sursă de cunoaştere. Reprezintă o sursă de stimulare a

gândirii critice.

În mod concret, un manual se regăseşte la confluenţa unora dintre delimitările mai

sus formulate, oferindu-se astfel posibilitatea ca un conţinut ştiinţific precis să fie

prezentat într-o varietate de forme pedagogice.7

Având, aşadar, posibilitatea opţiunii, profesorul poate alege, pentru sine şi pentru elevii

pe care îi formează, varianta cea mai adecvată. În funcţie de ce criterii va fi aceasta

aleasă? Prezentăm în cele ce urmează, câteva repere orientative în ceea ce priveşte

criteriile de alegere a unui bun manual de istorie.8

1. Adecvarea manualului la cerinţele programei şcolare :

- manualul trebuie să includă conţinuturile şi să respecte denumirile capitolelor şi

temelor, precum şi volumul de informaţii prevăzute în programa şcolară;

- manualul trebuie să prezintă o concordanţă deplină între conţinuturile propuse şi

obiectivele (obiective cadru şi obiective de referinţă) sau competenţele (generale şi

specifice) pe care le vizează programa, rezervând, însă, şi „spaţiu” pentru activităţile la

dispoziţia profesorului.

2. Accesibilitatea manualului pentru elevi :

- conţinuturile şi noţiunile din manual trebuie să corespundă particularităţilor de vârstă

ale elevilor, cu scopul de a le spori interesul şi motivaţia pentru cunoaşterea lor;

- limbajul manualului trebuie să fie adecvat vârstei, nivelului, potenţialului de învăţare şi

intereselor elevilor pentru care este ales (având în vedere claritatea, expresivitatea,

concizia exprimării).

- manualul trebuie să devină un instrument de lucru cu valenţe practice în mâna elevilor.

3. Componenta ştiinţifică a manualului:

- evenimentele, procesele şi fenomenele istorice trebuie tratate în spirit critic şi înfăţişate

în manual numai în maniera în care ştiinţa istorică le-a certificat cu studii de specialitate;

- rigoarea ştiinţifică trebuie să se îmbine cu o prezentare logică, accesibilă elevilor

existând posibilitatea acceptării şi discutării problemelor istorice controversate;

- manualul trebuie să dispună de o cât mai substanţială actualizare a informaţiei ştiinţifice

pe care o vehiculează şi să o elimine pe cea depăşită, perimată;

- manualul trebuie să ofere posibilitatea interpretării unui fapt istoric din perspective

multiple (multiperspectivitatea).

4. Aspectul grafic al manualului:

- textul să fie „aerisit”, nu compact şi „înghesuit”, iar formatul şi mărimea literelor să

faciliteze lizibilitatea;

- elementele practic-aplicative (documente istorice, scheme, imagini, grafice, hărţi) să

aibă un caracter atractiv prin colorit şi utilizarea unor caractere distincte pentru titluri,

idei principale şi definiţii, pentru a atrage atenţia elevului şi a-i stimula curiozitatea şi

dorinţa de a cunoaşte evenimentele şi procesele istorice astfel prezentate;

- imaginile din manual trebuie să fie selectate având în vedere o mai bună ilustrare şi

completare a textului, pentru a suscita discuţii şi, de asemenea, pentru a ajuta pe profesor

în evaluarea conţinuturilor predate (să aibă rol funcţional, nu decorativ);

- imaginile manualului trebuie alese astfel încât să nu favorizeze răspândirea unor

prejudecăţi sau clişee în rândul elevilor;

- ilustraţiile, hărţile, graficele, diagramele trebuie să fie redate deosebit de clar, pentru a

spori eficienţa utilizării lor de către elevi (avem în vedere plasarea în pagină, tiparul,

aspectul cromatic etc.).

5. Componenta metodică a manualului:

manualul de istorie trebuie să prezinte evenimentele, faptele şi procesele istorice în mod

explicit, esenţializat, clar, precis, cuprinzător, fără detalii nesemnificative, cu o

terminologie consacrată de ştiinţa istorică şi să constituie un model de exprimare pentru

elevi;

- se impune realizarea unui echilibru între text şi imagini, între surse istorice şi exerciţii

aplicative, pentru a permite, într-o manieră mai amplă, studiul individual şi învăţarea

formativă (deprinderea de capacităţi, competenţe, atitudini, abilităţi de către elevi);

- de asemenea, se impune realizarea unui echilibru între abordarea ştiinţifică a

conţinuturilor şi viziunea pedagogică asupra acestora.;

- este necesară o dozare raţională a cantităţii de informaţie pe unitatea de instruire pentru

evitarea supraîncărcării elevilor;

- selecţia, structurarea şi prezentarea conţinuturilor trebuie să ofere libertate de

manifestare, iniţiativă şi creativitate în proiectarea şi realizarea activităţii de predare –

învăţare.

6. Aspectul motivaţional al manualului:

- „motivaţia şi interesul elevilor pentru studierea istoriei sunt determinate de trei elemente

esenţiale necesare unui manual alternativ: accesibilitatea conţinuturilor, eficienţa

instrucţională şi consecvenţa ştiinţifică; 9

- manualul trebuie să prezinte cunoştinţe cu valoare practică şi, de asemenea,

semnificative pentru existenţa cotidiană a elevului;

- cunoştinţele vehiculate în manual trebuie să declanşeze dorinţa extinderii orizontului de

cunoaştere al elevului, să stimuleze gândirea critică, dar şi gustul acestuia pentru lectură.

7. Originalitatea manualului:

- elementele de originalitate pot viza: selecţia şi organizarea conţinuturilor, strategiile şi

metodele de predare - învăţare, probele de evaluare, texte şi imagini auxiliare („Aşa vă

place istoria?”, anecdote istorice, caricaturi), prezentarea grafică, etc. Ele pot reprezenta

un argument în favoarea unui anumit manual, numai cu condiţia respectării rigorii

ştiinţifice şi didactice a acestuia.

8. Alte criterii:

- fiind utilizat în mod frecvent şi transmisibil (la învăţământul obligatoriu), este necesar

ca manualul să fie rezistent, pentru a nu se deteriora uşor;

- s-a constatat că hârtia cea mai potrivită pentru tipărirea manualelor este cea semivelină,

de culoare albă -

gălbuie, netransparentă, întrucât hârtia albă şi lucioasă oboseşte ochii.

Parcurgând această listă de criterii „obiective”, ajungem la concluzia că alegerea unui

bun manual de istorie reprezintă o problemă destul de dificilă, care nu trebuie „rezolvată”

în mod superficial şi aleatoriu, întrucât calitatea manualului influenţează într-o măsură

importantă eficienţa demersurilor noastre didactice. Pe de altă parte, aplicarea acestor

criterii manualelor aflate actualmente „pe piaţă” reliefează aspecte contradictorii, care

sporesc dificultatea opţiunii.

„Chiar şi atunci când majoritatea criteriilor este întrunită, este totuşi posibil ca manualul

să nu fie unul bun. Şi, de asemenea, este posibil ca o carte didactică foarte departe de lista

de criterii să fie considerată de către utilizatorii acesteia (profesorii şi elevii) foarte

reuşită. Aşadar, un manual de istorie bun poate fi corect ales numai dacă îmbinăm,

inspirat, criterii obiective şi experienţe subiective.”10

În ultimă instanţă, eficienţa utilizării manualului în activitatea didactică propriu-zisă

reprezintă criteriul care validează calitatea şi inspiraţia alegerii noastre, oferindu-ne

suficiente motive de reflecţie.

Note bibliografice

1. Ioan Nicola, Tratat de pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică R.A.,

Bucureşti 1996, p. 372

2. Ioan Jinga, Elena Istrate, Manual de pedagogie, Editura Bic All, Bucureşti, 2006,

p.297.

3. Ibidem.

4. Ştefan Păun, Didactica istoriei, Editura Corint, Bucureşti, 2003, p.64.

5. Gheorghe Iutiş, Argentina Pânzariu, Valerica Iriciuc, Istorie. Ghid metodic pentru

studenţi şi profesori debutanţi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005, p.93.

6. Ibidem.

7. Ibidem.

8. Apud Gheorghe Iutiş, Argentina Pânzariu, Valerica Iriciuc, op.cit., p.94-95, cu

completări din experienţa personală.

9. Ştefan Păun, op. cit., p.65.

10. Gheorghe Iutiş, Argentina Pânzariu, Valerica Iriciuc, op. cit., p.95.

ACTIVITATEA COMISIILOR METODICE DE ISTORIE

Desfăşurarea activităţilor catedrelor / comisiilor de istorie este reglementată de

art. 35 – art. 37 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ

preuniversitar. În cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ, catedrele/comisiile metodice se

constituie din minimum patru membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau

pe arii curriculare.

Atribuţiile catedrelor/comisiilor metodice sunt următoarele:

a) elaborează propunerile pentru oferta educaţională a unităţii de învăţământ şi

strategia acesteia, cuprinzând obiective, finalităţi, resurse materiale şi umane, curriculum

la decizia şcolii;

b) elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale;

c) consiliază cadrele didactice, în procesul de elaborare a proiectării didactice şi a

planificărilor semestriale;

d) elaborează instrumentele de evaluare şi notare;

e) analizează periodic performanţele şcolare ale elevilor;

g) monitorizează parcurgerea programei la fiecare clasă şi modul în care se

realizează evaluarea elevilor;

f) organizează şi răspunde de desfăşurarea recapitulărilor finale;

g) organizează activităţi de pregătire specială a elevilor pentru examene şi

concursuri şcolare;

h) şeful de catedră / comisie metodică stabileşte atribuţiile fiecărui membru al

catedrei/comisiei metodice;

i) şeful de catedră / comisie metodică evaluează activitatea fiecărui membru al

catedrei/comisiei metodice şi propune consiliului de administraţie calificativele anuale

ale acestora, în baza unui raport bine documentat;

j) organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare – acţiuni specifice

unităţii de învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă etc.;

k) şeful de catedră sau un membru desemnat de acesta efectuează asistenţe la

lecţiile personalului didactic de predare şi de instruire practică din cadrul catedrei, cu

precădere la stagiari şi la cadrele didactice nou venite în unitatea de învăţământ;

l) elaborează informări, semestrial şi la cererea directorului, asupra activităţii

catedrei/comisiei metodice, pe care le prezintă în consiliul profesoral;

m) implementează şi ameliorează standardele de calitate specifice.

Catedrele / comisiile metodice sunt conduse de un şef de catedră, având relaţii de

subordonate directă faţă de directorul şcolii şi faţă de inspectorului de specialitate şi de

colaborare cu ceilalţi colegi, răspunzând exclusiv de activitatea profesională a membrilor

comisiei. În fişa postului şefului de catedră /comisie intră obligaţia de a participa la toate

acţiunile iniţiate de director şi de a efectua asistenţe la orele de curs, în special la

profesorii stagiari, la cei nou veniţi, sau la cei în activitatea cărora se constată disfuncţii

în procesul de predare-învăţare sau în relaţia profesor-elev. Atribuţiile şi

responsabilităţilor celorlalţi membrii ai comisiei sunt stabilite în prima şedinţă de la

începutul anului şcolar, tot în această primă şedinţă se stabileşte programul managerial

anula şi graficul activităţilor semestriale, conţinutul acestor documente trebuind să fie

aprobat de directorul şcolii. Şedinţele catedrei/comisiei metodice se ţin lunar, sau ori de

câte ori directorul ori membrii catedrei / comisiei consideră că este necesar.

DOCUMENTE ŞCOLARE LA NIVELUL COMISIEI

Dosarul catedrei comisiei metodice de istorie trebuie să conţină următoarele

documente:

Componenţa catedrei (membrii, încadrare, orar).

Sarcini şi responsabilităţi ale profesorilor.

Proiectarea activităţilor metodice (plan managerial anual; graficul activităţilor

semestriale).

Procesele verbale privind modul de realizare a activităţilor (inclusiv fotografii,

filme, materiale etc.)

Planificarea calendaristică anuală şi semestrială, a unităţii de învăţare şi proiecte

didactice, programele şcolare valabile pe clase.

Teste de evaluare.

Raportul final al activităţilor desfăşurate semestrial şi anual.

Evidenţierea activităţilor catedrei şi a performanţelor profesorilor (inclusiv

calificativele) şi elevilor.

Calendarul de desfăşurarea a examenelor naţionale / Programele valabile pentru

examenele naţionale (teste naţionale, bacalaureat, concursuri şi olimpiade şcolare)

/ rezultate obţinute şi statistici

Vă propunem un posibil model de proiectare a activităţii catedrei / comisiei metodice de istorie:

MEMBRII COMISIEI ŞI RESPONSABILITĂŢILE LOR

Nr.

crt.

Numele şi

prenumele

Data şi locul

naşterii

Studii Grad

didactic

Vechime în

învăţământ

Responsabilităţi

Posibile responsabilităţi

Analizează periodic performanţele şcolare ale elevilor

Pregătire suplimentară a elevilor.

Editarea revistei de istorie a şcolii

Găsirea unor oportunităţi pentru finanţarea activităţilor comisiei.

Amenajarea cabinetului de Istorie

Organizarea de excursii / tabere şcolare.

Perfecţionarea psihopedagogică şi de specialitate

Sesiuni de comunicări şi referate ştiinţifice

Proiecte, dosare tematice, mijloace şi materiale didactice

Spectacole şi serbări şcolare

Elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale ale comisiei

Organizează activităţi de pregătire specială a elevilor pentru examene şi concursuri şcolare.

Fond de carte

Dosare tematice, mijloace şi materiale didactice

Monitorizează parcurgerea programei la fiecare clasă şi modul în care se realizează evaluarea elevilor

Consiliază cadrele didactice, în procesul de elaborare a proiectării didactice şi a planificărilor semestriale.

PROGRAMUL MANAGERIAL AL COMISIEI METODICE DE ISTORIE Nr. crt. Obiective Activităţi Responsabilităţi Termen Criterii de control

1. Proiectarea

didactică

Studierea aprofundată a curriculum-ului şcolar.

Selecţia judicioasă a materialelor şi mijloacelor

didactice.

Elaborarea planificărilor calendaristice în acord cu

metodologia recomandată şi actualizarea lor.

Elaborarea proiectului didactic

Studierea documentelor şcolare

Consultarea lucrărilor de specialitate şi de metodică

Corelarea conţinutului activităţilor de

învăţare cu obiectivele generale ,

prevederile programei şi numărul orelor

afectate.

Alegerea manualelor şi materialelor

auxiliare adaptate profilului elevilor.

Alegerea unei strategii optime pentru

parcurgerea eficientă şi integrală a

programei şi atingerea obiectivelor

generale şi specifice.

2. Organizarea

şi realizarea

activităţilor de

învăţare

Alegerea şi evaluarea manualului alternative

pe clase şi pe anii de studiu.

Organizarea procesului de învăţare în clasă.

Organizarea activităţilor practice şi aplicative

în procesul de învăţare.

Utilizarea eficientă a materialului didactic şi a

mijloacelor audiovizuale (video/retroproiectorul,

computerul, tabla inteligentă etc)

Selectarea situaţiilor de

învăţare care duc la crearea şi dezvoltarea

deprinderilor utile.

3. Participarea la

activitatea de

perfecţionare

pedagogică şi de

specialitate

Participarea la strategii de formare.

Participarea la consfătuiri şi cercuri

pedagogice

Difuzarea la nivelul comisiei a materialului nou apărut.

Activităţi demonstrative ce vor ilustra noi practici

didactice de tip interactiv

Cunoaşterea metodologiilor referitoare la înscrierea şi acordarea gradelor didactice sau doctorat;

Înscrierea la examenele de grad didactic / doctorat,

efectuarea de inspecţii şi susţinerea examenelor

Grade didactice, doctorat, cursuri de

perfecţionare.

4. Autoperfecţiona

re Cercetarea

pedagogică şi

didactică.

Lucrări şi articole de specialitate, publicate

sub semnătură proprie în reviste de specialitate,

comunicări ştiinţifice personale prezentate

la diverse manifestări de specialitate.

Efectuare de inspecţii de specialitate.

Desfăşurarea unor activităţi

ştiinţifice sau didactice recunoscute la nivelul I.S.J.,

M.E.C.T.

numărul de articole, studii,

comunicări publicate / susţinute

inspecţiile efectuate

activităţile ştiinţifice şi

rezultatele obţinute în cadrul acestora.

5. Pregătirea

elevilor.

Participarea la

acţiuni complementare

activităţii de

învăţare

Organizarea şi derularea activităţilor

extracurriculare

Examene, probe de verificare, simulări.

Expoziţii , cenacluri, reviste şcolare, simpozioane, sesiuni de comunicări ale elevilor,

manifestări cultural artistice, de recreere.

Organizarea unui centru de excelenţă la

nivelul şcolii.

Stabilirea strategiilor de pregătire a elevilor cu

rezultate deosebite în vederea participării acestora la

diverse faze ale concursurilor / olimpiadelor şcolare

Pregătirea suplimentară a elevilor pentru

examenele naţionale.

Concordanţa între tipul

activităţii şi aşteptările elevilor.

6. Asigurarea

bunei

desfăşurări a

activităţii

comisiei

Comunicarea încadrării

Bilanţul anului şcolar precedent

Planificarea şi coordonarea activităţilor

comisiei în anul şcolar curent

Conceperea activităţilor curriculare şi

extracurriculare de învăţare şi evaluare.

Derularea eficientă a

activităţilor.

7. Evaluarea

elevilor

Stabilirea graficului de desfăşurare şi finalizarea

evaluării predictive.

Stabilirea tipului de evaluare.

Fixarea şi utilizarea instrumentelor de evaluare.

Aprecierea şi valorificarea rezultatelor evaluării. Elaborarea unor teste la istorie.

Nivelul de pregătire al

elevilor

8. Auxiliare

didactice

Procurarea de materiale şi mijloace didactice (audio -

vizuale).

Realizarea unui colţ metodic

Îmbogăţirea fondului de carte de specialitate şi metodică

Atragerea de sponsori

Dezvoltarea fondului de carte

şi îmbunătăţirea bazei de materiale

didactice

Realizarea colţului metodic

Resursele financiare obţinute

pentru activităţile comisiei

9. Discipline

opţionale

Discutarea propunerilor pentru CDS cu elevii.

Stabilirea conţinutului programelor

disciplinelor opţionale şi discutarea modalităţilor optime

de transpunere a acestora în schemele orare ale claselor.

Elaborare de tematici şi programe pentru CDS

Cuprinderea în orarul claselor

a opţionalelor propuse de comisie

10. Responsabilităţi Stabilirea responsabilităţilor. Cunoaşterea de către membrii

a responsabilităţilor ce le revin în comisie

GRAFICUL SEMESTRIAL privind ORGANIZAREA şi DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII COMISIEI METODICE

SEMESTRUL I

Nr.

crt.

Activitate Termen Conţinut Cine răspunde

1. Asigurarea bunei desfăşurări a

activităţilor comisiei

Consfătuirea cadrelor didactice

Comunicarea încadrării; bilanţul anului şcolar

precedent;conceperea activităţilor comisiei pe semestrul I;

stabilirea responsabilităţilor.

Însuşirea ultimelor precizări ale MEC şi ISJ Vâlcea

2. Acasă. Ieri şi astăzi. locuri,

oameni, obiceiuri.

Formarea echipajului, redactarea lucrării şi înscrierea la

concursul internaţional Eustory.

3. Proiectarea didactică

Elaborarea planificărilor calendaristice în acord cu

documentele şcolare şi metodologia recomandată.

4. Comemorarea Zilei

Holocaustului în România

Dezbaterea Memoria Holocaustului; prezentare de carte,

film documentar şi film artistic;

5. Vizităm şi învăţăm ! Excursie didactică pe traseul Rm Vâlcea- Baia de Fier –

Târgu Jiu - Tismana – Băile Herculane – Orşova –

Caransebeş – Sarmisegetusa – Haţeg – Hunedoara – Deva

– Sibiu –Rm Vâlcea

6. Metode şi tehnici privind

predarea istoriei

Descrierea metodelor interactive şi aplicarea lor în practică

7. Istorie şi societate în

dimensiune virtuală

Selectarea elevilor, pregătirea materialelor şi participarea la

concursul naţional de soft educaţional şi pagini Web.

8. Centrul de excelenţă Selectarea elevilor pasionaţi de istorie, constituirea lotului

olimpic şi pregătirea lui pentru concursurile şi olimpiadele

şcolare .

9. „Coloana Unirii” Pregătirea şi participarea echipajului la concursul judeţean

de istorie.

10. Ziua naţională a României Dezbateri; Participarea la manifestările de la Alba Iulia

11. Editarea revistei de istorie a

şcolii

Conceperea rubricilor; selectarea studiilor şi articolelor,

editarea şi difuzarea revistei comisiei.

12. Hai să dăm mână cu mână! Sărbătorirea a 147 de ani de la Unirea Principatelor;

13. Săptămâna filmului documentar

istoric

Prezentarea în Sala de festivităţi a unor filme documentare

cu caracter istoric.

SEMESTRUL II

Nr.

crt.

Activitate Termen Conţinut Cine răspunde

14. Asigurarea bunei desfăşurări a

activităţilor comisiei

Cerc pedagogic al profesorilor

de Istorie

Validarea raportului semestrial de activităţi – semestru I;

Conceperea activităţilor comisiei pe semestrul II;

Însuşirea ultimelor precizări ale MEC şi ISJ Vâlcea;

asistarea la activităţi specifice

15. Proiectarea didactică

Elaborarea planificărilor calendaristice semestriale –

semestrul II, în acord cu documentele şcolare şi

metodologia recomandată.

16. Sunt olimpic la Istorie Constituirea lotului olimpic şi pregătirea lui şi participarea

la olimpiada şcolară de Istorie

17. Editarea revistei de istorie a

şcolii

Conceperea rubricilor; selectarea studiilor şi articolelor,

editarea şi difuzarea revistei comisiei.

18. Multiperspectivitatea în

predarea istoriei

Înţelegerea mai cuprinzătoare a evenimentelor şi proceselor

istorice, luându-se în considerare asemănările şi deosebirile

dintre diferitele mărturii cu privire la istorie

19. Basarabia – „Ţara mea de

dincolo de Prut”

Evocarea unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918;

20. Formarea continuă Lecţii demonstrative susţinute de …

Participarea la activităţile de perfecţionare organizate de

CCD , IŞJ şi MEC.

21. Europa pe care o redescoperim Dezbatere despre instituţiile şi valorile Uniunii Europene –

Ziua Europei

22. Vizităm şi învăţăm ! Excursie Rm Vâlcea- Piteşti– Târgovişte - Sinaia – Predeal

– Braşov – Bran – Câmpulung – Curtea de Argeş –Rm

Vâlcea. şi tabere organizate în ţară şi străinătate.

23. Suntem liberi şi independenţi,

suntem naţiune de sine

stătătoare!

Dezbateri, program artistic cu conţinut istoric, sărbătorirea

proclamării Independenţei României

24. Reprezint Şcoala mea! Pregătirea elevilor care reprezintă şcoala la concursurile

şcolare: Memoria Holocaustului, Sesiunea de referate şi

comunicări, Democraţie şi toleranţă, Cultură şi civilizaţie

tradiţională românească.

25. Şcoala mea eliberează diplome

!

Pregătirea elevilor claselor a VIII–a şi a XII– a pentru

examenele naţionale Teste Naţionale şi Bacalaureat 2006

26. Săptămâna filmului istoric

românesc

Prezentarea în Sala de festivităţi a unor filme româneşti cu

caracter istoric.

27. Colaborarea cu instituţiile

guvernamentale şi ONG.

Disponibilitatea membrilor comisiei de a se integra activ

civic în problemele cetăţii

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

o ¤¤¤, Educaţia şi învăţământul – orizont 2015, Bucureşti, Editura "Corint", 2000.

o MedC, Reforma învăţământului obligatoriu ,Bucureşti, 2003

o MEC / CNC, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de istoriei. Clasele a IV-a –a

VIII-a, Bucureşti, Editura "Aramis", 2001.

o MEC / CNC, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare di aria curriculară Om

şi societate. Învăţământ liceal, Bucureşti, Editura "Aramis", 2001.

o MEC, Predarea istoriei în secolul 20, selecţia , traducerea şi adaptarea textelor Mihai Manea,

Buzău Editura „Tipogrup press”, 2002

o MEN CNAM, Alegerea manualelor, Iaşi, Editura „Spiru Haret”, 1999

o SNEE, Ghid de evaluare pentru istorie, Bucureşti, Editura „ProGnosis”, 2001

o Adrian Bejan (coord), Istorie. Ghid pentru perfecţionarea, Timişoara, Editura Universităţii

de Vest, 2002.

o Laura Căpiţă, Cornel Căpiţă, Tendinţe în didactica istoriei, Piteşti, Editura „Paralela 45”,

2005.

o Lucian Ciolan, Dincolo de discipline.Ghid pentru învăţarea integrată/cross-curriculară,

Bucureşti, Editura "Humanitas", 2003.

o Gabriela C. Cristea, Managementul lecţiei, Bucureşti, Editura "Didactică şi Pedagogică",

2003

o Sorin Cristea, Dicţionar de termeni pedagogici, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,

1998

o Constantin Cocoş (coord), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade

didactice, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Iaşi, Editura „Polirom”, 2002

o Călin Felezeu, Metodica predării istoriei, Cluj Napoca, Editura Universitară Clujeană, 1998

o Radu M. Ionescu, Didactica modernă , Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1995

o Gheorghe Ioniţă, Metodica predării istoriei, Bucureşti, Editura Universităţii, 1997

o Olimpius Istrate, Educatia la distanta. Proiectarea materialelor, Bucureşti, Editura „Agata”,

2000,

o Romiţă B. Iucu, Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Iaşi, Editura „Polirom”, 2000.

o Jaques Delos (coord), Comoara lăuntrică, Iaşi, Editura „Polirom”, 2000.

o Mihai Manea, Eugen palade, Nicoleta Sasu, Predarea istoriei şi educaţia pentru cetăţenie

democratică: demersuri didactice inovative, Bucureşti, CEDU 2000+, 2006

o J M Monteil, Educaşie şi formare, Iaşi, Editura „Polirom”, 1997

o O Păcurari, A Târcă, L Sarivan, Strategii didactice inovative – suport de curs, Bucureşti,

Editura "Sigma", 2003.

o Ştefan Păun, Didactica istoriei, Bucureşti, Editura "Corint", 2002

o Ion R. Popa (coord), Metodica predării istoriei în învăţământul preuniversitar, Craiova,

Editura „Gheorghe Alexandru”, 1999.

o Jeannie L Steele, Kurtis S. Meredith, Charles Temple, Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea

gândirii critice, 2 volume, Bucureşti, CEDU 2000+, 1998

o Robert Stradling, Să înţelegem istoria secolului XX, Bucureşti, Editura "Sigma", 2002

o Gheorghe Tanasă, Metodica predării, învăţării istoriei în şcoală, Iaşi, Editura Spiru Haret,

1996

o Anca Târcă, Eleonora Rădulescu, Şcoala şi comunitate. Ghid pentru profesori, Bucureşti,

Editura "Humanitas", 2002.

o Mihai Timofte, (coord), Concepte şi metodologii în studiul relaţiilor internaţionale. Vol. I-II

Iaşi, Fundaţia Academică "Petre Andrei", 1997 / Atheros, 1998.

o Cătălina Ulrich, Managementul clasei – Învăţarea prin cooperare, Bucureşti, Editura

"Corint",2000

demersuri didactice privind predarea istoriei

Documents