depunerea cu afecta˙iune speciala. condi˙ii. efecte în
TRANSCRIPT
www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2014-11-17 18:43:54
Depunerea cu afectațiune speciala. Condiții. Efecte în cazul obligațiilor reciproce
În actualul context economic, executarea silita a devenit, mai evident ca niciodata, o componenta esențiala a
procesului civil, întrucât reprezinta etapa finalizarii activitații procesuale și a realizarii obligațiilor din titlul
executoriu, atât de dorita de orice creditor. Pentru debitor însa, reprezinta ultima șansa pentru respingerea
acțiunilor creditorului sau pentru obținerea unui avantaj procedural. Interesele opuse ale celor doi actori
transforma procedura de executare silita într-o veritabila lupta de idei și de creativitate, mai ales în situația
existenței unor obligații reciproce. În continuare, vom arata cum poate fi utilizata, de catre debitor,
instituția depunerii cu afectațiune speciala, pentru a obține anumite efecte juridice în cazul obligațiilor
reciproce, și care ar putea fi argumentele creditorului în fața unei asemenea proceduri.
1. Utilitatea instituției depunerii cu afectațiune speciala
Depunerea cu afectațiune speciala
1
este un incident procedural
2
utilizat de debitor sau de terțul garant, în
procedura de executare silita, ca instrument pentru a obține fie desființarea masurilor asiguratorii, aduse la
îndeplinire în mod silit, în baza unei autorizari prealabile a instanței, sau a celor a celor de executare silita, fie
suspendarea
3
eliberarii sumelor depuse de debitor pentru realizarea creanței creditorului. Deși rațiunea
legiuitorului a fost de a limita posibilitațile de tergiversare prin recurgerea la diferite mijloace dilatorii sau
nejustificate
4
, în practica s-a observat ca debitorul se folosește de aceasta instituție pentru a obține anumite
avantaje, mai ales atunci când titlul executoriu cuprinde obligații reciproce
5
.
Debitorul sau terțul garant se pot prevala, dupa caz, de aceasta masura fie (i) în cazul în care se platește întreaga
datorie, situație în care executorul judecatoresc va dispune desființarea masurilor asiguratorii sau de executare
silita, ca urmare a realizarii integrale a obligațiilor din titlul executoriu, fie (ii) în cazul în care se consemneaza
datoria la dispoziția executorului judecatoresc, când va interveni suspendarea de drept a eliberarii sumei în mâinile
creditorului, daca debitorul se opune eliberarii și formuleaza o contestație la executare.
De cele mai multe ori, aceasta din urma procedura este și cea mai des utilizata de debitor, mai ales în situația unui
titlu executoriu cu obligații reciproce, pentru ca prin suspendarea de drept a eliberarii sumei depuse cu afectațiune
speciala, se obține amânarea eliberarii sumelor realizate prin urmarirea silita. Desigur, debitorul va avea pretenția
executarii obligației reciproce, chiar daca el așa cum vom arata, nu-și va fi realizat obligația de plata. În cazul plații
datoriei, care atrage realizarea integrala a obligației prevazute în titlul executoriu, desființarea actelor de executare
silita reprezinta un caz de încetare a executarii silite, potrivit art. 701 alin. 1 pct. 1 din C.pr.civ. și nu rezerva
page 1 / 5
www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2014-11-17 18:43:54
posibilitatea continuarii procedurii.
2. Natura juridica a depunerii cu afectațiune speciala
Așadar, depunerea cu afectațiune speciala are o natura juridica duala, în funcție de scopul avut în vedere de catre
debitor sau garant. În cazul în care debitorul urmarește desființarea masurilor asiguratorii sau a celor de
executare silita, depunerea cu afectațiune speciala reprezinta o modalitate de executare, asimilata din punctul de
vedere al naturii juridice unei plați, care stinge creanța, sub condiția admiterii cererii de desființare de catre
executorul judecatoresc. Pentru admiterea acestei cereri, executorul judecatoresc va verifica atât îndeplinirea
condițiilor de fond (depunerea întregii creanțe, la dispoziția executorului, momentul depunerii fața de procedura de
executare, lipsa oricarei opoziții la eliberare), cât și condiții de forma (depunerea dovedii de consemnare, existența
cererii de desființare a masurilor). Asupra cererii de desființare a masurilor, executorul judecatoresc se va pronunța
prin încheiere, care poate face obiectul contestației la executare, exercitata de partea interesata, de regula
creditorul.
În cazul în care debitorul sau terțul garant urmaresc suspendarea eliberarii sumei depuse cu afectațiune
speciala, în baza art. 720 alin. 4 din C.pr.civ., ca efect al formularii unei contestații la executare, depunerea cu
afectațiune speciala nu reprezinta o recunoaștere a debitului și nici un act de executare voluntara, ci o garanție
a solvabilitații debitorului sau a terțului garant. Dovada solvabilitații pentru întreaga creanța, indisponibilizata la
dispoziția executorului judecatoresc, reprezinta o garanție a creditorului ca se va putea îndestula din suma depusa,
dupa soluționarea definitiva a contestației la executare. Admiterea cererii de suspendare a eliberarii sumei depuse
este condiționata de existența unei cereri în acest sens, și de dovada introducerii unei contestații la executare.
Asupra cererii de suspendare a eliberarii sumei depuse executorul se pronunța tot prin încheiere, care poate fi și ea
contestata, în temeiul art. 711 alin. 1 din C.pr.civ. raportat la 714 alin. 2 din C.pr.civ
6
.
3. Condițiile
Depunerea cu afectațiune speciala este o procedura specifica executarii silite, urmare a punerii în executare a unui
titlu executoriu sau a încuviințarii unor masuri asiguratorii.
Debitorul si terțul garant au calitate activa în procedura depunerii cu afectațiune speciala. Cine are însa prioritate,
în condițiile obligațiilor garantate? Terțul garant poate fi un fidejusor, emitentul dintr-o garanție autonoma sau
titularul unei cauze de preferința. Niciunul dintre aceștia nu ar avea interesul de a depune datoria cu afectațiune
speciala, mai înainte ca debitorul sa o faca, pentru ca ar suporta riscul insolvabilitații debitorului. Fiind un act
unilateral, liber consimțit, este de așteptat ca terțul garant sa nu aiba inițiativa unei astfel de acțiuni.
În cazul inacțiunii debitorului, poate fi determinat terțul garant sa acționeze? În principiu nu, pentru ca
debitorul va suporta riscul actelor de executare, și nu terțul garant, cu excepția situației în care a fost demarata o
procedura de executare paralela, inclusiv împotriva acestuia din urma. Când va avea însa terțul garant interesul sa
acționeze? Evident, numai atunci când actele de executare silita vizeaza garanția și, implicit, patrimoniul sau,
moment din care are opțiunea depunerii cu afectațiune speciala. De la acest moment se naște și dreptul de regres
împotriva debitorului.
Depunerea cu afectațiune speciala se va face prin consemnarea, la dispoziția executorului judecatoresc, a întregii
valori a creanței, incluzând debit principal, accesorii și cheltuieli de executare, și prezentarea dovezii de
consemnare. De asemenea, debitorul sau, dupa caz, terțul garant, va trebui sa precizeze daca se opune sau nu la
eliberarea sumei în mâinile creditorului. Lipsa unei opțiuni a debitorului în sensul eliberarii sau refuzului trebuie
interpretata în sensul unui acord tacit la eliberare.
Procedura depunerii cu afectațiune speciala poate fi realizata oricând între momentul începerii executarii silite și
page 2 / 5
www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2014-11-17 18:43:54
cel al adjudecarii bunurilor scoase la vânzare silita (art. 720 alin. 1 raportat la art. 862 din C.pr.civ.) ori cel al
indisponibilizarii sumelor din conturile debitorului sau terțului garant (art. 783 alin. 6 din C.pr.civ.). Daca ne
regasim însa în anumite cazuri particulare?
De exemplu, daca adjudecarea bunurilor nu stinge în întregime creanța, se va putea depune de catre garant la
executor, dupa adjudecare, diferența pâna la stingerea în întregime a creanței? În opinia noastra se va putea plati
diferența de datorie, dar nu prin invocarea instituției depunerii cu afectațiune speciala și nici a efectelor sale. Chiar
daca scopul executarii silite este realizarea dreptului din titlul executoriu, deci plata diferenței s-ar putea face
oricând, nu credem ca ar mai putea fi invocat beneficiul depunerii cu afectațiune speciala, și evident nici
desființarea actelor de executare silita. Odata depașit momentul adjudecarii la care se refera art. 720 alin. 1 din
C.pr.civ., depunerea cu afectațiune speciala nu ar mai putea atrage beneficiul desființarii actului de adjudecare,
pentru ca la acel moment terțul adjudecatar va fi dobândit deja un drept. În funcție de tipul de urmarire (mobiliara
sau imobiliara) și de modalitatea de plata a prețului (integrala, în rate), exista diferențe în stabilirea momentului
adjudecarii.
Într-o alta ipoteza, daca bunurile urmarite silit sunt supuse pieirii, iar vânzarea se va face de îndata, prin negociere
directa (art. 752 alin. 2 C.pr.civ.), ar mai putea fi posibila depunerea cu afectațiune speciala? Teoretic, da, ar fi mai
avantajoasa utilizarea acestei proceduri, deși timpul de reacție al debitorului sau terțului garant este mult mai
scurt.
4. Efectele depunerii cu afectațiune speciala
Dintre cele doua efecte ale acestei proceduri, desfiintarea masurilor asiguratorii ori de executare și suspendarea
de drept a eliberarii, ne vom opri asupra celei de-a doua, întrucât implica anumite aspecte particulare, de interes în
situația obligațiilor reciproce.
Cea dintâi observație este ca suspendarea de drept nu opereaza cu privire la întreaga executare silita, ci numai cu
privire la eliberare sumei depuse cu afectațiune. Ar putea deci executorul sa instituie noi masuri de executare silita,
de exemplu prin poprire, ținând cont ca cele anterioare au fost desființate ca efect al depunerii cu afectațiune
speciala? Cel puțin teoretic, nu exista nicio interdicție. Executorul ar avea posibilitatea de a continua efectuarea de
acte de executare (prin instituirea unor noi popriri sau instituirea unui sechestru asupra unor bunuri) și dupa
depunerea cu afectațiune speciala, cu mențiunea ca ar trebui sa justifice necesitatea continuarii executarii și sa se
limiteze, cel mult, la instituirea masurilor. Depașirea acestei limite, prin indisponibilizarea unor sume prin poprire
sau vânzarea la licitație urmare a sechestrului, ar fi în mod evident nelegale, întrucât, fața de depunerea cu
afectațiune speciala, aceste venituri și bunuri supuse executarii nu ar putea fi considerate necesare executarii,
potrivit art. 629 alin. 1 din C.pr.civ.
Cea de-a doua observație este ca depunerea cu afectațiune speciala poate produce efecte numai daca sunt
îndeplinite condițiile legale de valabilitate a operațiunii, respectiv existența unei opoziții la eliberare și
înregistrarea unei contestații la executare.
În masura îndeplinirii acestora, eliberarea sumelor depuse este suspendata de drept. Aceasta suspendare este
asemanatoare celei prevazute în reglementarea anterioara de art. 570 alin. 2 din vechiul C.pr.civ., cu deosebirea ca
suspendarea de drept a eliberarii sau distribuirii sumei rezultate din executare era urmarea întocmirii proiectului de
eliberare sau distribuire, contestat de cel nemulțumit. În cazul de fața, suspendarea opereaza ca urmare a depunerii
sumei urmarite, la dispoziția executorului judecatoresc, fiind un beneficiu acordat debitorului sau terțului garant
pentru soluționarea contestației la executare.
Pronunțarea executorului judecatoresc cu privire la eliberare, exclusiv competent material sub acest aspect, se va
putea face numai dupa încetarea starii de suspendare, respectiv numai dupa ce instanta a dat o hotarâre definitiva
page 3 / 5
www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2014-11-17 18:43:54
asupra contestatiei respective
7
. Încetarea starii de suspendare și admiterea ulterioara a cererii de eliberare atrage
efectuarea acestei operațiuni exclusiv în favoarea creditorului pe seama caruia s-a facut consemnarea.
Contestația la executare îmbraca, în practica, diferite forme de exercițiu, în funcție de obiectul acesteia: contestația
la executare prin care se solicita lamurirea înțelesului, întinderii sau aplicarii titlului executoriu (contestația la
titlu), contestația la încheierea de admitere a cererii de învestire cu formula executorie, contestație împotriva
actelor de executare și a încheierilor executorului judecatoresc (includem aici contestația la încuviințarea executarii
silite).
Hotarârile ce vor fi pronunțate cu privire la fiecare dintre aceste contestații necesita o atenta analiza cu privire la
momentul ramânerii definitive, ca o condiție pentru încetarea starii de suspendare.
Hotarârea ce se va pronunța în contestația la titlu este supusa acelorași cai de atac ca și cea în legatura cu care s-a
solicitat, dupa caz, lamurirea înțelesului, întinderii sau aplicarii titlului executoriu. În masura în care constituie deja
un titlu executoriu, înseamna ca hotarârea inițiala este executorie sau definitiva, potrivit art. 633 din C.pr.civ.
Așadar, și hotarârea din contestația la titlu va avea aceleași caracteristici, ceea ce însemna ca starea de suspendare
a eliberarii sumei depuse va înceta de la data pronunțarii hotarârii din contestație.
Hotarârea ce se va pronunța în contestația la încheierea de admitere a cererii de învestire cu formula executorie
(inclusiv privitoare la anularea acesteia pentru neîndeplinirea condițiilor legale, potrivit art. 711 alin. 3 din
C.pr.civ.), fie ca aceasta este formulata pe cale separata sau într-o contestație la executare obișnuita, va ramâne
definitiva la soluționarea apelului declarat împotriva acestei hotarâri. Așadar, starea de suspendare nu va putea
înceta mai înainte de aceasta data.
În cazul contestațiilor la executare ordinare, momentul ramânerii definitive a hotarârii asupra contestației este cel
al soluționarii apelului împotriva hotarârii primei instanțe, data de când executorul judecatoresc va putea dispune
cu privire la eliberarea sumei depuse cu afectațiune speciala.
Cea din urma observație se refera la condițiile în care i-ar putea fi restituite debitorului sau terțului garant sumele
depuse cu afectațiune speciala. Admiterea contestației la executare și desființarea titlului executoriu, a încheierii de
încuviințare a executarii silite, sau constatarea nelegalitații încheierii de învestire cu formula executorie constituie
elemente pentru admiterea cererii creditorului de restituire a acestei sume. De asemenea, daca au fost demarate
doua proceduri de executare silita, una împotriva debitorului și una diferita împotriva terțului garant, realizarea
creanței prin urmarirea cu prioritate a bunurilor terțului garant va conduce la încetarea executarii silite asupra
debitorului, cu consecința restituirii catre debitor a sumelor depuse cu afectațiune speciala. În acest caz, terțul
garant are un drept de regres asupra debitorului, și ar putea avea interes pentru pastrarea sumelor la dispoziția
executorului, situație în care ar avea posibilitatea formularii unei cereri de intervenție în procedura de executare
demarata împotriva debitorului.
5. În cazul suspendarii eliberarii sumei depuse cu afectațiune speciala, ar mai putea fi executata o
obligație reciproca?
În cazul prevazut de art. 676 din C.pr.civ.
8
, daca titlul executoriu cuprinde, pe lânga o obligație de plata, cu
privire la care a fost depusa valoarea creanței urmarite silit, cu afectațiune speciala, și o obligație de a face, ce ar
trebui executata în același timp cu prestația debitorului, aceasta din urma ar mai putea fi executata în timpul
suspendarii eliberarii sumei depuse?
Textul de lege indicat condiționeaza, în mod cumulativ, executarea prestației reciproce de oferirea propriei
prestații de catre debitor, adica de plata sumei depuse cu afectațiune speciala, și de primirea efectiva a acestei
page 4 / 5
www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2014-11-17 18:43:54
plați de catre creditor sau de dovada întârzierii în care se regasește creditorul în primirea plații.
Niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinita.
Așa cum am aratat, depunerea cu afectațiune speciala nu reprezinta o plata, ci o garanție de solvabilitate.
Distribuirea sumei în mâinile creditorului se va face sub condiția respingerii contestației la executare, printr-o
hotarâre definitiva.
Nici condiția primirii efective a plații, sau a întârzierii creditorului în primirea sa, nu este îndeplinita. Primirea
efectiva a plații se va realiza numai în momentul ajungerii sumelor depuse în contul creditorului, urmare a
distribuirii. Cum o astfel de distribuire nu se va face pâna la respingerea contestației la executare, printr-o hotarâre
definitiva, rezulta ca simpla depunere a sumei consemnate, la dispoziția executorului, nu îndreptațește debitorul sa
obțina executarea obligației reciproce. Așadar, executarea obligației reciproce poate avea loc doar la momentul
primirii efective, de catre creditor, a sumei depuse cu afectațiune speciala.
În orice caz, și asupra cererii de executare a obligației reciproce se pronunța tot executorul judecatoresc învestit cu
procedura de executare silita, iar încheierea prin care este soluționata cererea debitorului poate fi contestata,
potrivit art. 711 alin. 1 din C.pr.civ. raportat la art. 714 alin. 2 din C.pr.civ.
6. Concluzie
Așadar, se pot face destul de multe interpretari cu privire la o instituție care, la prima vedere, ar parea ca este una
menita sa aduca simplificarea procedurii de executare silita. Ea însa poate fi utilizata de debitor ca o pârghie în
scopul complicarii procedurii de executare, în cazul existenței unor obligații reciproce, pe care debitorul urmarește
sa le execute înaintea realizarii creanței creditorului asupra sa.
1
A se vedea art. 720-721 din C.pr.civ.
2
A se vedea E. Oprina, Depunerea cu afectațiune speciala în reglementarea adusa de noul Cod de procedura civila, Revista Româna de Executare Silita nr.
4/2010, p. 37-47.
3
A se vedea G. Boroi, Incidente care împiedica, sting ori amâna executarea silita în procesul civil, Curierul Judiciar, nr. 4/2003, p. 122.
4
A se vedea E. Oprina, I. Gârbuleț, Tratat teoretic și practic de executare silita, Vol. I, Ed. Universul Juridic, 2013, p. 526.
5
A se vedea art. 676 din C.pr.civ.
6
A se vedea modificarile Legii nr. 138/2014.
7
A se vedea I. Deleanu, Tratat de procedura civila, ed. Universul Juridic, 2013, Vol. III, p. 308.
8
Când executarea depinde de o contraprestatie, ce rezulta din acelasi titlu executoriu si urmeaza sa fie facuta de creditor în acelasi timp cu prestatia
debitorului, executarea va putea fi facuta numai dupa ce creditorul a oferit debitorului propria prestatie sau dupa ce a facut dovada cu înscris ca debitorul a
primit-o ori este în întârziere cu primirea ei.
page 5 / 5