descrierea tuturor formelor de relief din romania
DESCRIPTION
Descrierea Tuturor Formelor de Relief Din RomaniaTRANSCRIPT
1
CARPATII ORIENTALI Grupa Nordica (Carpatii Maramuresului si Bucovinei)
1. a.
POPULATIA Densitatea 2km prezinta in general valori mici (0-50 loc/ ), dar apar si
densitati mijlocii (50-150 loc/ 2km ) in depresiunea Maramuresului b. Structura nationala
majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii si ucrainienii
2. a.
ASEZARILE UMANE Satele
Maramuresului - dupa numarul de locuitori sate mici si sate mijlocii in depresiunea
- dupa structura sate risipite, dar apar si sate rasfirate in depresiunea Maramuresului si in regiunea muntilor vulcanici - dupa functie sate cu functie agricola (cresterea animalelor si si cultura plantelor de climat mai racoros in depresiunea Maramuresului), functie forestiera, miniera si mixta
b. Orasele - foarte mici : Negresti - Oas, Cavnic, Baia - Sprie, Viseul de Sus,
- mici : Sighetu Marmatiei, Borsa, Campulung - Moldovenesc
Vatra Dornei, Gura Humorului
3. a. Minereuri polimetalice : cupru, plumb, zinc, aur, argint industria
RESURSELE
metalurgica neferoasa b. Roci de constructie : andezite, sisturi cristaline industria materialelor
de constructie c. Pirite cuprifere industria acidului sulfuric d. Mangan industria siderurgica e. Sare industria produselor clorosodice f. Paduri industria cherestelei, mobilei, celulozei si hartiei
2
Grupa centrala (Carpatii Moldo – Transilvani)
1. a.
POPULATIA
Densitatea 2km prezinta in general valori mici (0-50 loc/ ) b. Structura populatiei
care apar ca minoritati rromii, secuii majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care
2.
a. ASEZARILE UMANE
Satele depresiunile Ciuc si Giurgeului
- dupa numarul de locuitori sate mici, dar apar si mijlocii in
- dupa structura sate risipite, dar apar si sate rasfirate in depresiunile Ciuc, Giurgeu si in defileul Muresului
b. Orasele - foarte mici : Toplita, Borsec, Bicaz, Balan, Vlahita, Darmanesti
- mici : Gheogheni, Miercurea Ciuc, Moinesti, Comanesti
Baile Tusnad
3. a. Roci de constructie : andezite, sisturi cristaline, argile, calcare
RESURSELE
industria materialelor de constructie b. Carbuni : carbune brun industria energetic si a energiei electrice c. Ape minerale industria apelor minerale (alimentara) d. Paduri industria cherestelei, mobile, celulozei si hartiei e. Hidroenergetice : Bistrita industria energiei electrice
3
Grupa sudica (Carpatii de Curbura)
1. a.
POPULATIA Densitatea 2km prezinta in general valori mici (0-50 loc/ ), dar apar si
valori mijlocii (50-150 loc/ 2km ) in depresiunea Brasovului
si chiar peste 150 loc/ 2km in imprejurimile orasului Brasov b. Structura nationala ca minoritati rromii, sasii si secuii
majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar
2.
a. ASEZARILE UMANE
Satele mari in depresiunea Brasovului
- dupa numarul de locuitori sate mici si mijlocii, dar apar si sate
- dupa structura sate risipite in munti, rasfirate (estul depresiunii Brasovului, depresiunea Intorsurii Buzaului si muntii din sudul grupei), dar apar si sate adunate in Tara Barsei - dupa functie sate cu functie agricola, functie forestiera si mixta
b. Orasele - mijlocii : Sf. Gheorghe
- mari : Brasov
- mici : Targu Secuiesc, Sacele, Codlea, Zarnesti - foarte mici : Baraolt, Slanic Moldova, Covasna, Nehoiu, Rasnov, Intorsura Buzaului
3. a. Roci de constructie : calcare si conglomerate calcaroase industria
RESURSELE
materialelor de constructie (ciment, var) b. Ape minerale industria alimentara c. Carbuni industria energetic si a energiei electrice d. Paduri industria cherestelei, mobile, celulozei si hartiei e. Hidroenergetice : Buzau industria energiei electrice
4
A. BRASOV
pozitie geografica : in centrul tarii localizare : in depresiunea Brasovului din grupa sudica a Carpatilor Orientali geneza : Evul Mediu structura : complexa din punct de vedere economic : complex importanta (rangul) : cu importanta regional populatie : numarul de locuitori intre 100.000-350.000 industrii : - moraritului si panificatiei
- laptelui - carnii - prelucrarea lanii - confectiilor si tricotajelor - incaltamintei - mobilei - liantilor (var) - farmaceutica si cosmetica - constructoare de masini - autocamioane - tractoare - avioane - rulmenti - aparate electrice si echipamente
alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Brasov ; cel mai mare oras din Carpatii Romanesti ; important centru turistic, cultural, universitar ; este un important centru industrial si de transporturi feroviare si rutiere fiind situat pe sectorul comun al magistrarelor M2, M3, M4 si pe soseaua europeana E60
5
B. SF. GHEORGHE pozitie geografica : in centrul tarii localizare : in depresiunea Brasovului, din Carpatii Curburii, pe valea Oltului geneza : Evul Mediu structura : mai simpla din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industrial importanta populatie : 50.000 – 100.000 de locuitori industrii : - moraritului si panificatiei - laptelui - mobilei - constructiilor de masini : aparate electrice alte caracteristici : municipiu, resedinta de judet a judetului Covasna ; are
importanta turistica, culturala si din punct de vedere al transporturilor este situate pe M4
6
CARPATII MERIDIONALI Grupa Bucegi
1. POPULATIA a. Densitatea prezinta in general valori mici (0-50 loc/ 2km ), intalnindu-se
chiar si valori de 0.25 loc/ 2km ) b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar
ca minoritati rromii
2. ASEZARILE UMANE a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mici
- dupa structura sate risipite dar apar su sate rasfirate in Culoarul Rucar – Bran - dupa functie sate cu functie agricola (cresterea animalelor), forestiera si mixta
b. Orasele – foarte mici Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia (se afla pe limita dintre Carpatii Orientali si Mridionali)
3. RESURSELE a. Roci de constructie : calcare, conglomerate calcaroase si sisturi cristaline
Industria materialelor de constructie b. Paduri industria cherestelei, mobile, celulozei si hartiei c. Hidroenergetice : Ialomita industria energiei electrice
7
Grupa Fagaras
1. POPULATIA a. Densitatea prezinta in general valori mici (0-50 loc/ 2km ), dar apar
chiar si valori foarte reduse de 0.25 loc/ 2km b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii
2. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mici - dupa structura sate risipite - dupa functie sate cu functie agricola (cresterea animalelor), forestiera si mixta
b. Orasele :
3. RESURSELE a. Roci de constructie : sisturi cristaline, granite industria materialelor
de constructie b. Paduri industria cherestelei, mobile, celulozei si hartiei c. Hidroenergetica : Arges industria energiei electrice
8
Grupa Parang
1. POPULATIA a. Densitatea prezinta in general valori mici (0-50 loc/ 2km ), dar apar si
valori foarte reduse de 0.25 loc/ 2km b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar
ca minoritati rromii
2. ASEZARILE UMANE a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mici
- dupa structura sate risipite - dupa functie sate cu functie agricola (cresterea animalelor), forestiera si mixta
b. Orasele - mici : Petrila - foarte mici : Brezoi
3. RESURSELE
a. Roci de constructie : sisturi cristaline industria materialelor de Constructie
b. Paduri industria cherestelei, mobilei, celulozei si hartiei c. Hidroenergetice : Lotru, Sebes industria energiei electrice
9
Grupa Retezat - Godeanu
1. POPULATIA a. Densitatea prezinta in general valori mici (0-50 loc/ 2km ), avand si
valori foarte reduse de 0.25 loc/ 2km ; apar si valori mijlocii (50-150 loc/ 2km ) si chiar mari (peste 150 loc/ 2km ) in depresiunea Petrosani
b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii
2. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mici - dupa structura sate risipite, dar apar si sate adunate in depresiunile Petrosani si Hateg ; dar si sate rasfirate in culoarul Timis – Cerna - dupa functie sate cu functie agricola, forestiera, miniera si mixta
b. Orasele - mijlocii : Petrosani - mici : Vulcan, Lupeni - foarte mici : Aninoasa, Uricani, Orsova, Baile Herculane, Otelul Rosu, Hateg, Calan
3. RESURSELE
a. Huila industria energetica, energiei electrice, siderurgica b. Roci de constructie : calcare, sisturi cristaline industria materialelor de
constructie c. Paduri industria cherestelei, mobilei, celulozei si hartiei d. Hidroenergetice : Raul Mare industria energiei electrice
10
A. PETROSANI Pozitie geografica : in partea central-sud-vestica a tarii Localizare : situat pe valea Jiului in depresiunea Petrosani din grupa
Retezat-Godeanu a Carpatilor Meridionali Geneza : epoca moderna si contemporana (in regiune miniera) Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatia : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- energetica (huila) - producerii de utilaj minier - producerii de utilaj pentru cariera
Alte caracteristici : important centru industrial (minier) ; municipiu in judetul Hunedoara
11
CARPATII OCCIDENTALI Grupa Banatului
A. POPULATIA a. Densitatea prezinta in general valori mici (0-50 loc/ 2km ), dar in zona
culoarului Timis-Cerna, a culoarului Bistrei si in depresiunile intramontane apar di densitati mijlocii (50-100 loc/ 2km )
b. Structura populatiei majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, sarbii, croatii, svabii
B. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mici si sate mijlocii in depresiunile intramontane - dupa structura sate risipite, dar apar si sate rasfirate in depresiunea Almajului, Caras-Ezeris si in alte regiuni joase ; in vestul masivului Poiana Rusca si pe culoarul Bistritei apar sate adunate - dupa functie sate cu functie agricola, forestiera, miniera si mixta
b. Orasele - mijlocii : Resita, Hunedoara (pe limita cu Carpatii Meridionali) - mici : Caransebes (pe limita cu Carpatii Meridionali) - foarte mici : Moldova Noua, Anina, Bocsa
C. RESURSELE a. Roci de constructie : calcare, sisturi cristaline, marmura industria
materialelor de constructie b. Minereuri complexe de cupru, plimb si zinc industria metalurgiei neferoase c. Huila industria siderurgica, energetica, energiei electrice d. Minereuri de fier industria siderurgica e. Paduri industria cherestelei, mobilei, celulozei si hartiei f. Hidroenergetice : Barzava industria energiei electrice
12
A. RESITA Pozitie geografica : in sud-vestul tarii Localizare : pe Barzava, in depresinunea Caras-Ezeris , in muntii Banatului din
Carpatii Occidentali Geneza : epoca moderna si contemporana ca oras in regiune industriala Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu caracter complex Populatia : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- siderurgica - constructiilor de masini : - vagoane - locomotive - utilaj energetic - chimica (prodise rezultate din distilarea lemnului) - textila (tricotaje si confectii)
Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Caras-Ezeris ; este cel mai important centru industrial din muntii Banatului ; centru cu importanta turistica
B. HUNEDOARA Pozitie geografica : in partea central-vestica Localizare : la contactul dintre masivul Poiana Rusca si culoarul Orastiei Geneza : epoca moderna si contemporana ca oras in regiune industriala Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- siderurgica - textila (tricotaje si confectii) - incaltamintei Alte caracteristici : oras cu fenomen de poluare accentuat ; cel mai important
centru siderurgic aflat cel mai aproape de regiunile cu materii prime ; este singurul centru siderurgic cu combinat siderurgic ce se aprovizioneaza cu materie prima numai din tara ; este municipiu in judetul Hunedoara
13
Grupa Apuseni
A. POPULATIA a. Densitatea este in general scazuta, avand valori mici de 0-50 loc/ 2km dar se intalnesc si valori mijlocii de 50-100 loc/ 2km , in regiunile cele mai joase b. Stuctura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar
ca minoritati rromii
B. ASEZARILE UMANE a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mici si mijlocii
- dupa structura sate risipite (cranguri) , sate rasfirate si adunate in depresiunile golfuri - dupa functie sate cu functie agricola, miniera si mixta
b. Orasele -mijlocii : Deva - foarte mici : Simeria, Zlatna, Baia de Aries, Abrud, Campeni, Brad, Beius, Stei, Nucet, Vascau, Sebis, Ineu,
C. RESURSELE
a. Minereuri complexe de cupru, plumb, zinc si minereuri auro-argintifere industria metalurgiei neferoase
b. Bauxita industria metalurgiei neferoase (aluminiului : bauxita alumina aluminiu)
c. Roci de constructie : sisturi cristaline, marmura, bazalte, granite industria materialelor de constructie
d. Paduri industria cherestelei, mobile, celulozei si hartiei e. Minereuri radioactive industria energiei electrice f. Carbuni industria energetic si a energiei electrice g. Hidroenergetice : Somesul Mic industria energiei electrice
14
A. DEVA Pozitie geografica : partea central-vestica a tarii Localizare : sudul grupei Apuseni, pe valea Muresului Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu activitati predominante de servicii Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- energiei electrice - liantilor (ciment) - metalurgica neferoasa (cupru) - textile (tricotaje si confectii) - produselor lactate Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Hunedoara ;
importanta turistica deoarece aici se afla vechea constructie a cetatii Sarmisegetuza Regia ; importanta culturala
15
DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI
A. POPULATIA a. Densitatea prezinta valori mici (0-50 loc/ 2km ) pe suprafete reduse din
Podisul Somesan si Campia Transilavniei ; prezinta densitati mijlocii (50-150 loc/ 2km ) si densitati mari (peste 150 loc/ 2km ) pe valea Muresului, Vaile Tarnavelor si imprejurimile oraselor Cluj-Napoca, Sibiu, Fagaras, Targu Mures
b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, sasii si ungurii
B. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mijlocii si mari - dupa structura predomina satele adunate (in sudul Transilvaniei satele sunt adunate -compacte) ; mai apar in zonele marginale din nord si est sate rasfirate
- dupa functie sate cu functie agricola (cereale, pomicultura, viticultura), functie miniera, forestiera (in zonele mai inalte din est), balneo-climaterica, mixta
b. Orasele - mari : Cluj-Napoca, Sibiu, Targu-Mures - mijlocii : Medias, Alba-Iulia, Turda, Bistrita - mici : Gherla, Dej, Campia Turzii, Aiud, Reghi, Odorheiu Secuiesc, Blaj, Sebes, Sighisoara, Tarnaveni, Fagaras - foarte mici : Targu Lapus, Beclean, Nasaud, Huedin, Ocna Mures, Teius, Ludus, Iernut, Copsa Mica, Dumbraveni, Ocna Sibiului, Agnita, Sovata, Rupea, Cristuru Secuiesc, Cisnadie, Talmaciu, Victoria
C. RESURSELE a. Gaz metan industria energetica, energiei electrice, ingrasamintelor chimice
(cu azot), petrochimica b. Sare industria produselor clorosodice c. Argile industria materialelor de constructie (ceramica) d. Argila alba : caolin industria materialelor de constructie (portelan) e. Nisipuri si pietrisuri industria materialelor de constructie (prefabricate din
beton) f. Nisip cuartos industria materialelor de constructie (sticla) g. Paduri industria cherestelei, mobilei
16
A. CLUJ-NAPOCA Pozitie geografica : in centrul tarii Localizare : in zona de contact dintre zona marginala a D.C.T. si Podisul
Somesan, pe Somesul Mic Geneza : Antichitate (oras daco-roman) Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 300.000-350.00 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- pielariei si incaltamintei - marochinariei - farmaceutica si cosmetica - constructoare de masini - utilaje si agregate siderugice - masini - echipamente - turbine - motoare - conservelor de carne - produselor lactate - berii
Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Cluj ; oras cu importanta regionala, fiind cel mai mare oras din centrul tarii; important centru universitar, cultural, a fost pentru o perioada resedinta Voievodatului Transilvaniei ; are o importanta gradina botanica ; aici se afla Institutul de Speologie intemeiat de Emil Racovita ; situat pe soseaua europeana E60 si pe magistrala feroviara M3
17
B. TARGU-MURES Pozitie geografica : in centrul tarii Localizare : in zona de contact dintre zona marginala si Podisul Tarnavelor
pe raul Mures Geneza : Evul MEdiu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatia :100.000-200.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- farmaceutica si cosmetica - ingrasamintelor chimice - mobilei - zaharului
Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Mures ; important centru cultural ; are o importanta semnificativa la nivel regional ; este situat pe E60
C. SIBIU
Pozitie geografica : in centrul tarii Localizare : in zona de contact dintre depresiunea Sibiului si Podisul
Tarnavelor, pe raul Cibin Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 100.000-200.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- carnii - laptelui - lanii - lemnului (rechizite scolare)
Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Sibiu ; important centru cultural (muzeul Bruckental) ; oras cu importanta semnificativa la nivel regional ; centru universitar ; din punct de vedere arhitectural reliefeaza caracteristicile minoritatii sasesti ; este situat pe E81 si pe E68 dar si pe M2
18
D. BISTRITA Pozitie geografica : in centrul tarii Localizare : in dealurile Bistritei din zona marginala a D.C.T. Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu activitati industriale Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- laptelui - lemnului
Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Bistrita-Nasaut oras cu importanta turistica
E. TURDA Pozitie geografica :in centrul tarii Localizare : in capatul nordic a culoarului Alba-Iulia-Turda, in zona de
contact dintre zona marginala si Campia Transilvaniei Geneza : Antichitate in perioada daco-romana Structura : mai simpla, oras linear Din punct de vedere economic : are o dezvoltare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industii : - moraritului si panificatiei
- produselor clorosodice - materialelor de constructie : ciment, sticla - chimica : fibre sintetice si artificiale
Alte caracteristici : municipiu in judetul Cluj, situat pe E60
19
F. ALBA-IULIA Pozitie geografica : in centrul tarii Localizare : in capatul sudic al culoarului Alba-Iulia-Turda, in zona marginala
a D.C.T. Geneza : Antichitate ca oras daco-roman Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- produselor ceramice refractare - produselor din faianta si portelan
Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Alba ; are o importanta turistica, istorica ; se afla pe E81
G. MEDIAS Pozitie geografica : in centrul tarii Localizare : in Podisul Tarnavelor, pe Tarnava Mare Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvolare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industii : - moraritului si panificatiei
- produselor de sticla - mijloacelor de transport (cisterne)
Alte caracteristici : municipiu in judetul Sibiu ; are importanta culturala ; reliefeaza caracteristicile arhitecturale ale minoritatilor
sasesti ; se afla pe M3
20
SUBCARPATII Subcarpatii Moldovei
A. POPULATIA a. Densitatea prezinta in general valori mijlocii (50-150 loc/ 2km ), dar apar si densitati mari in depresiunea Cracau-Bistrita b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii
B. ASEZARILE UMANE a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mijlocii - dupa structura sate rasfirate - dupa functie sate cu functie agricola (pomicultura, viticultura),
miniera, forestiera, mixta b. Orasele - mari : Piatra Neamt - mijlocii : Onesti - mici : Targu Mures - foarte mici : Targu Ocna
C. RESURSELE a. Petrol industria petrochimica, energica, energiei electrice b. Gaze asociate industria energetica, industria energiei electrice c. Sare industria clorosodica d. Roci de constructie industria materialelor de constructie (ceramica si
prefabricate) e. Saruri de potasiu industria chimica (saruri cu potasiu) f. Paduri industria mobilei, cherestelei g. Hidroenergetice industria energiei electrice
21
A. PIATRA-NEAMT Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : la contactul dintre Subcarpatii Moldovei si Carpatii
Molda-Transilvani, pe raul Bistrita Geneza : Antichitate in perioada dacica Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : complex Populatie : 100.000-200.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- laptelui - cherestelei - mobilei - celulozei si hartiei - constructoare de masini – utilaj forestier - chimica – ingrasaminte cu azot, fire si fibre sintetice - usoara – tricotaje
Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Neamt ; are imporanta semnificativa la nivel regional ; importanta turistica si culturala
B. ONESTI Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : in depresiunea Tazlau-Casin din Subcarpatii Moldovei, la varsarea Tazlaului in Trotus Geneza : Epoca moderna si comtemporana, dupa 1950 Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii :- moraritului si panificatiei
- clorosodica - celulozei si hartiei - chimica
Alte caracteristici : municipiu in judetul Bacau ; oras cu importanta turistica
22
Subcarpatii Curburii
A. POPULATIA a. Densitatea prezinta valori mijlocii (50-150 loc/ 2km ), dar apar si densitati
mari de peste 150 loc/ 2km pe valea Prahovei si in regiunile mai joase
b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii
B. ASEZARILE UMANE a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mijlocii
- dupa structura sate rasfirate - dupa functie sate cu functie agricola (pomicultura, viticultura)
b. Orasele - mici Campina, Moreni - foarte mici Panciu, Odobesti, Valenii de Munte, Mizil, Urlati, Plopeni, Slanic, Comarnic, Breaza, Pucioasa
C. RESURSELE
a. Petrol industria energetica, petrochimica b. Sare industria clorosodica c. Carbuni : lignit industria energetica, energiei electrice d. Roci de constructie : gips, conglomerate calcaroase industria materialelor
de constructie e. Paduri industria mobilei , cherestelei
23
Subcarpatii Getici
A. POPULATIA a. Densitatea prezinta in general valori mijlocii (50-150 loc/ 2km ), dar
apar si regiuni cu densitati mari de peste 150loc/ 2km in depresiunea Tg. Jiu si in imprejurimile orasului Ramnicu Valcea
b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii
B. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori sate mijlocii, mari - dupa structura sate rasfirate - dupa functie sate cu functie agricola (pomicultura, viticulturala), foestiera, miniera, mixta
b. Orasele - mari Ramnicu Valcea - mijlocii Targu Jiu - mici Campulung, Curtea de Arges - foarte mici Calimanesti , Olanesti, Ocnele Mari, Horezu,
Novaci, Bumbesti-Jiu, Baile Govora
C. RESURSELE a. Sare industria clorosodicelor b. Roci de constructie : conglomerate calcaroase, ciment industria materialelor
de constructie c. Carbune : lignit industria energetica, energiei electrice d. Petrol industria petrochimica, energiei electrice e. Gaze asociate industria energetica f. Paduri industria cherestelei, mobilei
24
A. RAMNICU-VALCEA Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Subcarpatii Getici, pe valea Oltului Geneza : Antichitate in perioada daco-romana Structura : complexa Din punct de vedere economica : complex Populatie : 100.000-200.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- ingrasamintelor chimice - laptelui - produselor clorosodice - cherestelei - mobilei - pielariei si incaltamintei
Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Valcea ; are o importanta semnificativa la nivel regional ; este cel mai mare oras de pe valea Oltului ; are importanta turistica
B. TARGU-JIU Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in depresiunea Tg. Jiu din Subcarpatii Getici, pe Jiu Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : complex Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- energetica - cherestelei - mobilei - materialelor de constructie : ciment - ceramica fina - constructoare de masini
Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Gorj ; are importanta turistica si culturala
25
PODISURILE Podisul Getic
A. POPULATIA a. Densitatea prezinta valori mijlocii (50-150 loc/ 2km ) dar si densitati mari
de peste 150 loc/ 2km in regiunile mai dezvoltate industrial b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care
apar ca minoritati rromii si sarbii
B. ASEZARILE UMANE a. Satele : - dupa numarul de locuitori sate mijlocii si mari
- dupa structura sate adunate-liniare - dupa functie sate cu functie agricola, miniera si mixta
b. Orasele : - mici Mioveni, Filiasi, Dragasani, Motru - foarte mici Ticleni, Strehaia, Vanju Mare, Toploveni, Rovinari, Targu Carbunesti
C. RESURSELE
a. Lignit industria energetica, energiei electrice b. Petrol industria petrochimica, energetica c. Gaze asociate industria energetica, energiei electrice d. Roci de constructie : pietrisuri, nisipuri industria materialelor de
de constructie (prefabricate din beton)
26
Podisul Mehedinti
A. POPULATIA a. Densitatea prezinta valori mijlocii (50-150loc/ 2km ) dar apar si densitati
ridicate in regiunea orasului Drobeta Turnu Severin b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar
ca minoritati rromii, sarbii, croatii
B. ASEZARILE UMANE a. Satele : - dupa numarul de locuitori sate mijlocii
- dupa structura sate rasfirate, risipite spre Muntii Mehedinti - dupa functie sate cu functie agricola, forestiera, mixta
b. Orasele : - mari Drobeta Turnu Severin - foarte mici Baia de Arama
C. RESURSELE
a. Roci de constructie : calcar, sisturi cristaline industria materialelor de constructie
b. Paduri industria cherestelei si mobilei
A. DROBETA TURNU SEVERIN Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : la contactul dintre Podisul Mhhedinti, Podisul Getic si Lunca Dunarii Geneza : Antichitate in perioada daco-romana Structura : complexa, de tip dreptunghiular Din punct de vedere economic : complex Populatie : 100.000-350.000 locuitori Industii : - moraritului si panificatiei
- cherestelei - mobilei - celulozei si hartiei - constructoare de masini - usoara : confectii - chimica : produse din cauciuc
Alte caracteristici : municipiu reseinta de judet a judetului Mehedinti ; are importanta turistica ; este cel mai mare port pe Dunarea
fluviala ; se afla pe E70 si pe M1
27
Podisul Moldovei
A. POPULATIA a. Densitatea prezinta valori mijlocii dar apar si areale cu densitati mari
(peste 150 loc/ 2km ) in unele zone din Podisul Barladului si Campia Moldovei (imprejurimile oraselor Iasi, Botosani, Suceava Vaslui)
b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, evreii
B. ASEZARILE UMANE
a. Satele : - dupa numarul de locuitori sate mijlocii, mari - dupa structura sate adunate, adunat-liniare (in vestul Podisul Barladului) si rasfirate (in Podisul Sucevei) - dupa functie sate cu functie agricola, forestiera (Podisul Sucevei), mixta
b. Orasele : - mari Iasi, Suceava, Botosani, Bacau pe culoarul Siretului - mijlocii Roman pe culoarul Siretului, Vaslui, Barlad - mici Dorohoi, Falticeni, Radauti, Husi, Pascani pe culoarul Siretului - foarte mici Darabani, Saveni, Siret, Targu Frumos, Harlau, Negresti, Targu Buhor, Beresti
C. RESURSELE
a. Roci de constructie : nisipuri, pietrisuri, nisipuri cuartoase, argile industria materialelor de constructie
b. Forestiere : Podisul Sucevei industria lemnului c. Gaze asociate : culoarul Siretului industria energetica, energiei electrice
28
A. IASI Pozitie geografica : in nord-estul tarii Localizare : in Campia Jijiei Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 300.000-350.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- siderurgica : tevi - farmaceutica - mobilei - poligrafica - petrochimica : fire si fibre sintetice, materiale plastice - usoara : tricotaje si matase artificiala
Alte caracteristici : are importanta regionala fiind cel mia mare oras din Moldova; este al doilea oras din tara ca numar de locuitori ; municipiu resedinta de judet a judetului Iasi ; are cea mai veche universitate din tara ; inportant centru cultural si universitar ; este un important centru istoric fiind aproape 300 de ani capitala Moldovei ; aici functioneaza singura fabrica de antibiotice din tara ; se afla pe M6
29
B. SUCEAVA Pozitie geografica : in nord-estul tarii Localizare : in Podisul Sucevei, pe raul Suceava Geneza : Evul MEdiu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 100.000-200.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- cherestelei - mobilei - celulozei si hartiei - laptelui - carnii - usoara : tricotaje di tapitarii de in si canepa
Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Suceava ; oras cu importanta semnificativa la nivel regional ; este un important centru cultural istoric si turistic ; se afla pe E85 si M5
C. BOTOSANI Pozitie geografica : in nord-estul tarii Localizare :in zona de contact a Campiei Moldovei cu Podisul Sucevei Geneza : Evul MEdiu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 100.000-200.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- laptelui - mobilei - textila : bumbac
Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Botosani ; important centru cultural si turistic
30
D. BACAU Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : in culoarul Siretului, pe raul Bistrita (la locul de varsare a Bistritei
in Siret) Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 200.000-300.000 locuitori Industrii: - moraritului si panificatiei
- lemnului - cherestelei - celulozei si hartiei - laptelui - constructoare de masini - avioane - utilaj petrolier - berii
Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Bacau ; are importanta semnificativa la nivel regional ; este cel mai mare oras de pe culoarul Siretului ; important centru cultural si turistic ; se afla pe E85 si M5
E. ROMAN Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : pe culoarul Siretului la locul de varsare al Moldovei in SIret Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatie :50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- siderurgica : tevi - alimentara : zahar si lapte - materialelor de constructie : caramizi, tigla
Alte caracteristici : centru cultural , turistic ; se afla pe E85 di M5
31
F. VASLUI Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : in Podisul Barladului, pe raul Barlad Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- textila : confectii si bumbac - petrochimica : fire si fibre sintetice - mobilei
Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Vaslui ; are importanta culturala si istorica ; se afla pe M6
G. BARLAD Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : in Podisul Barladului, pe raul Barlad Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - constructoare de masini : rulmenti Alte caracteristici : centru cultural, turistic ; se afla pe M6
32
Podisul Dobrogei
A. POPULATIA a. Densitate prezinta valori mici (0-50 loc/ 2km ), mijlocii mai ales in nord
si densitati mari in imprejurarea orasului Constanta si in zona litorala
b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, bulgarii, tatarii, armenii(grecii)
B. ASEZARILE UMANE
a. Satele : - dupa numarul de locuitori mijlocii, mari, foarte mari - dupa structura adunate - dupa functie agricola, balneo-climaterica, mixta
b. Orasele : - mari Constanta - mijlocii Tulcea - mici Cernavoda, Navodari, Mangalia, Medgidia - foarte mici Macin, Babadag, Basarabi, Ovidiu, Techirghiol, Eforie, Harsova, Negru-Voda
C. RESURSELE
a. Roci de constructie : granite, sisturi verzi, calcare, creta industria materialelor de constructie
b. Pirite cuprifere industria acidului sulfuric
33
A. CONSTANTA Pozitie geografica : in sud-estul tarii Localizare : in zona litorala a Podisului Dobrogei Geneza : Antichitate in perioada greaca Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 300.000-350.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- celulozei si hartiei - constructoare de masini – nave maritime - mobilei - energetica - liantilor – var - alimentara – ulei vegetal, conserve de legume si peste - portuara
Alte caracteristici : resedinta judetului Constanta ; oras cu importanta regionala fiind cel mai importanat oras din Podisul Dobrogei ; este “Poarta maritima” a tarii ; are cel mai mare santier naval din tara ; important centru cultural turistic, balneo-climateric ; se afla pe E60 si M8
B. TULCEA
Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : in zona de contact dintre dealurile Tulcei, lunca Dunarii si Delta
Dunarii Geneza : Antichitate in perioada daco-romana Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : caracter complex Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- alimentara – conservelor de peste - metalurgiei neferoase - constructoare de masini – nave fluviale
Alte caracteristici : resedinta judetului Tulcea ; port la Dunarea maritima situat la intrarea in delta ; are importanta turistica ; situat pe E87
34
Dealurile de Vest
A. POPULATIA a. Densitatea prezinta valori mijlocii dar apar si densitati mari in
Depresiunea Baia Mare b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar
ca minoritati rromii, slavii, sarbii, ungurii, slovacii,cehii
B. ASEZARILE UMANE a. Satele : - dupa numarul de locuitori mijlocii, mari
- dupa structura adunate - dupa functie agricola, miniera, mixta
b. Orasele : - mari Baia Mare - mijlocii Zalau - foarte mici Cehu Silvaniei, Simleul Silvaniei, Sein, Jibou, Upova Faget, Buzias, Oravita
C. RESURSELE
a. Carbune : lignit industria energetica si energiei electrice b. Roci de constructie : nisipi, pietris industria materialelor de constructie c. Ape geotermale industria energetica d. Petrol industria petrochimica
35
A. BAIA MARE Pozitie geografica : in nord-vestul tarii Localizare : depresiunea Baia Mare din dealurile Silvaniei Geneza : Evul MEdiu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 100.000-3500.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- metalurgica neferoasa - constructoare de masini – utilaj minier - mobilei - textila
Alte caracteristici : resedinta judetului Maramures ; principalul centru al metalurgiei neferoase ; are importanta turistica, culturala ; se alfa pe M4
B. ZALAU Pozitie geografica : in nord-vestul tarii Localizare : in dealurile Silvaniei, la contactul cu muntii Meses Geneza : Antichitate in perioada daco-romana Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- metalurgiei neferoase – tevi din otel - armaturi
- usoara – bumbac - electrotehnica - chimica – prelucrarea cauciucului si maselor plastice
Alte caracteristici : resedinta judetului Salaj ; are importanta culturala
36
Campia de Vest
A. POPULATIA a. Densitatea prezinta densitati mijlocii (50-150 loc/ 2km ), dar apar si
areale cu densitati mari (peste 150 loc/ 2km ) in imprejurimile oraselor Timisoara, Arad, Oradea si Satu Mare, dar si areale cu densitati mici (0-50 loc/ 2km ) in Campia Timisului, Crisurilor si Carei
b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, au alaturi de care apar ca minoritati svabii, rromii, ungurii, sarbii, croatii, cehii, slovacii
B. ASEZARILE UMANE
a. Satele : - dupa numarul de locuitori masi si foarte mari - dupa structura adunate - dupa functie agricola : cereale, canepa, sfecla de zahar, vita de vie ; balneo-climaterica, mixta
b. Orasele : - mari Timisoara, Oradea, Arad, Satu Mare - mijlocii Lugoj - mici Carei, Salorita - foarte mici Tasnad, Marghita, Valea lui Mihai, Chisineu Cris, Paricota, Curtici, Nadlac, Sannicolau Mare, Jimbolia, Deta
C. RESURSELE
a. Roci de constructie industria materialelor de constructie b. Petrol industria petrochimica, energetica c. Gaze asociate industria energetica, energiei electrice d. Ape geotermale industria energetica
37
A. TIMISOARA Pozitia geografica : in vestul tarii Localizare : este localizat in Campia Timisului din cadrul Campiei de Vest, fiind
strabatut de raul canalizat Berga Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 300.000-350.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei
- farmaceutica - cosmetica - constructoare de masini – utilaj agricol - lemnului – rechizitelor scolare - matasii – matase naturala - textila - lanii - pielariei si incaltamintei - marochinariei - chimica – detergenti - zaharului
Alte caracteristici : oras cu importanta regionala, fiind cel mai mare din vestul tarii ;este municipiu resedinta de judet a judetului Timisoara ; este primul oras din tara cu tramvai elecrtic; este primul oras european cu iluminat public electric; are importanta culturala, turistica, universitara, istorica ; se alfa pe E70 si M1
38
B. ORADEA Pozitie geografica : in nord-vestul tarii Localizare : in Campia Crisurilor din cadrul Campiei de Vest, fiind strabatut
de Crisul Repede Geneza : Evul MEdiu Structura : complexa Populatie : 200.000-300.000 locuitori Din punct de vedere economic : complex Industrii : - moraritului si panificatiei
- blanariei - farmaceutica - metalrurgica neferoasa – alumina - chimica : coloranti, vopsele, mase plastice - textila - pielariei, incalataminte, marochinariei - alimentara – laptelui, carnii, uleiului, zaharului, berii - constructoare de masini – masini –unelte
Alte caracteristici : are importanta semnificativa la nivel regional ; este municipiu resedinta de judet a judetului Bihor ; este un important centru cultural, universitar, turistic si istoric ; are importanta balneo-climaterica ; aici functioneaza singura centrala geotermica din tara ; se afla pe E60 si M3
C. SATU MARE
Pozitie geografica : in nord-vestul tarii Localizare : in Campia Somesului din Campia de Vest, fiind strabatut de raul
Somes Geneza : Evul MEdiu Structura : complexa Populatie : 100.000-200.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei
- textila - constructoare de masini – aparate de uz casnic, utilaj minier -chimica
Alte caracteristci : are importanta semnificativa la nivel regional ; municipiu resedinta de judet a judetului Satu Mare ; centru cultural, turistic ; se afla pe E81 si M4
39
D. ARAD Pozitie geografica : in vestul tarii Localizare: in Campia Aradului din Campia de Vest, strabatut de raul Mures Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 100.000-200.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - constructoare de masini – vagoane, masini – unelte - lemnului - chimica – ingrasamintelor - usoara – textila, bumbacului, tricotajelor - zaharului Alte caracteristici : importamta semnificativa la nivel regional ; municipiu
resedinta de judet a judetului Arad ; important centru cultural turistic, istoric ; se afla pe E68 si M2
E. LUGOJ Pozitie geografica : in vestul tarii Localizare : in Campia Lugojului din Campia de Vest, pe raul Tmis Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Populatie : 50.000-100.000 locuitori Din punct de vedere economic : are o dezvoltare industriala importanta Industrii : - moraritului si panificatiei
- matasei – matase naturala - tricotajelor
Alte caracteristici : municipiu in judetul Timisoara ; centru cultural si turistic ; se afla E70 si M1
40
Campia Romana
A. POPULATIA a. Densitatea prezinta densitati mici (0-50 loc/ 2km ) in Campia Baraganului si Braila, densitati mijlocii (100-150 loc/ 2km ) in regiunea mai dezvoltata industrial cuprinsa intre orasele Bucuresti, Pitesti, Targoviste, Ploiesti, Bacau si in imprejurimile oraselor Craiova, Galati, Braila, Focsani, Slatina b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar
ca minoritati evreii, rromii, bulgarii, grecii si armenii
B. ASEZARILE UMANE a. Satele : - dupa numarul de locuitori mari si foarte mari
- dupa structura adunate - dupa functie sate cu funtie agricola, industriala, balneo-climaterica, mixta
b. Orasele : - foarte mari Bucuresti - mari Craiova, Pitesti, Ploiesti, Galati, Braila, Buzau, Focsani - mijlocii Slatina, Targoviste, Slobozia, Giurgiu, Alexandria, Calarasi - mici Bailesti, Bals, Baicoi, Caracal, Corabia, Turnu Magurele, Rosiori de Vede, Oltenita, Fetesti, Tecuci, Ramnicu Sarat (la contactul cu Subcaratii Curburii) - foarte mici Segarcea, Piatra Olt, Draganesti Olt, Scornicesti, Costesti, Videle, Zimnicea, Gaesti, Titu, Bolentin-Vale, Mihailesti, Magurele, Budesti, Branesti, Fundulea, Buftea, Balotesti, Urziceni, Tandarei, Harsova, Insuratei, Faurei, Ianca, Marasesti
41
A. BUCURESTI Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Campia Vlasiei din sectorul central al Campiei Romane, fiind
strabatut de raurile Dambovita in centru si Colentina in nord Geneza : Evul Mediu Structura :complexa Retea stradala : circulara si radiara Populatie : singurul oras din tara cu peste 2 milioane locuitori Din punct de vedere economic : are un caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei
- constructoare de masini – avioane - autobuze - masini – unelte - textila - laptelui - carnii - lemnului - celulozei si hartiei - matasii - petrochimica - chimica – coloranti - vopsele - medicamente - cosmetica - pielariei - incaltamintei si marochinariei - siderurgica – fonta si otel - energetica - energiei electrice
Alte caracteristici : este capitala Romaniei ; este singurul oras cu importanta nationala ; este singurul oras cu metrou ; este singurul oras cu 2 aeroporturi ; principalul oras cultural, universitar si de transport al tarii ; este un important centru turistic, comercial ; este cunoscut in perioada interbelica sub numele de “Micul Paris” ; zona periurbana se suprapune in general peste judetul Ilfov
42
B. CRAIOVA Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Campia Olteniei, in zona in care Jiul iese din Podisul
Getic si patrunde in Campia Romana Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatia : 300.000-350.000 locuitori Din punci de vedere economic : are un caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei
- chimica – ingrasaminte - energiei electrice - constructoare de masini – autoturisme - locomotive - avioane - tractoare - masini agricole
Alte caracteristici : oras cu importanta regionala, fiind cel mai mare din Campia Olteniei ; municipiu resedinta de judet a judetului Dolj ; fosta resedinta a banilor ; important centru cultural, universitar, turistic, istoric ; se afla pe E70
43
C. PITESTI Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Campia Pitestilor din sectorul central al Campiei Romane, in locul
in care Argesul iese din Podisul Getic si intra in Campia Romana Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 100.000-150.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei
- constructoare de masini – autoturisme - chimica – produse clorosodice - materiale plastice - fire si fibre sintetice - materialelor de constructii – ceramica pentru constructii - caramida
Alte caracteristici : importanta semnificativa la nivel regional ; municipiu resedinta de judet a judetului Arges ; centru cultural si turistic ; este unul din capetele celei mai importante autostrazi romanesti , E70
D. PLOIESTI
Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Campia Ploiestilor, din sectorul central al Campiei Romane, pe
Valea Prahovei Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 200.000-300.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - petrochimica - energetica - textila - constructoare de masini – utilaj petrolier - materialelor de constructii – ceramica - ceramica fina si faianta Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Prahova ; are
importanta regionala ; are o retea stradala circulara si radiara; este un important centru cultural si turistic ; se alfa pe E60 si M2, M3, M4, M5
44
E. BUZAU Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Campia Buzaului din sectorul estic al Campiei Romane, pe raul
Buzau Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 100.000-200.000 locuitori Din punct de vedere economic : are un caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei
- siderurgica – sarma - laptelui - chimica - zaharului - uleiurilor vegetale - textila - materialelor de constructie – sticla, oglinzi
Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Buzau ; are importanta semnificativa la nivel regional ; este centru cultural si turistic : se afla pe E85 si pe M5 si M6
F. FOCSANI Pozitie geografica : sudul tarii Localizare : in Campia Siretului Inferios si estul Campiei Romane, pe raul Milcov Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 100.000-200.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei
- alimentara – industria de vinificatie - industria laptelui - usoara – confectii
Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Vrancea ; are importanta semnificativa la nivel regional ; este centru
cultural si istoric ;se afla pe E85 si pe M5 si M6
45
G. BRAILA Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : in Campia Brailei, din estul Campiei Romane, pe Dunare Geneza :Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 100.000-200.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei
- constructoare de masini – nave - utilaje si echipament industrial - petrochimica - celulozei si hartiei - energetica - energiei electrice - lemnului - textila - materialelor de constructii – azbociment - alimentara – conserve
Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Braila ; are importanta semnificativa la nivel regional ; este centru cultural si turistic ; port pe Dunarea maritima ; se afla pe M7 ; retea stradala semicirculara
46
H. GALATI Pozitie geografica : estul tarii Localizare : in Lunca Dunarii / in Campia Galati din estul Campiei Romane, pe
Dunare Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 300.000-350.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei
- siderurgica - energetica - lemnului - constructoare de masini – nave - materialelor de constructie – ceramica
Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Galati ; are importanta regionala ; este centru cultural si turistic ; este cel mai mare port pe Dunarea maritima ; are cel mai mare santier naval pentru nave fluviale ; se afla pe M7
I. SALTINA Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in sectorul central la Campiei Romane, pe valea Oltului Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Populatie : 50.000-100.000 locuitori Din punct de vedere economic : dezvoltare industriala importanta Industrii : - moraritului si panificatiei
- aluminiului Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Olt ; centru
cultural si turistic ; se fla pe E70
47
J. TARGOVISTE Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in sectorul central al Campiei Romane, pe raul Ialomita Geneza : Evul MEdiu Structura : mai simpla Populatie : 50.000-100.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei
- siderurgica - textila
Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Dambovita ; centru cultural, istoric si turistic
K. SLOBOZIA Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Campia Baraganului, din estul Campiei Romane Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Populatie : 50.000-100.000 locuitori Din punct de vedere economic : oras cu diverse servicii Industrii : - moraritului si panificatiei
- chimica – ingrasamintelor azotoase - uleiurilor vegetale
Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Ialomita ; este centru cultural si turistic ; se afla pe E60
48
L. Giurgiu Pozitie geografica : sudul tarii Localizare : in extremitatea sudica a Campiei Romane, pe Dunare Geneza : Epoca moderna si contemporana Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu activitti de servicii Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- constructoare de masini – nave fluviale - chimica – produse clorosodice
Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Giurgiu ; este port pe Dunarea fluviala ; punct de frontiera rutiera si feroviara ; se alfa pe E85
M. ALEXANDRIA Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in Campia Boianului din sectorul central al Campiei Romane, pe raul
Vedea Geneza : Epoca moderna si contemporana Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu activitati de servicii Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- constructoare de masini – rulmenti Alte caracteristici :este municipiu resedinta de judet a judetului Teleorman ;
centru cultural si turistic
49
N. CALARASI Pozitie geografica : in sudul tarii Localizare : in extremitatea sudica a Campiei Romane, pe Dunare Geneza : Epoca moderna si contemporana Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu activitati industriale Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei
- siderurgica - celulozei si hartiei
Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Calarasi ; port pe Dunarea fluviala ; centru turistic
50
Delta Dunarii
A. POPULATIA a. Densitatea prezinta densitati mici (0-25 loc/ 2km ) b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar
ca minoritati rusii, lipovenii
B. ASEZARILE UMANE a. Satele : - dupa numarul de locuitori mici
- dupa structura adunate - dupa functie sate cu functie piscicola, agricola in vestul Deltei (cultura cerealelor)
b. Orasele : - un singur oras foarte mic Sulina, acesta fiind singurul din Delta
C. RESURSELE a. Roci de constructie : nisipi, pietris industria materialelor de constructie b. Stuf industria celulozei si hartiei c. Piscicole industria conservelor de peste