diagnostic si tratament

8/12/2019 Diagnostic Si Tratament

1/5

Sleep Apneea : Current Diagnosis and Treatment

Tulburarile de somn si clasificarea lor. O privire de ansamblu.

Abstract:Exista numeroase tulburari de somn. Multe dintre aceste tulburari

raman frust recunoscute de catre medicii de familie, dar pot fi, de asemenea, in mare

parte ignorate de catre medicii pneumologi, chiar daca acestia se ocupa de pacientii cu

tulburari respiratorii de somn. Cu toate acestea, este important sa fie constienti de

diversitatea tulburarilor de somn. Tulburarile de somn, reprezinta o provocare majora in

ceea ce priveste diagnosticul diferential. Acest lucru este deosebit de relevant pentru

somnolenta excesiva diurna. Pe de alta parte, conditiile foarte frecvente, cum ar fi

insomnia sau sindromul picioarelor nelinistite sunt inca neglijate sau ignorate de marea

majoritate a comunitatii medicale. Astfel extinderea cunostintelor privind tulburarile de

somn, atat respiratorii cat si nonrespiratorii poate contribui la imbunatatirea calitatiimedicinii somnului, printre medicii pneumologi. In aceasta carte tulburarile de somn au

fost descrise conform celei de-a doua Clasificari Internationale a Tulburarilor de Somn,

publicata in 2005, insomnia, tuulburari respiratorii de somn, hipersomnii, parasomnii,

tulburari circadiene si tulburari de mobilitate. In cele din urma, somnolenta excesiva

diurna este o preocupare majora pentru medicii care se ocupa de tulburari respiratorii

de somn, diagnosticul diferential privind somnolenta diurna excesiva a fost in continuare

detaliat.

Introducere: Somnul are functii multiple, inclusive intretinerea metabolismului

creierului, restul sistemului cardiovascular si echilibrul metabolismului glucozei. Somnulreprezinta o treime din viata umana si modifica profund multe regulamente fiziologice.

Exista numeroase tulburari de somn. Cu toate acestea, multe schimbari

comportamentale care apar in timpul somnului, nu reprezinta neaparat un pericol pentru

sanatate. Mai mult decat atat, granita dintre normalitate si boala este adesea greu de

stabilit.Sforaitul, de exemplu, reprezinta in mod evident o crestere a rezintentei cailoraeriene superioare. Cu toate acestea, sforaitul primar poate fi doar o pacoste sociala.

Pe de alta parte, sforaitul poate fi in continuare asociat cu fragmentarea somnului si

apneei de somn, ceea ce duce la somnolenta diurna excesiva si morbiditati

cardiovasculare. Exist, de asemenea, multe schimbari care au loc odata cu inaintarea

in varsta, fara un impact semnificativ asupra sanatatii. De exemplu, limitarea debitului

inspirator, o trasatura comuna in tulburarile respiratorii de somn (SDB), pare a fi foarte

frecventa in timpul somnului la adulti de sex masculin de peste 40 de ani, fara a avea

neaparat un simptom sau o consecinta de sanatate.

In aceasta carte, ne referim la cea de-a doua Clasificare Internationala a

Tulburarilor de somn(ICSD II), publicata in 2005. Tulburarile de somn au fost descrise,


2/5

in conformitate cu ICSD II, insomnia, SDB, hipersomnii, parasomnii, tulburari circadiene

si tulburari de mobilitate. ICSD II pot fi rezumate in opt categorii, dupa cum se apar in

tabelul 1.

Clasificarea generala a tulburarilor de somn in conformitate cu ICSD II

I Insomnii.

II Tulburari de somn legate de respiratie.

III Hipersomniile cu origine centrala care nu se datoreaza tulburarilor circadiene de ritm,

SRBG, sau de alta cauza ce disturba somnul nocturne.

IV Tulburari circadiene de ritm respirator.

V Parasomnii.

VI Tulburari de somn legate de mobilitate.

VII Simptome izolate, variate, apparent normale, probleme nerezolvate.

VIII Alte tulburari de somn.

Insomnia, definitii: Insomnia este definita ca o dificultate repetata odata cu

initierea somnului, cu durata, consolidarea sau calitatea, care apare in ciuda timpului,posibilitatilor de somn si rezultatelor in unele forme de depreciere in timpul zilei. Un

adult insomniac prezinta, de obicei, dificultati in initierea si mentinerea somnului.

Cauzele cele mai frecvente ale unei insomnii sunt legate de cantitatea insuficienta de

somn nocturna si perioade extinse de veghe nocturna. De asemenea, poate aparea

trezirea precoce. Mai putin frecvent, pacientul poate descrie o perceptie slaba a calitatii

somnului, sau a somnului imposibil de restaurant, in timp ce durata si perioadele de

somn sunt percepute ca fiind adecvate. De obicei, pacientii insomniaci, sunt ingrijorati si

nelinistiti in legatura cu somnul lor.

Consecintele insomniei: De obicei, insomnia se datoreaza oboselii din timpulzilei, iritabilitatii, unei stari de spirit scazute, unor stari de rau general si tulburarilor

cognitive. De asemenea, includ atentia, concentrarea si deficientele de memorie. In

forme mai severe, tulburarile cognitive pot duce la aparitia erorilor, a accidentelor la

locul de munca, sau la volan. La unii pacienti simptomele fizice sunt legate de

insomniile lor, includ tensiuni musculare, tulburari gastro-intestinale, sau dureri de cap.

In cele din urma, exista putine date care sugereaza o prevalenta mai mare a


3/5

hipertensiunii arteriale si o utilizare crescuta a medicatiei cardiovasculare in insomnia

cronica. Consecintele asupra functionarii sociale , profesionale si asupra vietii sociale

sunt frecvente atunci cand insomnia devine cronica, reducand calitatea vietii.

Somnolenta excesiva diurna nu apare, de obicei, la pacientii insomniaci. Daca apare,

sugereaza cautarea unei cauze specific, sau a unei alte tulburari de somn.

Cauzele insomniei: Sunt posibile cauze multiple. In unele cazuri, insomnia

reprezinta simptomul unei alte conditii: o boala medicala primara, sau o tulburare

mintala, alte tulburari de somn sau utilizarea de substante sau medicamente.In aceste

cazuri, insomnia apare ca fiind primara, fara a avea cauze identificabile. Exista factori

favorizanti, care includ declansarea vulnerabilitatii (de mediu, evenimente de viata) sau

perpetuarea insomniei (comportamente). Insomnia este, altfel, frecvent multifactoriala.

Bazele fiziopatologice sunt inca in mare parte necunoscute si factorii favorizanti difera

odata cu inaintarea in varsta. Unul din factorii cei mai importanti care contribuie este

anxietatea, care poate fi difuza sau axata pe problemele si consecintele care privesc

pacientii insomniaci.

Constatari obiective: Inregistrarea somnului nu este utila decat daca este

sugerata o alta tulburare de somn. Efectuarea testului poate sa confirme, sau nu,

perceptia somnului. Discordanta intre constatarile obiective si simptome nu este

neobisnuita si nu exclude diagnosticul. Acest lucru este valabil, mai ales, atunci cand

inregistarea este realizata in laborator sau in conditii neobisnuite de somn. Atunci cand

sunt prezente tulburarile de somn, se pot gasi, in asociere sau singular, incetinirea

pornirii somnului, stare de veghe crescuta in timpul somnului(WASO) sau trezirea

timpurie. De obicei, debutul somnului, cu durata mai mare de 30 de minute si WASO cu

durata mai mare de 45 de minute sunt considerate patologice. Este probabil ca

structura somnului, sa fie deranjata de un somn cu unde lente si de o reducere a

somnului REM, in timp ce somnul usor creste in procentaje (stadiile I si II).

Fragmentarea somnului este, de asemenea, comuna, fara cauze identificabile in cele

mai multe cazuri.

Principii generale de tratament: Factorii multipli determinanti si multifactoriali ai

insomniei reprezinta o provocare majora in tratarea insomniacilor. Un pas important,

este acela de a identifica diferitele cazuri si factorii favorizanti sau precipitanti si

incercarea de a pune in aplicare un raspuns specific. Printre primele masuri care trebuie

aplicate sunt tratarea unei tulburari psihice, corectarea sau adaptarea unui tratament

farmacologic, restabilirea igienii somnului.Acestea pot fi eficiente in special in cazulunei insomnii acute sau subacute. Eficacitatea lor este mult mai limitata atunci cand

apare insomnia cronica. Determinantii psihologici sunt semnificativi in insomnia cronica.

Un obiectiv de prima linie este tratamentul anxietatii. Tratamentul farmacologic,

relaxarea, terapia comportamentala si cognitiva, controlul stimulilor toate acestea pot

avea un anumit grad de eficacitate. Printre tratamentele eficiente ale insomniei, terapii


4/5

cognitive si comportamentale (BCT) se refera la un efect frecvent negativ asupra

somnului, care predispune la perpetuarea i agravarea simptomelor. S-a demonstrat ca

terapiile BCT sunt comparabile cu hipnoticele din insomnia cronica. Cu toate acestea, o

combinatie sau o utilizare secventiala a acestor tratamente ar putea fi chiar mai

eficienta. Hipnoticele moderne (zolpidem, zopiclona), care sunt compusi cu timp de

actiune scurt au o eficacitate dovedita fara somnolenta reziduala la trezire sau in timpul

zilei. Cu toate acestea,trebuie reamintit faptul ca majoritatea studiilor sunt pe termen

scurt, de obicei 1-3 luni, si foarte recent 6 luni pentru un studiu. Studiile pe termen lung

sunt justificate si ar trebui favorizate de recenta aprobare FDA pentru tratamentul

hipnotic cronic.

Prescriptia hipnoticelor necesita o evaluare detaliata a istoricului bolii si a

simptomelor clinice asociate. Un program de ingrijire la nivel mondial este necesar in

caz de insomniei cronice, incluzand prescriptia hipnoticelor atunci cand este necesar.

Aceasta prevedere trebuie sa fie adaptata, limitata in timp si insotita de o evaluare

atenta, de tratamentul factorilor asociati favorizanti si perpetuanti. Teoretic, tratamentul

cu hipnotice ar trebui sa fie pe termen scurt, in esenta,scopul fiind oprirea cercului vicios

care perpetueaza insomnia.Cu toate acestea, in practica clinica, hipnoticele sunt

adesea folosite ca tratament pe termen lung, avand ca rezultat reducerea effectului

terapeutic, cresterea dozei si oprirea tratamentului medicamentos sa fie dificila. Acest

lucru este valabil in special pentru benzodiazepinele clasice care induc frecvent

insomnie de retragere atunci cand este brusc intrerupta. Este de asemenea adevarat

pentru hipnoticele moderne ca utilizarea pe termen lung poate duce la dependenta

psihologica. Acest lucru ar putea fi una din consecintele tratamentului pe termen lung,

cu toate ca nivelul scazut de cunostinte cu privire la somn si insomnie in randulprofesionistilor din domeniul sanatatii ar putea contribui mai mult. Mai mult decat atat,

tratamentele alternative sunt indisponibile in numeroase tari si nu au preturi accesibile

pentru multi pacienti, fiind acoperite de obicei de asigurarile de sanatate. Astfel,

utilizarea hipnoticelor, adesea criticate de catre organizatiile de sanatate ramane

singura solutie disponibila.

Diferite tipuri de insomnie

Ajustare sau insomnie acuta: Caracteristica esentiala a insomniei de ajustare

este prezenta insomniei in asociere cu un stres identificabil. Este vorba de insomnia de

durata relativ scurta, de obicei de la cateva zile pana la cateva saptamani. Producerea

acestuia poate fi legata de o varietate de factori de stres, incluzand schimbari sau

dispute n relatia personala, stresul la locul de munca , pierderile personale,

diagnosticul de conditie medicala, se deplaseaza intr-o noua locatie, sau chiar se

modifica in mediul de somn obisnuit ... Incidenta sa a fost raportata pentru a fi de pana

la 15-20%, cu o predominanta la femei si persoane in varsta. Prezenta in antecedente a

simptomatologiei sau a tulburarilor anxioase sau depresive este un factor favorizant.


5/5

Acest insomnie are un debut acut clar definit si o durata scurta, de obicei, mai putin de

3 luni. Se va rezolva cand stresul se va opri sau atunci cand subiectul va fi adaptat la

stres si va deveni cronic. De asemenea, pot aparea episoade repetate. Hipnoticele sunt

de obicei utile in acest tip de insomnie, in general, prescrise pentru o perioada de

cateva zile sau saptamani. In acest context, hipnoticele moderne, cum ar fi zolpidem,

sau zopiclona, zaleplon, cu o durata de actiune scurta, s-au dovedit a fi eficiente si

sigure, fara a prezenta somnolenta reziduala dimineata sau in timpul zilei.

diagnostic si tratament

Documents