PROIECTTEHNOLOGIA MORRITULUI

1.TEMA PROIECTULUI S se proiecteze i s se stabileasc schema tehnica pentru o moar de gru cu capacitatea de 215 t /24 h, pentru fin alb extracie 78 % , masa hectolitric a grului fiind de 78 kg /hectolitru.

2.CARACTERIZAREA MATERIEI PRIMEGrul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocup pe glob cele mai mari suprafee, grul boabe avnd un coninut ridicat in hidrai de carbon i substane proteice.2.1.Structura anatomic a bobuluide gruSeciunea longitudinal si transversal prin bobul de grau pune in eviden urmatoarelepriInveliul fructului sau pericarpul este alctuit din trei straturi suprapuse in urmatoarea succesiune de la exterior la interior: epiderma sau epicarpul (un rnd de celule cu membranacelulozic rezistent), mezocarpul (celule alungite), endocarpul (un strat de celule foarte alungitesi un strat de celule sub forma detub aezate perpendicular pe primele celule). nveliul semineisau spermoderma alcatuit din dou straturi de celule:Stratul brun (provine din celulele ovarului i care conine substane colorante in procentridicat) i membrana hialin (alcatuit din celule far culoare, puternic comprimate, cupereiiingroai)Stratul aleuronic este alctuit din celule mari cu perei ingroai, cu seciune de formaaproape ptrat, reprezint 7-9% din bobul ntreg. Acest strat conine: substane proteice (subforma de granule fine, compacte, cu aspect cornos), substane carotenoide (cu funcii biochimicen procesul de germinare, fiind ultima rezerv in materii nutritive pentru embrion), vitamine dincomplexul B precum si un nivel ridicat de ulei (motiv pentru care senumete i strat uleios). Nuconine amidon.Endospermul sau corpul finos reprezint 84% din bob si constituie principala surs dematerii prime nutritive pentru dezvoltarea embrionului. Endospermul este alcatuit din celule maripoliedrice cu perei subiri care au in structur cantiti mari de hemiceluloz si granule de amidon.Granulele de amidon din gru au mrimi cuprinse intre 28 si 40 mm .Endospermul conine substaneminerale, celuloz, pentozani, vitamine si enzime. Prin mcinare din endosperm se obine cea maimare cantitate de fain, de aceea se mai numete i corp finos.Structura anatomic in % la SU (medie /limite de variaie):Embrionul este aezat in partea opus vrfului care are periisau barb i conine organeleviitoarei plante. n partea endospermei, embrionul este protejat de un scutior careeste cotiledonul seminei de gru. Prin stratul epitelial se face legtura cu endospermul de unde absoarbe materiile derezerv hidrolizate n faza germinativa bobului.Embrionul reprezint 2-3% din bobul ntreg

2.2.Compoziia chimic a bobului de gruApa este un element important in pstrare. Dac este sub 13% grul se pstreaza in condiiibune. Peste 14% apar procese biochimice de fermentaie care determin alterarea bobului de gru.Umiditatea influeneaza proprietile fizice: rezistena la sfrmare i plasticitatea nveliului.Astfel,boabele cuumiditate redus semrunesc puternic producnd griuri irandamentuln fainaalba scade, nrutindu-se in acelai timp i calitatea finii, iar cele cu umiditate mare cer un consumde energie mare la mcinare iar curirea griului este anevoios i diminueaz randamentul in fain.Glucidele reprezint partea cea mai mare a bobului de gru i constituie substane de rezerv(amidon, zaharuri, dextrine), substane de constituie a nveliului celular i a scheletului nveliurilor protectoare ale bobului (celuloz, hemiceluloz). Dup structura chimic glucidele sunt:monozaharide, dizaharide, polizaharide. Monozaharidele n bobul de gru sunt n cantiti foarte mici.Coninutul de glucoz variaz ntre 0,09-0,3%, iar fructoza intre 0.06-0,08%. Se mai gsesc cantitifoarte mici de: riboz, xiloz, manoz,galactoz.Dei endospermul conine cea mai mare parte din glucide, coninutul n mono i oligozaharideeste infirm comparativ cu embrionul i nveliul.Polizaharidele prezente n cereale sunt:glucofructani cu o mas molecular de 2000,solubile inap,hemiceluloze si pentozani.Celuloza se gsete n cantitate mic.Amidonul este partea cea mai important din glucide. n structura amidonului exist doua tipuride macromolecule: amiloza si amilopectina. Structura secundar a amidonului este condiionat deexistena punilor de hidrogen. nbobul de gru amidonul seafl sub forma unorgranule dediferitemrimi i forme. n majoritatea cazurilor granula de amidon este sferic,ovodoidal cu dimensiuni de2-170 mm.Proteinele se gsesc distribuite neuniform n diversele pri componente ale structurii anatomiceale bobului de gru: n epiderm 4%, stratul de celule rotunde 11%, nveliul seminal 18%, stratulaleuronic i membrana hialin 33%, corpul finos 11%, germeni 23%.Principalele categorii de proteine: albuminele se gsesc n citoplasma celulelor vii, n calitate desubstane de rezerv, n stratul aleuronic, nveliul bobului i embrion. Coninutul de albumin al bobului de gru variaz intre 0,3-0,5%.Globulinele sunt concentrate n embrion sub form de nucleat de globulin. Globulina grului numit edestin, se gsete n proporie de 0,6%.Prolaminele, dintre care gliadina grului este cea mai important; se gsete n endosperm i mpreuncu glutenina (zimona), formeaz glutenul. Glutelinele au caracter acid. Cea mai important esteglutenina grului, componenta care rmne insolubil prin extragerea glutenului cu alcool de70%.Dintre proteine cele mai importante sunt gliadina i glutenina, care n prezena apei formeaz omas elastico-vscoas numit gluten, ce confer aluatului principalele nsuiri de panificaie.Substanele proteice sunt distribuite neuniform n endospermul, crescnd ca pondere din centru spre periferie. Dup coninutul de gluten endospermul se poate mpri n cinci zone: zona nti conine 7,4% gluten, zona a doua 8,6%, zona a treia 9,5%, zona a patra 13%, zona a cincea 16.5%. Coninutul ngluten este influenat de forma si mrimea boabelor. Boabele de form alungit i soiurile de gru cu bobul mic sunt mai bogate n glutenLipidele sunt rspndite n mod deosebit n embrion, stratul aleuronic i endosperm.Lipidelesunt combinaii chimice uor oxidabile,putnd determina alterarea proprietilor organoleptice alefinurilor.Din totalul lipidelor trigliceridele reprezint 63-70%. n compoziia trigliceridelor ntra o seriede acizi grai.Lipidele complexe sunt scindate de fosfataze, cu punerea n libertate de fosfai acizi iacid fosforic.Acizii grai, fosfaii acizi, acidul fosforic determin creterea aciditii grului i finii.Substanele minerale sunt rspndite neuniform n prile componente ale bobului. Cantitateacea mai mic se gsete n endospermul 0,3% n zona central, crescnd ctre periferie la 0,48%. nstratul aleuronic cantitatea de substane minerale crete la 7%, iar n spermoderm i pericarp scade la3,5%. Embrionul are 5% substane minerale.Concluzia este c straturile periferice care de regula se ndeprteaz n procesul tehnologic demcinare sub form de tre, sunt bogate n substane minerale.Enzimele reprezint o clasa important de substane ce catalizeaz o seriede react ii biochimice. Bobul de gru conine un numr mare de enzime din claselehidrolaze, transferaze, oxidoreductaze, liaze, izomeraze, sinteaze. Enzimeledetermin procesul de germinaie i metabolismul componentelor chimice alebobului, pe care le transform n stare asimilabil de ctre noua plantn procesul de dezvoltareVitaminele existente n bobul de gru constituie o surs important pentru necesitile catabolismului i anabolismului uman. Distribuia vitaminelor este diferit n prile anatomice ale boabelor. n bobul de gru se gsesc urmatoarele vitamine: B1 (tiamina), B2 (riboflavina), PP (niacina), E (tocoferol), A, acidpantotenic, acid folic, biotina.nainte de mcinare grul curaat trebuie s corespundprevederilor din tabelul de mai jos n privina coninutului de corpuri strine (impuriti):

Condiii de calitate:puritate biologic: 99,0% 99,5% 99,8%puritate fizic: 98-99%capacitatea de germinaie 90% ( 85 % )Condii minime de calitate pentru grul de panificaie:umiditate - max. 15,5%masa hecolitric - min 70 kg/hlimpuriti - max.15%, din care :- boabe sparte, max.7%- boabe itave, max 8%- boabe avariate, max. 1%- boabe atacate, duntori, max. 2%- boabe ncolite, max 1%- alte cereale, max. 3%- corpuri strine, max. 2%- gluten umed, min 22%- indice de deformare a glutenului, max. 15mm

3.CARACTERIZAREA PRODUSULUI FINITFina alb de tip 000,tip 500,tip 550,tip 600,tip 650 extracie direct se folosete la fabricarea pinii albe i la produsele de patisserie.Eareprezint fina cea mai alb i cea mai des utilizaa la fabricarea pinii si a produselor de panificaie.Faina alba este faina cu cel mai mare coninut de gluten de aceea este cea mai des intalnita la fabricarea painii.Coninutul de cenusa al fainii albe este redus acesta nu depaseste 0,65%. Fina alba de grau conine doar endospermul curat al bobului de gru restul pariilor care intr in compoziia bobului de gru fiind eliminate.3.1 Proprietai Organoleptice Faina alba de gru va avea urmatoarele proprietati organoleptice:a) culoare-aspect: alb-galbui cu nuanta slab-cenusiu si cu particule fine de tarte;b) miros: placut, specific fainii, fara miros de mucegai, de ncins sau alt miros strain;c) gust: normal, putin dulceag, nici amar, nici acru, fara scrsnet la mestecare (datorat impuritatilor minerale: pamnt, nisip, etc).

3.2 Proprietai Fizico-ChimiceCaracteristicile fizice:Acestea sunt:-masa hectolitrica -masa relativa a 1000 de boabe -masa absoluta -masa specifica-marimea,forma si uniformitatea boabelor -culoarea boabelor -maturitatea,prospetimea si uniformitatea boabelor -duritatea boabelor -sticozitatea boabelor -compozitia fizica a masei de cereale Masa hectolitica: reprezinta greutatea exprimata in kg a unui volum de boabe egal cu 0,1m3 echivalenta cu capacitatea de 100l.Masa relativa a 1000 de boabe:reprezinta greutatea a 1000 de boabe la umiditatea care o contin in momentul determinari.Masa absoluta:reprezinta greutatea a 1000 de boabe raportata la substanta uscata.Substanta uscata se refera la greutatea produsului ramas dupa scaderea greutati apei pe care o contine.Se determina cu formula: G=(100-u)/100*gunde,-G:greutateaabsoluta-u:umiditatea in %-g:greutatea a 1000 de boabeSticlozitateaboabelordegrau:sereferalaboabelecareinsectiunetransversala acestea se prezinta sub formasidefata,translucida.Maturizarea graului:dupa recoltare graul este incomplet maturizat de aceea se recomanda pastrarea lui pentru 90 de zile inainte de a fi introdus in fux tehnologic-in caz contrar se va obtine o faina decalitate inferioara.Masaspecifica:reprezinta raportul dintre masa a o mie de boabe in grame sivolumul a o mie de boabe in cm3Culoarea boabelor de cereale: indica vechimea acestora, prezenta sau absentaluciului caracteristic etc.Marimea,formasiuniformitateaboabelor:dau masa de cereale care estedeosebit de importanta pentru morar deoarece in functie de aceste caracteristiciacesta alege uitilajele de curatat si srotat.Prospetimea cerealelor: este data de aspectul boabelor, de prezenta sau absentaluciului caracteristic, de gustul si mirosul placut sau neplacut in functie deprospetimea acestora.Taria si duritatea cerealeor:reprezinta un indiciu important pentru procesul demacinare.In functie de taria boabelor se apreciaza consumul de energie lamacinare.Caracteristicile chimice:Se refera la:-umiditatea boabelor de grau -aciditatea-proteinele si calitatile acestora -grasimeaUmiditatea-umiditatea graului in conditii normale de temperatura si aerisire estede aproximativ 13%.Odata depasita aceasta valoare au loc anumite procesebiochimice care duc la deteriorarea cerealelor din silozuri.Proteinelesicalitatileacestora-constitue un procedeu modern de apreciere aclitati cerealeor, cu cat procentul de proteina este mai ridicat cu ata si continutulde aminoacizi si astfel creste apreciabilitatea cerealei.Continutul de proteine dincereale este influentat de sol, ingrasaminte, soi,vrietatea, clima, etc.Aciditatea-cerealele proaspat recoltate au aciditatea scazuta, pemasura invechiriloraceastacresteprinurmareaciditateadaindiciasupraconservabilitaticerealelor.Grasimea-grasimilesegasesccuprecadereinstratulaleuronicsiingermene.Acestea sunt usor oxidabile ceea ce conduce la rancezirea fainurilor.In procesul de macinis acestea sunt indepartate in mare parte prin indepartarea stratului aleuronic si a germenilor.

4 SPECIFICITATEA FABRICAIEI Produsul finit pe care dorim sa il obtinem este faina alba.Caracteristicile fizico-chimicensuirile fizice ale finii depind de materia prima folosita si de calitatea acesteia ,fineea sau granulaia i proporia particulelor provenite din diferitele prianatomice ale bobului de gru.Caracteristicile fiziceCuloarea finii este determinat n cea mai mare msur de culoarea alb-glbuie a particulelor provenite din miez, datorit prezenei pigmenilor carotenici, ct i deculoarea mai nchis a trelor prezente n fin datorit pigmenilor flavonici.Culoarea finii este influenat i de mrimea particulelor cat i de prezena mlurii sau tciunelui.Gradul de finee al finii are o importan deosebit pentru c ea influeneaz nmare msur viteza proceselor coloidale i biochimice i deci nsuirile de panificaie ale aluatului precum i proprietile fizice i digestibilitatea pinii.Umiditatea finii provine atat din materia prima utilizata cat si din procesul de prelucrarea a acesteia.Fina este un produs foarte higroscopic i, din aceast cauz, coninutul su numiditate se modific n timpul depozitrii.Continutul de impuritati sunt considerate impuritati doar particulele care nu provin din bobul de cereala.Caracteristicile chimiceProteinele care se gsesc n fina de gru sunt de dou feluri:1.generatoare de gluten(se gsesc n endosperm)2. negeneratoare de gluten Glucidele reprezint 80% din masa finiiLipidele variaz cu extracia, mergnd de la 0,6 0,7% pn la 2% la finurile deextracie mare.Vitaminele principale din fina de gru sunt cele din complexul B(B1, B2, B6, B12, biotina etc.).Dintre vitaminele liposolubile se gsesc vitaminele A i E.Aciditatea finiise datoreaz fosfailor acizi rezultai din hidroliza fitinei subaciunea enzimei fitaz.Prospetimeafaini se apreciaza prin observarea modificarilor de culoare cat si prinaprecierea miriosului.In cazul invechiri faini poate aparea mirosul de mucegai.Coninutul de cenu al finiievideniaz gradul de participare al trei laformarea tipului respectiv.Grasimea din faina se datoreaza prelucrari unor parti componente ale bobului decereala cum ar fi germenele.Continutul de grasime influenteaza periada de pastrarea faini.Hidratii de carbon constituie 80% din masa de faina.Principali hidrati de carbon prezenti in faina sunt:amidonul si celuloza.Glutenul din faina este format din doua fractiuni si anume gliadina si glutenina, proteine care in prezenta apei formeaza o masa coloidala cu proprietati elastico-vascoase.

4.1 FELUL MCINIULUIPentru transformarea cerealelor de gru n fin alb extracie 78% ,n industria morritului se folosesc urmtoarele sisteme de mcini:-mcini scurt ;-mcini repetat care const n obinerea finii ca urmare a mrunirii succesive a boabelor i a produselor intermediare ,rezultate prin trecerea lor prin mai multe utilaje de mcinat . Ciclul de mcinare-sortare se repetde 5-12 ori ;-mcini simplu constnd n procese de rotuire i mcinare.Dup fiecare mrunireprodusulobinut se cerne pentru separarea finii de restul particulelor, operaie care se repeat pn la obinerea cantitii de fin dorit;-mcini pe o extracie datorit faptului c se obine un singur sortiment de fina n urma mcinrii grului cu un coninut de cenu de 0,45-0,65%. Verificarea extraciei se face n flux continuu, prin cntrire automat i reverificare prin captarea finii la sac timp de 5-10 min. Cantitatea de fin obinut se raporteaza la cantitatea de gru mcinat n aceeai unitate de timp sau la totalul de produse.4.2 REGIMUL DE MCINI ADOPTATProducerea a diferite tipuri de fin necesit pentru fiecare din ele un regim propriu de mcinare. La producerea finii pentru panificaie se desfoar un proces de mcinare intens prin aciuni de presare i frecare a suprafeelor de lucru ale mainilor de mcinat obtinndu-se particule fine.Cu ct regimul de mcini e mai dezvoltat, urmrindu-se realizarea unui randament ridicat de fin de calitate superioar, cu att trebuie realizat mai bine curirea i condiionarea cerealelor.Randamentul i calitatea produslor finite, morile care trebuie s obin fin pentru paste trebuie s realizeze o pregtire foarte bun a grului, cu o schem tehnologic capabil s asigure prelucrarea grului dur, a crui umectare trebuie realizat n 2 sau 3 trepte, respectnd durata de odihn,corespunzatoare dupa fiecare treapt.

5. ELEMENTE DEINGINERIE TEHNOLOGIC

5.1. Dimensionarea tehnologic a utilajelor din seciade pregtire a grului pentru mciniPentru a face o dimensionare tehnologic a instalaiei este necesar a se stabili factorii de fundamentare a acesteia, adic : -durata deexploatare-capacitatea- bilanurile energetice-bilanurile demateriale- utilitileDurata de exploatare este timpul de lucru normal al instalaiei n condiiile acoperirii capacitii nominale i de calitate corespunztoare a produsului. Instalaii communeSe consider c durata medie anual de funcionare este de 330 zile, restul de zile calendaristice este rezervat lucrrilor de revizie, reparaiilor etc. Instalaiile de mare capacitate, moderne pot avea durata de exploatare anual de 350-355 zile, chiar 365 zile,cu o oprire planificat pentru revizii i reparaii prevzute la 2-3 ani. La stabilirea duratei de exploatare se are n vedere studierea pentru fiecare aparat, a necesarului de revizii i reparaii, funcie de caracteristicile procesului, natura aparatelor (statice, speciale, cu piese n micare. Instalaii discontinueSe prevede o durat de exploatare de 330-350 zile pe an, funcie de specificul fabricaiei. Oprirea utilajelor se face conform unor grafice de oprire,care se respect depinznd dealte faze defabricaie a cror capacitate echivalent este coordonat de acestea.Capacitatea instalaiei este capacitatea de produs care se fabric n unitatea de timp (zi sau an)i se stabilete prin tema de proiectare. Aceste capaciti nominale difer de capacitatea real din cauza utilajelor tip. Capacitatea minima real a unei instalaii este determinate de utilajul cu capacitatea cea mai mic. Deci, fiecare utilaj se alege astfel ncat capacitatea lui real s fie egal sau puin mai mare dect cea nominal. Pentru stabilirea coeficientului de rezerv se monteaz utilaje suplimentare sau de rezerv care formeaz rezerva funcional.Se analizeaza foarte atent capacitatea optima care trebuie realizat de instalaie. Se consider c productia este mai economic dac se ia n considerare c instalaia produce la capacitatea maxima care corespunde capacitii de producie.

5.1.1. Calculul capacitii de producie a seciei de pregtire a grului pentru mcini

Capacitatea morii : QM=215 t / 24hCapacitatea curtoriei: Qc=QM+ (10 - 20%) x QMQc=215 + 10% x 215= 236.5t / 24h=236500kg / 24hCapacitatea orara curtoriei: Qc/h= Qc/ 24hQc/h=236500 / 24=9854 kg / h

Fig. 5.1 Schema tehnologica de curatire a graului

1 buncr; 2, 11 elevator; 3 separator-aspirator; 4 separator magnetic;5 trior principal; 6 trior de repriz; 7 decojitor; 8 ventilator;9 ciclon;10 ecluz

5.1.2 Stabilirea schemei tehnologice pentru pregtirea grului pentru macini

5.1.3Calculul i alegerea utilajelor din secia de pregtire a grului pentru mcini Necesarul utilajelor din secia de pregtire pentru mcini se calculeaza n funcie de capacitatea de producie a morii,de caracteristicile tehnice ale utilajelor, ncrcarea specific a utilajelor.5.1.3.1 Calculul cntarului automat Se calculeaz n funcie de capacitatea orar a curtoriei i de numrul de rsturnri pe care le realizeaz cupa cntarului.Pentru cereale se construiesc cntare de capacitatea cupei intre10 si 600 kg.10-50kg3 rasturnari / min50-100kg..2 rsturnri / min>100kg.1 rsturnare / minCcupei=Qhc/ nr. rasturnariCcupei=9854/2 * 60=82.1kg Vom alege un cantar cu capacitatea cupei de 100 kg.5.1.3.2 Calculul separatorului aspirator Se calculeaz n funcie de ncrcarea specific a separatorului i de capacitatea orar acurtoriei pentru a afla limea separatorului aspirator.QsSA= 55 kg / cm x hlSA= Cch/ QsSAlSA= 9854 / 50 = 197,08cm,Vom alege 2 separatoare aspiratoare cu latimea sitei de 120 cm.2*2=4 separatoare aspiratoare5.1.3.3 Calculul triorului cilindric Suprafaa necesar de triorare se calculeaz n funcie de ncrcarea specific a suprafeeide triorare.QsTC= 600 kg / cm x hSTC= Cdc/ QDcSTC=9854 /600 = 16,42 m2 Trior cilindric Mvm 520Lungime=2850 h=1985 Turatie=40rot/minLtime=1000 Nr.cilindri : 2 Q=2000kg Numrul total de trioare cilindrice necesare se calculeaz n funcie de suprafaa necesarde triorare i suprafaa determinat din relaia:S = x D x LNT= STC/ SS = 3,14 x 0.5 x2= 3.14 m2NT= 16,42/ 3,14 =5,22 => 5 triore cilindrice5.1.3.4 Calculul triorului spiral Se calculeaz numrul necesarului de trioare spirale n funcie dencrcarea specifica i cantitatea de deeuri rezultat la triorul cilindric.QsTS=120-150 kg / hCantitatea de deeuri : 9854 x 5 % = 492,7 kgNumrul de trioare spirale : NT=429,7/150 =3,28 => 4 triore spiraleVom alege 4 trioare spirale tip SEM H 20005.1.3.5 Calculul aparatelor magnetice Se folosete ncrcarea specific pe un magnet potcoav i capacitatea de lucru n raportcu capacitatea orar a curtoriei, pentru a afla necesarul de aparate magnetice i necesarul demagnei care corespund limii ciurului de la separatorul aspirator.Q= 150 kg/ hNT1= 9854 / 150= 65,69 => 66 magnetil = 100 mm = 0,1 mLmagneti= 66 x 0,1 = 6,6 m

5.1.3.6 Calculul decojitorului Se exprim prin raportul dintre capacitatea orar a curtoriei i ncrcarea specific a decojitorului.QsD= 800-900 kg / m2SD= Chc/ QsDSD= 9854 /900 = 10,94 m2Suprafata unui singur decojitor:D = 0.7 L=1.2 m =3.14S = x D x LS = 3,14 x 0.7 x 1.2 = 2,63 m2NT= SD/ SNT= 10,94 / 2,63 = 4,15 => 4 decojitore Decojitoarele se utilizeazn n procesele de desprfuire,decojire umed i periere=> sunt necesare 4 decojitoare pentru aceste 3 etape.4*3=12 decojitoare5.1.3.7 Calculul masinilor de spalat Se calculeaz numrul necesar de masini de spalat n funcie de capacitatea de lucru aaparatului folositi capacitatea orara curtoriei.QMS= 6000 kg / hNT= Qhc/ QmsNT= 9854/ 6000 = 1,6423=> 2 masini de spalat tip MS-65.1.3.8 Calculul separatorului cascadQsMS=5000 kg/hNr. Separatoare cascad=Qhc/Qsc=9854/5000=1,9708=> 2 separatoare cascadSe utilizeaz 2 separatoare cascad model SC 105.1.3.9 Calculul aparatelor de umectatNr. Aparate de umectat= Qhc/QAu=9854/5000=1.9708=>2 aparate de umectat Este nevoiae de 2 aparate de umectat pneumatic tip UPP model 15.1.3.10 Calculul celulelor de odihn n secia de pregtire a grului pentru mcini se utilizeaz 3 tipuri de celule: celule de odihn pentru siloz, celule de odihn pentru odihna primar ( I )i celule de odihn pentru odihna secundar( II ). Aceste calcule se realizeaz n funcie de timpul n care este supus grul odihnei, capacitatea orar a curtoriei, volumul celulelor, masa hectolitric. De aici va rezulta numrul de celule necesare pentru fiecare proces n parte. Dimensiunile celulelor : lungime 2m, lime 2m, nlime 12m.a)Celule de odihna ICgrau* 24=9854x24=236496 kgCapacitatea de grau dintr-o celula.Mh= 780 kg / m3Vc* Mh= 48 * 780 = 37440 kg Nc= 236496 / 37440 = 6,31 celule. =>7 celuleCalculul numrului de celule pentru odihna I : se recomand ca timpul utilizat pentru acest proces s fie de 24 ore.b)Cantitaea de grau care trebuie tinuta la odihna timp de 30.CGrau=Qhc*0.5h=9854*0.5=4927 kgV=48 m3Nr.celule =4927/37440=0.13 ~1 celula.5.1.3.11 Silozul de cereale Calculul numrului de celule de siloz : normele recomand ca celulele de depozitare amorilor s asigure o rezerv tampon de minim 20 de zile capacitate, pentru a evita oprirea fluxuluitehnologic din diferite motive.Dimensiunile celulelor : lungime 2m, lime 2m, nlime 12m.Capaciatea de depozitare trebuie sa fie corelata cu capacitatea de productie .Cgrau= Qm* 20 zile= 215 * 20 = 4300tCgrau1=V * Mh= 384 * 780 = 299520V = L * l * hV=384L = 4m l = 4m h = 24mNr. celule = 215000*20/299520=14,356 . => 15 celule

5.2 Utilaje tehnologice necesare Alegerea tipului de utilaj - la alegerea tipului de utilaj se ine seama de urmtoarele criterii:-necesitile procesului tehnologic;- nivelul tehnic al utilajului,caracterizat prin:- productivitate mare la dimensiuni mici, cu investiii reduse;- consumuri specifice de material i utilitare reduse;- sigurana n exploatare;- durata de funcionare lung, fr ntreruperi;- posibilitate de automatizare;- ntreinere uoar, reviziii reparaii scurte;- securitate n munc;- preferina pentru producia de serie sau catalog.Cntarul automat tip CHRONOSCapacitatea de produs in cup ,kgCapacitatea de lucru t/hGreutatea cantarului kg

10010685

Separatorul AspiratorCaracteristici tehnice

Tipul Constructiv

SA-1212

Productivitatea t/h4,8

Dimensiunea sitelor,mm1200x1200

Suprafaa sitelor , m22,4

Cantitatea de aer necesar m3/ min50-65

Turaia axului , rot/min350

Dimensiuni de gabarit, mm-lungime-laime-nalime145013651575

Puterea instalat ,kw1,1

Masa,kg570

Maina de spalatCaracteristici tehniceTipul constructiv

MS-6

Productivitatea ,n t/h6

Dimensiunile de gabarit, n mm-lungime-lime-nlime341514803265

Puterea instalat ,n kw10

Masa , n kg3150

Triorul CilindricCaracteristici tehniceTipul constructiv

MVM-520

Dimensiuni ale cilindrului n mm-diametru-lungimea5002000

Dimensiuni de gabarit n mm-lungime-lime-inalime285210001985

Numarul de cilindrii2

Turaia in rot/min40

Capacitatea de lucru, kg/h2000

Ptere instalat n kw1,5

Masa n ,kg-

Trioarul spiralTipul separatoruluiDiametru Variabil

SEM-H 2000

Caracteristici tehnologice-nalime-diametru2000122,5/600

Cote de gabarit-lungime-laime-nalime6506502000

Productivitate kg/h150

Incarcarea specific ,kg/h75

Aspiraie-Q, mc/min-H,mmCA128

DecojitorulCaracteristici tehniceTipul Constructiv

DD 712

Productivitatea ,t/h2,5

Turaia tambur, rot/min275

Dimensiunea tamburului,mm-lungime-diametru1200700

Dimensiuni de gabarit ,mm-lungime-lime-nalime177010482030

Masa ,kg1220

Maina de umectatCaracteristici tehniceUmidifacatorul pneumatic UPP

Modelul 1

Productivitatea ,t/h5

Turaia tambur, rot/min30

Dimensiuni de gabarit ,mm-lungime-lime-nalime12607701330

Masa ,kg210

Puterea ,kw1,1

5.2.1 Stabilirea sidescrierea fluxului tehnologic adoptat pentru sectia depregatire a cerealelor pentru macinisCa orice sectie si in aceasta sedoreste sa producerea unor cantitati mari de cerealepregatite din punctde vedere al calitati sicantitati lor dar costurile sa fie minimale.Pregatirea cerealelor cuprinde mai multe etape.O prima etapa o constitue recepia i depozitarea cerealelor.Recepia grului se facecantitativ i calitativ. Receptia cantitativ const ncantarirea masei de cereale cu ajutorul cantarului bascula.Recepia calitativ trebuie sevidentieze indicii calitativi ai lotului de cereale,indicicare trebuie s se ncadreze nlimitele standardului sau a unor condiii speciale lacare au cazut deacord beneficiari cu furnizori.Depozitarea grului se face dup nite criterii de calitate, ntregul procespurtnd numele de compartimentare.n funcie de destinaia cerealelor se stabilesci criteriile de compartimentare astfel comaprtimentarea se realizeaza in primulrand dupa continutul in gluten al acestora deoarece cele cu continut ridicat in glutense utilizeaza in procesul de panificatie.Un al doi-lea criteriu de compartimentareeste cantitatea de impuritati continuta.Exista mai multe criterii unu din ele fiind sicel care se bazeaza pe umiditatea cerealelor ceeace presupune existenta unuisistem de ventilatie. Reelele de ventilaie din curtorie sunt formate dinventilatoare sau filtre cu ciorapi textili i conducte.A doua etapa o constitueprecuratirea si curatirea cerealelor.Utilajul care realizeaz separarea impuritilor n precurtorie este separatorulaspirator de siloz care acioneaz pe baza principiilor de curire dupmrime cuajutorul sitelor i dup proprietile aerodinamice cu ajutorul curenilor de aer.Amplasarea curatatoriei se face in fata silozului.In urmaproceselor de precuratire sicuratire trebuie sa se obtina cereale cu ungrad de curatire ridicat .Curatatoria este prevazuta cu doua ramuri si anumecuratatoria alba si curatatoria neagra.Curtoria neagra prevede eliminarea corpurilor strine mai mari, maimici i maiuoare fa de cereala de bazdup viteza de plutire i dup dimensiuni;eliminarea pietrelor prin separarea pe baza diferenei de densitate sieliminareaprafului i a brbiei depe suprafaaCerealele trec prin separatorul de pietre,deorece in masa lor arputea sa continapietricele sau bulgri de pamant.Urmatorul aparat prin care trec cerealele in timpul operatiei de curatire este triorul cilindric care ajut la pregtirea cerealelor pentrumcini prin separarea impuritilor cu form sfericsau apropiat de aceasta, cumsunt; mzrichea, neghina i sprturile. n general se folosesctrioare cilindrice demare capacitate.Separatorul magnetic este urmatorul utilaj de curatire prin care treccerealele datorita posibilitati de a ajunge in masa acestora aunor impuritati denatura fieroasa.Dup trecerea prin toate aceste aparate de eliminare aimpuritilor, grul va trecela etapa urmtoare de curire i anumeladescojire i periere, deoarece pe lngimpuritile libere din masa de cereale, grul conine pe suprafaa boabelor, nnule i n brbi, praf imicroorganisme.Operaia de descojit se efectueaz trei trepteUrmtoarea etap o reprezinta splarea gruluicare realizeaz ndeprtarea impuritilor existente pe suprafaa boabelor de gru, care nu au fost ndeprtate cuaparatele anterioare.Spalarea graului este importanta deoarce seindeparteazaaproximativ toate impuritatile ramase pana la acest punc al operatiei de curatire. Umeaza condiionarea grului prin care se nelege tratarea grului cu ap sau cuap i cldur. Prin aceast operaie se influeneaz n mare parte procesultehnologic de mcini, gradul de extracie, coninutul n substane minerale alefinii i ntr-o anumit msur nsuirile de panificaie ale finii.Condiionarea cu ap se realizeaz n una sau dou trepte.Obinuit, prima treaptde umectare se face dup primatreapt de descojire, iar ultima nainte de intrareagrului la mcini.Controlul efectului de curire a grului se face dup fiecareutilaj n parte, precumi un control final, toate acestea avnd un caracterpermanent.Efectul de curire al ntregului proces se stabilete calculnd diferena dintreconinutul iniial de impuriti i cel de la sfritul procesului.Dupa acest proces deconditionare a materiei prime(graul)urmeaza macinarea lui.

5.3. Dimensionarea tehnologic a utilajelor din secia de mcini Pentru dimensionarea tehnologica utilajelor din secia de mcini se iau n vedere:- capacitatea de producie a morii : 215 t / 24 h ; - felul mciniului : gru ;- destinaia pe care trebuie sa o aibf ina : pentru obinerea de fina alb;- calitatea grului : 78 kg / hectolitru. - extracia de realizat : 78 % ; n funcie de aceste date, stabilirea lungimii valurilor, a suprafeei de cernere i distribuirea acestora pe pasaje se face n conformitate cu anumii indici orientativi, folosii n proiectarea diagramelor de mcini.Utilaje care intr n partea de mcini(mcinarea propriu-zis) : valuri, site plane, system de perii i finisare.5.3.1 Calculul valurilorPentru a determina lungimea total a tvlugilor trebuie stabilit ncrcarea specificpe val.Qsv= 50 kg / cmLungimea total de val se obine din mprirea ncrcrii morii la ncrcarea specific pe val.CM= 215 t / 24 h = 215000kg / 24 hLt= CM/ QsvLt= 215000 / 50 = 4300 cm La extracia de 78% se aleg 6 pasaje de roturi i 9 pasaje de mcinare cu ajutorul tabelului privind normele tehnologice pentru stabilirea pasajelor la mcinarea grului.LM/LSr=1.5 respectiv LM=1.5 i LSr= 1LM/LSr =1,5/1=1,5+1= 2,5 pari din lungimea totala de val4300:2.5=1720Pentru linia de macinare=1720x1,5=2580 [cm]Pentru linia de rotuire=1720x1=1720 [cm]5.3.2 Calculul lungimii totale a liniei de rotuire.rot I =1720x14/100=240,8 [cm] rot II =1720x20/100=344[cm]rot III =1720x23/100=395,6[cm] rot IV =1720x20/100=344[cm]rot V =1720x14/100=240,8[cm] rot VI =1720x9/100=154,8[cm]5.3.3 Calculul lungimii totale a liniei de desfacere.Desfacator I=2580x8/100=206,4[cm] Desfacator II=2580x4/100=103,2[cm]5.3.4 Calculul lingimii totale a liniei de macinare.Mcinator I=2580x15/100=387[cm] Mcinator II=2580x14/100=361,2[cm]Mcinator III=2580x10/100=258[cm] Mcinator IV=2580x7/100=180,6[cm]Mcinator V=2580x9/100=232[cm] Mcinator VI=2580x7/100=180,6[cm]Mcinator VI=2580x7/100=180,6[cm] Mcinator VII=2580x6/100=154,8[cm]Mcinator VII=2580x6/100=154,8[cm] Mcinator VIII=2580x5/100=129[cm]Mcinator IX=2580x4/100=103,2[cm]5.3.5 Calculul lingimii totale a liniei de macintoare de refuz.Mcinatoare de refuz I=2580x6/100=154,8 Mcinatoare de refuz II=2580x5/100=129Repartizarea lungimii pe sroturi si macinatoarePasajulLungimea de tavalug fa de lungimea totala (%)Lungimea rezultat in cifre absolute (cm)Lungimea reala in care se poate ncadra (cm)Lungimea reala faa de total (%)Numarul de valuri (buc)(mm)

rot I14240,82x100=200121x1000

rot II203444x100=400222x1000

rot III23395,64x100=400222x1000

rot IV203443x100=300161+1/2x1000

rot V14240,83x100=300161+1/2x1000

rot VI9154,82x100=200122x1000

Total roturi1001720180010010x1000

Desfactor I8206,42x100=2007,691x1000

Macintor I153874x100=40015,32x1000

Macintor II14361,24x100=40015,32x1000

Macintor III102583x100=30011,51+1/2x1000

Macintor IV7180,62x100=2007,691x1000

Desfactor II4103,21x100=1003,841/2x1000

Mcinatoare de refuz I6154,82x100=2007,691x1000

Macintor V92322x100=2007,691x1000

Macintor VI7180,62x100=2007,691x1000

Macintor VII6154,81x100=1003,841/2x1000

Macintor VIII51291x100=1003,841/2x1000

Mcinatoare de refuz II51291x100=1003,841/2x1000

Macintor IX4103,21x100=1003,841/2x1000

Total macinatoare1002580260010012x1000

Total general4300440022x1000

n total este nevoie de 22 de valuri tip VDA-1025

Caracteristicile tehnice ale valurilorTipul constructivVDA-1025

Masa kg3900

Dimensiuni de gabarit, (mm)-lungime-lime-nalime201016251830

Dimensiunea tavalugilor (mm)-lungime-diametru1000250

Turaia tavlugului fix rot/min-la valul de rotuire-la valul de desfacere-la valul de mcinare350-400500250-300

Viteza periferica a tvlugului fix m/s-la valul de rotuire-la valul de desfacere-la valul de mcinare4,6-5,256,553,3-3,9

Raportul turaiilor tvlugilor-la valul de rotuire-la valul de desfacere-la valul de mcinare1:2.51:1.91:1.2

Dimensiunea roii de curea ,mm-diametru-limea450125

Dupa efectuarea calculului se vede c lungimea total de tvlugi a crescut cu 100 cm ,ceea ce duce la reducerea incarcaturii specifice pe valuri.Lungimea total de val=QM/qsval=4400 [cm]qsval=QM/Lval=215000/4400=48,68 [Kg/cm] Valul de moar este un utilaj modern, complet mecanizat i automatizat,constituind principalul utilaj tehnologic folosit pentru operaiile de mrunire.Organele de lucru le constituie tvlugii care se rotesc n sensuri contrare.Suprafaa tvlugilor poate fi : rifluit -pentru sfaramarea boabelor;neted-transformarea particulelor de endosperm in faina; Valturile pot indeplini mai multe functii si anume functie de desfacator, srotsau macinator.Asupra valturilor actioneaza anumiti factori carepot influentacapacitatea de lucru a acestora.Factorii cei mai importani sunt:Gradul de mrunire(gradul de mcinare) Este n funcie de caracteristicile tehnice ale tvlugilor i de modul ncare estecondus operaia de mcinare de ctre morar.Strngerea sau ndeprtareatvlugilor duce la reducerea sau mrirea spaiului dintre tvlugi, ceea ce permitetrecerea unei cantiti mai mari sau maimici de produs prin zona de mcinare astfelgradul de maruntire aeste mai mic sau mai mare.Tipul de produse Fiecare val macin o anumit categorie sau un anumit tip deproduse.Umiditatea produselor Coninutul de umiditate al produselor supusemcinrii influeneaz capacitatea deproducie al valurilor. Cu ct produsele sunt mai umede, cu att acestea trec maigreu printre tvlugii mcintori, se lipesc de suprafaa acestora ise reduce efectulde mcinare.Valturile se curata cu un sistem pecare acestea le prezinta-sisteme deperii sau de cutite.Pentru a se realiza o macinare buna a produselor este necesar cagaraul sa aiba o anumita umiditate.Uniformitatea granulaiei Dac se introduc ntre tvlugii mcintori, produse cu mrimea granulelordiferit, se vor mcina numai celecu granulaie mare i mijlocie pentru care s-areglat distana dintre tvlugi.Starea suprafeelor de lucru a tvlugilor Suprafaa de lucru a tvlugilor trebuie s se aflentr-o stare bun, care spermitdesfurarea fr nici un felde probleme a activitii urmrite.Gradul de ncrcare a valurilor ncrctura specific este mult mai redus ncazul obinerii de fin alb dectatunci cnd se urmrete obinerea de fin integral saufaina neagra.Graul supus macinari este introdus in primele pasaje demacinare si anume lasroturi.Valturile realizeaza o macinare care are ca rezultat fainade la faina de ceamai fina granulatie pana la sfarmaturi mari.Amestecul obtinut este supus operatieide cernere.O parte din produsele obtinute in urma cernerisunt dirijate spre alte operatii de prelucrare.

5.3.6 Calculul sitelor planeSuprafata totala de cernere :St= QM/ qsSP=215000/550=390.90 m2SM/SSr=1.3/1=2.3 pari390,90/2,3=169,95 169,95x1,3=220,93 m2-> pentru pasajele de mcinare169,95x1=169,95 m2-> pentru pasajele de rotareRepartizarea siprafeei de cernere pe pasajePasajulIndici orientativi de suprafaa de cernere fa de total (%)Suprafaa rezultat in cifre absolute (m2)Suprafaa real (m2)Suprafada faa de total (%)Numarul de site plane (bc)

rot I132222(4x5,5)12,94/4

rot II122022(4x5,5)12,94/4

rot III132222(4x5,5)12,94/4

rot IV132222(4x5,5)12,94/4

rot V91616 (3x5,5)9,673/4

rot VI81411(2x5,5)6,452/4

Sortir61011(2x5,5)6,452/4

Sortir61011(2x5,5)6,452/4

Sortir5811(2x5,5)6,452/4

Siste de perie91611(2x5,5)6,452/4

Recernere(RF)61011(2x5,5)6,452/4

Total rotri100170170,51007+3/4

Desfactor I61311(2x5,5)4,862/4

Mcintor I122622(4x5,5)9,734/4

Mcintor II133022(4x5,5)9,734/4

Mcintor III112422(4x5,5)9,734/4

Mcintor IV81822(4x5,5)9,734/4

Desfactor II61311(2x5,5)4,862/4

Mcintor de refuz I61322(4x5,5)9,734/4

Mcintor V81822(4x5,5)9,734/4

Mcintor VI61311(2x5,5)4,862/4

Mcintor VII51111(2x5,5)4,862/4

Mcintor VIII4911(2x5,5)4,862/4

Mcintor de refuz II4911(2x5,5)4,862/4

Mcintor IX4911(2x5,5)4,862/4

Sistem de perie51111(2x5,5)4,862/4

Recernere (RF)245,5(1x5,5)2,431/4

Total macinatoare10022122610010+1/4

Control fina186612x5,5=6617,99+2

Caracteristicile tehnice ale sitelor planeCaracteristicile tehniceTipul sitei plane

Clasic cu 4 pasaje

Suprafaa net de cernere in m222

Numrul pasajelor4

Numrul ramelor cu sita intr-un pasaj12

Excentricitatea in mm45

Turaia ,n rot/min200

Diametrul roii de acionare,n mm350

Dimensiunile de gabarit,n mm-lungime-lime-nalime280019103860

Puterea instalat,in Kw1,5

Masa net ,in kg2450

Prin cernere se nelege separarea cu sita,dintr-un amestec de produse mcinate, aunor fraciuni compuse din particule cu granulaia cuprins ntre anumite limitedimensionale.Sita format din estur de srm, fire sintetice din material plastic sau mtasenatural.Cernerea are loc datorit micrii n plan orizontal asuprafeei cerntoare.La punerea sitei n funciune i laalimentarea ei cu un amestec de produs mcinatse vor separa doua fraciuni sianume:-cernutul-fractiunea care trece prin ochiurile sitei-refuzul-fractiunea care ramane pe sitaCapacitatea de cernere a sitelor este influenat de urmtorii factori:suprafaa util a sitei;numrul sitei desimea acesteia;ntinderea sitei pe ram;curirea sitei;ncrctura cu produs;umiditatea produsului de cernut;diferenierea granulometric;temperatura produsului cernut;starea de uzur a sitelor;micarea produsului pe suprafaa sitei. Fiecare din acesti factori influenteaza in mod diferit functionarea sitei astfel casuprafata utila a sitei este cu atat mai mare cu cat numarul ochiurilor este mai redusiar firul tesaturi mai subtire.Desimea sitei deasemenea influenteaza procesul decernere.Aceasta este data de numarul de ochiuri pe cm2. Sita pe rama trebuie sa fiebine intinsa.Rama sitei deobicei este confectionata din lemn moale.Curatirea sitelorse realizeaza cu perii de par aspru sau moale.O buna curatire a sitelor realizeaza obuna cernere.Incarcareasiteicuprodus pentrucerneretrebuie astfelrealizata incatsa nu duca la ruperea ei.Oincarcatura mai putina duce la o cernere mairapida.Umiditatea mare a produsului are o influenta negativa asupra cerneri.Uzura sitelorisi spune si ea cuvantu daca sunt foarte uzate deasemenea influenteaza in modnegativ procesul de cernere.Dupa cum vedem fiecare factor influenteaza intr-unmod sau altul procesul de cernere.Pentru o cernere eficienta este nevoie de sitenoi,umiditate scazuta,sita sa aiba dimensiunea ochiurilor adecvata produsului pecare dorim sa-l obtinem, safie in permanent curatata.

5.3.7 Calculul masinilor de griLimea totala de cernere=QM/qsMG=215x100/25=8600 (mm)Nr mainii de gri=Ltotal/lsitei=8600/3x450=6,37Caracteristici tehnice ale maimilor de griCaracteristici tehniceTipul mainii

GD-35x24

Numrul randurilor de site suprapuse3

Numarul de site3x4x2

Dimensiunea sitelor mm-lungime-ltime590450

Turaia ,rot/min450

Dimensiuni de gabarit-lungime-lime-nalime317011501473

Consum aer,m3/min45-60

Puterea Kw1,1

Masa Kg1200

Amestecul de produse rezultat la mcinarea cu valuri este sortat cu sitele plane ngrupe cu calitate i granulaie cuprins ntre anumite limite.Una dintre aceste grupe care trebuie supus unei noi sortri este griul. Operaiarespectiv se realizeaz cu utilaje speciale numite maini de gri. n funcionarealor, acestea combin cernerea prin site cu curentul de aer, care ajut produsul lastratificare i antreneaz particulele uoare de tr ifin.Prile mari componente ale mainii de gri sunt:batiul-susine tot ansamblul de piese al utilajului;cadrul-care sustine sitelecilindru de alimentaretije de sutinere si colectoare pt produsele cernutepalnie de evacuare a refuzurilor Griul intrat n main prin sistemul dealimentare este repartizat n strat uniform pentreaga lime a sitei. Datoritmicriirectilinie- alternativ imprimat de mecanismul cu excentriccadrului cu site, griurile nainteaz pe suprafaa cerntoare, iar particulelecorespunztoare ca mrime trec prin orificii ca cernut.Datorit micrii greutii specifice a produsului i a curentului de aer, se produce ostratificare, astfel c particulele grele se las la baza stratului, iar cele uoare se plaseaz la suprafa. Cele mai uoare particule sunt antrenate de curentul de aer.Produsele care nu trec ca cernut i nici nu sunt antrenate de aer, alunec pesuprafaa sitei i se evacueaz pe la captul opus celui de alimentare.ncrctura specific a mainilor de gri condiioneaz buna lor funcionare.Aceasta se calculeaz de obicei n kg/cm lime de sit receptoare.Un important efect n funcionarea mainilor de gri l au i periile care cur permanent sitele.

5.4. Descrierea fluxului tehnologic pentru secia de mcini Prin faza tehnologic de mcini se nelegeo anumit etap din procesul de transformareagrului i a produselor intermediare n fin. Aa cum s-a artat anterior procesul de mcini al gruluiconst n principiu din ciclul format din mcinare-sortare. Mciniul scurt se caracterizeaz printr-o repetare a cicluluimcini-sortare de 2 pn la 8ori, mciniul mediu de la 8-14 ori, iar cel naltde la 14-30 ori. Mciniul repetat cuprinde mai multe faze numite astfel:rotuirea, sortarea griurilor,curarea griurilor, desfacerea griurilor i mcinarea lor. Fazele tehnologice sunt constituite din mai multe trepte de prelucrare. Pentru realizareaunei trepte sunt necesare una sau mai multe pridintr-un utilaj. Aceste pri poart numele de pasaje.(ex. O pereche de tvlugi dintr-un val, un compartiment dintr-o sit plan.) Schema fazei de rotuire este format din pasajede mcinare-sortare. Primul refuz(refuzul mare) ncepand de la rI la rIV sedirijeaz de la un rot la altul.Primul refuz de la roturile V,VI,VII se dirijeazpentru terminare la pasaje de dislocatoare(finisoare de tr). Refuzul al doilea i urmeaz drumul de rotuire treapt cu treapt pna laterminarea fazei. Celelalte refuzuri si cernuturi sunt dirijate nfuncie de granulaie i calitate sprealte faze tehnologice. Particulele mari de nveli rezultate carefuzuri de la roturile IV,V,VI mai conin pri dinendosperm care pot fi extrase, dar nu prin mcinare cu valuri, ci cu ajutorul finisoarelor de tre.Produsele obinute ca cernut de la finisoare conin o importanta cantitatede fin de calitate adoua care se adaug la cresterea extraciei totale. Sortarea griurilor i dunsturilor se efectueaz cu siteplane ale cror pasaje, poart numele de sortire .Primele dou sortire primesc griurile i dunsturile de la r I,II,III care produc griuri idunsturi cal I, iar sortirul trei sorteaz dunsturile de cal II de la r IV.Fraciunea de dunsturi de lar IV se poate dirija i directla mcinat, la unul din pasajele cu produse de cal II. Fiecare pasaj e prevzut i cu sitepentru fin, deoarece fraciunile de gri antreneaz cuele i o anumit cantitate de fain. Desfacerea griurilor se realizeaz printr-o aciune uoara a tvlugilor asupra granulelorde gri. ndeprtarea nveliurilor prin desfacere are la baza diferena de rezistena ceexist ntregranula de gri provenit din endosperm i nveliul rupt din bob odat cu fragmentul deendosperm. Datorit acestei diferene de rezisten, partea din endosperm se fragmenteaz dndnatere la griuri mici i dunsturi, iarprile provenite din nveli rmn n marea majoritate ladimensiunile iniiale. Odat cu producerea celor trei componente principale griuri mici,dunsturi i fragmente de nveli apare i omic cantitate de fin. Separarea dup mrime afiecrei componente se face prin cernere. n diagramele clasice desfctoarele prelucreaz griurile mari de calitateaI provenite dela roturile I ,II, III. Mcinarea griurilor mici i a dunsturilor constituiefaza tehnologic de mcini n care seproduce transformarea total a acestora n fin, iar resturile denveli rmn sub forma de tre.Aceast transformare se face n mod treptat aplicnd un numr de 4-8 operaiila mciniulseminalt. Mcinarea se produce datorit presrii produselor ntre tvlugi i ntr-o mic msur idatorit frecrii ntre tvlugi i produse. Suprafeele tvlugilor sunt netede, iar viteza diferenial alor este foarte redus ntre 1: 1.2-1.5 .

BIBLIOGRAFIE

1. Simona Man, ndrumtor de proiect pentru tehnologia morritului Editura AcademicPres, Cluj-Napoca 20122. Constana Virginia Modoran, Tehnologia morritului i panificaiei Editura Risoprint Cluj-Napoca 20073. Costin I., 1983,Tehnologii de prelucrare a cerealelor n industria morritului, Edituratehnic, Bucureti.4. Banu C. i colab., 1999 Manualul inginerului de industrie alimentar, vol I, II Editura Tehnic, Bucureti5. Danciu, I., 1997, Tehnologia i utilajul industriei morritului, , vol. I, EdituraLucian Blaga, Sibiu.6. http://www.naturalia.ro/catalog/grau.php?pag=alimentatie7. http://webbut.unitbv.ro/teze/rezumate/2011/rom/SoricaCristianMarian.pdf8. Tehnologii si utilaje in industria moraritului . Conf.Dr.Ing.Ee MihaiLeonte,Edit.Milenium Piatra Neamt,2002

Anexepentru o moara cu capacitatea de prelucrare mai de 215 t/24h

1 autobasculant ; 2 vagon C.F.; 3, 4, 7 buncre; 5, 19, 31,37 elevatoare; 6, 9, 20, 38 distribuitoare cu dou ci; 8, 37 cntare automate; 10 tarar de precurire; 11, 22 magneii permanenii; 12, 28, 44 ventilatoare; 13 ciclon; 14, 18, 34, 36 transportoare elicoidale; 15celule de depozitare; 16 celule de amestec; 17 aparat de procentaj; 21 separator-aspirator;23 separator de pietre; 24 baterie de trioare; 25 trior spiral; 26, 39 decojitoare intensive; 27, 40 separatoare cascad; 29, 45 baterie de cicloane; 30, 46 buncre de praf;32 aparat automat de umectare; 33 omogenizator intensiv;35 celule de odihn; 41 umidificator pneumatic; 43 buncr de odihn.

7