diplomatia economica in contextul …octavianjula.ro/wp-content/uploads/2017/06/diplo4.pdf · ue si...
TRANSCRIPT
DIPLOMATIA ECONOMICA IN CONTEXTUL RELATIILOR
COMERCIALE INTERNATIONALE
1
DIPLOMATIA ECONOMICA IN CONTEXTUL RELATIILOR COMERCIALE INTERNATIONALE
Elementele cele mai frecvente intalnite la economisti:§Studiul§Analiza in domeniile financiar, industrial si comercial §Prognoza§Consilierea: acordata urmare acestor analize
Activitatea economistului → in diferite domenii:§Sectorul corporativ
ü Directori ai diferitelor compartimenteü Asumarea unor functii financiare completeü Experti (finante, buget, negociere hartii de valoare)
§Sectorul bancar ü Directori la varfü Directori specializatiü Experti in diverse domenii
§Sectorul administratiei de stat ü Reprezentare in negocieri internationaleü Directori in cadrul ministerelor / structuri specializate in teritoriuü Experti pentru elaborarea de bugete sau incasarea de venituri 2
ECONOMISTUL IN DIPLOMATIA ECONOMICA
§Rolul important al economicului in diplomatie§Diplomatia economica§Si-a facut loc greu in domeniul diplomatiei care s-a modificat profund;§Presupune reprezentarea si negocierea in numele institutiilor statului in relatiile cu parteneri externi;§Reprezentarea poate avea loc la nivel:
ü multilateral: GATT/OMC, FMI, BERD;ü regional: UE, AECS, CEFTA, ASEAN;ü bilateral.
§Pentru o reprezentare eficienta trebuie: ü Sa cunoasca regulile jocului (competente); ü Sa detina arta comunicarii;ü Sa cunoasca mecanismele partenerului;ü Sa fie un bun psiholog;ü Sa aiba calitati de leadership care sa lucreze in echipa;ü Sa-si asume responsabilitati (este singur in fata deciziei). 3
REGULILE DE BAZA (PRINCIPII) IN COMERTUL INTERNATIONAL – TREBUIE FOARTE BINE CUNOSCUTE
SI INTERPRETATE
4
.
PRINCIPII
Tratament national
Tarif vamal ca instrument de
protectie la frontiere
Consolidarea taxelor vamale
negociate
Clauza natiunii celei mai favorizate
Principiul nediscriminarii (SUA, Japonia, Acord European )
STATUTUL INTERNATIONAL AL ROMANIEIROLUL UNUI DIPLOMAT ECONOMIC: SA NEGOCIEZE
CADRUL JURIDIC EXTERN
5
RO RO-UE
Membru OMC
Tara asociata UE
Membru OMC
Donatoare de preferinte
Promotoare a unei politici europene de vecinatate
Implicata in integrarea regionala (transcon-tinental)
Beneficiara de
preferinte vamale
Implicata in proc. de integrare
europeana
DIPLOMATIA ECONOMICA ROMANEASCA IN CONTEXT MULTILATERAL
§S-a concretizat prin negocieri sub egida GATT care au condus la:
üAderarea Romaniei la GATT – Protocol 1971 – conditii specifice;üParticiparea la rundele de negocieri comerciale multilaterale de liberalizare a comertului si beneficierea de rezultatele acestora;üAdoptarea instrumentelor internationale de politica comerciala (a facilitat apararea noastra in procedurile antidumping);üParticiparea la Runda Uruguay → crearea OMC → Romania tara membra originara
ü Evitarea renegocierilor de aderare;
ü Valorificarea statutului de tara in curs de dezvoltare:
- agricultura;
- produse industriale.
6
PARTICULARITATILE DIPLOMATIEI ECONOMICE MULTILATERALE
§Presupune: ü Cunoasterea mecanismelor de luare a deciziilor;ü Informare permanenta → evitarea unor dificultati (SUA, Japonia,
UE si China → pioni principali);ü Contacte permanente cu reprezentantii celorlalte state; ü Crearea de aliante necesare promovarii intereselor (ex. 1997
suprataxa de import → balanta de plati → intalnirea OMC/FMI).
§Aplicarea corespunzatoare a principiilor de comert international;§Negociatorul trebuie sa fie cunoscut si recunoscut de parteneri;§Deciziile se iau in actiuni informale (reuniuni retrase, intalniri pe hol, discutii la o cafea, trebuie sa stii sa vinzi si sa cumperi);§Negociatorul sa fie invitat la asemenea actiuni informale.
7
ALTE NEGOCIERI COMERCIALE MULTILATERALE
§UNCTAD
§ interes pana in anii ’80 pentru promovarea statutului Romaniei ca tara in curs de dezvoltare ;
§ negocierile sunt de ordin general iar puterea de influeta este determinata de forta grupului de negocieri.
CEE/ONU
§ relatiile dintre tarile europene, SUA si Canada;
§ abordarea comertului in dimensiunile Est-Vest;
§ testarea unor reactii pentru negocierile regionale (europene) ulterioare (textile) – prima experienta;
§ negociatorul – profesionist si diplomat- Romania a avut presedintia, in 1995, pentru un an, a Comitetului pentru
Dezvoltarea Comertului / o recunoastere a eforturilor noastre de adaptarea activitatilor la CEE/ONU.
8
DIPLOMATIA ECONOMICA IN CONTEXTEUROPEAN
§Deosebit de pragmatica;
§Profesionista – costructie permanenta;
§Cunoasterea mecanismelor economiei europene si a functionarii lor pentru armonizare;
§Seriozitatea si credibilitatea negociatorilor pentru urmarirea implementarii rezultatelor negocierilor;
§Tenacitate si atentie sporita (suita Acordurilor privind comertul cu produse textile – ultimii in negocieri);
§Nu trebuie cedat usor chiar daca realizezi ca partenerul are dreptate (ex. Acordul privind comertul cu vinuri);
§Adaptabilitate la argumente (art. 26 din Acodul European);
§Negociator – capabil sa ia decizii rapide uneori impotriva echipei sale;
§Pregatirea corespunzatoare a negocierilor. 9
EVOLUTIA RELATIILOR ROMANIEI CU UE
§Romania – s-a prezentat cu “o zestre” importanta in 1990
§Romania – pionierat in relatiile tarilor CAER , concretizat prin:
§ Prima tara CAER – a negociat diferite acorduri si aranjamente cu UE
(textil, agricol, siderurgie, produs industriale)
§ Acordul juridic – cel mai avansat – urmarea: desprinderea Romaniei
de la regimul global fata de tarile cu economie
Iugoslavia planificata;
– consolidat – statutul Romaniei de tara in curs de
dezvoltare (preferinte vamale si acordarea in relatiile
comerciale a clauzei natiunii celei mai favorizate);
§ Prima tara care a recunoscut de facto existenta UE ca entitate;
§ Prima tara careia i s-a oferit sansa de a recunoaste diplomatia UE – sansa nevalorificata;
§ Prima tara care a inceput negocierile pentru Acordul de comert, cooperare economica si comerciala – suspendate in 1988 – nerespectarea drepturilor omului.
10
DUPA 1990
§Reluarea negocierilor privind acordul de comert, cooperare economica si comerciala (mineriade; eliminarea restrictiilor comerciale reziduale);
§Inceperea negocierilor de asociere – 1992:
ü S-a tinut seama de diferenta nivelului de dezvoltare → tranzitie;
ü Realizarea unei zone de comert liber (9 ani);
ü Dificultati in negocierea continutului economic al acordului → in special pentru agricultura;
ü Inconsecventa in aplicarea acordului convenit, mai ales in ce priveste eliminarea restrictiilor cantitative la exportul unor materii prime (fier vechi, lemn brut etc.);
ü Atitudine conservatoare in comertul cu produse agricole → noileliberalizari → disputa polono-comunitara → o solutie de moment.
11
ADERAREA LA UE
§Dificultati:ü Ritmul lent al reformelor economice → mecanismul de piata
(concurenta);ü Neintelegerea conceptului de aderare care reprezinta un proces si nu
un moment;ü Neintelegerea modului de adoptare a acquis-ului comunitar;ü Abordari subiective excesive cu privire la caracterul discriminator al
procesului de aderare al tarilor PECO in raport cu aderarea altor tari la UE;
ü Lipsa consecventei clasei politice cu privire la obiectiv prin neluarea masurilor necesare (Concurenta, JAI) si prin tendinta de a solicita cat mai multe perioade de tranzitie;
ü Insuficienta pregatire a economiei si societatii romanesti pentru momentul aderarii. Mai mult, nu s-a avut incredere in finalizarea in decembrie 2004 a negocierilor – existand tendinta redeschiderii acestora;
ü Acoperirea neprofesionalismului prin invocarea exagerata a costurilor integrarii → Integrarea nu costa nimic. 12
PRIMII DOI ANI DE LA ADERARE
§Valorificarea limitata a avantajelor aderarii (unele fonduri);§Lipsa pregatirii autoritatiilor si a societatii romanesti pentru valorificareanoului statut;§Neintelegerea competentelor diferitelor instante comunitare (Parlament, Comisie, Consiliu);§Neaplicarea regulilor specifice pietei unice (taxa auto);§Lipsa unei strategii care sa stea la baza actiunilor noastre in relatiile cu UE;§Reprezentarea modesta atat in instantele europene cat si relatiile cu acestea(experti);§Incapacitatea de a utiliza regulile internationale/europene in combaterea crizeieconomico-financiare, acceptand ca ea permite orice interventii in economie sica ea se va rezolva din exterior;§Neatragerea fondurilor structurale – nepregatire.
13
SPECIFICUL NEGOCIERILOR CU UE.
14
Inainte de aderare
§ Negocieri dure, dupa pozitii diametral opuse;
§ Nevoia de profesionalism –important – cunoasterea mecanismelor si propuneri;
§ Negocierile vizau in principal promovarea exporturilor romanesti;
§ Negocierile durau mai mult fiind puternic tacticizate;
§ Singurele permize favorabile erau reprezentate de demersuri specifice la nivel de autoritati;
§ Negocierile erau coordonate la nivel MCE.
Pentru aderare
§ Multiplicarea si disiparea centrilor de negociere;
§ Scaderea nivelului de profesionalism;
§ Obiectivul negocierilor era doar alinierea la acquis-ul comunitar;
§ Limitarea negocierilor la eventuale perioade de tranzitie si de derogare.
Dupa aderare
§ Nevoia cunoasterii exacte a competentelor diferitelor instante comunitare;
§ Profesionalism si promovarea intereselor Romaniei;
§ Nevoia unor negociatori care sa dispuna de strategii nationale, de puncte de vedere clare pe care sa le promoveze;
§ Puterea de a impune in negocieri pozitia Romaniei care apoi sa fie promovata mai departe de UE;
§ Capacitatea de asociere cu alti parteneri europeni;
§ Capacitati bine conturate pentru negocieri;
§ Asigurarea unor reprezentari profesionale in Comisia Europeana;
§ Promovarea negociatorilor pe criterii profesionale (discutii foarte tehnice).
DIPLOMATIA ECONOMICA IN RELATIILE BILATERALE
§Contacte bilaterale:
§Cunoasterea specificului tarii;
§Cunoasterea regulilor generale de comert;
§Identificarea intereselor in functie de posibilitati.
§Negocieri – care sa ia in considerare traditia si valorile partenerului:
§SUA – un stil de negocieri;
§China – diferit;
§Turcia;
§Israel.
15
CONCLUZII
§Diplomatia economica:
§ Se impune in fata diplomatiei traditionale;
§ Presupune o profesionalizare a diplomatiei traditionale;
§ Se foloseste pentru promovarea intereselor Romaniei;
§ Impune alegerea persoanelor care sa ne reprezinte pe criterii profesionale;
§ Impune cunostinte profesionale complexe;
§ Solicita calitati deosebite vizand: tactica negocierilor, abilitati de asociere, lobby, calitati de bun psiholog, bun analist care sa identifice in orice act interesele Romaniei si pe care sa le promoveze; onestitate, spirit de echipa sipatriotism.
§Iata cum economistul:
§ Este chemat sa raspunda tuturor acestor cerinte;
§ Devine foarte important in ecuatie;
§ Deci este nevoie de un profesionalism pe masura.
16