EDITAT DE LIGA MAIȘTRILOR MILITARI DE MARINĂ - CONSTANȚANr. 179 • ANUL XXI • SEPTEMBRIE - OCTOMBRIE 2016 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm1990@yahoo.com

Doamne, frumos mai e la marină!Aceste cuvinte le-am auzit rostite de către o doamnă în vârstă, în timp ce

se străduia să nu piardă nimic din conținutul momentelor specifice manifes-tărilor dedicate zilei marinei. Aflându-mă foarte aproape de dânsa, în acea mare de oameni curioși și dornici de a cunoaște câte ceva din activitatea marinarilor militari, am privit-o cu respect, mulțumindu-i în sinea mea pentru respectiva constatare, chiar dacă, probabil, nu era decât rodul unei reacții emotive în fața unor forme de manifestări cu caracter profesional.

Da, stimată doamnă, așa este, e frumos la marină, însă numai ei, mari-narii, știu cât efort trebuie să depună pentru a vă convinge să formulați o asemenea concluzie. Frumosul acesta, pe care dvs. îl percepeți pe bună dreptate, reprezintă rodul unei munci continue, uneori în condiții mai mult decât grele, depuse de către acești oameni care au ales ca drum în viață calea marinăriei. La marină, frumosul se bazează, în primul rând, stimate doamne și stimați domni, pe o cantitate de risc profesional mult mai mare decât în alte meserii, și asta pentru că marea nu iartă greșelile, așa precum noi iertăm greșelile greșiților noștri! Meseria de marinar nu poate fi păcălită, iar cei care încearcă acest lucru, o simt pe pielea lor… Priveam mulțimea aceea de oameni de pe faleza Comandamentului Flotei, citindu-le pe chipuri respectul pe care îl impunea reușita acelor oameni curajoși care plonjau din elicoptere echipați pentru luptă, care arătau cu mare pricepere cum se poate respinge un atac terorist pe uscat sau pe apă, care mânuiau cu atâta siguranță suspan-tele parașutelor, manșa elicopterelor sau avioanelor, care struneau ca niște experimentați dresori nărăvașii cai putere ai navelor în mersul lor ordonat pe firul apei… Așa e, stimată doamnă, este frumos la marină, necazul e că mai sunt încă mulți care în loc să alimenteze cum trebuie acest „frumos”

pentru a-i ancora trăinicia în timp, se rezumă doar la a face promisiuni și… cam atât! Bine că mai sunteți dumneavoastră, dar și mulți oameni ca dumneavostră, stimată doamnă, care știți să apreciați munca acestor oameni devotați meseriei lor, iar atât timp cât existați, fiți siguri că marinarii militari își vor face cu responsabilitate și măiestrie meseria. Oricum, pentru aprecierea dumneavoastră, cu respect vă mulțumim!

M.m.p.(r) Dumitru MIHĂILESCU

E toamnã la malul mării... Bun venit, doamna cucurbitace-elor! Mulțumim că ne-ai scăpat de toropitoarea căldură a verii, dar fii rogu-te, ceva mai generoasă și nu ne chinui prea mult cu vânturi și ploi reci!

La inițiativa factorilor decidenți din M.Ap.N., sediul respectivei instituții a găzduit, la data de 25 iulie 2016, o întâlnire de lucru între reprezentanții ministerului și cei ai asociațiilor profesionale ale militarilor activi, în rezervă sau retragere, tematica întrunirii fiind dezbaterea proiectului de lege privind statutul cadrelor militare, gradaților și solda-ților profesioniști. L.M.M.M. a fost reprezen-tată de către M.m.p.(rz.) Nicolae Radu (la masă, ultimul din dreapta), prim-vicepreșe-dintele asociației. Propunerile prezentate în cadrul dezbaterii au fost înaintate Ministe-rului Apărării Naționale. Adio catalog! Drum bun în viață…

Pentru absolvenții promoției 2016 a Școlii Militare de Maiștri a Forțelor Navale, începutul lui septembrie înseamnă intrarea în marea familie a tehnicienilor marinari. Gata, de acum începe drumul profesional pe parcursul căruia fiecare trebuie să-și dove-dească știința și îndemânarea în

asigurarea stării de operativitate a tehnicii din aria de responsabilitate. A fi maistru militar în Armata României este o onoare iar voi, tinerii noștri colegi, trebuie să dovediți într-un timp cât mai scurt că reprezentați liantul dintre om și tehnică, că sunteți profesioniștii gata să inter-vină oricând este nevoie, pentru că de cunoș-tințele și de dibăcia maistrului militar marinar depind performanțele din câmpul tactic ale celorlalți camarazi. Drum bun în viață tuturor!

Consiliul Director al L.M.M.M

Final de competițieDesfășurată sub directa organizare a L.M.M.M., cea

de a doua ediție a competiției Cupa Tomis la modelism s-a finalizat, marți, 16 august, odată cu gala laureaților. Ca o scurtă concluzie, pentru că subiectul se va dezbate mai pe larg la pagina 8, se poate afirma că intenția organiza-torului a fost pe deplin materializată, competiția – prin competitorii săi, arătând că modelismul e reprezentat de o comunitate mică de oameni de diferite profesii, tineri și mai puțin tineri, dar pasionați de frumusețea acestei lumi a machetelor, mai bine spus de o artă pe care nu mulți se încumetă să o abordeze.

PAG. A 2-A T I MO N A

Răsfoind istoria armei noastre…PRIMUL RĂZBOI MONDIAL LA DUNĂRE – UN SECOL DE LA EVENIMENT (episodul 2)

NOTĂ: Numeroase lucrări, articole sau cărţi scrise în acea peri-oadă au folosit date din cele două calendare. În Regatul României, calendarul pe stil nou – Gregorian, a fost introdus prin Decretul-lege din 5/18 martie 1919 al guvernului condus de Ion I.C. Brătianu. Astfel, data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919, motiv pentru care vom folosi în acest articol date conform calendarului pe stil vechi – Iulian.

După înfrângerea Serbiei, flota austro-ungară începe infiltrările, securitatea frontierei fluviale devine problemă de prim-ordin, raportul de forţe între cele două flote este sensibil egal.

INAMICUL: Trupele germano-bulgare, comandate de mareșalul Mackensen.

Flota austro-ungară avea baza principală la Orșova (cu atelier de reparaţii nave), iar cea mobilă la Rusciuc (Ruse de astăzi). Postul de refugiu s-a organizat pe canalul Belene, amplasându-se și un baraj de mine în amonte de Rusciuc. Flota austriacă – comandată de coman-dorul Lukich, staţiona pe canalul Belene (amonte de Șiștov), cu 9 monitoare, 6 nave de patrulare, 5 nave armate, canoniere, navă spital germană, șlepuri și șalupe.

SITUAŢIA POLITICĂÎn 4/17 august, I. Brătianu încheie cu reprezentanţii Rusiei, Franţei,

Angliei și Italiei tratatele prin care România se obliga să declare război și să atace Austro-Ungaria, tratatul având avantaj politic prin garantarea intereselor României (recunoștea dreptul de a dobândi Transilvania, Banatul, Bucovina, Crișana și Maramureșul). Prin convenţia militară se ţinea cont de greutăţile existente dar și de obligaţiile aliaţilor, în special cu Divizia navală rusă. Germania declară război României în 7/30 august, urmată la două zile de Bulgaria și Turcia, trupele inamice decla-nșând în noaptea următoare atacuri în lungul malului drept al Dunării. Pe 14 august, are loc la Palatul Cotroceni Consiliul de Coroană, condus de regele Ferdinand, unde se cere aprobarea pentru intrarea în război, iar la ora 16.00, Decretul pentru declararea stării de asediu era afișat pe străzi. La ora 19.00 – ambasadorul român la Viena, prezenta la palatul Ballplatz declaraţia de război.

EVENIMENTELEMisiunea începerii războiului și onoarea de a acţiona primii în

Planul de război o are Marina, prin acţiunea șalupelor „Rândunica” (nava-erou de la 1877, reconstruită în anul 1902), „Cătina” și „Bujo-rescu” (ale serviciului Hidraulic PCA) – comandate de lt.cdor. Negu-lescu Aurel, cpt. Bărbuneanu Petre și lt. Gheorghiu Alexandru. Șalu-pele au fost înzestrate cu instalaţii lans-torpile, câte 2 tuburi pe schelete de lemn ce se lăsau în borduri.

Atacul asupra Flotilei austriece are loc pe 14/27 august - ora 21.30, asupra monitoarelor Bosna, Sava, Bodrog, Szamos și Leitha, dar și 4 vedete - toate aceste nave aflându-se în portul bulgăresc Rusciuc, lansându-se 5 torpile și mine de curent. Parte din tehnica folosită a fost improvizată (tuburile lans-torpile) sau a fost veche, ceea ce a făcut ca două din aparatele de aprindere a torpilelor lansate să nu funcționeze. La atacul cu torpile auto-mobile este lovit doar un șlep. În dimineaţa de 15 august, navele austriece bombardează instalaţiile portului Giurgiu, rezervoarele de combustibil, pontoane, șlepuri, șalupa „Bujorăscu” se scufundă, șalupa „Rândunica” este salvată de serg. Brânzilă și meca-nicul Patrichi. Flota austriacă, având pagube minore, se retrage pe canalul Belene – km 575 (amonte 130 km de Turtucaia), luând și toate navele comerciale austriece și germane din portul Rusciuk, lăsând în zonă 2 monitoare și 2 vedete. Vasul inamic „Almos” forţează trecerea de la Porţile de Fier și bombardează instalaţiile militare și șantierul naval din Tr. Severin

Pentru eficienţă, navele românești au fost grupate în două diviziuni a câte 2 monitoare și 4 vedete fluviale, cu misiunea de apărare a flancu-rilor de vest și est ale capului de pod, grupul A.S.A. instalând la 12 km amonte de Turtucaia un sistem de estacade-stăvilare, baraje de mine și plase metalice.

După doi ani de neutralitate și negocieri, cât și în urma Tratatului de alianţă și a Convenţiei militare semnate în 17 august 1916 de România, Franţa, Italia, Marea Britanie și Rusia declară război Austro-Ungariei. Lupta pe fluviu este declanșată, se capturează nave de ambele tabere, se minează, se bombardează. Pe 19 august, armata germano-bulgară declanșează ofensiva în Dobrogea. Bulgarii și germanii mută tunurile pe dealul Staroselo, ocupând dealul Staromil în noaptea de sâmbătă, 20 august, motiv pentru care artileria română din Calimoc începe retra-gerea.

Vedeta nr. 2 dă alarma și deschide focul. Se alătură vedetele nr. 1 și 8 pentru a împiedica infiltarea inamicului spre mal. Monitorul „Lascăr Catargiu” și vedeta nr. 3 bombardează coloanele de atac și ostrovul Becheru, trage și bateria „Elisabeta”, la căderea nopţii Divizionul 1

monitoare ancorează sub protecția ostrovului Cârneci. Turtucaia este încercuită de trupele noastre. Luptele sunt înverșunate, inamicul se retrage în zilele de 21, 22 și 23 august datorită bombardamentelor bate-riilor „Rahova” și „Pr. Nicolae”. Loviturile de pe monitoarele „Brătianu” și „Catargiu” anihilează artileria adversă... Minele lansate de marina austro-ungară lovesc estacadele, vedetele nr. 1 și 4 pleacă la Hârșova pentru reparaţii. Toţi așteptau cele 16 trenuri cu artilerie grea, pentru întărirea forţelor de la Turtucaia.... Flota de operaţiuni sprijină trupele românești de uscat, care apărau capul de pod, navele, conduse de către comandorii N. Negru și Toescu, fiind în prima linie cu artileria de la bord „la roșu” (se înroșeau ţevile de tun).Trupele germano-bulgare reiau atacul pe 23 august - în sectorul de vest distanţa de tragere pentru monitoare depășea 10 km - infanteria bulgară ocupă satul Calimoc.

Prezenţa navelor în sectorul vestic a determinat inamicul să-și schimbe atacurile spre sud și est. Ofensiva inamicului din 24 august, ajutată întru-câtva de lipsa unei cooperării eficiente, legătura din inte-riorul Diviziei 9 Infanterie ce trebuia să sosească dinspre Silistra, cât și eroarea de observare aeriană ce a stat la baza ordinului de încetare a focului transmis navelor au făcut ca inamicul să pătrundă în liniile de apărare. Fiind lipsite de sprijinul artileriei, trupele ce se retrăgeau spre oraș au intrat în panică. Tirul redus ca presiune al armamentului de pe vedete a permis retragerea trupelor române spre Dunăre. Detașa-mentele de debarcare de pe monitoarele „Lahovari” și „Kogălniceanu”, trimise de comandorul Toescu, restabilesc pentru moment situaţia. Navele Divizionului 1 monitoare trag de la km 426 asupra dealului Cusui, secundul monitorului „M. Kogălniceanu” – lt.cdor. Stihi Eugen este rănit mortal. Contraamiralul Negrescu retrage navele din zona Turtucaia. Drumul a fost degajat greu, artileria de pe monitoare făcân-du-și datoria. Vedeta nr. 3 este ciuruită de gloanţe. În după-amiaza zilei de 24 august, cpt. Constantin Dumitrescu, slt. Ion Ghiculescu și toţi marinarii puntiști ai vedetei nr. 6 „Mr. N. Gr. Ioan” sunt seceraţi de gloanţe, iar nava, pusă pe uscat, a fost salvată de sergentul Niţă, rănit și el, submaistrul Loghin și sublocotenentul mecanic M. Hurmuzescu.

Ordinul M.C.G. era retragerea spre Silistra. Contraamiralul Negrescu ordonă retragerea navelor din port, trimiţând Escadra de monitoare și vedete în zona Cusui cu misiunea de apărare a retragerii trupelor. Militarii români rămași la Turtucaia sunt luaţi prizonieri, navele se retrag spre Silistra, unde sosesc 3 canoniere rusești, consti-tuindu-se Flota de operaţii româno-rusă. Flota română a acţionat cu multă hotărâre, rezistând și salvând mii de militari, folosind toată muniţia disponibilă, vedetele fluviale nr. 3, 7 și 8, canoniera „Griviţa” și remorcherul „Silistra” transportând răniţii la Olteniţa și la nava-spital.

O reducere a presiunii forţei inamicului are loc odată cu inter-venţiile vedetelor nr. 2 și nr. 6 de pe canalul Cusui și a celor 238 de marinari debarcaţi pe ostrovul Cinghineaua. Ziua de vineri, 26 august, a fost tragică. Panica i-a cuprins pe militarii care alergau spre malul apei unde toate navele lipseau, cu toate că la Olteniţa erau acostate șlepuri, dar fără remorchere. Totul se petrecea sub tirul bulgarilor... Superioritatea numerică și tehnică a inamicului, sosirea întârziată a ajutoarelor, lipsa unor nave de transport și a mijloacelor de transmi-siuni, orgoliile militare și politice – au fost doar o parte din motivele pierderii capului de pod. Turtucaia a fost o înfrângere dureroasă cu pierderi mari de oameni și materiale. Intervenţia Flotei a făcut ca peste 4000 de oameni să fie salvaţi.

Pe 27 și 28 august trec spre Dobrogea, pe podul Cernavodă, trenuri pline cu artilerie. Odată cu sosirea celor 3 canoniere rusești: Teretz, Kubanetz și Donetz, aflate sub comanda comandorului Alexis Swig-nine și trecerea acestora în subordinea flotei, au loc acţiuni la Silistra, Topalu, Oltina, Rasova și Cernavodă, toate având ca scop susţinerea trupelor de uscat ce luptau în Dobrogea. Silistra este ocupată pe 28 august. Populaţia este evacuată și dirijată spre podul de vase, navele execută marșuri, recunoașteri, trageri de artilerie, transporturi de trupe, instalează baraje de mine. Turtucaia este atacată de inamic și, după lupte grele, este cucerită pe data de 9 septembrie, asemenea loca-litatea Bazargic, dar pe 14 septembrie. Trupele noastre se retrag spre Rasova, unde se ocupă o nouă poziţie de tragere.

După căderea Turtucaiei, urmează obligativitatea retragerii parcului de nave spre aval, la Brăila și Galaţi staţionând 530 de vase. În zorii zilei de 2 septembrie, infanteria și artileria bulgaro-germană atacă. Răspund bateriile românești, vedeta fluvială nr. 2 și Divizia 1 Monitoare (coman-dant - cdor D. Lupașcu). Trupele de uscat s-au retras, încercuind loca-litatea Turtucaia, Divizia 2 Monitoare (comandant - cdor Toescu), cu navele „A. Lahovari”, „M. Kogălniceanu” și vedetele fluviale nr. 5 și 6 și 7 neintrând încă în contact cu inamicul. Pe 3 septembrie inamicul reia atacul, dar este stopat de artileria de pe monitoarele „I.C. Brătianu” și „L. Catargiu”. Monitoarele trag cu artileria de la bord, sprijinind flancul drept din zona Rasova. În perioada 6-8 septembrie debarcă forţe pe ostroavele Lupu și Oltina, se execută incursiuni în amonte (11-12 septembrie), acţiuni executate sub tirul bateriilor germane, după care se stabilesc la Rasova – km. 312. Pe Dunăre, minele lansate de marina austro-ungară încep să-și facă efectul, vedetele nr. 1 și 4 ajungând astfel la Hârșova pentru reparaţii.

Inamicul se apropie de malul fluviului (5 septembrie), bateriile marinei se retrag, canoniera „Griviţa”, remorcherul „Silistra” și vedetele nr. 3, 7 și 8 evacuau răniţii spre Olteniţa (km. 430). A doua zi, moni-toarele Divizionului nr.1 deschid focul odată cu bateriile „Elisabeta” și „Regina Maria”, însă dezordinea și panica dispersează grupurile de militari ce năvălesc spre port pentru a se salva. Secundul monitorului „M. Kogălniceanu” este grav rănit și moare a doua zi, asemenea serge-nţilor Tiţa Dumitru și Ion Manoilă, caporalii Niculai Leon, Anghel

Monitorul „Lascăr Catargiu” pe timpul confruntărilor de pe fluviul Dunărea

Canoniera „Grivița”

Monitorul „Mihail Kokălniceanu”, navă aflată actualmente în structura Flotei militare fluviale.

Nava-spital „Principele Carol”

Flota militară a României la Dunăre, are ca scop principal apărarea Deltei, adică garantarea libertății circulației și accesului la Marea Neagră. Are un scop pur defensiv și este gândită să acționeze cu batalionul de infanterie marină de la Babadag, pentru protecția căilor de comu-nicații și interzicerea accesului în teri-toriul național a celor care au asemenea murdare interese.… Toate vedetele și monitoarele sunt extrem de tăcute. Pot înainta cu viteze de până la 8-10 noduri și practic să treacă pe lângă tine fără să le auzi! Camuflat perfect si înaintând fără zgomot, gata să tragă în orice îi apare în față, o astfel de „fiară” puternic blindată, așa cum este și monitorul „Mihail Kogăl-niceanu”, este redutabilă și fatală... Sigur că sunt vulnerabile la atacurile din aer și de pe mal, dar nu foarte vulnerabile. Ele sunt mândria constructorilor români de nave, fiind proiectate și executate integral în România.

Îi salutăm cu respect pe camarazii noștri de la Dunăre, dorindu-le sănătate și rezultate pe măsură în activitatea pe care o desfășoară la bordul navelor Flotei mili-tare a României la fluviul Dunărea.

Dinică și soldaţii Barbu și Căciulescu.După pierderea malului drept al

Dunării, Marele Cartier General organi-zează o acţiune ofensivă concentrică ce cuprindea și forţarea fluviului la Flămânda – pentru a cădea în spatele inamicului. Se reiau luptele pentru cucerirea malului pierdut, Flota româno-rusă – comandată de contraamiralul Negrescu, având misi-unea de a ajuta ofensiva Armatei Dobrogei. Noua ofensivă la Dunăre a Armatei Dobrogei începe pe 18 septembrie, orele 07.00. Divizia Rusă de canoniere se afla la km. 307, iar Escadra Monitoare la km. 310 Rasova, cu un monitor și 2 vedete la km. 315 ostrovul Lung. Ajutor impor-tant este dat pe 18 septembrie, la km. 465, unde Divizia 10 trece Dunărea cu bărci sau pontoane dar și pe podul amenajat de pontonierii marinari și de șalupele „Cătina” și „Rândunica”. Acţiunea nu a fost lipsită de necazuri, pagube și victime.

M.m.p.(rz.) Petre Maravela – Brăila

PAG. A 3-AT I MO N A

REGULI DE VIAȚĂSentimentul de automulțu-

mire și învățăturile „corecte” din punctul de vedere al politicilor educaționale au creat, spre marea dezamăgire a multora dintre oamenii maturi și cu scaun la cap, o generație de copii care nu au deloc noțiunea de realitate și despre felul în care realitatea aceasta le poate pregăti eșecul în lumea reală. Iată de ce ne permitem să sugerăm acestora câteva reguli pe care, dacă mai au ceva încredere în viitor, ar trebui să le respecte:

Regula nr.1: Atenție! Nu totde-auna viața este dreaptă, așa că obișnuiți-vă cu ideea.

Regula nr.2: Lumii prea puțin îi pasă de cât știi tu de bine, tinere, să te joci pe calculator sau să prinzi pokemoni! Lumea se aște-aptă să realizezi ceva înainte ca tu să fii mulțumit de tine însuți.

Regula nr.3: Înainte de a vă fi născut, părinții nu erau atât de plicticoși, așa cum vi se par acum. Iar dacă credeți că sunt așa, înțe-legeți-i: ei trebuie să-și plătească cheltuielile, să vă spele hainele, să vă dea bani de buzunar și să vă asculte atunci când le spuneți cât de grozavi sunteți. Așa că înainte

de a vă porni să salvați omenirea de paraziții generației părinților voștri, încercați să vă desțeleniți propriul drum.

Regula nr.4: Dacă credeți că profesorii sunt severi, stați să vedeți când o să aveți un șef.

Regula nr.5: A învăța o meserie într-o școală profesio-nală sau oriunde se poate face așa ceva, nu este nicicum sub demni-tatea voastră. Aspectul acesta se numește șansă sau chiar chemare, că doar nu toți sunteți făcuți pentru a fi ingineri, doctori sau mai știm noi cine.

Regula nr.6: Ori de câte ori o dați în bară nu mai dați vina pe părinți, pentru că nu ei au dorit acest lucru. Învățați din greșeli și nu vă mai smiorcăiți.

Regula nr.7: Atenție! Viața nu se împarte în semestre, nu înse-amnă numai distracție și odihnă. Încercați să vă regăsiți.

Regula nr.8: Nu crede tot ce vezi la televizor, afli de pe internet sau te informează prietenii pe facebook. Asta nu e viața reală! În viața reală oamenii chiar trebuie să mai plece din cafenele și să meargă la serviciu.

Redacția

Gânduri în prag de toamnă…Ce presupune veghea la

oameni?Presupune, în primul rând, rațiunea în stare de jude-

cată și decizie competentă. În al doilea rând, presupune neliniști în încercarea de a desluși sensurile devenirii, de a percepe freamătul schimbărilor, filtrând viitorul prin prisma relațiilor cotidiene. Un lucru este însă clar: „lumea de mâine” nu înseamnă numai speranță, ci și multă îngrijorare. Nu rare sunt momentele când, cu bună intenție sau cu totul și cu totul întâmplător căutăm a găsi un răspuns mulțumitor la ce se întâmplă „azi”, gândul ne-o ia înaintea faptei, reflecția înaintea acțiunii, fantezia înaintea realității. Dacă e să ne gândim doar la cei activi profesional, această stare rodește, din păcate, în urma multiplelor frământări prin care se dorește găsirea solu-țiilor cele mai convenabile în ceea ce privește relația cu angajatorul - sau cu instituția pe care o reprezintă acesta, dar cunoscându-ne anemica forță materială ne este greu a ne depărta cât mai mult posibil de subiectivism. Extrapolând ideea la nivelul celor care au misiunea de a descoperi acele soluții prin care neajunsurile măcar să se diminueze, dacă nu pot fi făcute să dispară, constatăm că domniile lor apelează la cele mai puțin costisitoare, luând în calcul, uneori din rațiuni cu îndoielnică densitate obiectivă, foarte puțin pe cele cu aspect profesional-va-loric. Efectul? Neliniște și îngrijorare în rândul celor aflați la baza piramidei sistemului militar, că la acesta facem referire, dar și ceva mai sus, aspecte care nu prea sunt în ton cu freamătul schimbării și viitorul privit prin prisma realităților, așa cum o cere starea de veghe la oameni.

Iată, așadar, o posibilă apariție a „omului ispitit”, omul care, fără a ne gândi la ceva mult mai rău, o lasă mai domol cu motivația profesională, consumându-și o foarte mare parte din timpul destinat activității sale făcând diverse comparații privind venitul și modul de existență. Omul ispitit, rezultatul firesc al îmbinării grijii cu îngrijorarea, se simte neputincios în a ține pasul cu creșterea de prețuri, se simte amenințat de dispariția funcției atunci când se lucrează la „înnoirea” statelor de încadrare. Cate-goric că altfel se percepe o asemenea stare de fapt cam de pe la mijlocul piramidei militare către vârf, dar mai ales la vârf! La asemenea niveluri, presupunerile filozo-fice ale veghii umane, adică acea încercare de a desluși sensurile devenirii și de a percepe freamătul schimbărilor sunt văzute să zicem la valoarea lor reală, dar se pare că și pe aici există „oameni ispitiți”, ispita îmbrăcând cu totul și cu totul alte forme.

E posibil să fiu considerat un pesimist, dar cum pot oare să devin un „fan” al speranței, când cel puțin la momentul actual o percep pe aceasta ca având la bază o mare lipsă de temei!?

Dumitru Mihăilescu

Promoția 2016 a Școlii Militare de Maiștri „Am.Ion Murgescu”, prezentă la ceremonialul absolvirii. În fotografie, M.m.p.(rz.) Nicolae Radu, prim-vicepreședintele L.M.M.M., decernează premiul „M.m.p. STAN DUMITRU” celor declarați șefi ai promoției pe specialități militare.

E bine să cunoaștem…Cum trebuie procedat în cazul unui atac de cord

Deoarece mulți oameni sunt singuri când suferă un atac de cord, fără ajutor persoana a cărei inimă bate necorespunzător și care începe să simtă o stare de leșin, are doar aproximativ 10 secunde înainte de a-și pierde cunoștinţa. Cu toate acestea, cel aflat în asemenea nedo-rită situație se poate ajuta prin a tuși în mod repetat și foarte energic. O respirație adâncă ar trebui să fie luată înainte de fiecare tuse, iar tusea trebuie să fie și ea adâncă și prelungită, așa cum e atunci când se produce sputa din adâncul pieptului. O respirație și o tuse trebuie repetate

la fiecare două secunde, fără oprire până sosește ajutorul sau până când inima se simte că bate din nou în mod normal. Respirațiile adânci aduc oxigenul în plămâni, iar mișcările de tuse storc inima păstrând sângele în circu-lație. Presiunea asupra inimii, de asemenea, o ajută să-și recapete ritmul normal. În acest fel, victimele atacurilor de inimă pot ajunge la spital.

Un cardiolog spune că dacă s-ar proceda așa, cel aflat în dificultate își poate salva viața.

Abrevierea corectă a gradelor militare

- Soldat: Sdt. - Fruntaș: Frt. - Caporal clasa a III-a, a II-a, I: Cap.III, II, I - Sergent: Sg. - Sergent major: Sg.maj. - Plutonier: Plt. - Plutonier major: Plt.maj. - Plutonier adjutant: Plt.adj. - Plutonier adjutant principal: Plt.adj.pr. - Maistru militar clasa a V-a, a IV-a, a III-a, a II-a, I: M.m.V, IV, III, II, I - Maistru militar principal: M.m.p. - Sublocotenent: Slt. - Aspirant: Asp. - Locotenent: Lt. - Căpitan: Cpt. - Maior: Mr. - Locotenent-comandor: Lt.cdor - Locotenent-colonel: Lt.col. - Căpitan-comandor: Cpt.cdor - Colonel: Col. - Comandor: Cdor - General de brigadă: Gl.bg. - General de flotilă aeriană: Gl.fl.aer. - Contraamiral de flotilă: Cam.fl. - General-maior: Gl.mr. - Contraamiral: Cam. - General-locotenent: Gl.lt. - Viceamiral: Vam. - General: Gl. - Amiral: Am. - Rezervă: Rz. - Retragere: Rtr.

Interesul poartă fesul…Nu rare au fost cazurile când la ieșirea prin pensionare

din activitatea profesională, ba uneori chiar și pe timpul derulării acestei activități, unii membri ai ligii să solicite ieșirea din sistemul asociativ, invocând motive mai mult sau mai puțin întemeiate. Nu asta ar fi problema, pentru că, așa cum precizează statutul, liga nu obligă pe nimeni să-i devină asociat sau, având această calitate, să și-o păstreze dacă nu mai dorește acest lucru! Problema este cu totul și cu totul alta, și când fac această afirmație nu mă gândesc decât la faptul că sunt unele persoane, care atunci când doresc să iasă din sistem nu se simt bine dacă nu provoacă anumite discuții absolut necamaraderești, arătând, de regulă, că niciodată nu au dat atenția cuvenită regulamentelor și normelor legale în baza cărora liga își desfășoară activitatea. Luați de val, au trăit cu convingerea că la nivelul acestei asociații trebu-rile merg doar așa, după ureche! Eroare, domnilor! Legea este lege, iar ea trebuie respectată întru-totul, așa cum trebuie respectate și normele interne de funcțio-nare stabilite și aprobate de către Adunarea Generală a membrilor asociați.

Să fiu și mai clar, precizez că foarte des aceste mici, dar nedorite dispute, apar datorită necunoașterii precizărilor Regulamentului de funcționare a Sistemului de Întra-jutorare Financiară Camaraderească (SFIC)! Regulamentul acesta precizează, printre multe altele, că: „Persoana care se retrage din sistemul de întrajutorare camaraderească va primi integral suma pe care o are în fișa cont – sumă ce reprezintă diferența dintre valoarea totală a cotiza-ției achitate și cea a contribuției membrului cotizant la acordarea ajutoarelor nerambursabile – dar numai dacă

pe timpul cât a deținut calitatea de membru cotizant nu a primit niciun asemenea ajutor. Orice sumă primită ca ajutor nerambursabil, face ca banii aflați în fișa cont-per-sonal să nu poată fi ridicată, aceasta intrând automat în fodul de rezervă al sistemului”.

Un lucru important de reținut este faptul că suma aflată în fișa cont-personal se va remite totuși integral familiei, numai în cazul decesului membrului cotizant, acest lucru

făcându-se fără a se ține seama de numărul și valoarea ajutoarelor primite de către respectivul coti-zant în timpul vieții.

Dacă domnul maistru militar (rz.) Stănescu Adelmo – Domnia sa fiind cel mai recent exemplu în speța prezentată, ar fi fost inte-resat să cunoască acest lucru, în mod sigur nu s-ar fi manifestat așa cum a făcut-o pe timpul prezenței la sediul ligii, acolo unde punân-du-și în valoare propriile idei a acuzat și a tot acuzat, mergând cu amenințarea până la darea în jude-cată a asociației la cele mai înalte foruri judecătorești! Măi, să fie! Chiar așa?!? Păi ce mai așteptați, domnule Stănescu? Gata, faceți așa cum vă îndeamnă gândul, că vorba aia: dacă tot vreți să vă faceți de basme, măcar să fie în fața unor magistrați…

Ar mai fi, totuși, o variantă: Ce-ar fi ca măcar acum, când ați renunțat la calitatea de membru

asociat al L.M.M.M., să citiți Statutul acesteia, apoi Regula-mentul S.F.I.C., coperta I a acestui document arătând exact așa cum este prezentată în fotografia alăturată! Noi, care vă respectăm încă, zicem că e mai bine așa. Vă va scuti de timp pierdut inutil, dar și de zâmbete ironice! Dumneavoastră ce spuneți?

M.m.p.(rz.) Nicolae RADU

T I MO N APAG. A 4-A

Două momente aniversare care rețin atenția tehnicienilor marinari, dar nu numai…8 Octombrie: 119 ani de la apariția școlii maiștrilor militari de marină

A câta promoție oare a ieșit anul acesta pe poarta acestei respecta-bile instituții de învățământ militar? Greu de găsit un răspuns cât mai exact!... Așa că putem spune că de atunci, de la 8 octombrie 1897, când a devenit prezentă în istoria Marinei Militare Române, școala pregăti-toare a înlesnit intrarea în marea familie a maiștrilor militari a multor mii de tineri, aceștia respectându-și în timp instituția formatoare prin profesionalismul dovedit, prin dăruirea și responsabilitatea arătate față de cerințele rolului și locului maistrului militar în organigrama Forțelor Navale Române.

Respectul față de Școala Militară „Am. Ion Murgescu”, dar și consecvența cu care L.M.M.M. a onorat de-a lungul timpului asemenea onomastică determină echipa aflată actualmente la conducere să-și manifeste sentimentele camaraderești față de persoana juridică sărbăto-rită, adresând, în primul rând domnului comandor Viorel Roman – cel

aflat în funcția de comandant al școlii începând cu data de 1 august a.c., depline realizări în deloc ușoara misiune care i-a fost încredințată. Împliniri cât mai multe dorim a avea întreaga conducere a respectabilei insti-tuții, precum și elevii aflați la pregătire.

LA MULȚI ANI TUTUROR!

Consiliul Director al L.M.M.M.

O carte despre o viață frântă, dar nu înfrântăPrin conținutul lucrării-document a cărei

copertă I o puteți privi în fotografia alăturată, autorul, reputatul istoric constănțean prof.univ.dr.Valentin Ciorbea, ne sugerează, argumentat și cu un admirabil talent scriitoricesc, să nu pierdem din vedere faptul că sunt oameni despre care se vorbește la prezentul istoric, deoarece ei aparțin timpurilor, chiar dacă au trecut din lumea muritoare în cea a veșniciei. Corect, domnule profesor, așa este. Aceștia merită a fi purtați în sufletele noastre pentru că, așa cum preciza Jean Cocteau: „adevăratul mormânt al morților este în inima viilor”…

Radiografia vieții celui care a fost contraamiral Horia Măcellariu, un brav ofițer de marină care, plecat în marea călătorie de dincolo de orizontul marin, se odihnește în cimitirul eroilor aflat în zona Mânăstirii Cozia, este așezată de către autor într-o ramă epică minuțios construită în toate articulațiile

ei, îndemnând pe oricine a crezut și mai crede încă în valorile morale ale poporului român să parcurgă cu interes conținutul acestei lucrări cu caracter științific ce are menirea de a onora oricare bibliotecă, indife-rent cine este proprietarul său.

Salutăm lăudabila stăruință a profesorului Valentin Ciorbea, de a ne supune atenției această lucrare-document, o carte despre o viață frântă, dar nu înfrântă… Horia Măcellariu a plătit cam pentru toate reușitele marinei noastre pe durata războiului, trecând prin temnițele de la Jilava, Gherla și Aiud, așa că pătruzându-i cu ochii minții prin viața ale cărei idealuri au fost: Onoare și Patrie, nu numai că îi aducem un pios omagiu, dar poate fi și un moment proprice pentru a ne reconsidera poziția față de ceea ce presupune sintagma „patriotism”.

Dumitru MIHĂILESCUL.M.M.M. – la cea de

a 26-a aniversareMomentul apariției ligii ca

asociație reprezentativă pentru maiștrii militari marinari, dar nu numai, este marcat în timp, așa cum bine se știe de către foarte mulți cititori ai „Timonei”, de către cea de-a 16-a zi a lunii octombrie. Iată de ce toamna fiecărui an aduce, începând din anul 1991, bucuria momentului aniversar, evidențiind de fiecare dată faptul că atunci și undeva acolo ideea reluării tradiției asocierii socio-profesionale a tehnicienilor marinari a devenit realitate.

L.M.M.M., înființată la data de 16 octombrie 1990, este conti-nuatoarea unei vechi tradiții de asociere socio-profesională, al cărei început datează din anul 1928, an în care s-a constituit Cercul Maiștrilor Militari din Divizia de Mare, asociație desfi-ințată în anul 1948. Începând din acea zi de octombrie, anul 1990 i-a revenit actualei forme asociative, iar despre cei care în acești 26 de ani de existență i-au dat valoare numerică și lucrativă se poate spune că și-au îndeplinit misiunea.

Felicitări și urări de sănătate tuturor mebrilor asociați.

M.m.p.(rz.) Emil Olteanu – președinte L.M.M.M.

IN MEMORIAM…ION BODNĂRAȘ, bucovineanul nostru drag născut în comuna

Iaslovăț, județul Suceava în cea de a 21-a zi a lunii septembrie, anul 1948, a crescut într-o familie în care a fost educat în spiritul dreptății și al iubirii față de glia strămoșească, aspecte care l-au îndemnat să-și îndrepte pașii

spre meseria armelor, devenind astfel apărător profesionist al țării în calitate de maistru militar. Acest OM, un camarad de nădejde dar și un membru activ al asociației noastre, ne-a dovedit adesea că știa ce înseamnă omenia, că știa ce înseamnă responsabilitatea, onoarea și demnitatea, că

știa să-și prețuiască părinții, familia, prietenii sau camarazii.

Spre totala noastră nedumerire, sâmbătă, 30 iulie, când nici măcar două luni nu-l mai despărțeau de împlinirea vârstei de 68 de ani, ION BODNĂRAȘ, cel hărăzit de Tatăl Nostru Ceresc să strecoare în sufletul celor din preajma sa veselia, buna-dispoziție, dar mai ales melosul popular al cărui purtător talentat a fost, a trecut din lumea celor muritori în lumea celor veșnici… Îndu-rerați ne-am alăturat familiei atât de greu încercată, conducându-l pe drumul fără de întoarcere pe acest camarad atât de drag, pentru care trenul vieții a oprit în ultima gară pământeană!

Adio, IOANE! Ne-ai bucurat adesea clipele vieții cu omenia și veselia ta, ne-ai bucurat auzul și sufletul cu darul tău de a purta pe aripile muzicii cântecul popular românesc. Pentru toate îți mulțumim! Fii și acolo, în oastea Domnului, așa cum ai fost și pe Pământ: bun, vesel și mereu aproape de ceilalți… Adio, Ioane! Veșnică fie amintirea ta!

Consiliul Director al L.M.M.M.

Să ni-l amintim pe ION BODNĂRAȘ, așa cum a fost el: Mereu pus pe glume, mereu gata să ne bine-dispună, mereu pregătit pentru a ne bucura sufletul cu un cântec din tezaurul nostru folcloric…

T I MO N A PAG. A 5-A

Un premiu care ne onoreazăBine gândit și de fiecare dată corect și la obiect pus în operă, proiectul

Clubului amiralilor, a cărui menire este de a stimula prin frumoase apre-cieri creatorii de literatură dedicată mării, marinei și oamenilor care își desfășoară sau și-au desfășurat activitatea la bordul unor nave – fie militare, fie civile, s-a dovedit a fi bine primit și mult așteptat. Ajunsă deja la cea de a X-a ediție, gala laureaților acestei activități culturale și-a consumat desfășurătorul, marți, 26 iulie, acordând premii și diplome celor care s-au dovedit a fi surse reale, dar și talentate, în ceea ce privește adresarea prin scris publicului cititor de carte.

Spre bucuria noastră, M.m.p.(rtr.) Dumitru Mihăilescu – în dubla sa calitate de scriitor de carte și coordonator al întregii activități ce are ca rezultat editarea gazetei

„Timona” – publicația ligii care anul acesta, la 7 mai, și-a serbat cei 20 de ani de apariție neîntreruptă, a fost onorat cu premiul de excelență pentru lucrarea „Călători pe drumurile vieții – un comentariu mono-grafic al celor 25 de ani de prezență și activitate a L.M.M.M., precum și cu Diploma de Merit, prin aceasta apreciindu-i-se prezența, conținutul și atractivitatea gazetei „Timona”, aspecte demonstrate în cei 20 de ani de apariție.

M.m.p.Ovidiu Oprea

O fotografie de grup în care se regăsesc atât premiații celei de a X-a ediție a Galei premiilor Clubului amiralilor, cât și organizatorii acesteia… O amintire care oricând ne va face plăcere să o privim, comentăm și să o admirăm.

În drumeție pe plaiurile dobrogene

Așa cum ne este obiceiul, plecarea în drumeție a membrilor ligii Filiala Mangalia a cunoscut, anul acesta, un itinerar superb: Mangalia-Tulcea, de aici navigând timp de 6 ore pe întortocheatele, dar atât de pitoreștile canale ale Deltei. La bordul celor două mijloace de trensport: un autocar și nava turistică „Delta”, s-au aflat 38 de persoane dornice de a petrece o zi în natură, iar oferta zilei - așa scurtă cum a fost ea, i-a mulțumit pe deplin pe cei care au așteptat cu nerăbdare o asemenea atrăgătoare excursie.

Iată că la un preț acceptabil (160 lei/pers. din care pentru membrii ligii asociația a contribuit cu 30 lei) s-a putut pune în aplicare un proiect interesant și foarte bine primit de către cei atrași de turism.

M.m.p.(rz.) Alexandru Baciu

La bordul navei „Delta”, excursioniștii admiră frumusețea oferită privirii de mirifica Deltă a Dunării.

ONOARE VOUĂ, CELOR CARE AȚI FOST… Chiar dacă vântul nu prea mai are cum să ne mai fluture pletele,

pentru că acestea, sure și firave, sunt zorite de vârstă să părăsească zona capilară, cu siguranță în buzunarele fiecăruia dintre noi, absol-venții promoției 1966 a Școlii Militare de Maiștri a Forțelor Navale aflați în marș pe drumul vieții, încă mai zornăie un însemnat rest de tinerețe!… Doamne, că repede au mai trecut anii! Parcă mai ieri ne aflau pe platoul școlii, pregătiți pentru ceremonialul avan-sării!… Parcă mai ieri pășeam cu sfiala proprie oricărui început pe schela navelor sau pe porțile unităților terestre ale Marinei Militare, acolo unde fuseserăm repartizați!... Parcă mai ieri am fost sărbătoriți… cu ocazia pensionării! Iată-ne azi, sâmbătă, 20 august, atâți câți am mai putut veni la camaradereasca întâlnire a promoției, privindu-ne unii pe alții cu bucuria revederii în suflet și predispuși a ne compara reciproc cu fotografiile tinereții existente în număr destul de mare prin sertarele minții!

Cu încredere în Cel de Sus, ne-am veselit la această mult dorită întâlnire, sperând ca „navigația” pe sinuosul drum al vieții să ne mențină cât mai departe de farul acela, care amintește fiecăruia că urmează acostarea la… dana ultimului port!

Onoare vouă, camarazii mei, cei care ați fost respectați și apre-ciați în calitatea de tehnicieni marinari.

M.m.p.(rtr.) Gheorghe Vlad

Să ne trăiești, nene Marine!Joi, 28 iulie, Marin Hudițeanu, unul dintre puținii vete-

rani care, „navigând” de multă vreme pe ale vieții valuri, a împlinit venerabila vârsta de… 93 ani! Alături de nenea Marin – așa cum ne place nouă să-l apelăm cu deplin respect pe cel care cândva a fost sufletul ansamblului artistic

al Marinei Militare - ansamblu atât de inspirat denumit „Albatrosul”, s-a aflat reprezentantul ligii, M.m.p.(rz.) Nicolae Radu, domnia sa, în calitate de prim-vicepreșe-dinte al asociației, transmițându-i respectabilului sărbătorit toată stima pe care i-o purtăm.

Să ne trăiești, nene Marine. La mulți ani!

MAICA TEREZAÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI

Interesante, atât întrebările, cât și răspunsurile oferite de către Maica Tereza, acestea având legătură cu viața fiecăruia dintre noi. Iată și de ce încercăm să vă îndreptăm atenția asupra conținutului lor. Pentru început însă să ne aducem aminte cine a fost cea cunoscută sub denumirea de Maica Tereza: Născută Agnesë Gonxhe Bojaxhiu (se citește Agneza

Gongea Boiagiu), la data de  26 august  1910, la  Skopje,  Macedonia, această călugăriță catolică de origine albaneză a fondat ordinul Misionarii Carității în Kolkata (Calcutta), India în 1950. Timp de peste 45 de ani, ea a îngrijit săracii, bolnavii, orfanii și muri-bunzii, conducând și extinderea Misionarilor carității, mai întâi în toată India, apoi și în alte țări ale lumii. A primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979. A decedat la data de 5 septem-brie 1997, la Calcutta, iar după șase ani, la data de 19 octombrie 2003, a fost beatificată de către Biserica Catolică.

Și acum, iată întrebările pe care și le-a pus această maică, precum și răspunsurile date de ea:

1. Care este cel mai ușor lucru de făcut? Să greșești.2. Care este cel mai mare obstacol? Teama.3. Care este rădăcina tuturor relelor? Egoismul.4. Care este cea mai grea înfrângere? Descurajarea.5. Care este distracția cea mai plăcută? Munca.6. Care este cea mai frumoasă zi? Azi.7. Care este cea dintâi necesitate? Să comunici.8. Ce anume te poate face fericit? Să fii util celorlalți.9. Care este cel mai rău defect? Proasta dispoziție.10. Care este omul cel mai periculos? Mincinosul.11. Care este sentimentul cel mai păgubitor? Ranchiuna.12. Care este cel mai frumos cadou? Iertarea.13. Care este drumul cel mai scurt? Calea cea dreaptă.14. Care este lucrul cel mai necesar? Căminul.15. Care este cel mai mare simțământ? Pacea interioară.16. Care este cea mai eficientă apărare? Optimismul.17. Care este cea mai mare satisfacție? Datoria împlinită.18. Care este cea mai puternică forță din lume? Credința.19. Care sunt persoanele cele mai necesare? Părinții.20. Care este cel mai frumos lucru dintre toate? Dragostea.

M.m.p.(rz.) Nicolae Oașe

SOLSTIȚIU ȘI ECHINOCȚIU

Solstițiu de iarnă (22 decembrie): Marchează cu precizie începutul iernii astronomice. Este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cere-ască, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui. La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23o 27m Sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecua-torul ceresc, numit tropicul Capricornului. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesi-unea anotimpurilor.

Solstițiu de vară (21 iunie): Marchează începutul verii astronomice. Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului cu 66o 33m. Datorită acestui fenomen, cele 2 emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotim-purilor. După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la

21 decembrie. Echinocțiu de primăvară (21 martie):

Marchează începutul primăverii astro-nomice și reprezintă intrarea Soarelui în primul semn zodiacal, semnul Berbe-cului, când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade. La momentul echinocțiului de primă-vară Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecua-torului ceresc, fenomen ce determină - la data respectivă - egalitatea duratei zilelor

cu cea a nopților, indiferent de latitudine.

Echinocțiu de toamnă (23 septembrie): Marchează înce-putul toamnei astronomice. Este momentul când longitu-dinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180 grade, el intrând în semnul zodiacal Balanța. Punctul echinocți-

ului de toamnă, numit și punct autumnal, se află pe sfera cerească la intersecția elip-ticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cere-ască a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traver-sează la această dată, trecând din emis-fera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale Est și Vest, durata zilelor fiind astfel egală, indi-ferent de latitudine, cu cea a nopților.

M.m.p.Ovidiu Badiu

T I MO N APAG. A 6-A

Informații, informații, informații…Cum se poate proceda

în caz de cutremur…• Dacă sunteți într-un

loc public (un magazin, de exemplu), adăpostiți-vă în locuri cât mai departate de ferestre ori de raioanele cu obiecte grele. Nu ieșiți afară unde puteți fi rănit.

• Dacă sunteți în pat, pe timp de noapte și apare un cutremur, pur și simplu rosto-goliți-vă jos din acel pat și întindeți-vă pe podea, lângă baza patului, pentru că aici există mult mai multă sigu-ranță.

• Dacă simțiți cutremurul de pământ în timp ce vă uitați la televizor și nu puteți scăpa ușor ieșind pe geam sau pe ușă, atunci întindeți-vă jos și ghemuiți-vă lângă canapea sau un obiect mare.

• Nu vă așezați sub ușa de la o intrare când clădirea se dărâmă, pentru că veți fi omorât. Dacă se stă sub o ușă de la o intrare și tocul acelei uși cade înainte sau înapoi, veți fi zdrobit de tavanul de deasupra. Dacă tocul cade în părți, veți fi tăiat în două de

intrarea ușii. • Nu utilizați

liftul. Dacă sunteți în lift în timpul producerii cutre-murului, apăsați butonul de urgență. Când liftul se oprește, ieșiți cât mai repede posibil din lift și adăposti-ți-vă într-un loc sigur.

• Niciodată să nu mergeți la scări. Scările au un moment de frecvență diferit (se leagănă separat de partea principală a clădirii). Scările și restul clădirii se lovesc reciproc în continuu, până când are loc prăbușirea scărilor. Chiar dacă imobilul nu se prăbușește, nu mergeți pe scări. Scările reprezintă cea mai de așteptat parte a clădirii de a fi avariată. Chiar dacă scările nu sunt prăbușite de cutremur, s-ar putea prăbuși mai târziu, când se aglomerează cu oameni.

• Mergeți lângă zidul exte-rior al clădirilor sau în afara lor dacă este posibil - este mult

mai bine să fii lângă exteriorul unei clădiri decât în interior. Cu cât ești mai în interior față de perimetrul exterior al clădirii, cu atât este mai mare probabilitatea ca drumul tău de scăpare să fie blocat.

• Dacă vă aflați la volanul autoturismului, căutați a-l opri, fără a bloca drumul, departe de poduri, viaducte și imobile. Rămâneți în auto-turism. După încetarea cutre-murului, nu ieșiți din vehicul dacă au căzut în jur cabluri electrice. În acest caz, așteap-tați forțele de intervenție.

Extrase din Ghidul pentru situații de urgență

Să ne ferească Cel de Sus, pentru că așa cum suntem noi de pregătiți pentru o astfel de catastrofă, chiar că s-ar alege praful…

Să luăm aminte la cuvinte…

PLEONASME … UZUALE !?

Uzul este cel ce hotărăște soarta tuturor cuvintelor și expresiilor, acestea rămânând sau dispărând, în funcție de frecvența lor în vorbirea de toate zilele. Exact așa stau lucru-rile și cu unele pleonasme care – deși contravin normelor gramaticale – s-au impus datorită uzului, dând senzația că nu vom mai scăpa niciodată de ele.

Iată câteva exemple mai des întâlnite: - a urma apoi sau după aceea (expresie pleonastică așa cum era și dispăruta din fericire pentru limba ce-o vorbim expresie a avansa înainte. A ieși afară (deși nu se poate ieși decât afară, mulți vorbi-tori – mai ales comentatorii sportivi – simt nevoia acestei precizări pleonastice). – a intra înăuntru (folosire inutilă a precizării înăuntru) – a coborî jos și a urca sus (jos sau sus

fiind de prisos). – a se suprapune peste (iată o formulare des întâlnită, vorbitorii nesesizând că a suprapune înseamnă a pune pe sau peste, deci nu se poate spune a pune peste peste sau a pune pe); a repeta încă odată sau a mai repetat o dată (deși intens combătute, asemenea formulări pleonastice n-au dispărut încă); a se limita numai sau a se rezuma numai la ceva sunt formulări care, ca și a urma apoi, nu sunt perce-pute ca pleonastice de foarte mulți vorbitori, aceștia nedân-du-și seama de inutilitatea lui numai sau a lui doar. Un alt exemplu, ultimul de fapt în cadrul acestui material, ar fi și-a adus aportul (repetiția constând în faptul că aportul, provenind din francezul aporte, înseamnă… aducere!

Prof. Constantin Dogaru

Apa, acest dar prețios pentru viață...*Apa acoperă aproximativ 71% din suprafața Pământului.

Cea mai mare parte a apei de pe glob se găsește în oceane (97,2%), urmate de ghețari/calote glaciare/etc., apoi în subteran și sub formă de vapori.

* Peste 30% din resursele mondiale de apă sunt concen-trate în Asia. Pe locurile următoare se află America de Sud și America de Nord.

* Organismul uman conține până la 70% apă. Acest

procent scade la persoanele obeze, deoarece grăsimea și apa sunt incompatibile.

* Unele dintre organele cele mai bogate în apă ale corpului nostru sunt creierul și rinichii. Aproximativ 80% din creier este apă, iar în cazul rinichilor procentajul crește până la aproape 85%.

* Corpul unei meduze este format în proporție de 98% din apă.

* Cantitatea de apă recomandată pentru a fi consumată

de un om într-o zi este de 50 litri. Această cantitate include consumul propriu-zis, prepararea mâncării, spălarea hainelor, igiena corporală etc. Însă, pe Glob, există diferențe foarte mari ale consumului de apă: americanii consumă de cinci ori mai multă apă decât europenii (500 litri față de 100 litri), în timp ce în Gambia, locuitorii trebuie să se mulțumească doar cu 4,5 litri/zi.

Comunicate de Ing.nav. Ilarion Barbu – București

Verificați-vă nivelul cunoașterii limbajului marinărescVă supunem atenției, așa cum am

procedat de altfel și altădată, câteva între-bări din domeniul profesiei de marinar, fiecare având trei variante de răspuns, dar numai una singură fiind corectă. Bifați răspunsurile considerate corecte, apoi comparați-le cu cele înserate la finalul întrebărilor, acordându-vă câte un punct pentru fiecare reușită. Dacă realizați punc-tajul maxim, sunteți un foarte bun cunos-cător al termenilor marinărești. Dacă nu, vă recomandăm să vă mai uitați din când în când prin Dicționarul Enciclopedic de Marină, o excepțională lucrare de unde și noi am selectat aceste întrebări:

1. Ce denumire poartă piesa masivă de formă tubulară, înclinată, prin care lanțul ancorei trece peste punte în bordajul lateral? A: Nară de etravă; B: Nară de bordaj; C: Nară de puț.

2. Cum denumesc marinarii abaterea involuntară de la drumul navei, moti-vele fiind: eroarea comisă de timonier, vântul sau agitația mării? A: Amarinare B: Ambosare: C: Ambardee.

3. Care este denumirea panoului dreptunghiular, din lemn sau din metal, folosit la acoperirea gurilor de magazie de pe nave? A: Bocaport: B: Bloc-secție: C: Bobinet.

4. Care este poziția cea mai favorabilă a unei nave aflată în marș pe mare foarte agitată și vânt deosebit de puternic? A: La capelă: B: La capă; C: La caplama.

5. Sub ce denumire este cunoscut unghiul dintre primul meridian și meri-dianul unui punct dat sau arcul de ecuator dintre cele două meridiane, știind că unghiul la care facem referire se măsoară de la primul meridian (meridianul zero) spre Est sau Vest până la 180 grade? A: Locstar; B: Latitudine; C: Longitudine.

6. Când nava se află permanent încli-nată transversal datorită distribuției nesi-metrice față de planul diametral a greută-ților încărcate sau datorită unor deficiențe de construcție, marinarii spun că este: A: Canarisită; B: Bandată; C: În cabotaj.

Răspunsuri corecte: 1-B: 2-C;3-A;4-B; 5-C; 6-A.

PAG. A 7-AT I MO N A

CAZONĂORIZONTAL: 1) În spatele

armatei. 2) Patul armei – Curs de apă în deșert. 3) Teze – Card gol! – Potrivite în versuri. 4) Fortăreață în Yemen – Mercenari în cavaleria ușoară (od.). 5) Două trese în grad de ofițer. 6) Dânșii – Scaunul cava-leristului – Armata... pe flancuri! 7) La atac înainte! 8) Pedestrime (pl.) 9) O altfel de companie. 10) Trinitrotoluen (abr.) – Armele lucrătoarelor – Sfârșitul blocadei.

VERTICAL: 1) Tunar. 2) Conflict armat. 3) Plin de risc! – Bec! – Suport de tun. 4) Prinse în setcă! – Militar. 5) Ridicată în apărare – În buncăre! 6) Primele gloanțe! – La un artilerist! – Agre-siune. 7) Amintiri dureroase din război (sing.) – Edec neterminat! 8) Rămase în urma unui bombar-

dament – Se zice când e frig! 9) A curăța de mine explozive – Dezinfectează rănile – Trup de cadet! – Glie strămoșească.

Oana Ellsa DOMILESCU

La un pahar cu must și… o glumă de bun gust!Din septembrie începe vremea poamelor,

a dovleacului în spuză și a mustăriilor cu grătar, pe care sfârâie pastrama de batal sau de capră, mititeii, colacele de ghiudem și nu mai prididesc lăutarii să țină hangul celor dornici să se veseleacă... MUSTĂRIA:

Câțiva stâlpi împodobiți cu ghirlande de papură, o pânză deasupra. Ceva mai în spate, un paravan din trestie, care ascundea „laboratorul“ unde se prepară pastrama și mititeii… La o astfel de Mustărie - a tinereții multora dintre noi – vă invităm la un… pahar cu must și o glumă de bun gust. Dacă acceptați, atunci să-i dăm bătaie…

Crosul veteranilorAșa, mai pe la începutul lui septembrie, când lito-

ralul cică este pentru toți, organizarea unei asemenea minunate întreceri sportive precum crosul veteranilor, apăi nici că nu se putea ceva mai atractiv! Aflând despre această întrecere, gândită a se desfășura pe zona nordică a litoralului românesc, am apelat la reporterul nostru de front (front la babord, front la tribord și front atmospheric, să nu credeți altceva), rugându-l să fie prezent pe plaja Tataia, acolo unde urma să asiste la alergat. Amabil ca întotdeauna, dragul de reporter ne-a transmis oral și scris următoarele: Încă mai gâfâi după ce, azi dimineață, am participat la crosul veteranilor… S-au prezentat la start câțiva bătrânei de vârsta a treia spre a patra. Chiar și două băbuțe. Lumea de pe margine se manifesta diferit. Unii aplaudau, alții își făceau cruce, se auzeau comentarii de tot felul. Presă, reporteri, ziariști, ce mai, tot tacâmul. Unul dintre participanți avea pe cap casca de soldat, purtată în tranșee, la război. Altul, avea bocancii, tot de atunci. Câțiva purtau la piept decorațiile primite după război. Când organizatorul a tras cu pistolul, pentru

pornirea în cursă, doi moșulici, probabil aducându-și aminte de luptele la care au participat, au luat-o la fugă în sens invers. A retragere. O băbuță de pe margine, așa s-a speriat de focul de armă, că a leșinat. Grupul de temerari a pornit „în trombă”, în nici un minut parcur-gând mai mult de… zece metri! Doi dintre concurenți au abandonat după două minute. Alți trei au ieșit din pluton, spunând: „Gata, pentru anul ăsta, ajunge!” La

nici jumătatea cursei, autosanitara era plină. Prinși în iureșul alergării, unii veterani strigau „Înainte!”, „Nu vă lăsați!”, „Pe ei, fraților!”, „Mama lor de ruși!”, „Mama lor de nemți!”, „Fî periot, na Berlin!” Cert este că trei din ei au reușit să treacă linia de sosire, printre care și una dintre băbuțe! După ce și-au tras sufletul, primul a declarat că e român și românul știe să fugă! Al doilea, a spus că dedică premiul

tatălui său, care, cu o seară înainte, s-a îmbătat și n-a mai putut participa la cros. Băbuța a explicat reușita, datorită faptului că, văzând atâția bărbați alergând după ea, s-a temut de „Oarece porniri neortodoxe, ucigă-i toaca!” La crosul veteranilor din primul război mondial, din păcate, nu s-a prezentat nimeni…

Reporter: Ananie Gagniu

Românii-tipuri și caractere des întâlniteObservator: Florin POPESCU ZUGRAVUL: Are mai tot timpul o țigară în colțul gurii și chef de

muncă în colțul îndepărtat al vieții.Tricoul rupt de pe el și pantalonii năclăiți de var și vopsele, nu-ți dau nicio idee despre onorariul pe care îl va cere la capătul unei zile de spoit alene pe un perete ce nu se poate opune sau fugi. Gândurile îi sunt mai tot timpul furate de reclamele acelea, cu bere!

ȘOFERUL MANELIST: Este cel mai relaxat dintre românii care n-au plecat la muncă în străinătate. E rapid, pentru că nu poate fi nimic altceva, în afară de negustor de droguri sau combinator de mărunte afaceri, cunoscute mai ales sub denumirea de găinării. Îi place să împartă pumni, muzică și multe, multe opinii. Știe despre tine că ești prost, iar despre el știe că este deștept, viața în felul acesta devenindu-i foarte simplă.

BABA URBANĂ: Spre deosebire de sora ei de la sat, baba urbană a văzut multe și știe tot. Își urăște, în ordine: nora, vecina, vecinul, admnistratorul de bloc, cartierul, orașul. Baba urbană bănuiește că totul în jurul ei e făcut s-o fure! Babele noastre urbane, spre deose-bire de cele de prin America, Franța sau cine mai știe de prin ce țară capitalistă la care jinduim, bârfesc pe toată lumea, circulă gratis cu mijloacele de transport în comun și, din când în când, votează!

BOGATUL: În ciuda previziunilor optimiste ale telenovelelor, bogații nu plâng! Nu au de ce, nu au când sau nu le-a spus secretara... Cei mai mulți dintre ei nu știu că sunt bogați, pentru că nu se mai măsoară în raport cu tine, ci în raport cu alți bogați. De exemplu: sunt bogați cu Mercedes care suferă că n-au Bugatti. Bogatul român are și o altă problemă: nu e bogat decât aici, când iese din țară e doar ostentativ.

BĂIATUL DE CLUB: El e, în general, fiul celui de mai sus. Ziua lui de muncă e noaptea, iar spaima lui e... moartea de plictiseală! Exem-plarele cele mai robuste rezistă fără mâncare o săptămână și până la două zile fără paparazzi. Ideile băiatului de club sunt foarte simple: „Moșule, du-te tu la școală, dacă n-ai bani de distracție!”

Toamna la Mustărie de te vei afla -

Venit aici cu chef a te distra,Tu, omule, manele la greu vei

asculta:Iar textul, ce să-ți spun: te va

încânta!

La Mustărie...• Însoțit de două tipe, un tânăr se instalează la

o masă de pe terasa mustăriei. Apare ospătarul și întreabă:

- Cu ce vă servim?- Un must la țap...- Buuun! Și… la caprele astea?•. Ospătar, după ce am băut mustul adus de

dumneata, pe fundul paharului am găsit o muscă.Îmi poți spune ce înseamnă asta?- Nu cred, șefu’! Ar trebui să o întrebi mata

pe colega mea, pentru că ea ghicește în cafea și poate o fi la fel…

•. Ospătar, fii amabil te rog - spune clientul, am comandat o pastramă cu puțin os!

- Da, și v-am adus-o, domnule, care-i problema?

- Vrei să vezi dacă nu cumva carnea a rămas pe masa din bucătărie?

•. Ce să vă aduc la desert, domnule? întreabă atent și curtenitor ospătarul după ce clientul mustăriei a servit prânzul.

- O cafea, dar ai grijă să pui în ea nu mai puțin de nouă lingurițe cu zahăr!

- N-aș putea pune zece, ca să fie socoteala rotundă? zice ironic ospătarul.

- Nu, las-o așa, cu nouă, pentru că îmi place să fie puțin amară!

•. Ce fel de mustărie este asta, domnule? întreabă nervos clientul. Must nu mai este, pastramă nu mai este, salată nu mai este. Adu-mi, te rog, pardesiul...

- Păi, cum să vă spun, răspunde ospătarul fâstâcit: Nici pardesiul nu mai este…

Un profund sondaj de opinie...Iată-ne din nou în prag de alegeri,

așa că dacă tot a venit „schimbarea la față” - că vorba aia, o tot facem de 26 de ani încoace și tot neschimbați rămânem, ce-ar fi să cerem noi ca în România, miniștrii și prim-ministrul să fie străini?! N-ar fi o chestie mișto?... Ideea a fost rapid „plagiată”, intrând în capul multora dintre românași precum glonțul! Un grup de protestatari – mai toți proveniți în aceste vremuri de restriște de la cooperativa „Frecatul Dudei”, au început să sondeze pe ici-pe colo, ca să vadă cam cum ar sta treaba la o adică! Ei bine, în urma acestui demers sociologic, făcut 25 de ore din 24, pentru că la cooperativa „Frecatul Dudei” aveau timp berechet, 130% din cei sondați (de vină fiind turismul sondator!) au fost de acord ca în noul guvern să se renunțe la tehnocrați, că ăștia s-au făcut de basme, și să se apeleze la străini, dar nu de oriunde, ci din Japonia, pentru „că ăia e corecți și cinstiți!”… Asta e, nu te pui cu voința sondaților, așa că după lupte seculare care au durat două-trei săptămâni, un grup de români, susținuți și de unul de rromi, toți aflați în diasporă prin înde-părtata Japonie, au servit sondorilor opt propuneri, pentru că dumnealor

nu știau câți membri are guvernul, nu de alta! Decât deloc, bune și astea, așa că de-ar fi să ne fie bine, în noul guvern, care de această dată nu va mai fi al lui Johanis, ci al străzii, s-ar putea afla:

Nimika Nuimoka: Prim-ministru Vreypostu Daybanu: Vicepri-

m-ministruYaîșpaga Shidute: Ministrul justițeiFuratzara Kutotu: Ministrul

economiei Bagabany Labayatu: Ministrul

finanțelorYokumita Madeskurk: Ministrul

de interneUndeypliku Katesparg: Ministrul

munciiNufurytu Furyo: Ministrul turis-

muluiDacă aveți oarece preferințe, aran-

jați-i pe funcții cum doriți dumne-avoastră, iar dacă mai găsiți și alții, nicio problemă! Nu cumva însă să vă treacă prin minte să apelați din nou la tanti Raluca Perjă, că ne deranjați bucuria…

Al dumneavoastră compatriot A.MĂRĂȘTEANU – procuror de…

fluiere în comitetul sindical, compania „Frecatul Dudei”.

Care-i culmea...?Culmea lăptăresei:Să mulgă o capră de tăiat lemne.Culmea medicinei:Să trateze de laringită gâtul unei sticle.Culmea unui dresor:Să dreseze doi căței de usturoiCulmea unei brodeze:Să bordodeze o cămașă de forțăCulmea unui uituc:Să moară sufocat fiindcă a uitat să respire.Culmea tinichigiului:Să acopere casa cu tabla înmulțiriiCulmea radiofonistului:Să prindă postul CrăciunuluiCulmea milosului:Să-i fie milă să bată un cui.Culmea bucătăresei:Să facă friptură dintr-un pui de somnCulmea culmilor:Să cazi din pivniță în pod.

Gheorghe GROSU

Diferența între generații:Bunicul povestea nepotului: „Măi, nepoate, am

ajuns la Viena, unde, la un hotel am făcut ce am vrut noi”… După ceva timp, nepotul vine din capi-tala Austriei, puțin maltratat, explicând bunicului că treburile nu stau chiar așa. „Bine, nepoate, dar tu cu ce ai fost mă acolo?” întreabă bunicul curios. „Cu Atlasib-ul, bineînțeles!”. „Pi asta e mă – zice bunicul. Eu am fost cu armata roșie! ”…

I-auzi aici: Esti frumoasa ca o stele/Tu mi-ai rupt inima-n doi/

Toate sufletele mele/Bate pentru tu și noi!

Tare, nu?!?

SEDIUL REDACȚIEI: CONSTANȚA, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 0241 697 741

REDACTOR RESPONSABIL : M. m. p.(rz.) Dumitru MIHĂILESCU (tel. 0241 689 373, 0723 010 033)

FOTOGRAFII : M. m. p. Ovidiu OPREA

CORECTOR : M. m. p. Ovidiu BADIU

TEHNOREDACTOR: Raluca Buzoianu TIPARUL: SC INFCON SA Constanța - www.infconsa.ro I S S N : 1 4 5 3 - 0 8 5 6

PAG. A 8-A T I MO N A

179

Ediția a II-a a Expoziției-concurs CUPA TOMIS – Maritimo, s-a încheiat! Pe toată perioada desfășurării - aceasta fiind cuprinsă între 6 și 16 august, Muzeul Marinei Române a fost, așa cum a făcut-o și pe durata Ediției I, o excelentă gazdă a acestei manifestări organizată de Liga Maiștrilor Militari de Marină, expoziția amplă de machete din cele două săli, demonstrațiile cu navomodele radiocomandate la bazinul din curtea muzeului, expunerile legate de activități specifice, marinărești, având condiții optime pentru desfășurare. Cu un număr de peste 60 de participanți din țară dar și din afara ei, și cu peste 370 de expo-nate, această ediție s-a dovedit, fără îndoială, un succes, manifestarea având toate șansele să devină o tradiție aici, la malul mării.

MODELISMUL, O „MALADIE” FĂRĂ LEAC(pagină realizată de către Gabriel Eremia și Ovidiu Simionescu)

SAPPER: Figurină realizată de Cătălin Baltă – București, lucrare premiată la actuala ediție a concursului Cupa Tomis –Maritimo.

Măiestria celor care realizează asemenea minuni reunite sub genericul modelism, admirate și elogiate de către publicul vizitator atât în cadrul secțiu-nilor concursului, cât și prin prezentarea lor doar sub forma expozițională, a făcut ca organizatorii să ofere, în afara cupe-lor-trofeu, 77 de medalii și o mențiune. Printre cei foarte mulți care au oferit publicului privitor posibilitatea de a le adimira talentul, imaginația și migala expunând anumite piese din realizărilor lor, s-au aflat și Ștefan Burfete - Cehia; Richard Dyer – Marea Britanie; Alberto Cazzavillan – Italia; Adrian Șuiu – Râmnicu Vâlcea; Ovidiu Socaciu – Alba Iulia; Alexandru Dumitrescu – București; Dan Neagu – Constanța; Mihai Cianu – București; Firma „Atelier Media SRL” Constanța.Cele 8 secțiuni aflate în concurs și-au

desemnat câștigătorii trofeului „Cupa Tomis – Maritimo” după cum urmează:

AVIAȚIE: Aurelian Gogonea – Bucu-rești, lucrarea „ Me 109- G 2”- trofeul fiind înmânat de către cdor. aviație (rtr.) Vasile Reghintovschi – președintele Asociației Române Pentru Istoria Aviației (ARPIA);

BLINDATE: Mihai Cianu – Bucu-rești, lucrarea „Blindata Maz 537G” – trofeu înmânat de către președintele U.N.C.M.R.R. Filiala Constanța, Gl.bg.(rz.) Constantin Zeca;

MARINĂ: Dan Neagu – Constanța, lucrarea „GSP PEGASUS”, trofeu înmânat de către Vam.(rz.) Traian Atanasiu – președintele asociației „Clubul Amiralilor”;

FIGURINE: Cătălin Baltă – București, lucrarea „Sapper - foot grenadiers of the gard”, înmânarea trofeului fiind asigurată de către Cdor. Gheorghe Luțas – președintele Asocia-ției Absolvenților Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” (ALUMI)

MACHETE SCRATCH: Alexandru Dumitrescu – București, lucrarea „Baba Yaga”, trofeu înmânat de către L.M.M.M. împreună cu Mall „MARITIMO” Constanța;

VEHICULE: Hellman Ortwin – Marea Britanie, lucrarea „PORT”,– o superbă dioramă, trofeu înmânat de către Alexandru Dumitrescu, reprezentantul firmei „Machete.ro”

MATELOTAJ: M.m.cls.I Valentin Luca – Constanța, lucrarea „Tablou cu noduri marinărești”, trofeu înmânat de către Cam.(rz.) Aurel Constantin – președintele L.N.R. Filiala Constanța;

COPII ȘI ADOLESCENȚI: Radu Eremia – Constanța, lucrarea “ U47 - in doc uscat”, trofeu înmânat de către Cam. fl. Daniel Căpățînă, comandantul Comandamentului Flotei.

Mulțumiri și respect deplin domnilor: Corneliu Costiniuc, Andrei Romeo și Florian Neagu, adevărați maeștri ai modelismului, campioni naționali și internaționali care au onorat expoziția din cadrul competiției Cupa Tomis Maritimo cu câteva dintre reali-zările lor de excepție.

Piosă amintire memoriei celui care a fost M.m. Nicolae Cicârmă, un navomodelist de excepție plecat de ceva timp din lumea muritorilor în lumea celor veșnici. Prezența sa în cadrul expoziției prin câteva lucrări expuse in memoriam de către îndurerata sa soție, a însemnat mult pentru cei care l-au cunoscut și apreciat talentul.

Vizitatorii privesc cu respect realizările modeliștilor

La finalul competiției, o fotografie de grup pe scările de la intrarea în Muzeul Marinei Române. O amintire de neuitat atât pentru organizatori cât și pentru competitori, o fotografie onorată cu prezența și de către șeful Comandamentului Flotei, contraamiral de flotilă Daniel Căpățînă (în centru).

Vehicul blindat, realizator Mihai Cianu – București

Avion de tip Messerchmmit, realizator Aure-lian Gogonea – București

Aflați încă sub imperiul regretului că acele zece zile pe parcursul cărora CUPA TOMIS - MARITIMO și-a consumat desfășurătorul, nu putem decât să ne îndreptăm gândurile către următoarea ediție a acestei atrăgătoare competiții sportive. Până atunci, atât pentru realizatori cât și pentru organizatori, vânt din pupa și… cart bun!

Crucișătorul ușor „DE GRASSE”, machetă realizată de M.m.p. Eugen Sărăriu

Salutăm cu bucurie prezența la Cupa Tomis – Maritimo a Clubului copiilor navomodeliști patronat de L.N.R. Filiala Mangalia, instructor Ion Olteanu, precum și a tinerilor talente de la Palatul copiilor din Medgidia, coordonator prof. Ioana Dumitru.

←

←