Problematica flosofei politice a suscitat la reecie înc din antichitate; i s-a impus mai ales în gândirea modern i contemporan.
In lecia de astzi om identifca principalele teorii politice i tezele !undamentale susinute de acestea
"e este flosofa politic#
$riginile flosofei politice
- se regsesc în %ntichitatea greac în reeciile nesistematizate asupra ieii politice aparinând softilor& Protagoras din %bdera'( în lucrrile lui Platon & )epublica( $mul politic( *egile' i %ristotel & Politica '
- s-a dezoltat îns din ce în ce mai mult odat cu teoriile politice moderne despre stat( elaborate de +ohn *oc,e( homas obbes( sau +ean-+ac/ues )ousseau & teoriile contractului social' i( mai ales( prin contribuiile !undamentale ale unor flosof ca0 +ohn 1tuart 2ill( 3riedrich a4e,( +ohn )a5ls .a.
$biectul de studiu6domeniul de re!erin al acestui domeniu este politicul( dar îi  împarte domeniul cu discipline ca 0 etica( sociologia( politologia( psihologia( geografa politic( etc.
1e distinge de celelalte domenii prin !aptul c se concentreaz asupra unor caracteristici !oarte generale ale procesului politic i printr-o puternic tendin normati( de a descoperii i aplica noiunile morale 7 bine( corect( drept 7 în s!era aciunii politice. "omportamentul actorilor politici este supus analizei( izând înainte de toate modul în care acetia trebuie s se comporte( respectând alori !undamentale ca0 libertatea( dreptatea( egalitatea( drepturile omului.
1ensul etimologic al termenului politic ine din lb. gr. 8polis9 - ora( cetate i semnifc( în sens curent( arta de a guerna cetatea sau statul i( e:tinzând aceast semnifcaie( un dialog între di!erite grupuri de interese constituite la niel social( în ederea adoptrii unor decizii comune ale cror consecine or f resimite( mai mult sau mai puin( de întreaga societate( i care or f transpuse  în practic prin di!erite miloace.
Politica presupune un orizont de mani!estare numit cetate sau stat( comunitate local sau internaional. cel mai important instrument care transpune în practic deciziile luate este puterea
"onceptul de putere & lb. latin 8potens9< puternic '
=n cadrul flosofei politice conceptul de putere este unul !undamental.
1e defnete în sens larg ca0 a!ectare sau inuenare de ctre un indiid sau o instituie a atitudinilor sau aciunilor altora.
 
puin doi actori( bazat pe un principiu de legitimitate( în care unul dintre actori accept s-i modifce comportamentul în !uncie de cerinele( normele( ordinele celuilalt'.
$rice discurs asupra puterii implic i problema statului dar i pe cea a legitimitii;
Ideea de stat presupune( în primul rând( permanena puterii( adic statul apare numai atunci când puterea se instituionalizeaz încetând s mai fe încorporat  în persoana unui conductor(iar( în al doilea rând( presupune interesul public. 1tatul îndeplinete roluri di!erite în !uncie de regimul politic.
=n priina legitimitii( ?. 2achiaeli consider c puterea nu depinde de nici un drept care s o !ondeze6legitimeze( ci de abilitatea principelui de a conduce.  eoreticienii contractului social( îns( înlocuiesc dreptul diin cu înelegerea( cu contractul social( !undamentând autoritatea statului pe un nou principiu0 oina poporului.
?icio putere nu poate rezista !r recunoaterea legitimitii sale( !r consimmântul supuilor si( îns motiele consimmântului nu sunt  întotdeauna de ordin raional.
$ putere legitim( bazat pe consimmântul populaiei( poate s guerneze !r !ric( o putere nelegitim este bazat pe iolen i genereaz iolen.
=n literatura politic sunt descrise mai multe tipuri de legitimitate0
- tradiional;
- carismatic;
- prin oina celor puternici sau prin oina poporului& ?. 2achiaeli'
Problematica flosofei politice
=n flosofa politic e:ist o diersitate a întrebrilor i problemelor( unul dintre !actori find însui eoluia politicului de la o epoc la alta( îns dintre preocuprile mai importante ale acesteia amintim0
o încercri de a elabora teorii ale statului ideal sau ale politicii ideale;
o stabilirea elementelor eseniale ale politicului( di!erenierea acestuia !a de alte domenii ale e:perienei umane;
o identifcarea motielor care e:plic supunerea oamenilor !a de putere( respecti !undamentul legitimitii;
o descrierea i ealuarea actiitii politice;
 
o !orme de guernare;
o separarea i limitarea puterilor statului;
o distincia public-priat
"e sunt teoriile politice#
1unt reecii sistematice asupra naturii i scopurilor guernmântului( asupra situaiilor în care se impune schimbarea instituiilor politice( a modului în care se poate !ace o asemenea schimbare sau asupra relaiilor indiid-societate( stat- societate ciil( putere-legitimitate etc. %u rolul de a ealua( e:plica i6sau preedea !enomenele politice.
 ipuri de teorii politice
-eorii ale contractului social
- reprezentani 0 2a: 1tirner( >rrico 2alatesta( 2ihail Aa,unin( Pierre-+oseph Proudhon
- moto0 ?ici Bumnezeu( nici alt stpân
- accepiile termenului0
- în sens larg (prin anarhism se înelege dezordine politic i moral;
- din punct de edere flosofc termenul desemneaz o teorie politic.
- idei principale6teze0
 societatea poate i trebuie s !ie organizat !r autoritatea coerciti a
statului;
 recunoate autoritatea specialitilor în domenii care in de competena lor;
 critic autoritatea politic( asumat de indiizi care nu au nicio îndreptire s o
reendice;
 respinge cele dou usti!icri curente inocate în !aoarea statului0
- c îndeplinete !uncii sociale utile
- c autoritatea sa e legitimat prin consimmântul supuilor
 
. >tatismul
- reprezentani0 de pe poziii di!erite( Platon( egel( Carl 2ar: &el susinea c în comunism statul a disprea D'
- idei principale0
 societatea( indiidul trebuie s se subordoneze statului( s renune la idealurile
i scopurile lor pentru a !uri o societate mai bun;
 statul este punctul central( cel care conduce i modeleaz societatea;
- Platon0 plaseaz în prim-plan cetatea ideal( indiizii find atent selecionai pentru !unciile pe care pot i trebuie s le îndeplineasc în aceast ierarhie social.
- egel supraapreciaz rolul statului( aungând la o mistic a acestuia; statul  întruchipeaz realizarea pe pmânt a Ideii %bsolute( diine. =n concepia sa trebuie s fe cinea deasupra indiizilor i a intereselor lor subiectie (cinea care s urmreasc interesul general i binele tuturor( acesta find statul. *a egel( oina indiidual se identifc cu pasiunea subiecti i interesul particular( pe când statul întruchipeaz binele tuturor( moralitatea( raiunea obiecti.
- Carl 2ar: e:plic eoluia politic prin cea economic i apreciaz c toate celelalte domenii depind de cel economic; =n flozofa mar:ist se susine c apariia unei contradicii între !orele de producie i relaiile de producie genereaz o reoluie( prin care se realizeaz trecerea la un mod de producie superior0 de la !eudalism( la capitalism( de la capitalism la socialism( pentru ca în fnal s se treac la comunism.
. *iberalismul
- reprezentani0+ohn *oc,e (+erem4 Aentham( Aenamin "onstant ( +ohn 1tuart
2ill( 3riedrich a4e,
 teorie politic dominant a modernitii( proclam libertatea politic i
economic a indiizilor dar limiteaz egalitatea la egalitatea în drepturi; ast!el( orice stat care interine pentru a EcorectaF ocul liber al societii ciile( este considerat ca !atal pentru libertate.
 limitarea puterilor statului( acceptarea pluralitii la niel politic;
 se opune concepiilor etatiste i oricror teorii politice care pun interesele
 
 indiidul i libertile sale constituie elementul central al oricrei doctrine
liberale i se pleac de la drepturile personale( negatie ale fecrui om( pe care nicio putere politic nu le poate impieta;
 începând cu al doilea s!ert & dupGHJ' al sec.al KK-lea( se orbete despre
liberalisme( doctrine ce preiau unele caracteristici eseniale ale liberalismului clasic i constituindu-se în Enoile liberalismeF ( de !actur economic( radical i social i care au încercat s gseasc rspunsuri la realitile puse de sec. al KK- lea.
 eorii ale contractului social0