Nr. 748 Pag. 4

Ion Jurca Rovina este profetic cnd prin radiogra- a unei epoci medievale, a spaimelor escatologice din picturla unor Jeronimus Bosh sau Breugel cel Btrn. Dantesc alegoric, romanul continu o oper aparte, a unei resurecii din arhetip, exploratoare, cu nervul psih-analitic al lui C.G. Jung. Alte cri demne de recitit ale acestuia: Motenitorii iadului, Tnguirea iconarului, Piscina i ul vameului, Noua promisiune Punile diavolului. O demonologie pre gurat i racordat n modernitate. Stilul reporting este cheia acestui scriitor vizionar, crile sale ind tot attea coborri n infern : n infernul din om, care e de fapt labirintul mitologic, ca reprezentare mandalic a creierului, cu subteranele i catacombele sale virtuale. Parafraznd paradoxist, am spune c nu cartea e bolnav, ci moartea e bolnav. (Eugen Evu).

Scriitori hunedoreni de aziIon JURCA ROVINA

ALEXANDRA BUZDUGAMEMBRA A CENACLULUI ,,PAS CU PAS LUPENI

DINCOLO DE APARENE Roua dimineii Acoper inima tristeii, Iar vraja vieii... E dragostea tinereii.

ns su etul nu rezist Durerea nc persist, Iar dragostea adevrat Nu poate uitat...

Cnd dragostea se duce nc o stea se distruge... Iar acra inimii Se stinge doar cu lacrimi.

Cnd l ating Fiorii m cuprind... Focul se aprinde Iar dragostea m surprinde.

Cuvintele nu au sensDragostea nu e cu-neles,Ajungi s nu o dezlegi...Deci nu poi s-o nelegi.

O TOAMN PUSTIE Acum, cnd privesc pe fereastr Parc un or rece m cuprinde... Observnd frunze ruginii purtate agale De vntul mult prea rece.

E toamn... Pe chipurile obosite ale oamenilor, Trudii de atta munc grea Se observ, n sfrit, rodul strdaniei lor.

Norii se adun, linitea se aterne Ca i cnd inima lumii ar poposi i ar privi parc tcut Peste umbra ce acoper uor cerul.

-Drag prietene dr. Florentin Smarandache, cu-noscnd de mult timp activitatea Dvs n domeniul paradoxismului n literature universal, a neutroso -ei, zicii i matematicii, cercetrii lingvistice- inclusiv n zonele colaterale ale Creativitii- poieion,- i tiind c ai fost printer cei nominalizai pentru un premiu Nobel n anul 2011,.. am resimit, mpreun cu nume-roi susintori din ar i din diaspora, emoia acestei

ateptritiu din discuiile noastre recente cu la Hunedoara, cte ceva despre noile paradigme i un anume ux oscilatoriu, al subiectivitilor, etc. Prof. Ptracu ne-a onorat cu un articol despre Dvs Noi v-am conferit premiul pentru extraordinarul me-sageriat al interculturalismului, pentru conferinele dvs n peste 45 de ri, pentru rara noblee de a un ambasador inimos al spiritului inventiv romnesc, al prieteniei dintre Oameni i pentru un special poli-edrism structural al Dvs, ca un fel de zestre a geniului romnesc active pe meridianele acesti lumi tot mai ameninate: din cosmos, dar cumva i din infracos-mosul ei.... V rog s comentai la rece, fenomenul premierilor Nobel, sub aspect organizatoric, aa cum l-ai neles ca organizare

- Conform site-ului o cial al Fundaiei Nobel se primesc anual n jurul a 250 de propuneri pentru acest premiu n literatur. Alegerea nu poate obiec-tiv n domeniul umanistic. Intervine poziia social a celor nominalizai, conjunctura politic a momentului respectiv, gusturile i, mai ales, relaiile (cine i face lobby). Exist destule lupte de culise ntre cine s ia i cine s nu ia. Au fost scriitori titani refuzai, precum Lev

Tolstoi (rus, 1828-1910), James Joyce (irlandez, 1882-1941), Jorje Luis Borjes (argentinian, 1899-1986), iar alii crora li s-a acordat premiul fr s fcut gaur n cer cu scrierile lor; dau cteva exemple: B. Bjornson, P. von Heyse, etc.

Sunt diferene minime, poate chiar deloc, ntre unii care au luat i alii care nu au luat. N-ar trebui ca Romnia s aib Complexul Nobel, indc i alte naii mici cu premiani Nobel au literatura lor tot ne-cunoscut n lume! De pild polonezii au trei laureai: Sienkiewicz, Reymont, Szymbonska dar n-am vzut prea multe referine romneti sau strine la operele acestora. Cel mai mult conteaz limba de circulaie in-ternaional sau regional n care scrii. Pn la urm tot cititorii vor decide. Peste o sut, dou de ani scri-itorul X care nu mai interseaz pe nimeni va cdea n desuetitudine i uitare - cu premiile lui cu tot!... mai ales c atunci vor alte situaii politice i alte puteri care vor decide. Iar gusturile i stilurile estetice sunt n permanent schimbare

Microinterviu realizat de Eugen Evu

Despre NOBEL cu Florentin Smarandache (U.S.A.)Despre NOBEL cu Florentin Smarandache (U.S.A.)

SECIUNILE CONCURSULUI:POEZIE maxim patru poeziiEPIGRAME maxim patru epigrame

La concurs pot participa tinerii romni de orice vrst i de pretutindeni !!!

NSCRIERE: 25.08.2011 30.12 2011. nscrierea se face pe www.romeojulietalamizil.ro

sau prin pot, pe adresa liceului: prof. Laureniu Bdi-cioiu, Liceul Teoretic Grigore Tocilescu, str. N.Blcescu, nr.131, Mizil, Prahova, cod 105800, cu meniunea: pentru Romeo i Julieta la Mizil, ed. a V-a.

PREMII TOTALE: 4000 DE LEIToi participanii i profesorii ndrumtori primesc

diplome i adeverine de participare. Dup premiere editm Antologia cu textele selectate ale concursului i o trimitem prin pot celor selectai de juriul festivalului.

Tema impus-MIZILUL-este pentru o singur epigram. Sugestii beletristice: Geo Bogza, 175 de minute la Mizil, I.L Caragiale, O zi solemn, George Ra-netti, Romeo i Julieta la Mizil. Textele menionate sunt pe www.romeojulietalamizil.ro

Celelalte trei epigrame au teme libere. Textele nu trebuie s fost publicate pn la data premierii, adic 30.01.2012. Un motto trebuie adugat n FIA DE NSCRI-ERE pentru ca, numai ulterior jurizrii, concurentul s

poat identi cat. Precizm c, pentru cei care nu au internet, materia-

lele pot trimise prin pot (adresa este menionat mai sus), semnate cu un motto, n acelai plic introducndu-se nc un plic nchis, pe care va scris acelai motto, n interiorul cruia va a de nscriere Aceasta conine adresa, telefonul, ocupaia i CNP-ul participantului.

Jurizarea n ianuarie 2011; premierea pe 30.01.2011, la Mizil, n Sala de Festiviti a Liceului Grigore Tocilescu.

COMPONENA JURIULUI:Prof. univ.dr.ing. Corneliu Berbente vicepreedintele Clubului Cincinat PavelescuCorneliu Leu scriitor, administrator al portalului cultu-ral www.cartesiarte.ro Conf. univ.dr. Daniel Cristea Enache critic literar, scriitorGeorge Corbu scriitor, preedintele Uniunii Epigrami-tilor din RomaniaConf.univ.dr.George Stanca scriitorEmil Procan primarul oraului Mizil, scriitorIoan Toderacu epigramistIon Busuioc epigramistProf.univ.dr. Titus Constantin Vjeu scriitor, critic de artVictoria Milescu scriitorCoordonator proiect: prof. Laureniu Bdicioiu, tel.0744438247 Mail: badicioiu_laurentiu@yahoo.fr www.romeojulietalamizil.ro

REGULAMENTUL FESTIVALULUI INTERNAIONAL DE POEZIE I EPIGRAME ROMEO I JULIETA LA MIZIL

FR TAX! Mizilul!... Aezat la poalele Tohanilor, celebre podgorii, aceast urbe - o grdin - se rsfa cu mult cochetrie pe o pajite plan, asupra creia bate soarele n plin de cum rsare i pn apune, iarna i vara. Rar se gsete o panoram aa de plcut i att de luminat: la miaznoapte, trmba podgoriilor aci aproape, i mai sus, n deprtare, treptele din ce n ce mai azurii ale Carpailor; la miazzi, cmpia vast, care se-ntinde, uor povrnit, pn departe-n Dunre. La spate, cea din urm treapt a munilor; n fa, nermurita zare a cmpiei. Se poate zice c Mizilul este poarta Brganului.

I.L Caragiale, O zi solemn

ED. A V-A, 2011-2012

Dormitorul este camera care trebuie sa ne asigure un somn linistit, este singura incapere care poate si trebuie sa e spatiul celor mai indraznete visuri. Daca dormitorul nu ne ofera linistea de care avem nevoie, atunci e mo-mentul sa il redecoram; reamenajarea dormitorului poate insemna o bucurie in plus pentru intreaga familie, redand pofta de viata si linistea interioara. Avem nevoie in perma-nenta de nou, oricat de bune ar lucrurile pe care deja le avem. Atunci cand ne decidem sa ne reamenajam dormito-rul, trebuie sa avem in vedere un anumit plan, o schema de lucru, fara de care lucrurile ar putea scapa de sub control.

Alegerea culorii pentru dormitor. Prioritatea este elaborarea unei scheme de culori pentru pereti si piese-le de mobilier. Culorile dau lumina si placerea de a locui. Alegerea culorii pentru decorarea dormitorului trebuie sa tina seama de dimensiunile camerei si de impactul pe care culorile il exercita asupra starii noastre psihice. Ca sa schim-bam atmosfera dintr-o camera este su cient sa schimbam culoarea dominanta sau lumina. La un dormitor mic impre-sia de spatiu se asigura prin alegerea unor nuante deschise ale culorii asupra careia ne-am decis, intrucat culorile des-chise re ecta mai multa lumina si fac camera sa para mult mai mare decat este in realitate. Pentru un dormitor de dimensiuni mari se poate opta pentru culori inchise, pentru a reduce din spatiu si pentru a crea senzatia de intimitate. Pentru cei care lucreaza in ture si dorm in timpul zilei, in dormitor sunt recomandate culorile inchise, indiferent de marimea camerei, pentru ca acestea re ecta mai putina lu-mina. In cazul in care folosim dormitorul exclusiv pentru a ne relaxa sau pentru a dormi, optam pentru culorile calde, linistitoare. Nuantele neutre sunt tot mai des folosite; cele mai obisnuite alegeri sunt culorile reci precum verdele si albastrul. Daca peretii albastru deschis, azurii, induc o at-mosfera de liniste si calm, ar trebui sa avem curajul de a introduce in dormitor si conceptul verde - adica cel ecologic chiar si la asternuturile din asa zisele re usor de intretinut, pufoasele cuverturi, perne si saltelele. Verdele pastelat la pereti este o culoare potrivita pentru vara si scoate in evi-denta patul si decoratiunile sculptate iar draperiile vapo-roase permit luminii sa intre. In general, culoarea verde - e ca este folosita in zone mai mari, cum ar pentru zugravi-rea peretilor, e ca se regaseste in obiecte mici, accesorii decorative - este potrivita pentru vara. Un exemplu pentru utilizarea acestor culori il regasim in hoteluri, unde sunt fo-losite in special nuantele de verde si albastru, tocmai pen-tru ca aduc o stare de liniste si calm, ajutand la un somn mai relaxant. Esential in alegerea culorii pentru dormitor rama-ne satisfactia personala; pentru a pe deplin multumiti de

culoarea aleasa, putem incerca cateva mostre de culoare, pe care sa le aplicam in diferite locuri din camera pentru a ne forma o idee de ansamblu. Trebuie sa avem in vedere faptul ca cel mai mare timp petrecut in dormitor este noap-tea, asa ca acordam atentie modului in care este re ectata lumina seara ; culorile care arata foarte bine in timpul zilei pot denaturate substantial in timpul noptii.

Amplasarea patului. Patul este elementul principal al dormitorului. Din punct de vedere al conceptiei, patul re-prezinta diferite forme, dar importanta este calitatea salte-lei si gradul de elasticitate al patului. Un pat foarte moale, in care corpul se afunda usor, nu este sanatos, dupa cum nici un pat rigid si dur nu este prea odihnitor. Paturile se-parate sunt mai putin economice atat in ce priveste costul cat si ca spatiu, dar ele sunt mai usor de manevrat si se pot amplasa in mai multe feluri: alaturate, asezate paralele la o mica distanta, unul in prelungirea celuilalt, perpendicular unul pe altul, in colturi diferite. Locul cel mai potrivit pentru amplasarea patului este pe un perete orientat spre nord, su cient de mare si in nici un caz pe unul cu ferestre. Daca avem un dormitor destul de mare, avem conditii pentru a mai adauga o piesa de mobilier la capatul patului, sau vis a vis de acesta, precum o comoda cu un televizor, o bancuta din acelasi material textile ca patul pe care sa aseaza hala-tele, o masuta rotunda sau ovala pe care sa se a e o tava cu bunatati, 2 fotolii generoase, un mic birou multifunctiona.

Iluminarea in dormitor. In dormitor este bine sa se creieze o atmosfera relaxanta, dar trebuie sa e si destula lumina pentru citit. Trebuie sa avem in vedere faptul ca cel mai mare timp petrecut in dormitor este noaptea, asa ca este bine sa acordam atentie modului in care este re ec-tata lumina seara ; culorile care arata foarte bine in timpul zilei pot denaturate substantial in timpul noptii. Solutia este sa combinam mai multe tipuri de iluminat, sa existe corpuri de iluminat pentru lucru dar si pentru iluminatul ambiental. Cum patul este punctul central al oricarui dor-mitor, un efect interesant poate creat cu ajutorul unor aplice montate pe peretele din spatele patului, cu abajurul in jos. In afara de acestea, pe noptiere putem sa asezam veioze pentru a ne asigura ca avem lumina de lucru. Daca dormitorul este amplasat intr-o camera cu ferestre orintate spre sud, sunt binevenite perdelele, draperiile, obloanele sau jaluzelele metalice, verticale sau orizonta-le. Veiozele asezate pe noptiere obisnuite sau cele cu brat rabatabil cu arcuri, imprastie o lumina placuta, linistitoare, si ofera si conditii bune pentru citit. O anumita atmosfera se poate realiza cu ajutorul surselor locale de iluminat, dar pentru a nu inunda dormitorul cu lumina, lumanarile sunt

o solutie; o alta varianta este montarea unui intrerupa-tor care regleaza cantitatea de lumina. Persoanele active prefera incaperile scaldate intr-o lumina puternica, dar calda ; pentru a obtine acest efect, putem alege un corp de iluminat pe care sa-l asezam deasupra patului si care sa raspandeasca lumina in jos, si mai multe aplice care sa lumineze colturile intunecate ale incaperii. Este bine sa avem intrerupatoare separate pentru cele doua tipuri de lumina, pentru a putea crea efectul dorit. Pentru punerea in evidenta a unor tablouri si obiecte de arta se vor folosi iluminari locale, special amplasate. La masa de machiaj trebuie evitate umbrele intense din cauza luminii, ampla-sand doua corpuri de iluminat cu spoturi directionabile, re-glate la un unghi de 45 de grade fata de perete, de o parte si de alta a acesteia.

Despre dulapuri. Pentru depozitarea multelor lucruri care se aduna in ani intr-o locuinta, in moda nu mai sunt dulapurile - mobilier masiv si anost, ci se realizeaza celebre-le camera-dulap sau debaralele. Dulapurile de mici dimen-siuni sunt potrivite numai pentru dormitoarele de mari.

Arhitectura tavanului. Cand dormitorul este amplasat intr-o camera la mansarda sau la etaj, tavanul poate lasa la vedere unele elemente arhitecturale, precum barne, col-turi, intr-un decor realizat cu stil.

Dormitorul romantic. Pentru persoanele sensibile, dormitorul reprezinta un loc dedicat romantismului si iu-birii. El trebuie sa ofere o ambianta placuta, intima si con-fortabila si depinde de reusita in alegerea si pozitionarea pieselor de mobilier, in selectarea texturilor si a nuantelor acestora. Patul constituie piesa de baza a oricarui dormitor dar pentru cel romantic acesta trebuie sa e inalt, spati-os, neaparat cu tablii brodate, de preferat din er forjat. Noptierele unui dormitor romantic, trebuie sa e realizate din lemn masiv si decorate cu nisaje antice. Sifonierul - inalt, cu usi mari, brodate - va confectionat din acelasi material ca si noptierele. In privinta culorilor, in dormitorul romantic se pot folosi culori neutre: crem, roz pal, bej, care dau un aer calm si linistit incaperii, culori reci: bleu, verde, lavanda, care ofera senzatia de confort, sau culori calde si luminoase precum galben, piersica, roz pal pentru a cre-ea o ambianta odihnitoare, calmanta. Amplasarea unui semineu in dormitor constituie o alegere de mare efect si adauga un plus de intimitate incaperii. Iluminatul decora-tiv si local este utilizat foarte mult in dormitorul romantic; veiozele si lampadarele decorative, cu abajur realizat din material textile, se potrivesc foarte bine intr-un dormitor romantic.

arh. Ion Constantinescu

Magia Culorilor (41) Idei pentru decorarea dormitorului