ROMANIA 1
Dr. Paul RaduInstitutul de Management al Serviciilor de Sănătate
Innsbruck, octombrie 2002
Construirea consensului pentru un set de date uniform, structuri de
raportare consecvente şi utilizarea datelor pentru luarea deciziilor la nivel central şi la
nivel de spital
ROMANIA 2
Istoric (I) • Înainte de 1997, în România:
– Nu exista o separare furnizor-plătitor– Exista un sistem de informaţii unic (organizat
de Ministerul Sănătăţii)– Statisticile naţionale erau constituite în
principal din date agregate (colectate la nivelul furnizorilor)
– Rambursarea spitalelor se realiza pe baza elementelor bugetare pentru diferite tipuri de cheltuieli
ROMANIA 3
Istoric (II)• Din 1998 cumpărarea de îngrijiri de
sănătate se realizează prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), ceea ce necesită diferite date pentru raportare şi statistici
• Ministerul Sănătăţii şi Familiei (MSF) încă mai finanţează unele servicii de sănătate
• MSF este responsabil de statisticile naţionale de sănătate şi raportarea acestora către OMS
ROMANIA 4
Probleme (I) • După 1998 a apărut o duplicare în
raportarea datelor:– Un set de rapoarte către MSF– Un alt set de rapoarte pentru CNAS
• Majoritatea rapoartelor de date clinice şi de cheltuieli folosesc aceleaşi date, dar în format diferit
ROMANIA 5
Probleme (II) • Majoritatea datelor clinice colectate de
la furnizori erau date agregate (la nivelul secţiei sau spitalului) şi nu date individuale despre pacienţi
• Nu exista posibilitatea generării de noi rapoarte la nivel central din cauza agregării datelor colectate de la furnizorii de îngrijiri de sănătate
ROMANIA 6
Consecinţe• Duplicarea eforturilor la nivelul furnizorilor
• Reducerea capacităţii de luare a deciziilor la nivel central sau local din cauza sistemului dual de raportare
• Nu existau date disponibile pentru finanţarea bazată pe caz
Ce trebuia făcut?
ROMANIA 7
Principalele activităţi (I A) • Dezvoltarea unui set minim de date de
bază (SMDB) pentru datele clinice la nivel de pacient, la nivel de spital
• Principalele caracteristici ale SMDB:
– Oferă informatii atât pentru nevoile MSF cât şi ale CNAS (împreună cu spitalul)
– Este destul de simplu pentru a putea rula uşor baze de date imense
ROMANIA 8
Principalele activităţi (I B) • SMDB a fost îmbunătăţit continuu de
la prima sa utilizare pilot într-un spital (în anul 2000)
• SMDB este utilizat oficial în cele 23 de spitale finanţate pe bază de caz
• SMDB va fi folosit de la 1 ianuarie 2003 în toate spitalele din România
ROMANIA 9
Principalele activităţi (II A) • Introducerea unei liste oficiale unice
de structuri de spital obligatorii a fi utilizate de toate instituţiile
• Lista a fost dezvoltată pe baza experienţei acumulate la Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate (IMSS) în cadrul diferitelor priecte (Phare, Banca Mondială, USAID etc.)
ROMANIA 10
Principalele activităţi (II B) • Tranziţia de la lista anterioară de
structuri a fost facilitată de folosirea unor tabele de corespondenţă ceea ce a făcut întreg procesul mai uşor şi mai de încredere
• De la 1 ianuarie 2003 toate spitalele din România vor trimite rapoartele pe baza noii liste a structurilor aprobate
ROMANIA 11
Principalele activităţi (III A) • Introducerea unei raportări
standardizate a cheltuielilor spitalului şi secţiilor care generează rapoarte pentru MSF şi CNAS
• Aplicaţia de colectare a cheltuielilor spitalului (Exbuget 2.1) a fost creată la nivelul CNAS cu suportul echipei proiectului DRG
• Aplicaţia de colectare a costurilor de spital acoperă toate sursele de finanţare a sle spitalului
ROMANIA 12
Principalele activităţi (III B) • Aplicaţia permite legarea datelor clinice la
nivel de pacient cu datele de cheltuieli
• Datele de cheltuieli ale spitalelor sunt folosite:– La nivel de spital– La nivelul CNAS şi MSF– Pentru a stabili tarife pentru finanţarea bazată pe
caz– Pentru a ajusta Valorile Relative folosite pentru
finanţarea bazată pe caz
ROMANIA 13
Principalele activităţi (IV) • Consens pentru utilizarea altor liste cu impact
major la nivelul spitalului sau la nivel central:– Lista serviciilor auxiliare ale spitalului (care
acoperă rapoartele pentru MSF şi CNAS)– Lista codurilor unice pentru toate spitalele din
România
• Noile liste au permis o bună compatibilitate cu alte aplicaţii de colectare a datelor (de date clinice sau de cheltuieli)
ROMANIA 14
Factori cheie de succes (I) • Întărirea capacităţii prin dezvoltarea
expertizei locale şi implicarea instituţiilor locale (IMSS, CNAS, CCSSDM)
• Colaborarea cu experţii străini (SUA, Ungaria)
• Bună comunicare cu toate părţile implicate (MSF, CNAS, Colegiul Medicilor, spitalele)
ROMANIA 15
Factori cheie de succes (II)
• “Presiunea” creată de introducerea fianţării bazată pe caz (proiectele DRG)
• Sprijinul puternic de la nivel central
• Continuitatea acţiunilor în ciuda schimbărilor politice
ROMANIA 16
Beneficii (I)• La nivelul spitalelor s-a redus povara
duplicării rapoartelor (nu complet încă)
• Spitalele au primit un instrument de management pe baza datelor clinice şi de cheltuieli corecte
• MSF, CNAS şi alte instituţii pot să evalueze mai uşor morbiditatea şi activitatea din spitale
ROMANIA 17
Beneficii (II)• Factorii de decizie de la nivel central şi
local pot să îşi bazeze deciziile politice de sănătate publică sau de finanţare pe dovezi (date)
• Primul exemplu de decizie luată a fost finanţarea celor 23 de spitale pe baza rezultatelor activităţii spitalelor (cazurile raportate în format electronic)
ROMANIA 18
Concluzii• Procesul dezvoltării unui sistem unic
de informaţii este foarte dificil atunci când întreg sistemul se află în reformă
• Principala provocare este adaptarea continuă a raportării pentru a evita cât mai mult posibil duplicarea, în principal prin colectarea datelor la nivel de pacient
ROMANIA 19
Mesaj final • În ROMÂNIA, după dezintegrarea
iniţială a sistemului de informaţii din sănătate, se înregistrează acum o mişcare către o regândire şi standardizare a sistemului
• Activităţile şi rezultatele prezentate sunt doar o parte a reformei sistemului de informaţii din sănătate (care se află în curs de desfăşurare!)
