ROMANIA 1

Dr. Paul RaduInstitutul de Management al Serviciilor de Sănătate

pcradu@mmc.ro

Innsbruck, octombrie 2002

Construirea consensului pentru un set de date uniform, structuri de

raportare consecvente şi utilizarea datelor pentru luarea deciziilor la nivel central şi la

nivel de spital

ROMANIA 2

Istoric (I) • Înainte de 1997, în România:

– Nu exista o separare furnizor-plătitor– Exista un sistem de informaţii unic (organizat

de Ministerul Sănătăţii)– Statisticile naţionale erau constituite în

principal din date agregate (colectate la nivelul furnizorilor)

– Rambursarea spitalelor se realiza pe baza elementelor bugetare pentru diferite tipuri de cheltuieli

ROMANIA 3

Istoric (II)• Din 1998 cumpărarea de îngrijiri de

sănătate se realizează prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), ceea ce necesită diferite date pentru raportare şi statistici

• Ministerul Sănătăţii şi Familiei (MSF) încă mai finanţează unele servicii de sănătate

• MSF este responsabil de statisticile naţionale de sănătate şi raportarea acestora către OMS

ROMANIA 4

Probleme (I) • După 1998 a apărut o duplicare în

raportarea datelor:– Un set de rapoarte către MSF– Un alt set de rapoarte pentru CNAS

• Majoritatea rapoartelor de date clinice şi de cheltuieli folosesc aceleaşi date, dar în format diferit

ROMANIA 5

Probleme (II) • Majoritatea datelor clinice colectate de

la furnizori erau date agregate (la nivelul secţiei sau spitalului) şi nu date individuale despre pacienţi

• Nu exista posibilitatea generării de noi rapoarte la nivel central din cauza agregării datelor colectate de la furnizorii de îngrijiri de sănătate

ROMANIA 6

Consecinţe• Duplicarea eforturilor la nivelul furnizorilor

• Reducerea capacităţii de luare a deciziilor la nivel central sau local din cauza sistemului dual de raportare

• Nu existau date disponibile pentru finanţarea bazată pe caz

Ce trebuia făcut?

ROMANIA 7

Principalele activităţi (I A) • Dezvoltarea unui set minim de date de

bază (SMDB) pentru datele clinice la nivel de pacient, la nivel de spital

• Principalele caracteristici ale SMDB:

– Oferă informatii atât pentru nevoile MSF cât şi ale CNAS (împreună cu spitalul)

– Este destul de simplu pentru a putea rula uşor baze de date imense

ROMANIA 8

Principalele activităţi (I B) • SMDB a fost îmbunătăţit continuu de

la prima sa utilizare pilot într-un spital (în anul 2000)

• SMDB este utilizat oficial în cele 23 de spitale finanţate pe bază de caz

• SMDB va fi folosit de la 1 ianuarie 2003 în toate spitalele din România

ROMANIA 9

Principalele activităţi (II A) • Introducerea unei liste oficiale unice

de structuri de spital obligatorii a fi utilizate de toate instituţiile

• Lista a fost dezvoltată pe baza experienţei acumulate la Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate (IMSS) în cadrul diferitelor priecte (Phare, Banca Mondială, USAID etc.)

ROMANIA 10

Principalele activităţi (II B) • Tranziţia de la lista anterioară de

structuri a fost facilitată de folosirea unor tabele de corespondenţă ceea ce a făcut întreg procesul mai uşor şi mai de încredere

• De la 1 ianuarie 2003 toate spitalele din România vor trimite rapoartele pe baza noii liste a structurilor aprobate

ROMANIA 11

Principalele activităţi (III A) • Introducerea unei raportări

standardizate a cheltuielilor spitalului şi secţiilor care generează rapoarte pentru MSF şi CNAS

• Aplicaţia de colectare a cheltuielilor spitalului (Exbuget 2.1) a fost creată la nivelul CNAS cu suportul echipei proiectului DRG

• Aplicaţia de colectare a costurilor de spital acoperă toate sursele de finanţare a sle spitalului

ROMANIA 12

Principalele activităţi (III B) • Aplicaţia permite legarea datelor clinice la

nivel de pacient cu datele de cheltuieli

• Datele de cheltuieli ale spitalelor sunt folosite:– La nivel de spital– La nivelul CNAS şi MSF– Pentru a stabili tarife pentru finanţarea bazată pe

caz– Pentru a ajusta Valorile Relative folosite pentru

finanţarea bazată pe caz

ROMANIA 13

Principalele activităţi (IV) • Consens pentru utilizarea altor liste cu impact

major la nivelul spitalului sau la nivel central:– Lista serviciilor auxiliare ale spitalului (care

acoperă rapoartele pentru MSF şi CNAS)– Lista codurilor unice pentru toate spitalele din

România

• Noile liste au permis o bună compatibilitate cu alte aplicaţii de colectare a datelor (de date clinice sau de cheltuieli)

ROMANIA 14

Factori cheie de succes (I) • Întărirea capacităţii prin dezvoltarea

expertizei locale şi implicarea instituţiilor locale (IMSS, CNAS, CCSSDM)

• Colaborarea cu experţii străini (SUA, Ungaria)

• Bună comunicare cu toate părţile implicate (MSF, CNAS, Colegiul Medicilor, spitalele)

ROMANIA 15

Factori cheie de succes (II)

• “Presiunea” creată de introducerea fianţării bazată pe caz (proiectele DRG)

• Sprijinul puternic de la nivel central

• Continuitatea acţiunilor în ciuda schimbărilor politice

ROMANIA 16

Beneficii (I)• La nivelul spitalelor s-a redus povara

duplicării rapoartelor (nu complet încă)

• Spitalele au primit un instrument de management pe baza datelor clinice şi de cheltuieli corecte

• MSF, CNAS şi alte instituţii pot să evalueze mai uşor morbiditatea şi activitatea din spitale

ROMANIA 17

Beneficii (II)• Factorii de decizie de la nivel central şi

local pot să îşi bazeze deciziile politice de sănătate publică sau de finanţare pe dovezi (date)

• Primul exemplu de decizie luată a fost finanţarea celor 23 de spitale pe baza rezultatelor activităţii spitalelor (cazurile raportate în format electronic)

ROMANIA 18

Concluzii• Procesul dezvoltării unui sistem unic

de informaţii este foarte dificil atunci când întreg sistemul se află în reformă

• Principala provocare este adaptarea continuă a raportării pentru a evita cât mai mult posibil duplicarea, în principal prin colectarea datelor la nivel de pacient

ROMANIA 19

Mesaj final • În ROMÂNIA, după dezintegrarea

iniţială a sistemului de informaţii din sănătate, se înregistrează acum o mişcare către o regândire şi standardizare a sistemului

• Activităţile şi rezultatele prezentate sunt doar o parte a reformei sistemului de informaţii din sănătate (care se află în curs de desfăşurare!)