Download - Licență Petrilă
Universitatea din București
- Facultatea de Limbi și Literaturi Străine -
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific:
Prof. univ. dr. Gheorghe Sarău Student:
Petrilă Daniel - Samuel
București
2015
Universitatea din București
- Facultatea de Limbi și Literaturi Străine -
Dialectul rromilor carpatici consemnat de Alexandru Ruja în
comuna Dumbrăveni - Sibiu
București
2015
CUPRINS
Capitolul I
INTRODUCERE...................................................................................................................... 2
Capitolul II
LIMBA RROMANI - PREZENTARE
GENERALĂ............................................................................................................................ 4
2.1 Originea limbii
rromani..................................................................................................................................... 4
2.2 Dialectele limbii rromani din
România................................................................................. ................................................ 5
2.2.1 Dialectul rromilor
căldărari............................................................................................................................. .... 5
2.2.2 Dialectul rromilor
ursari.................................................................................................. ............................ ........ 6
2.2.3 Dialectul rromilor
spoitori.................................................................................................................................... 6
2.2.4 Dialectul rromilor
carpatici................................................................................................................................. 6
Capitolul III
OBSERVAȚII PRIVIND DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE
ALEXANDRU RUJA ÎN PUNCTUL DIALECTAL DUMBRĂVENI -
SIBIU.................................................................................................................. 7
3.1 Ortografia adoptată de Ruja............................................................................................ 7
3.2 Procese fonologice întâlnite în dialectul rrom vorbit în
Dumbrăveni................................... …………………………………………………………. 9
3.3 Morfologia dialectului rrom vorbit în
Dumbrăveni......................................................................................................................... 13
3.3.1 Morfologia
nominală............................................................................................................................ .. 13
3.3.2 Morfologia
verbală................................................................................................................................. 13
3.3 Lexicul dialectului rrom vorbit în
Dumbrăveni........................................................................................................................... 39
3.3.1 Fondul lexical al dialectului rrom vorbit în
Dumbrăveni..............................................................................................................................39
3.3.2 Mijloace de îmbogățire a vocabularului întâlnite în dialectul rrom vorbit în
Dumbrăveni..............................................................................................................................40
Concluzii..................................................................................................................................41
Bibliografie........................................................................................................................... 42
Anexe.......................................................................................................................................48
Mic dicționar rrom (ardelenesc) -
român.......................................................................................................................................50
I. Introducere
Prezenta lucrare își propune să descopere dialectul carpatic consemnat de Alexandru
Ruja în comuna Dumbrăevni, județul Sibiu. În elaborarea lucrării de față voi urmări fonetica
dialectului carpatic, morfologia dialectului carpatic și lexicul acestui dialect.
În al doilea capitol al lucrării voi oferi câteva informații generale asupra originii limbii
rromani și a originii etnice a poporului rrom, precum și informații despre migrația rromilor
din India spre Europa și apoi spre celelalte continente. În a doua parte a acestui capitol voi
oferi informații generale despre fiecare dialect în parte, într-o formă simplificată.
În capitolul al treilea, Observații privind dialectul carpatic consemnat de Alexandru
Ruja în punctul dialectal Dumbrăveni - Sibiu, vom urmări împreună modul prin care
procesele fonetice au reușit să schimbe forma cuvântului și să îi ofere o nouă formă, de data
aceasta dialectală. Am încercat să ofer exemple foarte clare, pe care cititorul să le înțeleagă,
dar pe care să le și poată explica altora. Aceste exemple sunt specifice dialectului carpatic, iar
prin aceasta îi oferă unicitate în rândul celorlalte dialecte ale limbii rromani. Frumusețea
acestui dialect ne va fi dezvăluită pe măsură ce vom înțelege transformările pe care le-au
suferit cuvintele în timp și pe măsură ce îi vom înțelege morfologia.
În a doua parte a capitolului vom vorbi despre morfologia dialectului rrom din
Dumbrăveni și ne vom ocupa de morfologia nominală și de cea verbală, urmărind
paradigmele părților de vorbire și fenomene proprii pe care le întâlnim în acest dialect.
În capitolul despre fondul lexical voi încerca să realizez o scurtă prezentare a lexicului,
despre tipurile de împrumuturi despre care putem vorbi în dialectul descris aici, cât și despre
zonele lingvistice din care aceste cuvinte au intrat în limba rromani. În a doua parte a
capitolului vom putea observa cum anumite cuvinte au putut lua naștere în interiorul limbii
prin mijloace interne de îmbogățire a vocabularului.
Spre finalul lucrării vom avea ocazia să cunoaștem și câteva cuvinte în dialectul
carpatic dumbrăvean pe care le-am adunat într-un mic dicționar rrom (carpatic) - român.
Această lucrare se adresează colegilor mei de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a
2
Universității din București, care studiază sau vor studia limba rromani, profesorilor care
predau
limba rromani în școlile din România, dar și tuturor iubitorilor de limbă rromani sau celor
care vor
dori să învețe această limbă.
Din cauza faptului că nu au existat lucrări despre dialectul rromilor din Dumbrăveni
care să mă ajute în studiul meu, am apelat la studii lingvistice contemporane asupra
dialectului carpatic atunci când am avut nevoie de informații generale cu privire la acest
dialect.
Lucrarea se bazează pe corespondenţele Ruja - Sarău dintre anii 1995 și 2001, pe care
profesorul Sarău mi le-a oferit pentru a putea începe această cercetare. Dialectul a fost
consemnat de Ruja Alexandru pe baza observațiilor sale lingvistice și a preocupării lui pentru
acest dialect.
Lucrarea de față reprezintă pentru mine atât un exercițiu de reactualizare a dialectului vorbit
acasă, cât și mijlocul prin care mă pot apropia mai mult de limba rromani și de studierea
dialectelor acestei limbi frumoase.
Această lucrare nu a avut privilegiul să fie prima lucrare despre dialectul carpatic, dar
consider că este foarte importantă prin simplul fapt că acest studiu realizat de mine reprezintă
încă un pas constructiv în conservarea și cultivarea limbii rromani în rândul celor care predau
această limbă în școli sau o studiază.
Motivul pentru care am ales să scriu această lucrare se datorează faptului că sunt
vorbitor al dialectului carpatic și am realizat că merită să îmi studiez dialectul pe care îl
vorbesc, cât și să contribui cu cercetări asupra acestui dialect pentru a putea să-l înțeleg în
toată splendoarea lui.
3
II. Limba rromani - prezentare generală
2.1 Originea limbii rromani
Vreme de mulți ani s-a considerat (eronat) că rromii provin din Egipt, de unde au primit
denumirea de egiptiacos, pharaons (Transilvania), gypsy (Anglia) sau gitani (Spania), ceea ce
însemna: egipteni. Prin alte locuri aceștia apar menționați și sub denumirea de zingari (Italia),
cigani, ciganos, tsiganes (Franța), Zigeuner (Germania) sau ațigani și țigani, în Țara
Românească și în Moldova. (Petcuț: 2003, 11)
Cercetările lingvistice realizate pe parcursul mai multor ani de lingviști ca Donald
Kenrick, Marcel Courthiade, Gheorghe Sarău și alții, au demonstrat că rromii provin din
India. Există foarte multe argumente lingvistice care demonstrează faptul că rromii sunt un
popor indian și că limba rromani este de sorginte indiană, iar aceste argumente se referă la
lexicul limbii rromani. Există asemănări lexicale între limba rromani și unele dialecte indiene.
Limba rromani provine din limba sanscrită și este similară cu limba hindi, gujarati, punjabi și
alte limbi indo-ariene.
Limba vorbită de rromi de numește rromani, iar această denumire provine de la
cuvântul rrom care înseamnă "bărbat, om". În limba prakrită există cuvântul domba
(simplificat în dom, prin apocopă - căderea silabei finale în acest caz), care înseamnă "om"; d
este o consoană retroflexă, iar prin rotacizare s-a transformat în r geminat (rr).
Vocabularul limbii rromani cuprinde un număr însemnat de cuvinte moștenite din limba
sanscrită. Acesta reprezintă fondul vechi al limbii rromani. Pe parcursul migrației lor din India
spre Europa, rromii au împrumutat o serie de cuvinte din limbile cu care aceștia au intrat în
contact. A fost analizat lexicul rrom și s-a constatat că limba rromani conține elemente vechi
afgane, persane, armenești, turcești, grecești, slave, românești etc. S-a putut constitui în acest
mod drumul parcurs de strămoșii rromilor, de la plecarea lor din India și până la stabilirea lor
în spațiul balcanic. (Sarău: 1998, 9)
Limba rromani comună s-a stabilit cu prilejul de-al IV-lea Congres Internaționa al
Rromilor de la Varşovia din 1990 (Sarău: 2012 b., 13). Limba rromani are un caracter
sintetic, la fel ca limba de provenienţă - limba sanscrită.
4
2.2 Dialectele limbii rromani din România
Este foarte greu să clasificăm dialectele limbii rromani - aproape imposibil. Dificultatea
provine din faptul că dialectele pot fi variate, alte dialecte având ramuri asemănătoare între
ele, iar altele se pot confunda ușor între ele. Delimitarea este greu de stabilit. De exemplu,
dialectul lovarilor se confundă adesea cu dialectul căldărarilor.
Dialectele se deosebesc între ele prin mai multe elemente: lexic, morfologie și aria de
răspândire.
Principalele dialecte ale limbii rromani în România sunt: dialectul căldărăresc, dialectul
spoitoresc, dialectul ursăresc și dialectul carpatic (sau carpatin).
2.2.1 Dialectul rromilor căldărari
Căldărarii trăiesc pe întregul teritoriu românesc, răspândiți în toate zonele geografice
ale României.
Dialectul rromilor căldărari este profund influențat de limba română, chiar dacă rromii
căldărari s-au răspândit - după dezrobire - în țările occidentale (Belgia, Franța, Spania ș.a.) și
în alte țări europene ( Ucraina, Polonia, Rusia, Finlanda, Suedia etc.) sau continente (America
Centrală și America de Nord, Australia).
Influența limbii române se percepe mai mult la nivel lexical. Dialectul căldărarilor care
au rămas în România este mai profund influențat de limba română decât al căldărarilor care au
migrat spre alte zone lingvistice.
O altă limbă care a influențat lexicul căldărarilor este limba greacă. Există în limba
rromani o serie de cuvinte de proveniență grecească: còxa "fustă, rochie", càxra "cort",
trănda "treizeci", pàpos "bunic", drom "drum, cale, stradă", kak "unchi", peìnda
"cincizeci", sarànda "patruzeci", efta "șapte", oxto "opt", enă "nouă" etc.
Aceși termeni au pătruns în dialectul rromilor căldărari deoarece acest neam de rromi a
5
intrat în contact cu limba greacă pentru o perioadă mai lungă de timp.
2.2.2 Dialectul rromilor ursari
Ursarii au venit în România din Sud-Estul Europei. Așa se explică existența unor
cuvinte slavone în dialectul lor. Dialectul rromilor ursari prezintă multe influențe din limba
română. Cuvinte ca dïlgo "lung, lungă, lungi", kúśma "căciulă", nìśto "nimic", zèleno
"verde", sborìzel "a vorbi" provin de la populații vorbitoare de limbă bulgară sau
macedoneană. (Cordovan, Sarău: 2012, 65)
2.2.3 Dialectul rromilor spoitori
Rromii spoitori trăiesc, cei mai mulți, în zona de Sud, Sud-Vest și Sus-Est a României,
în orașe ca: Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Giurgiu, Oltenița, Brăila etc.), dar și în orașe din
Muntenia și Moldova, dar aici într-un număr restrâns.
Rromii "spoitori "se mai numesc și rromi "turci" sau "mahomedani" din cauză că mulți
dintre aceștia aparțin religiei musulmane și că dialectul vorbit de ei conține mulți termeni
proveniți din limba turcă. (Cordovan, Sarău: 2012, 65)
Profesorul Gheorghe Sarău de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității
din București s-a ocupat îndeaproape de studierea acestui dialect și realizează o lucrare foarte
importantă cu privire la rromii spoitori.
2.2.4 Dialectul rromilor carpatici
Mai mulți cercetători s-au ocupat de studierea dialectului carpatic. Potrivit acestor
cercetători (Jan Kochanowski, George Calvet ș.a.), rromii "carpatici" sunt întâlniți în
6
Slovacia, Ungaria, Cehia, o parte din Polonia, Ucraina, România (în special în zona
Maramureșului, Bihor, Satu Mare).
(Cordovan, Sarău: 2012, 65)
Dialectul carpatic se deosebește de celelalte dialecte prin lexic, morfologie și aria de
răspândire.
III. OBSERVAȚII PRIVIND DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE
ALEXANDRU RUJA ÎN PUNCTUL DIALECTAL DUMBRĂVENI -
SIBIU
3.1 Ortografia adoptată de Ruja
Tabel 1. Comparație între grafia limbii rromani comune și a dialectului consemnat de
Ruja
Limba română Dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja
Limba rromani comună
Observații
a a a
b b b
c k k
d d d
e e e
f f f
g g g
h h și x (nu am identificat vreo
regulă)
x
i i sau, pe alocuri, j j
j j sau, disparat, ź ź
k k k
l l l
m m m
n n n
o o o
p p p
q Există și în limba rromani comună semnul q, dar acesta are valoare diferită față de cel din limba română (g sau c), fiind utilizat numai în postpoziții de Genitiv-Dativ.
r r r
s s s
ș ś ś
t t t
ț c c
u u sau w u
v v v
w
x
y
z z z
Grupurile de sunete ghe, ghi, che, chi vor fi redate în dialectul consemnat de Alexandru Ruja
astfel:
ge pentru ghe: hingeribo s.m. "hingherie, ecarisaj";
gi pentru ghi: gijaw vb. "a duce", sigiardo vb. "grăbit";
ke pentru che: vaśke conj. "fiindcă, pentru că";
ki pentru chi: pakiw s.f. "omenie, cinste, corectitudine".
Pentru sunetul redat în alfabetul fonetic internațional prin [dӡ] (ӡ în limba rromani
comună, pronunțat în limba română ca un ge, gi în cuvinte ca: geam, ginere, genunchi, geană,
geană etc.) Alexandru Ruja folosește ĝ, dar pe alocuri întâlnim și semnul ӡ (rareori!).
7
Alte sunete sau grupuri de sunete care nu au fost incluse în primult tabel și pe care
Alexandru Ruja le explică astfel:
Tabel 2. Grupuri de sunete specifice dialectului rrom dumbrăvean
1 2 3 4 5
ä ä ärátyi "aseară" cf. germ. Härtz
"inimă"
ōa oa a (maghiar) nōa moré "ei, bre" cf. magh. a: ablak
"fereastră", asztal
"masă", Atila "Atila"
(ōatilōa)
ty chĭ (chĕ) ty rätyi "seară" cf. cuvintelor
românești chibrit,
urecheat; magh.
tyuk "găină"
ly lĭi ly lyimalo "mucos"
gy ghĭ gy gogyi "minte,
creier"
cf. magh. Gyula
"Iulian"; gyár
"fabrică"
ny nĭi ny enya "nouă"
ćenyá "cercei"
magh. nyul "iepure",
nyár "vară"
3.2. Procese fonologice întâlnite în dialectul rrom vorbit în Dumbrăveni
În acest subcapitol voi încerca să urmăresc evoluția fonetică în dialectul dumbrăvean a unor
cuvinte rrome extrase din consemnările lui Alexandru Ruja, urmărind modificările care au
apărut, cât și tipurile de procese care au avut loc în formarea noilor forme lexicale.
8
În orice dialect există mai multe tipuri de procese fonologice pe care le putem numi alterări
sau accidente fonetice, care duc la transformarea unui cuvânt, fie că acestea îl scurtează, fie îl
lungește, fie îi schimbă poziția anumitor sunete.
În dialectul consemnat de domnul Ruja există mai multe tipuri de accidente fonetice care se
produc la nivelul cuvintelor.
Apocopa este accidentul fonetic în urma căruia are loc căderea unui sunet sau a unui
grup de sunete de la sfârșitul unui cuvânt. În dialectul consemnat de Ruja acest
fenomen este întâlnit în cuvinte ca:
vo<vov "el";
kodo<kodova "acela".
Un alt fenomen lingvistic întâlnit în acest dialect este metateza. Prin metateză
înțelegem modificarea fonetică produsă prin schimbarea locului sunetelor sau al
silabelor dintr-un cuvânt. De exemplu: bristel<bistrel "a uita".
Un fenomen lingvistic întâlnit mai frecvent în dialectul carpatic dumbrăvean
este pierderea aspirației:
jek<jekh "unu";
mikló<mikhló<mekhlo "lăsat" (cu închiderea vocalei e la i);
mikleas<mikhleas "a lăsa";
ać<aćh "rămâi!";
dik<dikh "privește!".
Tot un accident fonetic frecvent în dialectul rromilor carpatici din Dumbrăveni este
sincopa întâlnită în cuvinte precum:
jekhar<jekhvar "o dată";
resuni<resutni "vulpe";
tra<tira "pe a ta";
malado<malavdo "întâlnit";
teluno<telutno "inferior";
t-ro<tiro "al tău";
9
gurni<guruvni "vacă".
Dela<Devla "Doamne!".
Alte accidente fonetice cu o frecvență mai redusă sunt: proteza - proces fonetic care
constă în adăugarea unei litere inițiale fără a schimba sensul (aśunenas<śunenas
"(ei/ele) auzeau"), elidarea - prin care înțelegem suprimarea vocalei finale a unui
cuvânt când cuvântul următor începe tot cu o
vocală (t-aven<te aven "să fiți"), acomodația - procesul fonetic care are loc atunci când
grupurile
consonantice -vn- sau -pn- trec, deseori, în -mn- sau -m-, în limba vorbită
(merimaste<meripnasθe "la moarte"), trecerea consoanei v în semiconsoana w
(phenáw<phenav "(eu) spun", gaw<gav "sat"), trecerea unei consoane într-o altă consoană
(xacarde<xasarde "pierduți, pierdute", colaxardeas<solaxardăs "(el/ ea) a jurat).
Am identificat și o serie de cuvinte din dialectul consemnat de Ruja Alexandru care au
suferit mai multe tipuri de modificări în același timp:
cërhári<caxrári "cortorar" (aici se produce metateza càxra>càrxa, iar vocala a s-a închis la
vocala mijlocie centrală ë);
tranake<tire rajnăqe "doamnei tale" (în dialectul carpatic forma tire o redăm prin tira; prin
haplologie - suprimarea prin disimilație totală a unei silabe identice sau
asemănătoare cu o silabă vecină din același cuvânt sau din cuvinte
învecinate - grupul ra s-a suprimat, iar tranăqe a trecut în tranake prin monoftongarea
diftongului ia).
kiso<kasavo "astfel de..." (kasavo trece în kisavo, iar prin sincopa grupului -av- devine
kiso);
cino<tikno "mic" (prin africatizare, tikno a trecut în cikno, iar pe urmă s-a redus la cino prin
sincoparea consoanei k);
odä<kodoja "aceea" (prin afereză - căderea unui sunet sau a unui grup de sunete
de la începutul unui cuvânt - kodoja a trecut în odoja. Următorul proces care are loc
este sincopa, prin dispariția vocalei o din silaba oxitonă. Diftongul ja s-a monoftongat în
vocala
10
deschisă ä [Ɛ]);
jigi<vb. ӡivdi "vie" (prin palatalizarea consoanei d; prin procedeul numit fricatizare, ӡ [dӡ] a
trecut în fricativa j);
pakiw<patĭv "onoare, cinste, respect" (prin palatalizare - transformarea unui sunet nepalatal
într-unul palatal, prin mutarea locului de articulaţie în regiunea palatului dur al gurii, sub
influenţa unui i următor - patĭv trece în pakiv, iar prin trecerea lui v în semiconsoana w
pakiv va deveni pakiw);
xalagji<xalavdi "spălată" (xalavdi va trece în xaladi din cauza sincopei, iar xaladi va deveni
xalagji prin palatalizare, adică d va trece în consoana g).
Alte cuvinte care prezintă alterări fonetice sunt următoarele:
cinel<kinel "a cumpăra" (cu palatalizarea consoanei k);
lulugja<luludă "flori" (cu palatalizarea consoanei d);
gogji<godĭ "minte" (cu palatalizarea consoanei d);
kidea<kadă "astfel" (prin trecerea vocalei a în vocala i);
makărdó<matărdo "bețiv" (prin palatalizare);
juvli<ӡuvli (prin fricatizarea africatei ӡ);
jekh-ar<jekhvar "o dată" (sincopare);
ćekát<ćikat "frunte" (deschiderea vocalei i la e);
laĝavó<laӡav "rușine" (fenomenul lingvistic produs este paragoga - adăugarea unui sunet sau
a unei silabe la sfârșitul unui cuvânt);
11
3.3 MORFOLOGIA DIALECTULUI RROM VORBIT ÎN DUMBRĂVENI
Știm că morfologia este partea gramaticii care studiază forma unui cuvânt, modificările
formei și ale conținutului, valorile gramaticale exprimate prin formele cuvântului. Morfologia
urmărește cuvântul sub aspectul variației formei sale (al flexiunii) pentru exprimarea
diverselor categorii gramaticale, prin opoziție cu sintaxa, care studiază combinarea cuvintelor
și funcțiile pe care acestea le iau în cadrul combinațiilor, propozițiilor, frazelor.
3.3.1. Morfologia nominală
Spre deosebire de alte limbi, de exemplu limba română, substantivele pot avea în limba
rromani două genuri: masculin și feminin. Numărul substantivelor poate fi singular și plural.
După cum am spus mai sus, genul substantivelor rrome poate și masculin sau feminin, neutrul
neexistând în limba rromani. La fel se întâmplă și în cazul dialectului carpatic. Substantivele
sunt masculine și feminine.
Cazul substantivelor
În limba rromani substantivele cunosc opt cazuri: Nominativul, Acuzativul, Genitivul,
Dativul, Locativul, Ablativul, Sociativul-Instrumental și cazul Vocativ.
Substantivele masculine pot avea în dialectul carpatic, la cazul Nominativ, următoarele
terminații:
- o consoană (sap "șarpe", guruv "bou", vast "mână, braț", dad "tată", gad "haină, cămașă"
etc.)
- vocala o (rakló "băiat nerrom", ćhavo "băiat rrom", gonó "sac", foro "oraș", kokalo "os",
ćerbó "cerb", lunó "seceră", înjeró "înger" etc.)
- sufixul -bo: pućibo "întrebare", phabaripo/(bo) "arsură", phageribo "dărâmătură", śudribo
12
"răceală", ulajibo "împărțire", vazdibo "ajutor", makibo "beție", lumajibo "lovitură".
- semivocala j: muj, räj, näj, sarkany
- vocala i: salivari, gji, kralji, pani
- sufixul -ari (care indică profesia, ocupația): paramisári "povestitor", cërhári "cortorar",
lawtári "lăutar".
Substantive masculine abstracte
În limba rromani substantivele abstracte sunt de genul masculin. Acestea se formează
cu sufixul abstract -bo, speficic dialectului carpatic.
Exemple:
ćälibo "plăcere"
xanamikipo "alianță"
xanăribo "adunare"
xanjibo "mâncărime"
xarpibo "fărâmitură"
hingeribo "hingherie"
jijibo "viață"
keribo "făcătură"
laśaribo "laudă"
pućibo "întrebare"
phabaripo/(bo) "arsură"
phageribo "dărâmătură"
śudribo "răceală"
ulajibo "împărțire"
vazdibo "ajutor"
makibo "beție"
lumajibo "lovitură"
13
Declinarea unui substantiv masculin terminat într-o consoană la Nominativ
Substantivele masculine terminate la Nominativ într-o consoană primesc la plural desinența -a
În exemplul de mai jos (Tabelul 1) substantivul masculin sap "șarpe" a primit la plural
desinența -a, devenind sapá "șerpi".
Substantivele se declină după reguli precise, rareori se întâmplă să existe excepții.
La cazul Acuzativ substantivul sap va primi terminaţia -es (sapes "pe șarpe"). Celelalte
cazuri se vor forma de la Acuzativ, adăugând însă terminaţiile cazuale specifice.
Cazul Vocativ nu se formează de la Acuzativ. Acesta are forma unui substantiv în
cazul Nominativ la care se adaugă terminaţia specifică de Vocativ. La substantivele masculine
(numărul singular) pot primi un -a: sápa! "șarpe!".
Diferența dintre singular și plural constă în faptul că, la Nominativ, substantivul se
va termina în -a, iar tema -es de la singular va trece în -en la plural (sapén "pe șerpi").
Vocativul se formează pornind de la forma de Nominativ sapá la care se adaugă desinența -le
(sapále! "șerpilor!").
Tabel 3. Declinarea substantivului masculin sap "șarpe"
Nominativ sap sapá
Genitiv sapéskro sapéngro
sapéskri sapéngri
sapé kre sapéngre
Dativ sapéske sapénge
Locativ sapéste sapénde
Acuzativ sapés sapén
Ablativ sapéstar sapéndar
Socciativ-
Instrumental
sapéha sapénca
Vocativ sápa! sapále!
Cazul Genitiv este format din forma de Nominativ la care se adaugă terminații
specifice ge Genitiv: -kro (al...), -kri (a...), -kre (ai...), -kre (ale...), iar celelalte cazuri se
comportă la fel - au terminațiile lor specifice: Dativ (-ke), Locativ (-te), Ablativ (-tar),
Sociativ-Instrumental (-ha).
Substantive masculine terminate în semiconsoana j
Declinarea substantivului masculin însuflețit räj "domn" prezintă aceleași paradigme ca
ale substantivului sap "șarpe" (și celelalte substantive masculine). Mai jos este redată
declinarea substantivului räj "domn":
Tabel 4. Declinarea substantivului masculin räj "domn"
Nominativ räj "domn" räjá
Genitiv räjéskro räjángro
räjéskri räjángri
räjéskre räjángre
Dativ räjéske räjánge
Locativ räjéste räjánde
Acuzativ räjés räján
Ablativ räjéstar räjándar
Sociativ-
Instrumental
räjéha räjánca
Vocativ räjä! räjále!
Substantive masculine terminate în vocala v
Tabel 5. Declinarea substantivului masculin guruv "bou"
Nominativ gurúv guruvá
Genitiv guruvéskro guruvéngro
guruvéskri guruvéngri
guruvéskre guruvéngre
Dativ guruvéske guruvénge
Locativ guruvéste guruvénde
Acuzativ guruvés guruvén
Ablativ guruvéstar guruvéndar
Sociativ-
Instrumental
guruvéha guruvénca
Vocativ gurúva! guruvále!
În continuare voi face o comparație între două substantive masculine animate, dar care
au origini diferite.
Primul substantiv (Tabel 4) este rakló "băiat nerrom", iar al doilea este ćerbo "cerb". Putem
observa că ambele substantive se termină în vocala o. Ce mai trebuie reținut este faptul că
aceste
două substantive sunt de gen masculin și sunt însuflețite.
Poate fi observat faptul că există unele diferențe, atât la temele de singular și plural, cât și la
desinențele de singular și plural.
Diferența dintre ele constă în faptul că rakló este un substantiv masculin animat tipic
rrom, pe când celălalt este un substantiv masculin însuflețit împrumutat. Substantivul ćerbo
este împrumutat din românescul cerb.
Regula este următoarea: substantivele masculine împrumutate din alte limbi și terminate în
vocala o primesc desinența -urja la plural.
Tabel 6. Declinarea substantivului masculin rakló "băiat nerrom"
Nominativ rakl-ó rakl-é
Genitiv rakl-és-kro rakl-én-gro
rakl-és-kri rakl-én-gri
rakl-és-kre rakl-én-gre
Dativ rakl-és-ke rakl-én-ge
Locativ rakl-és-te rakl-én-de
Acuzativ rakl-és rakl-én
Ablativ rakl-és-tar rakl-én-dar
Sociativ-
Instrumental
rakl-éha rakl-én-ca
Vocativ rakl-ä! rakl-ále!
Tabel 7. Declinarea substantivului masculin ćerbo "cerb"
Nominativ ćerbo ćérburja
Genitiv ćerbóskro ćerburjangro
ćerbóskri ćerburjangri
ćerbóskre ćerburjangre
Dativ ćerbóske ćerburjange
Locativ ćerbóste ćerburjande
Acuzativ ćerbós ćerburjan
Ablativ ćerbóstar ćerburjandar
Sociativ-
Instrumental
ćerbóha ćerburjanca
Vocativ ćerbona! ćerburjale!
Tabel 8. Declinarea substantivului masculin gonó "sac"
Nominativ gonó goné
Genitiv gonéskro gonéngro
gonéskri gonéngri
gonéskre gonéngre
Dativ gonéske gonénge
Locativ gonéste gonénde
Acuzativ gonés gonén
Ablativ gonéstar gonéndar
Sociativ-
Instrumental
gonéha gonénca
Vocativ gonä! gonále!
Tabel 9. Declinarea substantivului masculin vast "mână"
Nominativ vast vasta
Genitiv vastéskro vasténgro
vastéskri vasténgri
vastéskre vasténgre
Dativ vastéske vasténge
Locativ vastéste vasténde
Acuzativ vastés vastén
Ablativ vastéstar vastendar
Sociativ-
Instrumental
vastéha vastenca
Vocativ vásta! vastále!
10. Declinarea substantivului masculin muj "gură"
Nominativ muj "gură" muj
Genitiv móskro móngro
móskri móngri
móskre móngre
Dativ móske mónge
Locativ móste mónde
Acuzativ mós món
Ablativ móstar móndar
Sociativ-
Instrumental
móha móstar
Vocativ múja! mujále!
Tabel 11. Declinarea substantivului feminin ćhäj "fată de etnie rromă"
Nominativ ćhäj "fată de rrom" ćhäj ćhäja
Genitiv ćháskro ćhäjáskro ćhäjangro
ćháskri ćhäjáskri ćhäjangri
ćháskre ćhäjáskre ćhäjangre
Dativ ćháske ćháske ćhäjange
Locativ ćháste ćhäjáste ćhäjande
Acuzativ ćhás ćhäjás ćhäjan
Ablativ ćhástar ćhäjástar ćhäjandar
Sociativ-
Instrumental
ćháha ćhäjáha ćhäjanca
Vocativ ćhäjo! ćhäjo! ćhäjale!
Tabel 12. Declinarea substantivului feminin phen "soră"
Nominativ phen phenjá
Genitiv phenjángro phenjángro
phenjángri phenjángri
phenjángre phenjángre
Dativ phenjáske phenjánge
Locativ phenjáste phenjánde
Acuzativ phenjás phenján
Ablativ phenjástar phenjande
Sociativ-
Instrumental
phenjáha phenjanca
Vocativ phenó! phenjale!
Tabel 13. Declinarea substantivului feminin romnjori "rromiță"
Nominativ romnjori romnjorä
Genitiv romnjoräskro romnjorängro
romnjoräskri romnjorängri
romnjoräskre romnjorängre
Dativ romnjoräske romnjoränge
Locativ romnjoräste romnjorände
Acuzativ romnjoräs romnjorän
Ablativ romnjorästar romnjorändar
Sociativ-
Instrumental
romnjoräha romnjoränca
Vocativ romnjorë! romnjorále!
Tabel 14. Declinarea substantivului feminin ćhib "limbă"
Nominativ ćhib ćhibá
Genitiv ćhibáskro ćhibéngro
ćhibáskri ćhibéngri
ćhibáskre ćhibéngre
Dativ ćhibáske ćhibénge
Locativ ćhibáste ćhibénde
Acuzativ ćhibás ćhibén
Ablativ ćhibástar ćhibéndar
Sociativ-
Instrumental
ćhibáha ćhibénca
Vocativ ćhibé! ćhibále!
Tabel 15. Declinarea substantivului feminin neînsuflețit phuv "pământ"
Nominativ phuv phuvä
Genitiv phuväskro phuvängro
phuväskri phuvängri
phuväskre phuvängre
Dativ phuväske phuvänge
Locativ phuväste phuvände
Acuzativ phuväs phuvän
Ablativ phuvästar phuvändar
Sociativ-
Instrumental
phuväha phuvänca
Vocativ phúve! phuvale!
Tabel 16. Declinarea substantivului feminin porrorri "mățișor"
Nominativ porrorri porrorrä
Genitiv porrorräskro porrorrjángro
porrorräskri porrorrjángri
porrorräskre porrorrjángre
Dativ porrorräske porrorrjánge
Locativ porrorräste porrorrjánde
Acuzativ porrorräs porrorrän
Ablativ porrorrästar porrorrändar
Sociativ-
Instrumental
porrorräha porrorränca
Vocativ porrorré! porrorrjale!
21
Tabel 17. Declinarea substantivului feminin porikori "codiță"
Nominativ porikori porikorä
Genitiv porikoräskro porikorängro
porikoräskri porikorängri
porikoräskre porikorängre
Dativ porikoräske porikoränqe
Locativ porikoräste porikorände
Acuzativ porikoräs porikorän
Ablativ porikorästar porikorändar
Sociativ-
Instrumental
porikoräha porikoränca
Vocativ porikoré! porikorále!
Adjectivul
Declinarea adjectivelor:
Tabel 18. Declinarea adjectivului gulo "dulce"
Nominativ guló gulé
Genitiv guléskro guléngro
guléskri guléngri
guléskre guléngre
Dativ guléske gulénge
Locativ guléste gulénde
Acuzativ gulés gulén
Ablativ guléstar guléndar
Sociativ- guleha gulénca
Instrumental
Vocativ gulä! gulále!
Tabel 19. Declinarea adjectivului feminin gulji "dulce"
Nominativ gulji guljá
Genitiv guljáskro guljángro
guljáskri guljángri
guljáskre guljángre
Dativ guljáske guljánge
Locativ guljáste guljánde
Acuzativ guljás gulján
Ablativ guljástar guljándar
Sociativ-
Instrumental
guljáha guljánca
Vocativ guljé! guljále!
Tabel 20. Declinarea adjectivului phuró "bătrân"
Nominativ phuró phuré
Genitiv phuréskro phuréngro
phuréskri phuréngri
phuréskre phuréngre
Dativ phuréske phurénge
Locativ phuréste phurénde
Acuzativ phurés phuren
Ablativ phuréstar phurendar
Sociativ-
Instrumental
phuréha phurenca
Vocativ phurä! phurale!
Tabel 21. Declinarea adjectivului phuri "bătrână"
Nominativ phuri phurjá
Genitiv phurjáskro phurjángro
phurjáskri phurjángri
phurjáskre phurjángre
Dativ phurjáske phurjánge
Locativ phurjáste phurjánde
Acuzativ phurjás phurján
Ablativ phurjástar phurjandar
Sociativ-
Instrumental
phurjáha phurjanca
Vocativ phurjé! phurjale!
Tabel 22. Declinarea sintagmei śukar murś "om bărbat"
Nominativ śukar murś śukar murśá
Genitiv śukarone murśéskro śukarone murśengro
śukarone murśéskri śukarone murśengri
śukarone murśéskre śukarone murśengre
Dativ śukarone murśéske śukarone murśenge
Locativ śukarone murśéste śukarone murśende
Acuzativ śukarone murśés śukarone murśen
Ablativ śukarone murśéstar śukarone murśendar
Sociativ-
Instrumental
śukarone murśéha śukarone murśenca
Vocativ śukarona murśa! śukar murśale!
Tabel 23. Declinarea sintagmei śukar ӡulji "femeie frumoasă"
Nominativ śukar ӡulji śukar ӡuljá
Genitiv śukarona ӡuljáskro śukarone ӡuljángro
śukarona ӡuljáskri śukarone ӡuljángri
śukarona ӡuljáskre śukarone ӡuljángre
Dativ śukarona ӡuljáske śukarone ӡuljánge
Locativ śukarona ӡuljáste śukarone ӡuljánde
Acuzativ śukarona ӡuljas śukarone ӡulján
Ablativ śukarona ӡuljastar śukarone ӡuljándar
Sociativ-
Instrumental
śukarona ӡuljaha śukarone ӡuljánca
Vocativ śukarone ӡuljié! śukaron ӡuljale!
Tabel 24. Declinarea sintagmei baro rrom "rrom mare"
Nominativ baro rrom bare rromá
Genitiv bare rroméskro bare rroméngro
bare rroméskri bare rroméngri
bare rroméskre bare rroméngre
Dativ bare rroméske bare rroménge
Locativ bare rroméste bare rroménde
Acuzativ bare rromés bare rromén
Ablativ bare rroméstar bare rroméndar
Sociativ-
Instrumental
bare rromeha bare rroménca
Vocativ barä rróma! bare rromále!
Tabel 25. Declinarea sintagmei bari romnji "femeie mare"
Nominativ bari romnji bare romnja
Genitiv bare romnjáskro bare romnjangro
bare romnjáskri bare romnjangri
bare romnjáskre bare romnjangre
Dativ bare romnjáske bare romnjange
Locativ bare romnjáste bare romnjánde
Acuzativ bare romnjás bare romnján
Ablativ bare romnjástar bare romnjándar
Sociativ-
Instrumental
bare romnjáha bare romnjánca
Vocativ bare romnjé! bare romnjále!
Pronumele
Pronumele personal
Tabel 26. Declinarea pronumelui personal
Nominativ me tu vo voj
Genitiv morro (t-ro) tirro leskro laskro
mïrri (t-ri) tirri leskri laskri
mërre (t-re) tirre leskre laskre
Dativ manqe tuqe leske laske
Locativ mande tute leste laste
Acuzativ man tut les las
Ablativ mandar tutar lestar lastar
Sociativ-
Instrumental
manca tuha leha laha
Vocativ - tu! - -
Tabel 27. Declinarea pronumelui personal
Nominativ morro mërre
Genitiv mërreskro mërréngro
märreskri mërréngri
märreskre mërréngre
Dativ märreske mërrénge
Locativ mërreste mërrénde
Acuzativ mërres mërren
Ablativ mërrestar mërrendar
Socativ-
Instrumental
mërreha mërrenca
Vocativ - -
Tabel 28.
Nominativ mïrri mëre
Genitiv mïrjaskro mërengro
mïrjaskri mërengri
mïrjaskre mërengre
Dativ mïrjaske mërenge
Locativ mïrjaste mërende
Acuzativ mïrjás mëren
Ablativ mïrjástar mërendar
Sociativ- mïrjaha mërenca
Instrumental
Vocativ - -
Tabel 29.
Nominativ tiro (t-re) tire
Genitiv tiróskro tirengro
tiréskri tirengri
tiréskre tirengre
Dativ tiréske (t-re) tirenge
Locativ tiréste tirende
Acuzativ tirés tiren
Ablativ tirestar tirendar
Sociativ-
Instrumental
tireha tirenca
Vocativ - -
Tabel 30.
Nominativ tiri (t-ri) tiré (t-re)
Genitiv tirjáskro tirjangro
tirjáskri tirjangri
tirjáskre tirjangre
Dativ tirjaske tirjange
Locativ tirjaste tirjande
Acuzativ tirjas tirjan
Ablativ tirjastar tirjandar
Sociativ-
Instrumental
tirjaha tirjanca
Vocativ - -
Tabel 31.
Nominativ t-ro ćhav t-re ćhave
Genitiv t-re ćhavéskro t-re ćhavéngro
t-re ćhavéskri t-re ćhavéngri
t-re ćhavéskre t-re ćhavéngre
Dativ t-re ćhavéske t-re ćhavénge
Locativ t-re ćhavéste t-re ćhavénde
Acuzativ t-re ćhavés t-re ćhavén
Ablativ t-re ćhavestar t-re ćhavéndar
Sociativ-
Instrumental
t-re ćhavesha t-re ćhavenca
Vocativ - -
25
Tabel 32.
Nominativ t-ri ćhäj t-re ćhäja
Genitiv t-ra ćháskro t-re ćhäjángro
t-ra ćháskri t-re ćhäjángri
t-ra ćháskre t-re ćhäjángre
Dativ t-ra ćháske t-re ćhäjange
Locativ t-ra ćháste t-re ćhäjande
Acuzativ t-ra ćhás t-re ćhäján
Ablativ t-ra ćhástar t-re ćhäjandar
Sociativ-
Instrumental
t-ra ćháha t-re ćhäjanca
Vocativ - -
Pronumele interogativ
Tabel 33.
Nominativ savó savé
Genitiv savéskro savéngro
savéskri savéngri
savéskre savéngre
Dativ savéske savénge
Locativ savéste savénde
Acuzativ savés savén
Ablativ savéstar savéndar
Socativ-
Instrumental
savéha savénca
Vocativ - -
Tabel 34.
Nominativ savi savä
Genitiv saväskro savängro
saväskri savängri
saväskre savängre
Dativ saväske savänge
Locativ saväste savände
Acuzativ saväs savän
Ablativ savästar savändar
Socativ-
Instrumental
saväha savänca
Vocativ - -
Pronumele posesiv
Tabel 35.
Persoana I
N. morro mëré mïrri mïre
G. mërréskro mëréngro mïrjaskro mïrjángro
mërréskri mëréngri mïrjaskri mïrjangri
mërréskre mëréngre mïrrjaskre mïrjangre
D. märréske mërénge mïrjaske mïrjange
Loc. mërréste mërénde mïrjaste mïrjande
Ac. mërrés mërén mïrjas mïrjan
Abl. mërréstar mëréndar mïrjandar mïrjandar
Soc. mërréha mërénca mïrjanca mïrjanca
V. - - -
Tabel 36.
Persoana a II-a
N. tiro (t-re) tire tiri (t-ri) tire (t-re)
G. tiróskro tirengro tirjaskro tirjángro
tiréskri tirengri tirjaskri tirjángri
tiréskre tirengre tirjaskre tirjángre
D. tiréske (t-
re)
tirenge tirjaske tirjánge
Loc. tiréste tirende tirjaste tirjánde
Ac. tirés tiren tirjas (t-ra) tirján (t-re)
Abl. tirestar tirendar tirjastar tirjándar
Soc. tireha tirenca tirjaha tirjanca
V. - - - -
Tabel 37.
Persoana a III-a
G. péskro pengro
péskri pengri
péskre pengre
D. péske penge
Loc. péste pende
Ac. pés pen
Abl. péstar pendar
Soc. péha penca
V. - -
Tabel 38.
Masculin Feminin Masculin și Feminin Plural
G. leskro laskro lengro
leskri laskri lengri
leskre laskre lengre
D. leske laske lenge
Loc. leste laste lende
Ac. les las len
Abl. lestar lastar lendar
Soc. leha laha lenca
V. - - -
Tabel 39.
Persoana I - plural
Masculin - Singular Masculin - Plural Feminin -
Singular
Feminin - Plural
N. amaró amaré amari amaríe
G. amaréskro amaréngro amarjaskro amarjangro
amaréskri amaréngri amarjaskri amarjangri
amaréskre amaréngre amarjaskre amarjangre
D. amaréske amarénge amarjaske amarjange
Loc. amaréste amarénde amarjaste amarjande
Ac. amarés amarén amarjas amarjan
Abl. amaréstar amaréndar amarjastar amarjandar
Soc. amareha amarénca amarjaha amarjanca
V. - - - -
După modelul lui Ruja declinarea pronumelui tumaró ar arăta astfel:
Tabel 40.
Masculin - Singular Masculin - Plural Feminin -
Singular
Feminin - Plural
N. tumaró tumaré tumari tumaríe
G. tumaréskro tumaréngro tumarjaskro tumarjangro
tumaréskri tumaréngri tumarjaskri tumarjangri
tumaréskre tumaréngre tumarjaskre tumarjangre
D. tumaréske tumarénge tumarjaske tumarjange
Loc. tumaréste tumarénde tumarjaste tumarjande
Ac. tumarés tumarén tumarjas tumarjan
Abl. tumaréstar tumaréndar tumarjastar tumarjandar
Soc. tumareha tumarénca tumarjaha tumarjanca
V. - - - -
Pronumele demonstrativ
Tabel 41.
Plural
Masculin Feminin Masculin Feminin
N. kodó/ kokó kodä/ kokä kola/ kokola
G. koléskro/ kokoléskro kolaskro/ kokoláskro kolengro/ kokolengro
koléskri/ kokoléskri kolaskri/ kokoláskri kolengri/ kokolengri
koléskre/ kokoléskre kolaskre/ kokoláskre kolengre/ kokolengre
D. koléske/ kokoléske kolaske/ kokoláske kolenge/ kokolenge
Loc. koléste/ kokoléste kolaste/ kokoláste kolende/ kokolende
Ac. kolés/ kokolés kolas/ kokolás kolen/ kokolen
Abl. koléstar/ kokléstar kolastar/ kokolastar kolendar/ kokolendar
Soc. koleha/ kokoléha kolaha/ kokolaha kolenca/ kokolenca
Față de limba rromani standard, unde forma acceptată este kodova, pronumele consemnat de
Ruja prezintă alterarea fonetică numită apocopă. Pronumele prezintă alterări fonetice și la
cazurile oblice: kolés sincopat din kodolés, dar și varianta lungă propusă de Ruja kokolés,
care provine din kodolés, prin trecerea lui k în d.
34
Pronumele demonstrativ de depărtare
Singular:
odo "acela", oléskro "al aceluia", oléskri "a aceluia", oléskre "ai/ ale aceluia:, oléske
"aceluia", oléste "la acela", olés "pe acela", oléstar "de la acela", oléha "cu acela";
odä "aceea", oláskro "al aceleia", oláskri "a aceleia", oláskre "ai/ ale aceleia", oláske
"aceleia", oláste "la aceea", olás "pe aceea", olástar "de la aceea", oláha "cu aceea";
olá "aceia", oléngro "al acelora", oléngri "a acelora", oléngre "ai/ ale acelora", olénge
"acelora", olénde "la aceia", olén "pe aceia", oléndar "de la aceia", olénca "cu aceia".
(celălalt, cealaltă):
okaver "cealaltă"/ "celălalt"<kokoaver<kodoaver<kodova aver
okolavreskro "al celeilalte"/ "al celuilalt"<kokoavreskro<kodoavereskro<kodova averesko
okolavreskri "a celeilalte"/ "a celuilalt"<kokoavreskri<kokova avereskri<kodova avereski
okolavreskre "ai/ ale celeilalte"/ "ai/ ale celuilalt"<kokoavreskre<kokova avereske<kodova
avereske
okolavreske "celeilalte"/ "celuilalt"<kokoavreske<kokova avereske<kodova avereske
okolavreste "la cealaltă"/ "la celălalt"<kokolavreste<kodolavreste<kodova avereste
okolavres "pe cealaltă"/ "pe celălalt"<kokolavres<kodolavres<kodova averes
okolavrestar "de la cealaltă"/ "de la celălalt"<kokolavrestar<kodolavrestar<kodole
averestar
okolavreha "cu cealaltă"/ "cu celălalt"<kokolavreha<kodolavreha<kodole avereha
Plural:
(ceilalți, celelalte)
okolaver, okolavrengro, okolavrengri, okolavrengre, okolavrenqe, okolavrende, okolavren,
okolavrendar, okolavrenca
Tabel 42.
Masculin Feminin Plural (masculin și feminin)
N. odó odä olá
G. oléskro oláskro oléngro
oléskri oláskri oléngri
oléskre oláskre oléngre
D. oléske oláske olénge
Loc. oléste oláste olénde
Ac. olés olás olén
Abl. oléstar olástar oléndar
Soc. oléha oláha olénca
V. - - -
Formele pronumelui prezintă alterări fonetice în dialectul consemnat de Ruja. De exemplu
pronumele demonstrativ odó a suferit două alterări fonetice, odó provenind din kodova, dar
care a ajuns la forma actuală.
celălalt: okover, okovereskro, okovereskri, okovereskre ș.a.m.d.
cealaltă: okäver, okäveraskro ș.a.m.d.
ceilalți/ celelalte: okolaver, okolaverengro ș.a.m.d.
cestălalt: kokaver, kokolavereskro ș.a.m.d.
ceastălaltă: kokäver, kokäveraskro ș.a.m.d.
ceștilalți: kokolaver, kokolaverengro ș.a.m.d.
Numeralul
Numeralul este partea de vorbire care exprimă numărul sau cantitatea obiectelor prin
numărare.
Acesta poate fi: cardinal, ordinal.
Numeralul cardinal se declină în funcție de gen, număr și caz.
Deoarece numeralul jekh "unu" poate fi folosit și ca articol nehotărât, acesta cunoaște forme
36
specifice fiecărui gen gramatical, la femini și masculin.
Masculin
jek' "unu";
jekhéskro "al unuia";
jekhéskri "a unuia";
jekhéskre "ai/ ale unuia";
jekhéske "unuia";
jekés "pe unul";
jekhéstar "de la unul";
jekhéha "cu unul".
Feminin
jek' "una";
jekhaskro "al uneia";
jekhaskri "a uneia";
jekháskre "ai/ ale uneia";
jekháske "uneia";
jekháste "la una";
jekás "pe una";
jekhástar "de la una";
jekháha "cu una".
Pentru numeralele de gen masculin tema de singular (cazul Acuzativ) este -es- la care se
adaugă celelalte terminații cazuale.
Pentru numeralele de gen feminin tema de singular (cazul Acuzativ) este -as- la care, de
asemenea, se adaugă terminațiile speficice.
37
Numeralele ordinale
Numeralele ordinale exprimă ordinea unor lucruri.
dintun/o, ~ji "primul, prima"
sg., m.: dintuno, dintuneskro, dintuneskri, dintuneskre, dintuneske, dintuneste, dintunes,
dintunestar, dintuneha, dintunä!
sg., f.: dintunji, dintunjáskro, dintunjáskri, dintunjáskre, dintunjáske, dintunjaste, dintunás,
dintunjástar, dintunjáha, dintunje!
pl., f.: dintunja, dintunjángro, dintunjángri, dintunjángre, dintunjánge, dintunjande,
dintunjan, dintunjandar, dintunjanca, dintunjále!
sigeder~ une "întâi"
sg.,m.: sigederunó, sigederunéskro, sigederunéskri, sigederunéskre, sigederunéske,
sigederunéste, sigederunés, sigederunéstar, sigederunéha, sigederunä!
pl., m.: sigederuné, sigederunéngro, sigederunéngri, sigederunéngre, sigederunénge,
sigederunénde, sigederunén, sigederunéndar, sigederunénca, sigederunala!
sg., f.: sigederunji, sigederunjaskro, sigederunjaskri, sigederunjaskre, sigederunjaske,
sigederunjaste, sigederunjas, sigederunjastar, sigederunjaha, sigederunjé!
pl., f.: sigederunjá, sigederunjángro, sigederunjángri, sigederunjángre, sigederunjange,
sigederunjande, sigederunjan, sigederunjandar, sigederunjánca, sigederunjale!
38
Postpoziţia
Postpoziția este destul de întâlnită în dialectul dumbrăvean. Potspozițiile îi oferă
dialectului carpatic un caracter sintetic.
În acest dialect putem întâlni postpoziții de Genitiv, Datic, Locativ, Ablativ și Sociativ-
Instrumental.
După cum putem vedea în tabelele declinării substantivelor sau a celorlalte părți de
vorbire observăm că există postpoziții specifice pentru cazurile amintite mai sus, atât la
numărul singular, cât și la numărul plural.
Urmărind exemplele tabelelor de mai sus, putem observa că Genitivul, de exemplu, are
următoarele postpoziții la singular: (-kro, -kri, -kre), Dativul: (-ke), Ablativ: (-tar), Locativ:
(-te), Sociativ-Instrumental: (-ha). Aceste postpoziții apar sub aceeași formă și în alte zone
lingvistice în care se vorbește în dialect carpatic.
Adverbul
Adverbul este partea de vorbire care poate determina:
*un verb: ánaj sígo khere "vino degrabă acasă;
*un adjectiv: o xabó hin dósta laćhó "mâncarea e destul de bună";
*un adverb: xutyas sä maj opre "sărim tot mai sus".
Aflăm din însemnările lui Alexandru Ruja că în jurul unui verb pot fi grupate:
a) două adverbe: akaná ham kheré "acum suntem acasă";
b) mai multe adverbe: kheré sityól butéha mai miśtó "acasă învață cu mult mai bine", iar
acestea pot determina: o interjecție: ánaj avri "hai afară!" sau un substantiv: lokó sar o por
"ușor ca fulgul".
După înțeles adverbele pot fi:
- de loc: avrí "afară", andré "înăuntru", opré "sus", kodé "aici", ardé "încoace", othé
"acolo", telé "jos", anglé "înainte", palé "înapoi";
39
- de timp: acaná "acum", kána "când", savatoné "sâmbătă", sigo "degrabă", täjsä "mâine",
tosara "dimineață", rätyi "seară", rat "noapte";
- de mod - simple: but "mult", miśtó "bine", búka "puțin", romanés "în manieră rromă";
compuse: kajrig "la o parte", odärigal "dincolo", khäcindé "nicăieri".
În exemplele de mai jos unele adverbe se pot forma de la alte adverbe prin procedeul
numit compunere sau prin derivare cu sufixul -al. Să urmărim în exemplele de mai jos:
täjsä "mâine">avertäjsä "poimâine";
tosára "dimineață">detosara "de dimineață";
rätyi "seară">deku rätyara "decuseară";
rat "noapte">adarat "azi-noapte";
karig "încotro">dekarig "dincotro" (de pe la);
kher "casă">kheral "de acasă";
ćhon "lună">ćhonal "lunar";
bërś "an">bërśal "anual".
Alte adverbe specifice dialectului carpatic dumbrăvean sunt:
kicom (sode) "cât";
savoró "fiecare";
ćäćés "adevărat";
makarsó (orso) "orice";
jungalés "rău (stare rea)";
zorales "cu putere";
pesar "precum";
sostar "pentru ce" (var. soske);
búka "puțin";
40
3.3.2 Morfologia verbală
Modurile și timpurile verbale
În morfologia limbii rromani (dialectul carpatic în acest caz) verbul este partea de
vorbire flexibilă care poate să exprime:
a. o acțiune: xudav "prind", ginavav "citesc", lumau "lovesc", sityovav "învăț", pekav "coc,
prăjesc", phandau "leg";
b. o stare: ruśau "mă supăr", aćhau "stau", beśav "șed, locuiesc".
Modurile nepersonale
Modurile nepersonale se caracterizează prin faptul că acestea nu pot funcționa
predicativ. Acestea sunt: infinitivul, gerunziul, participiul și supinul
Modul infinitiv exprimă numele acțiunii sau al stării:
te täs "a fi"; te xas "a mânca"; te keres "a face".
În limba rromani nu există forme speciale de infinitiv. Acestea se împrumută fie de la
formele de Indicativ - Prezent, persoana a III-a, singular (în limba rromani comună: kerel "a
face", phenel "a spune"), fie de la formele de Conjunctiv - Prezent (te keres, te phenes) sau
Indicativ - Prezent, persoana I, singular (keraw, phenaw) în dialectul carpatic consemnat de
Ruja.
ex. Lokes hin te phenes; maj phares hin te keres. "e ușor a spune; e mai greu a face".
- Te täs räj, kampel te bänyos "a fi domn trebuie să te naști"
- Te täs, or te na täs, kodo hin o pućibo (Shakespeare, Hamlet) "a fi sau a nu fi, aceasta-i
întrebarea"
- Te pes, hin so hin; te xas hin jek barimakribo "a bea, e ce e; a mânca e o mândrie
(fudulie)".
Modul gerunziu exprimă o acțiune care se desfășoară simultan cu altă acțiune
41
exprimată de un verb la mod personal.
Este de remarcat absența acestui mod din manuscrisele analizate. Acest lucru poate fi explicat
prin faptul că se preferă utilizarea subordonatelor circumstanțiale în locul acestuia: numaj
kana aśunenas, izdranas e saste thagarea la lumäskre. Subordonata termporală de mai
sus poate fi contrasă folosind un gerunziu conform limbii rromani comune (numaj
aśunindoj izdranas e saste thagarea la lumäskre).
Modul participiu exprimă rezultatul unor acțiuni încheiate având două forme: a.
afirmativ, b. negativ. Modul participiu are forme proprii de masculin sau feminin și singular
sau plural (ca în exemplele de mai jos):
ex.: a. mardo, margyi "bătut, bătută";
marde, margya "bătuți, bătute";
b. bimardo, bimargyi "nebătut, nebătută";
bimarde, bimargya "nebătuți, nebătute".
Față de limba rromani comună, unde participiul verbului marel "a lovi, a bate" nu
prezintă palatalizare, în cazul dialectului carpatic acesta prezintă acest fenomen fonetic.
Modul supin exprimă acțiunea ce urmează să fie realizată. Față de limba rromani
comună supinul nu are desinențe specifice. Alexandru Ruja conseamnează unele substantive
abstracte pe care le consideră ca având valoare de verbe la modul supin. Acest lucru se poate
observa în exemplele de mai jos:
kidibo "strânsul (culesul)"
phenyibo "spusul"
naśibo "fuga"
dikhibo "văzul, privirea"
42
3.2 Lexicul dialectului rrom vorbit în Dumbrăveni
În acest capitol mă voi ocupa de stabilirea fondului lexical al dialectului carpatic
întâlnit în punctul dialectal Dumbrăveni, urmând ca în a doua parte să realizez o analiză a unei
serii de cuvinte specifice dialectului carpatic, urmărind mijloacele prin care acestea s-au
format, ajungând la forma pe care o au în prezent.
3.2.1 Fondul lexical al dialectului rrom vorbit în Dumbrăveni
În dialectul carpatic vorbit în comuna Dumbrăveni există o serie de cuvinte de origine
maghiară cu o frecvență mare în limba vorbită. O serie de cuvinte precum kapalinav (<magh.
kapálni ,,a prăși”; în acest exemplu s-a înlocuit desinența infinitivală -ni din maghiară cu
desinența de indicativ - prezent -av, de persoana I din limba rromani), śarkany ,,balaur”,
hegedűve ,,vioară”, bistoś ,,sigur”, lawtari ,,lăutar”, laudú ,,a lăuda”, lulava ,,lulea”, măćinú
,,a măcina” ș.a.m.d. sunt
împrumutate (în unele cazuri și adaptate) pe cale directă din limba maghiară, iar unele cuvinte
au fost împrumutate din limba română (multe dintre acestea chiar fiind adaptate - din punct de
vedere fonetic - cu structurile limbii rromani): ćerbo "cerb", hingeri "hingher", feli "felie",
gotonaw "a termina", hingeribo "hingherie" (provenit din românescul hingher, la care s-a
adăugat sufixul pentru formarea substantivelor abstracte -bo, specific dialectului carpatic),
înjero "înger", kipo "chip, poză, fotografie", lejinaw "a alege", lawtari "lăutar".
Totuși, pe lângă cuvintele împrumutate și/ sau adaptate din alte arii lingvistice, în
dialectul carpatic din Dumbrăveni există și termeni care s-au păstrat din fondul indian, cum ar
fi: agor "capăt, colț", anaw "nume, denumire", ćhoraw (perf. ćhordem) "a vărsa, a deşerta",
gaw "sat" lajaw "rușine" (<skr. lajja), pakiw "omenie, cinste, corectitudine", dar și cuvinte
grecești ca: cërhari "cortorar", coxa "fustă, rochie", maharimen "spurcăciune", drom "drum,
cale, stradă" (<gr. dromos), huravaw "a îmbrăca", kurkó "săptămână, duminică", gad "haină,
cămașă", paramica "poveste".
43
3.2.2 Mijloace de îmbogățire a vocabularului întâlnite în dialectul rrom
vorbit în Dumbrăveni
În acest subcapitol al cercetării asupra lexicului vorbit în Dumbrăveni voi încerca să
prezint câteva mijloace (le numim noi mijloace de îmbogățire a vocabularului) prin care s-au
format cuvinte noi în cadrul dialectului, pornind de la cuvinte aflate în dialect sau calchiate
după cuvinte din alte zone lingvistice.
Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent și în dialectul
carpatic despre care vorbim. Putem întâlni în cazul de față, atât derivare cu prefixe, cât și
derivare cu sufixe.
Prefixul bi- este utilizat frecvent atunci când nu există un termen care să reprezinte un
antonim. Ce trebuie reținut este că pentru a forma noul cuvânt avem nevoie de un cuvânt din
limba rromani (în cazul de față de un cuvânt carpatic). De exemplu, antonimul lui keraw "a
face" s-a format prin derivarea cu prefixul -bi, adică biskeraw "a desface, a desfășura".
Un alt exemplu este cuvântul (ź)uźo "curat" care prin derivare cu prefixul -bi s-a transformat
în biźuźo, iar biźuźo este diferit de cuvântul melalo "murdar", deoarece primul termen a
căpătat sensul de "necurat", adică "diavol, zmeu".
Derivarea cu sufixe este mult mai productivă decât derivarea cu prefixe. În dialectul
carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate
substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -
po, cu varianta sonoră -bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat
de Alexandru Ruja întâlnim, rareori, și sufixul -mo (numai la trei substantive consemnate:
phućimo "întrebare" - o dată îl dă ca variantă pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo
"săturare" ca variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De aici ajungem la concluzia că
această variantă de sufix nu este folosită prea des, mai mult ar putea chiar să dispară pe
parcurs din dialect.
Substantivele abstracte (masculine în limba rromani și, implicit, în dialectul carpatic) care
au sufixul -bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic
consemnat de domnul Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte.
În dialectul consemnat de acesta forma de plural a substantivelor abstracte se formează cu
ajutorul desinenței de plural a substantivelor masculine și feminine -e de la cazul Nominativ:
44
sg. ćälibo "plăcere">pl. ćälibe "plăceri";
sg. xanamikipo "alianță">pl. xanamikipe "alianțe";
sg. xanăribo "adunare">pl. xanăribe "adunări";
sg. xanjibo "mâncărime">pl. xanjibe "mâncărimi";
sg. xarpibo "fărâmitură">pl. xarpibe "fărâmituri";
sg. hingeribo "hingherie">pl. hingeribe "hingherii";
sg. jijibo "viață">pl. jijibe "vieți";
sg. keribo "făcătură">pl. "keribe "făcături";
sg. laśaribo "laudă">pl. "laśaribe "laude";
sg. pućibo "întrebare">pl. "pućibe "întrebări";
sg. phabaripo/(bo) "arsură">pl. phabaripo/(bo)e "arsuri";
sg. phageribo "dărâmătură">pl. phageribe "dărâmături";
sg. śudribo "răceală">pl. śudribe "răceli";
sg. ulajibo "împărțire">pl. ulajibe "împărțiri";
sg. vazdibo "ajutor">pl. vazdibe "ajutoare";
sg. makibo "beție">pl. makibe "beții";
sg. lumajibo "lovitură">pl. lumajbe "lovituri";
Alte cuvinte carpatice s-au format prin compunere:
läjsikongad "cămașă românească" (ie)<läjsikon "românesc" + gad "cămașă";
läjsikonthem "Țara Românească"<läjsikon "românesc" + them "țară";
trorajbo "dumneata"<tiro (sincopat în t-ro) "al tău" + rajbo "domnie";
tumarorajbo "dumneavoastră"<tumaro "al vostru" + rajbo "domnie";
bukunégojá "caltaboşi"<buka "puțin" și sufixul -uné + gojá "cârnați";
ratunégojá "sângereţi"<rat "sânge" și sufixul -uné + gojá "cârnați";
sirunégojá "cârnaţi de porc"<sir "usturoi" și sufixul -uné + gojá "cârnați".
Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat
de Alexandru Ruja.
Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv,
având sensul de "persoană degradată". Un alt termen care a primit o altă valoare gramaticală
45
este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ -bi, am
observat că a trecut de la clasa gramaticală a adjectivului (źuźo "curat") în clasa gramaticală a
substantivului.
Verbul la participiu xudino "prins" a trecut în clasa gramaticală a substantivului și a primit
sensul de "prizonier".
Calchierea, ca fenomen lingvistic, constă în atribuirea unor sensuri noi, după model
străin, unor cuvinte existente în limbă ori în formarea unor cuvinte sau expresii noi
prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine.
Analiza poveștii anexate, O bitango thaj e Ruźa-Ruźalina, a adus la iveală multe
construcții calchiate. După cum se poate observa, elemente ale expresiilor românești se
regăsesc și în expresiile rrome ardelenești consemnate de Alexandru Ruja. Se poate observa
foarte bine acest lucru în exemplele următoare:
bi te maj aćhél po gîndurea "fără să mai stea pe gânduri";
kana has lénge e lúmä maj drágo "câne le era lumea mai dragă";
pe sar na has p-odä vrämä "cum nu a mai fost în acea vreme";
näj so te keres "n-ai ce face";
délpes pe ĝivimáste thaj pe merimáste "se dă pe viață și pe moarte";
ku lésa ku sä "cu el cu tot";
kiso de śukar "atât de frumos";
kaj po kham daśtik dikhes, ta pe leste nić sar "că la soare te poți uita, dar la el nicicum";
ke de śukar so hasno te o kham aćhelas pe thaneste "că de frumos ce era și soarele stătea în
loc";
kidea pe sar phenélpes "așa cum se spune";
na has destúl (dósta) "n-a fost destul";
ande léskri lipsa "în lipsa lui";
hálas mánge dragó "mi-era drag".
Se observă că cele mai multe prepoziții românești sunt preluate și în dialectul
consemnat de Ruja. Acestea intră în combinație cu structuri formate în interiorul limbii
rromani, dar care traduc elemente din expresii românești consacrate, unele dintre acestea
având chiar caracter mitologic. Exemplele următoare sunt ilustrative în acest sens: kaj po
kham daśtik dikhes, ta pe leste nić sar "că la soare te poți uita, dar la el nicicum", ke de
46
śukar so hasno te o kham aćhelas pe thaneste "că de frumos ce era și soarele stătea în loc",
pe sar na has p-odä vrämä "cum nu a mai fost în acea vreme", délpes pe ĝivimáste thaj pe
merimáste "se dă pe viață și pe moarte".
47
Concluzii
Este important să îți cunoști limba în toate variantele ei și să-i înțelegi mecanismele după care
funcționează acesata. Lucrarea de față va contribui la îmbogățirea limbii rromani prin faptul
că este una originală, care se bazează pe reguli întâlnite și în limba rromani comună, dar și în
celelalte dialecte ale limbii rromani. Am încercat să descriu într-o formă cât mai clară, cât mai
logică, fenomenele care au dus la transformarea acestui dialect, ajungând să primească un
caracter independent față de celelalte dialecte ale limbii rromani, obținând autonomie prin
formele și structurile proprii.
Consider că această lucrare ar putea contribui substanțial la cercetările care se vor mai face
asupra dialectului carpatic.
Materialele pe care mi le-a furnizat profesorul Gheorghe Sarău au constituit atât un avantaj,
cât și un ajutor în elaborarea prezentei lucrări.
Metodele de cercetare pe care le-am utilizat s-au bazat pe cunoștințele dobândite la cursurile
de limbă rromani de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București.
Una dintre metodele pe care le-am folosit a fost metoda observației, dar și cea a comparației
continue cu limba rromani comună.
Pe parcursul cercetării dialectului dumbrăvean am observat că o mare cantitate de cuvinte au
fost împrumutate din limba maghiară, dar și din limba română. Influența maghiară și-a lăsat
amprenta și asupra foneticii ca, de pildă, în utilizarea vocalei deschise ä (pronunțată ca în
limba germană).
Ceea ce m-a surprins atunci când am început să observ caracteristicile dialectului dumbrăvean
a fost faptul că nu am găsit nicăieri sufixul -(i)mata pentru formarea pluralului substantivelor
masculine. În unele zone în care se vorbește în dialect carpatic există un sufix, dar forma
acestuia este împrumutată de la substantivele abstracte masculine, la care se adaugă un a: -
(i)pena (ternipen "tinerețe" - ternipena "tinereți"). În cazul dialectului carpatic dumbrăvean
forma de plural a substantivelor abstracte s-a format de la sufixul de singular -bo care s-a
transformat în -be (ternibo "tinerețe" - ternibe "tinereți").
48
Bibliografie
Apte, Vaman Shivaram, [s.a.], The Practical English - Sanskrit Dictionary
(http://dsal.uchicago.edu/dictionaries/).
Balázs, L., [s.a.], Manual practic de limba maghiară, Ungaria.
Coteanu, Ion, Seche, Luiza, Seche, Mircea, 2012, DEX - Dicționarul explicativ al limbii
române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București.
Cordovan, Ionel, Sarău, Gheorghe, 2012, Rromii în comunitatea locală Ineu, Editura
PRIMUS, Oradea.
Pană Dindelegan, Gabriela (coord.), Dragomirescu, Adina, Nedelcu Isabela, Nicolae,
Alexandru, 2010, Gramatica de bază a limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold,
București.
Petcuț, Petre, Grigore, Delia, Sandu, Mariana, 2003, Istoria și tradițiile rromilor, Editura RO
MEDIA, București.
Sarău, Gheorghe, 1998, Rromii, India și limba rromani, Editura KRITERION, București.
Sarău, Gheorghe, 2003, Dicționar român - rrom [Lexicul rrom modern, rar și vechi], Editura
VANEMONDE, București.
Sarău, Gheorghe, 2004, Lexicologia rromă, Editura Universității din București.
Sarău, Gheorghe, 2008, Curs practic de limba rromani pentru toți, Editura Sigma, București.
Sarău, Gheorghe, 2009, Structuri ale limbii rromani, Editura Universității din București.
49
Sarău, Gheorghe, 2012 a, Dicționar român - rrom, Editura Sigma, București.
Sarău, Gheorghe, 2012 b, Cronica rromă (1990-2011), Editura Universității din București.
50
Anexe
O bitango thaj e Ruźa-Ruźalina
Phenélpes, ke haspes jékhar, pe sar na has p-odä vrämä kana ándo them le "Hereanóskro" o
śëró theméskro has o Králji le Loléngro péskra tërnea kraljisáha, "e Deśali le Loléngri",
saváske amare rroma phenen "e kúrva le loléngri".
Näj so te keres: kodä hin e dúma amaré rroméngri, ta maj fedér le livlearángri...
So te phenáw tuménge, ke atúnć kana has lénge e lúmä maj drágo, amaró kralji le Lilengró,
xudineás lil kathár péskro laćhó većino, o Kralji de Duduméngro, pande savó mangélas péskre
većinós le Lolengro kraljés, kaj sígo, sígo te avél peskre kătănaśimaha, te déles vazdipó ando
maripó savó délpes pe ĝivimáste thaj pe merimáste, le Mokoné Thagarimáskre ciné
bengorénca.
Pe odä vrämä kana o manuśá anénas le Devléskra darástar, kana pakjánaspen ande-k korkoro
Del thaj ande leskre deś porónke saven na uśtardenaslen vaśkodä lumä.
Akaná so has te kerél amaró Kralji le Loléngro, sar laćhó većinó thaj sar jek savó prinĝeanelas
o porónke dande läĝä: "te ćäljóltut t-re paśatutéstar pesár ćäljóltut tútar".
Bi te maj aćhél po gîndurea, dineás poronka le bariderén te xanearén le saste kătănaśimós thaj
ku lésa ku sä ando ćekat, gele ko maripo, pale so ileáspeske laćhó gjes katár péskri drágon
králjiesa, savás ćumideas palé so voj colaxardeas ke avri dande léste, aver murś na kámpela
láske, ĝi kána na avéla vó palé katár o maripó.
Maj ćumideás-las jékh-ar, thaj koláha dikhleás péskre droméstar.
Numaj so te phenáv tuménge măre kuć ćhavoré, le Loléngro kraljiés has les sar le saste
kralján, jekh avlineaskró ćhavoró, savéske ćhuné anáv läjhiko: Ćenuśotka, sóske vo ku gjesál
ku retjál aćhélas telal o bov ando ućhár ande nangji mortjhi, pesár kerdeás les léskri dej thaj
vo ku gjesal ku retjal măsurinelas o ućhár de katar peskro buriko ĝi pe peskro laćhó kotor
ćoripo!
E paramís hin paramís. Näj sostar te ruśás, or te avél aménge laĝavó!
E Králjisa asálas léstar ke kodó ućharaló, peskre dinghimaha kerélas te bristél e Kraljisa
péskre kïrke gjesá savéndar háslas rig te risélen kórkori, bi peskre drágone manuśéskro.
51
Numaj so te dikhén, xav tumaro mujoró, ke ande-kh gjes, o Ćenuśótka le bengéskro, inklileás
de telál o bov hai kideá pherdó ućhár sar arakhleáspes, oblo ando maśkár le kheréskro thaj
kána skuturingjáspes jekh-ar o sásto kher phérdilo ućháreha, ta agicóm ućhár mikleás de pe
péste, kaj ando sásto kher kerdileás jekh tunériko kaj te na dikhés t-ro näj!
Akaná, xav tumaro gji, numaj so te dikhés, ke e Kraljisa, sar aćhélas zingjardi pe péskro páto
ande odo tunećipo, na anél peske gogjíi sar mikhleáspes pe laste, váreso sar jekh pharipó
murśeskro, ta nići jekh-ar na ćhuneás sama kon thaj so daśtik avelás kodó pharipó mikló le
Devlestar, or le biźuźéstar, dósta ke e bidośali Králjisa aćhili khamni, bi te ĝánel sar thaj maj
fedér kástar, ke voj na ĝangleás aver murśes dande péskre manuśestar.
Nići amen - o paramisári - na bispatyargjám kodä minúnea saví aćhilí te vaś amenge jekh
táina!
Akaná, so te maj zingjaras e dúma? Kana pherdilí e vrämä, e Králjisa beneardeas jek ćhavoró
kiso de śukar, kaj po kham daśtik dikhes, ta pe leste nić sar ke de śukar so hasno te o kham
aćhelas pe thaneste.
Kodo ćhavoró barjolás kidea pe sar phenélpes ándo paramisá.
Numaj so te dikhen romále patjivalále, ke palé jekh vrämä trine bärśengri boldineáspes o
Kralji le Loléngro katar o maripó, telé sëréha vaś ke na birindé la lumäskro so maj baró
thagarés (Králji) le Mokóskro, o Baro Lisandro-Maćedonos, kaskre anavestar, numaj kana
aśunenas, izdranas e saste thagarea la lumäskre.
Akaná, dik Dévla, na has destúl (dósta) ke vo te léskro većinó, o Králji le Duduméngro
xacardé o maripó le Baré Lisandrohá o Maćedóno, savó ande kodä vrämä arakhélas pes jekhé
pîngréha ando them le Hereanóskro, ta bikolaskro te maj arakhél ande péskro kher jekh
bitángo, savés e Kraljisa kerdeásles ande léskri lipsa ande vrämä kana vo has ando maripó le
Baré Maćedonóha.
- Sar mikleástut t-ro gji märi kuć Králjisa savi hálas mánge dragó sar o ochí märe?
52
Mic dicționar rrom ardelenesc - român
Abreveri și semne
adj. adjectiv part. (modul) participiu
adv. adverb perf. (timpul) perfect
art. articol pl. (numărul) plural
conj. conjuncție prep. prepoziție
dem. (pronume; adjectiv) demonstrativ pron. pronume
ex. exemplu reg. regionalism
f. (genul) feminin s. substantiv
interj. interjecție s.f. substantiv feminin
interog. (pronume; adjectiv) interogativ s.m. substantiv
masculin
invar. invariabil sg. (numărul) singular
m. (genul) masculin var. variantă
num. numeral vb. verb; verbal
~ tilda (înlocuiește o secvență invariabilă din corpul unui cuvânt)
' accent ascuțit (marchează locul accentuării unui cuvânt în toate situațiile)
53
A
abis conj. chipurile [var.: abister].
agor ~á s.m 1. capăt. 2. colț.
anaj interj. haide, vino; ~kode/ kade vino aici!
anaw ~á s.m nume.
anglun/o, -i adj. fruntaș, de frunte; rrom ~ rrom de frunte.
aspin s.f. oţel.
astaraw (perf. astardem) vb. a începe.
(te) astrajles vb. a scăpa.
B
bangërd/o, ~i adj. strâmb, strâmbat.
barimaskr/o, ~i adj. mândru, fudul.
bänăraw (perf. bänărdem) vb. a naşte.
bänărd/o, ~i adj. născut.
beć, ~a s.m. şold, coapsă.
(te) benăres vb. a naște.
ber/o, ~e s.m. troacă, adăpătoare, teică.
biskeraw (perf. biskerdem) vb. a desface, a desfăşura.
biskerd/o, ~i vb. part. desfăcut, desfăşurat.
bistoś adv. sigur; fără îndoială.
biźuź/o, ~e s.m. 1. necurat. 2. zmeu. 3. Satan.
borćhind/o, ~i adj. nesătul, flămânzilă, rupt de foame.
brać/o, ~e s.m. violină (instrument muzical).
bug/a, ~e s.m. contrabas (instr. muzical); [var.: gordona].
buka adv. puțin.
(te) bukjares vb. a lucra.
bukunégojá s. pl. caltaboşi; [var.: majoś].
54
C
cërhar/i, ~ă s.m. cortorar.
(te) cines vb. a cumpăra.
cox/a, ~e s.f. fustă [var.: roklă].
curimen adj. pârlit(ă).
curisaraw (perf. curisardem) vb. a pârli.
Ć
ćard/o, ~i adj. lins(ă).
ćarmakhl/o, ~i adj. 1. linguşitor (-oare). 2. viclean (-ă).
ćälăribo/ (mo) s.m. săturare; pe ćälărimaste pe săturate.
ćälibo/ (mo) vb. part. plăcere.
ćäljolman vb. îmi place.
ćerbo s.m. cerb.
ćerhen ~ă s.f. stea.
ćoxan/i, ~ă s.f. vrăjitoare.
ćoxan/o, ~e s.m. vrăjitor, vrăjitori.
ćućard/o, ~e s.m., adj. golit, goliți; deșertat, deșertați.
ćuć/o, ~i adj. gol, goală; deşertat, deșertată.
ĆH
ćhagaw (perf. ćhaglem) vb. a vomita.
ćhel, ~a s.f. vărsat (boală).
ćhelal/o, ~i adj. ciupit (ciupit de vărsat).
ćhinăl/o, ~i s.m. belitor (-oare).
ćhingár ~ă s.f. strigăt.
(te) des ćhingár vb. a striga.
ćhingardin/i ~ă vb. part. strigată, strigate.
ćhingardin/o ~e vb. part. strigat, strigați.
55
(te) ćhingerés vb. 1. a mărunți. 2. dans țigănesc cu joc de picioare.
ćhingërd/o, ~i adj. v. ćhingerdo.
ćhingerd/o, ~i adj. rupt, ruptă; zdrenţăros, zdrenţăroasă.
ćhoraw (perf. ćhordem) vb. a vărsa, a deşerta.
ćhudin/o, ~i adj. aruncat, țâpat (reg.), târâtură, persoană cu îndeletniciri degradante: hingheri,
vidanjori, hoți, pungași, prostituate, escroci; ~curva curvă ratată, aruncată; lepădătură; ~
hingeri hingher murdar, scârnav ș.a.m.d.
ćhungár, ~á s.m. scuipat.
(te) ćhungárés vb. a scuipa.
ćhun/o, ~é adj. pus (~ po droma pus pe drumuri).
D
daravn/o, ~i adj. fricos, fricoasă.
(te) dénpen vb. a se certa.
(te) des vb. a da.
dikta interj. iată! [var.: dik!].
diz, ~a s.f. cetate, cetăți.
dosta adv. destul.
dośal/o, ~e s.m. vinovat, vinovați.
drabard/o, ~i adj. vrăjit(ă), fermecat(ă); [var.: kerardo(i)].
drez, ~a s.f. o sarcină, sarcini; legătură, legături (ex. de lemne).
dukhol adv. destul.
dumúk, ~á s.f. pumn, pumni.
duśaw (perf. duślem) vb. a mulge.
F
falman vb. îmi pare; ~pharo îmi pare rău.
fel/i, ~ă s.f. felie, felii.
for/o, -ură s.m. oraş, orașe.
56
G
gautan/o, ~e s.m. sătean, țăran.
gaw s.m. sat.
gâsarav (perf. gâsardem) vb. a gândi.
gijaw (perf. gijadem) vb. a duce.
gotonaw vb. a termina.
gurn/i, ~ă s.f. bivoliță.
X
xacaraw vb. a pierde.
xacard/o, ~e adj. 1. pierdut. 2. părăsit. 3. rătăcit.
(te) xacares vb. a pierde.
xacarg/i, ~ă adj. 1. pierdută. 2. părăsită. 3. rătăcită.
xalad/o, ~e adj. spălat, spălați.
xalagj/i, ~ă s.f. 1. prostituată (curvă). 2. spălată.
xalavaw vb. a spăla [var.: thovaw].
xal/o, ~i adj. 1. mâncat. 2. uzat. 3. ros.
xanamikip/o, ~e s.m. alianță, alianțe.
xanărib/o, ~e s.m. adunare, adunări.
xanjib/o, ~e s.m. mâncărime, mâncărimi.
xanjuvaw vb. a (se) scărpina [var.: pharavaw (man, tut etc.)].
xarpib/o, ~e s.m. fărâmitură, fărâmituri.
(te) xavares vb. a hrăni, a da de mâncare.
xolow, ~a s.f. pantalon [var.: kalce].
xudaw vb. a prinde, a căpăta (a primi).
(te) xudes vb. a prinde.
xudin/o, ~e s.m. prins, captiv, prizonier.
57
H
halăraw vb. a auzi [var.: aśunaw].
(te) hanes vb. a săpa.
hinger/i, ~ă s.m. cel care se ocupă cu stârpirea câinilor
vagabonzi.
hingerib/o, ~e s.m. hingherie, ecarisaj, stârpirea câinilor vagabonzi.
hurad /i, ~ă s.f. îmbrăcată/ -te.
hurad/o, ~e s.m. îmbrăcat/ -ți.
hurăw (perf. hurăjlem) vb. a zbura.
huravaw vb. a îmbrăca.
I
isard/o, ~i adj. întors, sucit, răsturnat; jek manuś ~ un om sucit;
isarg/i, ~ă adj. întoarsă, sucită, răsturnată; jek juvli ~ o femeie sucită.
izdran/o, ~i adj. tremurător, care tremură, tremurici.
Î
înjer/o, ~ă s.m. înger/ -i.
J
jakhaldin/o, ~i adj. deochiat, deochiată.
(te) jas andre vb. a intra.
jevendal adv. în timpul iernii.
jid/o, ~e s.m. viu, vii; în viață
jig/i, ~ă s.f. vie, vii; în viață.
jijib/o, ~e s.m. viață, trai.
jivaw (perf. jidilem) vb. a trăi, a vieţui.
58
K
kurko s.m. Duminică.
kak/o, ~ură s.m. unchi.
kamća s.m. bici.
kanal/o, ~i adj. urechiat, urechiați.
kapalinav vb. a prăși.
kaśtun/o, ~i adj. de lemn, lemnos.
kathar adv. de unde.
kerib/o, ~e s.m. făcătură, făcături.
kern/o, ~e s.m. putred.
kicom pron. int. cât, câtă, câți, câte.
kicom pron. int. cât.
kidin/o ~e vb. part. strâns.
kip/o, ~ură s.m. chip, poză, fotografie.
kodä pron. dem. aceasta, asta.
kodäver pron. dem. altalaltă.
kodover pron. dem. ăstalalt.
kokäver pron. dem. cealaltă.
kokover pron. dem. celălalt.
kolond/a, ~e s.m. Crăciun.
korkor/o, ~e adj. singur, singuri.
kothar adv. de aici.
kovanc/a, ~e s.f. nicovală.
KH
khosaw vb. a șterge.
khosaw (perf. khoslem) vb. a şterge.
khosl/i, ~ă adj. ștearsă/ -se.
khosl/o, ~e adj. șters/ -și.
khosn/o, ~e s.m. năframă, batic.
khurmin, ~a s.f. pisat.
59
L
lajaw, ~e s.m. rușine.
lajawn/o, -i, -e, -e adj. rușinos, rușinoasă, rușinoși, rușinoase; timid, timidă, timizi,
timide.
lejinaw vb. a alege.
lumaw vb. a lovi.
lumajib/o, ~e s.m. lovitură.
laśaraw (perf. laśardem) vb. a lăuda.
laśarib/o, -e s.m. laudă.
laśard/o, -e s.m. lăudăros; lăudat.
lawtari s.m. lăutar.
lok/o, -i adj. uşor, uşoară.
lokor/o, -e adj. uşurel, ușurei.
lokărd/o, -e adj. uşurat.
lokărd/i, -ă adj. uşurată, ușurate.
lokores adv. încetişor, lejer; [var.: lokes].
lulava s.f. lulea.
lun/o, -e s.m. seceră, seceri.
M
maharimen adj. spurcăciune.
makărd/o, ~e s.m. beţiv.
makib/o, ~e s.m. chef, beție.
makh/i, ~ă s.f. muscă, muște.
makhl/o, ~i adj. uns, unsă.
malad/o, ~e s.m. țăcănit, vorbește fără rost.
mami s.f. bunică.
mangavtut vb. de politețe te rog!
mangitor/ i, -ă s.m. cerşetor.
mäzinaw (perf. mäzindem) vb. a (se) asemăna.
60
(te) meres vb. a muri.
mezmeri adv. amiază.
mërënkl/o, ~e s.m. mărgea, mărgele.
musard/o, ~e adj. stricat.
musarg/i, ~ă adj. stricată.
musaraw vb. a strica.
N
(te) nanjares vb. a scălda.
O
odä pron. dem. aceea, acea, aia, cea.
odo pron. dem. acela, acel, ăla, cel.
okăver pron. dem. cealaltă, cea de colo.
okover pron. dem. celălalt.
okhotar adv. de acolo.
P
pakiw, ~a s.f. omenie, cinste, corectitudine.
pakăraw (perf. pakărdem) vb. a acoperi, a înveli.
pakărd/o, ~i adj. acoperit, învelit.
(te) pakăres vb. a acoperi, a înveli.
pakival/o, ~i adj. cinstit, cinstită; corect, corectă.
paledaw (perf. paledénem) vb. a da rest, a restitui, a da înapoi.
pande, pando prep. prin.
paneskr/o, ~é s.m. acvatic.
parujib/o, ~e s.m. schimb, schimburi.
paruvaw vb. a schimba.
pe kana adv. pe când.
pel/o, ~e s.m. fudulii.
61
pendex, ~á s.f. alună.
pe sar adv. precum.
pesar adv. precum.
pe soste adv. pe ce.
përangl/o, ~e adj. desculţ, desculți.
përdal prep. peste, dincolo; [var.: okărig].
(te) piśkinel vb. a ustura.
piśaw vb. a măcina.
piśl/o, ~e vb. part. măcinat.
piromkal/i, ~ă adj. creolă (culoare).
poral/o, ~e s.m. jandarm, jandarmi.
(te) pućes vb. a întreba.
pućib/o, ~e s.m. întrebare, întrebări.
puran/o, ~e adj. vechi.
puran/i, ~ă adj. veche, vechi.
pusik, ~á s.f. fărâmă, fărâmitură.
puter/do, ~gi adj. deschis, dezlegat, desfăcut.
PH
phabaripo/(bo) s.m. arsură, temperatură.
phabard/o, ~ji adj. ars, arsă.
pharad/o, ~e adj. spart, sparți; crăpat, crăpați.
pharag/i, ~ă adj. spartă, sparte; crăpată, crăpate.
phagerib/o, ~e s.m. ruină, dărâmătură.
pherasun/o, ~i adj. glumeț, șugubăț.
pherd/o, ~i adj. plin, plină.
phukaw/ phukadem vb. a divulga, a denunţa, a pârî.
phuterd/o, -i adj. desfăcut, deschis, dezlegat.
phuw s.f. pământ.
62
R
ratunégojá sângereţi.
resun/i, ~ă s.f. vulpe, vulpi.
rez, ~a s.f. vie, podgorie.
rig ~a s.f. latură; de-tut ka-j ~ dă-te la o parte! (în lături).
rin/i, ~ă s.f. pilă.
(te) rises vb. a ajunge.
risl/o, ~i adj. atins, ajuns; paralizat.
(te) rodes vb. a căuta.
ruvl/i, ~ă s.f. băț, bâtă.
S
sadejek adv. totdeauna.
sast/o, ~i adj. întreg, sănătos.
salivar/i, ~ă s.m. căpăstru.
säkon adv. fiecare; [var.: savoro].
sigiaraw vb. a (se) grăbi.
sigiard/o, ~e vb. grăbit.
sirunégojá s.m. cârnaţi de porc afumaţi sau proaspeţi.
soskr/i, ~e pron. int. (f.) ce fel (de).
soskr/o, ~e pron. int. (m.) ce fel (de).
spidaw vb. a împinge.
stanbareskr/o, ~e s.m. rocă, stâncă.
Ś
śonk/a, ~e s.f. jambon, şuncă de porc afumat şi fiert în vin cu diferite mirodenii.
śudrard/o, ~i s.m. răcit.
śudre s.m. răcituri, piftie.
63
śudrib/o, ~e s.m. răceală, răceli.
śudrovaw (perf. śudrilem) vb. a răci.
śulaw vb. a mătura.
śulavaw (perf. śuladem) vb. a mătura.
(te) śulaves vb. a mătura.
śul/o, ~i s.m. umflat.
śun/o, ~i adj. unsuros.
T
tad/o, ~e adj. fiert, fierți.
tag/i, ~ă adj. fiartă, fierte.
telun/o, ~i adj. inferior, josnic, de jos.
trorajbo/ (mo) pron. pers. dumneata.
tumarorajbo/ (mo) pron. pers. dumneavoastră.
telărib/ o, -e s.m. plecăciune.
TH
than, ~á s.m. loc, teren.
thav, ~a s.m. ață.
thaval/o, ~e s.m. ațos.
U
ućhanaw vb. a cerne.
64
ućhand/o, ~e s.m. cernut.
ućharaw vb. a înveli [var.: pakiaraw].
ujaraw vb. 1. a aștepta. 2. a decoji; (~e phabaj curăț/ decojesc mărul).
ulajib/o, ~e s.m. împărțire.
ulavaw (perf. ulavdem) vb. a împărți.
uśtaraw (perf. uśtardem) vb. a călca.
(te) uźares vb. a aștepta.
V
vaśke conj. fiindcă, pentru că; [var.: soske].
vazdaw vb. 1. a ridica. 2. a ajuta.
vazdib/o, ~e s.m. ajutor.
vogial/o, ~i adj. inimos.
Z
zet, ~á s.m. petrol; ulei (~xamaskro undelemn).
zan, ~ ă s.f. tânguire, bocire.
zervo adj. stâng.
Ź
źamb/a, ~é s.f. broască, broaște.
źëlta adj. bancnote.
źuź/o, ~i adj. curat, curată.
65