Download - Licenta A.S
-
8/18/2019 Licenta A.S.
1/82
-UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA-
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Lucrare de licenţă
“Consumul de droguri în rândul elevilor de liceu şi eficienţacampaniilor de prevenire şi combatere a acestuia.”
Coordonator:
Lect. Dr. ara !ngela
"tudent: "avonea "imona
!lba #ulia
$%&'
-
8/18/2019 Licenta A.S.
2/82
-
8/18/2019 Licenta A.S.
3/82
(otto: )Dacă ne epui*ăm prinintermediul alcoolului şi al drogurilor+nu re*istăm mult în această meserie”
,-on elusi/
2
-
8/18/2019 Licenta A.S.
4/82
Cuprins:
#0123D4C525
C!6#13L4L & 7 840D!(501!25! 153251#C! ! L4C2!2##
&.& C!D24L 032(!1#9......................................................................................................
a) Legislaţia românească cu privire ladroguri...............................................................................
b) Strategia Naţională Antidrog.....................................................................................................
&.$ CL!2#8#C2# C30C5614!L5;;;;;;;;;;;;;;;;...;;;;
a) Ce este drogul?...........................................................................................................................
b) Termeni utilizaţi n domeniul drogurilor ! Consum" abuz" dependenţă" toleranţă" abstinenţă"sevra# ...........................................................................................................................................
&.< 1532## "# (3D5L5;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;.
a) Teorii $i modele e%plicative ale consumului dedroguri&&&&&&&&&&&&&&&
C!6#13L4L $ 7 625=501!25! C52C51!2##
$.& (513D3L3>#5;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
a/ Scopulcercetării ......................................................................................................................
b/ 'biectivele cercetării..................................................................................................................
c/ (potezelecercetării ......................................................................................................................
d/ (nterviul semi!structurat ! Argumentarea utilizării................................................................ ...
e/ Cestionarul de opinie ! Argumentareautilizării .......................................................................
$.$ !0!L#=! "# #01526251!25! D!15L32;;;;;;;;;;;;.
$.< C30CL4=## C4 62#9#25 L! 6!215! D5 (#C23?C52C51!25;;..
C!6#13L4L < ? 625=501!25! #01529501#5#
-
8/18/2019 Licenta A.S.
5/82
-
8/18/2019 Licenta A.S.
6/82
#0123D4C525
Scimbările sociale ma#ore din ,omânia din ultimul deceniu datorate conte%tului
geopolitic internaţional" dar $i evoluţiei politice interne" au adus n discuţie un -enomen social
care s!a dovedit a -i de o amploare ngri#orătoare consumul de droguri.
Am ales să realizez lucrarea de licenţă pe această temă deoarece n societăţile
contemporane" consumul de droguri constituie una dintre cele mai grave probleme sociale. /0n
general" o problemă socială poate -i de-inită ca o condiţie sau o situaţie socială" apreciată de
public sau de către e%perţi ca -iind neobi$nuită sau intolerabilă" deoarece reprezintă o discrepanţă
sau un decala# ntre realitatea prezentă $i normele sau valorile comunităţii1 2,ădulescu 3
4âmboeanu" 5667" p. 88).
Tânăra generaţie" a-lată $i ea n plină perioadă de tranziţie" speci-ică adolescenţei" a
reacţionat rapid la această problemă. A$a se -ace că" n numai câţiva ani" ,omânia a devenit o
importantă piaţă de des-acere a drogurilor. Tra-icul" dar $i consumul" ncep să nregistreze valori
semni-icative mergând pe o pantă ascendentă $i a#ungând n interval de un deceniu să
nregistreze proporţii semni-icative.
Tot mai -recvent" tineri -iind" ne dorim să -acem totul /alt-el1 pentru a -i mai $armanţi.
9ste de nţeles că n acest conte%t se apelează la droguri" la alcool" la tutun" care ntr!adevăr potscimba pe moment dispoziţia" ne -ac mai /seducători1 dar puţini $tiu cât sunt de periculoase" cât
sunt de nocive pentru organism $i că ele pot e%clude unele persoane din viaţa socială.
4eoarece am trecut $i eu prin perioada adolescenţei $i m!au /pândit1 toate aceste
pericole" am simţit că este necesar să nvăt mai multe despre mecanismele prin care acţionează
drogurile" să nvăţ de ce tinerii consumă droguri $i mai ales care este opinia lor privitoare la
campaniile de prevenire $i combatere a consumului de droguri" care sunt un pas nainte n lupta
cu drogurile" motive pentru care am ales această temă. :ai mult" mi!a -ost mult mai u$or să
abordez o temă despre care aveam cuno$tinţă" am destui prieteni care au consumat droguri" mai
ales pentru că /erau legale1 $i am simţit că mi este -oarte u$or să lucrez cu adolescenţi" deoarece
di-erenţa de vârstă dintre noi nu este mare.
;ercepţia tinerilor despre droguri este di-erită" unii le consideră ca -iind ceva normal de
consumat" ceva care crează stări deosebite uitând că n mod con$tient sau incon$tient ele pot duce
la marginalizare" e%cludere din grup sau ciar din societate.
-
8/18/2019 Licenta A.S.
7/82
Lipsa de in-ormaţii" de-ormarea realităţii" tendinţa de evaluare dintr!un sistem considerat
nedrept" reprezintă câteva din elementele de ordin social care e%plică e%tinderea considerabilă a
abuzului $i dependenţei de drog" motive pentru care am ales să adun opinii re-eritoare la e-icienţa
campaniilor de prevenire $i combatere a consumului de droguri.
0n primul rând" consumul de droguri este direct legat de deteriorarea sănătăţii oamenilor"
ampli-icând cre$terea costurilor pentru rezolvarea acestei probleme sociale complementare" care
este boala. 0n al doilea rând" consumul de droguri se a-lă ntr!o relaţie strânsă cu criminaliatea $i
prostituţia. Aceasta pentru că un consumator" dependent de droguri" va -ace orice pentru a!$i
procura doza zilnică. ;e de altă parte" vânzarea drogurilor reprezintă un veritabil /monopol1 al
reţelelor ma-iote" motiv pentru care consumul de droguri ntăre$te $i ampli-ică crima organizatăcare este o altă problemă socială e%trem de importantă.
Con-orm cu ,ădulescu 28).
-
8/18/2019 Licenta A.S.
8/82
C!6#13L4L # ? 840D!(501!25! 153251#C! ! L4C2!2##
&.& C!D24L 032(!1#9
a) Legislaţia românească cu privire la droguri
0ncă din 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
9/82
Abraam ;. a-irmă pe site!ul tt p a le g e v ia ta a n a .r o s e p s in - o . t m că Agenţia Naţională
Antidrog asigură elaborarea $i coordonarea unitară a aplicării strategiei naţionale n domeniul
combaterii tra-icului $i consumului ilicit de droguri" centralizând $i monitorizând rezultatele
cooperării dintre instituţiile statului $i organizaţiile nonguvernamentale. Alte atribuţii aleAgenţiei vizează actualizarea strategiei naţioanale anti!drog" punerea n concordanţă a legislaţiei
din ţara noastră cu convenţiile internaţionale n acest domeniu" cooperarea internaţională n
domeniul drogurilor" reducerea tra-icului $i livrării de droguri" precum $i reducerea cererii
2Abraam ;. " tt p a le g e v ia ta a n a .r o s e p s i n - o . t m)
0n anul 566B" a -ost aprobată" de către *uvernul ,omâniei" Strategia Naţională Anti!drog"
valabilă pentru perioada 566B!566>. :ai târziu" n 566=" a -ost elaborată Strategia natională
antidrog" valabilă n perioada 566=!5685. ;rintre cele mai importante obiective ale strategiei
naţionale antidrog din perioada 566=!5685" se numără reducerea cererii $i o-ertei de droguri"
ntărirea cooperării internaţionale $i dezvoltarea unui sistem global de in-ormare" evaluare $i
coordonare privind problematica drogurilor. ;entru punerea n aplicare a acestor obiective cu
caracter general" strategia naţională anti!drog prevede un ;lan de Acţiune" des-ă$urat n anul
566@" care include obiective speci-ice $i diverse activităţi pentru realizarea acestora" termenele de
evaluare" termenele de realizare $i -actorii responsabili.
n obiectiv important n reducerea cererii de droguri l constituie prevenirea consumului
de droguri prin aplicarea unor programe la nivelul $colii" -amiliei $i comunităţii prin intermediul
cărora să se poată reduce in-luenţa -actorilor de risc.
La nivelul $colii" este prevăzută implementarea naţională a ;rogramului „Educaţie pentru
sănătate în şcoala românească”" la nivelul -amiliei se prevede includerea n ,egulamentul de
organizare $i -uncţionare a instituţiilor de asistenţă socială a obligaţiei -urnizorilor de servicii
sociale de a cre$te in-luenţa -actorilor -amiliali de protecţie $i de a diminua -actorii -amiliali de
risc pentru consumul de droguri" iar la nivelul comunităţii sunt prevăzute numeroase iniţiative
printre care $i dezvoltarea unui sistem de monitorizare a copiilor a-laţi n situaţii de risc" precum$i crearea unui sistem integrat de servicii specializate de prevenire a consumului de droguri $i a
unui sistem naţional de -ormare pro-esională n domeniu.
;rogramul „Educaţie pentru sănătate în şcoala românească” are ca obiectiv general:
„Conştientizarea şi implicarea întregii populaţii, în special a copiilor şi tinerilor, în programe
de prevenire a consumului de droguri, universale, selective şi indicate, în scopul întăririiinfluenţei factorilor de protecţie şi al reducerii influenţelor factorilor de risc” 2Strategia
Naţională Anti!4rog n perioada 566=!5685" p.=).
;rogramele menţionate vizează sensibilizarea si educarea copiilor" a părinţilor $i a
membrilor comunităţii n scopul evitării consumului de droguri $i a cre$terii -actorilor de
protecţie contra -actorilor de risc 2,ădulescu 3 4âmboeanu" 5667" p. 5==).
http://alegeviataana.ro/seps/info.htmhttp://alegeviataana.ro/seps/info.htmhttp://alegeviataana.ro/seps/info.htmhttp://alegeviataana.ro/seps/info.htmhttp://alegeviataana.ro/seps/info.htm
-
8/18/2019 Licenta A.S.
10/82
n alt obiectiv general" important n ceea ce prive$te reducerea cererii de droguri" se
re-eră la asistenţa medicală" psiologică $i social" reducerea riscurilor $i reinserţia socială. Se
prevede" n acest sens" accesul liber al consumatorilor $i al celor dependenţi de droguri la
programele de asistenţă menţionate" precum $i la serviciile de reducere a riscurilor 2Strategia Naţională Anti!4rog n perioada 566=!5685" p.7)
0n condiţiile ampli-icării $i diversi-icării -enomenului in-racţional trans-rontalier" a
modi-icării rutelor utilizate pentru tra-icul de droguri $i a cre$terii criminalităţii asociate
consumului de droguri" reducerea ofertei de droguri reprezintă un obiectiv prioritar al Strategiei
Naţionale Antidrog prin care se dore$te reducerea in-racţionalităţii din domeniul drogurilor" prin
cooperare interinstituţională" specializarea personalului din domeniu $i asigurarea resurselor
necesare 2Strategia Naţională Anti!4rog n perioada 566=!5685" p.
-
8/18/2019 Licenta A.S.
11/82
0n ciuda cadrului legislativ din domeniul prevenirii $i combaterii consumului de droguri"
aceasta rămâne o problemă socială destul de gravă deoarece apar ntotdeauna substanţe
psiotrope noi" iar legiuitorii trebuie să ţină pas cu acestea" adică trebuie să ntocmească mereu
legi sau otărâri prin care să le interzică. n prim pas spre succes l consider ncidereamagazinelor de tip Geed!sop prin care s!a redus considerabil consumul de droguri" acestea nu
mai -iind atât de disponibile ca atunci când la orice colţ de stradă vedeai ast-el de magazine.
&.$ CL!2#8#C2# C30C5614!L5
a/ Ce este drogul
Sensul clasic al termenului drog" este considerat a -i 2':S" 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
12/82
4e-inirea termenului de drog impune de la nceput delimitarea a două concepte droguri
ilegale şi droguri legale. /n drog ilegal este o substanţă cimică" naturală sau sintetică" care
spre deosebire de medicamente" acţionează asupra creierului" producând stări eu-orice" tulburări
psiice" alucinaţii" reacţii paranoice" etc1. 4rogurile legale cuprind alcoolul" co-eina" tutunul"substanțe etnobotanice precum $i cea mai mare parte a medicamentelor 2,ădulescu 3
4âmboeanu" 5667" p. 5B).
Con-orm cu *ri--it" 9." 25667" p. =)" drogurile" legale sau ilegale" sunt -olosite de mulţi
oameni -ără ca sănătatea acestora să -ie câtu$i de puţin a-ectată ntr!un mod negativ. 4rogurile
pot -i nsă periculoase" iar in-luenţa lor ne-astă asupra sănătăţii" bunăstării $i productivităţii
oamenilor din toată lumea este n prezent n-iorătoare" $i continuă să se ampli-ice.
Abraam" ;." 2Abraam ;. " 566=" p. 5F) aduce n atenţie că multitudinea conte%telor n
care problematica drogurilor este analizată" -ace di-icilă de-inirea termenului de drog și
necesitatea includerii n de-ininirea termenului a reglementărilor legislative privind substanţele
interzise" -ăcându!se ast-el di-erenţierea ntre drogurile legale $i cele ilegale.
4acă ignorăm deosebirea dintre droguri legale $i ilegale" cea mai dimplă de-iniţie a
drogului se re-eră la un set de substanţe cu anumite proprietăţi cimice $i e-ecte biologice. '
asemenea de-iniţie pune accentul pe caracteristicile intrinseci ale drogurilor" deta$ate de
de-iniţiile lor sociale 2,ădulescu 3 4âmboeanu" 5667" p. 5B).
' altă de-iniţie consideră că un drog este /orice substanţă care produce sau creează
scimbări psiologice $isau -iziologice n corp1 2LJman 3 ;otter" 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
13/82
Con-orm statisticilor din raportul KAlcoolul n 9uropa ' problemă de sănătate publică1"
elaborat de către con-. dr. ;eter Anderson" specialist n politici privind consumul de alcool
$i tutun al niversităţii '%-ord 2Anderson" 5667)" raport preluat de pe site!ul t tp GGG .o %. a c .u
+ anual peste 88=.666 de persoane mor din cauza alcoolului. ' medie absolută de F">Mdintre decesele premature $i a-ecţiunile de sănătate 2accidentele -izice $isau rănirea personală
ori a altora" n stare de ebrietate" cancer" accidente vasculare" epatita etc.)" precum $i o alta"
de 5.666 de omucideri" apar n statistici tot din cauza alcoolismului. 4e asemenea" alcoolul
cauzează anual apro%imativ 76.666 de na$teri premature.
Con-orm datelor ':S privind consumul de alcool n rândul populaţiei cu vârsta peste 8=
ani" n ,omânia se nregistrează un consum de F"B< litri alcool purlocuitoran" sub media
europeană $i media consumului din 'landa" elgia" (talia" *recia" ;ortugalia" Spania și ngaria"
unde se nregistreză un consum de peste
consumatorilorE
• poziţia moderată" con-orm căreia drogurile legale" dacă sunt consumate n mod adecvat"
au ciar e-ecte pozitive" n scimb drogurile ilegale au e-ecte negative asupra organismului"
-olosirea acestora -iind ecivalentă cu abuzul de droguriE
• poziţia legalistă con-orm căreia drogurile legale" a$a cum sunt medicamentele" nu sunt
considerate droguri" $i legea trebuie să -ie cea care stabile$te ce este un drog.
nii autori au mers $i mai departe n de-inirea drogurilor n -uncţie de e-ectele lor"
evidenţiind -aptul că drogurile a-late n stare naturală sunt sigure" n timp ce acelea arti-iciale"
adică create sau sintetizate cimic n laboratore" sunt periculoase 2,ădulescu 3 4âmboeanu"
5667" pg. 5=!57). Nu e%istă o de-iniţie comună a drogurilor" ci o multitudine de de-iniţii care au la bază n
special criterii de ordin psiologic $i social n detrimentul celor de ordin medical. /9%istă multe
modalităţi de de-inire a problemelor legate de droguri" dar n cele din urmă persoana n cauză
trebuie să decidă dacă are sau nu o ast-el de problemă. 4in perspectivă istorică" n de-inirea
problemelor legate de droguri au -ost utilizate două abordări di-erite. ;rima are n vedere
cantitatea de droguri consumate de o anumită persoană $i intervalul de timp" sau ceea ce unii
cercetători $i terapeuţi numesc niveluri $i patternuri ale consumului. A doua abordare a de-inirii
unei probleme legate de droguri vizează analiza consecinţelor utilizării drogurilor1 2lume"
5688" p. 57).
http://www.ox.ac.uk/http://www.ox.ac.uk/http://www.ox.ac.uk/http://www.ox.ac.uk/
-
8/18/2019 Licenta A.S.
14/82
b/ 1ermeni utili*aţi în domeniul drogurilor ? Consum+ abu*+ dependenţă+ toleranţă+
abstinenţă+ sevraE.
Con-orm cu 9dGards *ri--it 25667" p. 8=)" e%presia /consum de droguri1 are o
semni-icaţie evidentă $i este lipsită de #udecăţi morale consumul este consum" iar termenul
presupune administrarea atât ntr!o manieră aprobată de societate" cât $i n una dezaprobată.
Limita dincolo de care utilizarea devine consum e%cesiv este una cât se poate de subiectivă.
/Consumul e%cesiv1 este termenul pre-erat n :area ritanie când comportamentul este" din
perspectiva autorităţilor" problematic" n vreme ce n America" n asemenea situaţii" se -olose$te
cu precădere termenul mai peiorativ de /abuz1. /Consumul n scop recreativ1 implică un consum
ino-ensiv $i ocazional" n cadrul unui stil de viaţă libertin.
Consumul de droguri poate prezenta riscuri n privinţa multor aspecte ale vieţiiameninţarea poate -i la adresa sănătăţii -izice sau psiice" a activităţii educaţionale sau sociale" a
consumatorului sau a siguranţei $i bunăstării celor din prea#ma sa. ;re#udiciul poate -i
considerabil sau nesemni-icativ" poate surveni brusc sau n timp. ,iscul nu este cert. ;ericolele
pe care le prezintă drogurile nu ar trebui e%agerate" nsă" n acela$i timp" ele nu ar trebui nini
minimalizate sau negate 2*ri--it" 5667" p. 5=).
!bu*ul de droguri. 0n ceea ce prive$te drogurile asociate cu abu*ul" clasi-icarea 4.S.:. (I!
T," elaborată de Asociaţia ;siiatrilor Liberi din ,omânia" le di-erenţiază n următoarele
categorii alcool" sedative" am-etamine" cocaină" co-eină" canabis" alucinogene" inalante"
nicotina" opioidele" -encJclidina" alte droguri1 2,omila" 566B" p. 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
15/82
9voluţia tulburărilor psiice din to%icomanii tinde la o pro-undă degradare a
personalităţii" individual a#ungând o veritabilă epavă -izică $i socială. To%icomania induce un
număr mare de comportamente delicvente sau alte tulburări psiopatologice. 2,ă$canu" 566@" p.
=
-
8/18/2019 Licenta A.S.
16/82
Con-orm unor opinii" -ormula de lucru a dependenţei presupune trei concepte principale
dorinţa irezistibilă, consumul ecesiv şi invocarea oricărei activităţi . Asocierea dintre ele
delimitează dependenţa ca -iind /implicarea repetată ntr!o anumită activitate" n po-ida
costurilor e%cesive" din cauza dorinţei irezistibile1 2Dorvat" 5667).4ependenţa este o -ormă de consum voluntar" abuziv" periodic sau cronic a substanţelor
dependogene" dăunătoare atât individului" cât $i societăţii" -ără a avea bază o motivaţie medical"
spre deosebire de -armacodependentele clasice" legitime" care sunt" prin originea lor" totdeauna
terapeutice sau paramedicele 2,ă$canu" 566@" p. B6).
0n principal" la dependenţă se poate a#unge prin trei căi n primul rând prin
administrarea /drogurilor1 2opiacee $i barbiturice) prescrise de medici" o a doua cale rezidă n
posibilitatea procurării legale" -ără reţetă" iar a treia cale este autoadministraea de droguri ce pot
-i obţinute din surse ilicite 2/droguri de stradă1) 2,ă$canu" 566@" pg. =7!=F).
4ependenţa de lungă durată este asociată n general cu o reducere n comportamentele
direcţionate spre un scop 2mersul la $coală)" ciar când persoana nu mai ia substanţe de o
perioadă lungă de timp. Aceasta este acompaniată adesea de depresie" an%ietate" iritabilitate $i
de-icite u$oare n activitatea cognitivă di-icultăţi n concentrarea atenţiei" etc.
0n ceea ce prive$te dependenţa fi*ică+ *audet. 9." a-irmă că atunci când este obi$nuit să
primească regulat o anume substanţă" coprul dezvoltă un anumit ecilibru asociat cu prezenţa
acelei substanţe n organism. Atunci câns această substanţă lipse$te se creează un dezecilibru-izic. (nstalarea unei dependenţe -izice la un consumator presupune două elemente obligatorii
durata consumului $i substanţele $i cantităţile consumate 2regularitatea) 2*audet" 5667" p. >=).
)Dependenţa psiologică+ con-orm acelea$i surse" este starea provocată de
oprirea bruscă a consumului unei substanţe. 'dată cu oprirea consumului" persoana
mani-estă o preocupare emoţională $i mentală legată direct de e-ectele produse de
substanţă ea resinte o nevoie acută de a consuma din nou pentru a!$i atenua su-etinţa1
2*audet" 5667" p. >7).
0n ultimii douăzeci $i cinci de ani s!au depus e-orturi susţinute pentru
identi-icarea caracteristicilor -undamentale ale sindromului dependenţei de droguri.
Cercetarea a debutat n anii 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
17/82
1oleranţa faţă de droguri. $anualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale
24S:!(I!T,) precizează că printre simptomele tulburărilor induse de substanţe se numără
toleranţa+ sevraEul" pierderea controlului" e-orturi lipsite de succes de a reduce consumulsau de a renunţa la consum" consacrarea unui timp ndelungat pentru procurarea" utilizarea
substanţei sau recuperarea după utilizarea acesteia" a-ectarea anumitor domenii speci-ice din
e%istenţa unei persoane $i continuarea utilizării" n po-ida e-ectelor negative. ;entru a
ntrunii criteriile dependenţei" o persoană trebuie să prezinte trei sau mai multe dintre aceste
simptome. Dependenţa asociată nseamnă că o persoană dependentă de o anumită substanţă
poate -i dependentă $i de altă substanţă -oarte asemănătoare. Totu$i" studiile nu arată -oarte
clar când anume se mani-estă dependenţa asociată.
;entru a ntruni criteriile necesare identi-icării abuzului" persoana respectivă trebuie
să mani-este consecinţe negative ale consumului de droguri ntr!o ast-el de măsură ncât cel
puţin un domeniu al -uncţionării e%istenţiale să -ie a-ectat 2de e%emplu" -amilia" $coala" viaţa
socială). 0n general" abuzul nseamnă că o persoană mani-estă consecinţe negative legate de
utili%area drogurilor ntr!un animit domeniu al vieţii. 9lementul ciudat din de-iniţia 4S:!(I!T,
este -aptul că o persoană poate -i diagnosticată ca -iind dependentă de droguri" ciar dacă nu
mani-erstă simptome de dependenţă -izică. 0n plus" deoarece diagnosticul poate -i pus dacă sunt
ntrunite trei criterii din $apte posibile" două persoane pot -i diagnosticate ca -iind dependente deaceea$i substanţă" având nsă mani-estări complet di-erite 2lume" 5688" pg. >B!>>).
Se admite că toleranţa şi dependenţa fi*ică sunt încrucişate. /Toleranţa se dezvoltă
mai ales pentru e-ectele la nivelul SNC" care au caracter subiectiv $i sunt relative ca e-ecte
peri-erice1. /Dependenţa fi*ică este o stare adaptativă" care are drept consecinţă apariţia de
tulburări -iziologice intense din cauza consumului repetat al unui drog $i care impunecontinuarea -olosirii substanţei pentru a preveni teribilel simptome de abstinenţă1 2,ă$canu"
566@" p. =>). Con-orm aceleia$i surse" /dependenţa psiică" respectiv necesitatea emoţională
dobâdită -aţă de consumul unui drog este determinată de un comple% de -actori de ordin
-armacologic $i social. :odi-icarea -uncţiilor psioa-ective sub in-luenţa drogului se poate
traduce prin starea de bine" rela%are" deta$are de preocupările zilnice" -enomene onirice" etc. ;e
un anumit teren psiic" probabil" n -uncţtie de -actorii genetici" aceste e-ecte dau na$tere unei
impresii de satis-acţie" de rezolvare a di-icultăţilor" generând dorinţa imperioasă de repetare a
administrării $i determinând ast-el apariţia dependenţei psiice1.
!bstinenţa ! sindromul care se dezvoltă variază n -uncţie de suvstanţa psioactivă pe
care o utilizeată persoana respectivă. Simptomele comune includ ce-alee" insomnie" transpiraţie"greaţă" astenie" palpitaţii" ipertensiune arterială" an%ietate" nelini$te $i instabilitate psiomotorie.
Sindromul de abstinenţă apare $i se dezvoltă progresiv" de la necesitatea organică e%primată
predominant printr!un simptom negativ -oarte neplăcut.
-
8/18/2019 Licenta A.S.
18/82
0ntreruperea consumului de substanţă psioactivă nu trebuie -ăcută prin suprimarea
brutală a drogului" cu progresiv" sub control medical 2,ă$canu" 566@" pg. ==!=7).
Conceptualizarea dependenţei ca -iind de natură psiologică" cât $i -izică" nseamnă
recunoa$terea -aptului că problemele legate de droguri pot avea origini de natură psiologică" pot-i asociate cu mediulcadrul social sau pot -i de origine comportamentală 2lume" 5688" p. >=).
"evraEul con-orm aceleia$i surse" este ntreruperea -olosirii unei substanţe 2droguri"
alcool sau medicament)" n mod brusc sau treptat" urmată de anumite simptome. 4upă cum e%istă
două tipuri de dependenţă" e%istă $i două tipuri de sevra#. "evraEul fi*ic reprezintă dezecilibrul
biologic dintre substanţele pe care corpul le primea $i pe care nu le mai prime$te la un moment
dat. Acest tip de sevra# necesită asistenţă medicală" $i trebuie uneori ciar susţinut de o anumită
medicaţie...Simptomele sunt u$oare $i se mani-estă" de e%emplu sub -orma unui tremur al
e%tremităţilor la trezirea din somn sau prin transpiraţie abundentă. /"evraEul psiologic -ace
apel la capacităţile psiice ale individului capacitatea de a traversa doliul ulterior ncetării
consumului" capacitatea de a accepta o perioadă de discon-ort temporar 2deprimare" oboseală"
lipsă de interes"iritabilitate" nervozitate )" capacitatea de a accepta scimbări n deprinderile
cotidine1 2*audet" 5667" p. >F).
4e -apt" orice drog care creează dependenţă poate -i de-init prin două caracteristici
principale toleranţa %imunitatea & pe care o are individul dependent -aţă de e-ectele drogului $i
disconfortul pe care l creează utilizatorului" atunci când acesta nu mai consumă drogul respectivsau l consumă ntr!o cantitate mai mică 2,ădulescu 3 4âmboeanu" 5667" p. BB).
Criteriile de diagnostic pentru sevraE 2starea de ntrerupere) con-orm 4S:!(I!T,
8. 4ezvoltarea unui sindrom speci-ic pentru -iecare substanţă" datorat ntreruperii 2saureducerii cantităţii) de substanţă psioactivă care a -ost consumată n cantităţi mari $i o perioadălungă de timp.5. n sindrom speci-ic 2pentru -iecare substanţă) care provoacă probleme clinice sau tulburăriimportante n domenii de activitate social" pro-essional" interrelaţii $i reactivitate individual.B. Simptomele nu se datorează unei probleme medicale $i nu sunt speci-ic pentru o altătulburare mentală.
0n concluzie" pot a-irma că aceste concepte precum consum" abuz" dependenţă sau adicţie"
obi$nuinţă" toleranţă sau volenţă + toate sunt importante n e-orturile speciali$tilor" a
organizaţiilor non!guvernamentale" dar mai ales a celor de care depind elaborarea strategiilor la
nivel naţional pentru ca /moartea albă1 să nu mai secere vieţi" mai ales n rândul tinerilor.
-
8/18/2019 Licenta A.S.
19/82
&.< 1532## G# (3D5L5
a/ 1eorii şi modele eplicative ale consumului de droguri.
4intre toate teoriile $i modelele e%plicative ale consumului de droguri" ma#oritatea s!au
orientat asupra cauzelor care i determină pe indivizi să consume droguri. Aceste teorii au -ost
grupate ast-el 2Abraam ;. " 566>" p. 58) n
• Teorii $i modele parţiale sau bazate pe puţine componente
• Teorii $i modele evolutive sau bazate pe stadii
• Teorii $i modele integrative sau compreensive.
1eoriile şi modelele parţiale sau ba*ate pe puţine componente includ teoriile $i
modelele biologice care consideră consumul de substanţe ca o tulburare de natură biologică.(ndividul" odată ce a descoperit substanţa $i a e%perimentat e-ectele ei" o consumă având
certitudinea că numai a$a $i va soluţiona problemele. Acestea reduc e%plicarea tulburării la o
cauză -undamental biologică $i la ipoteza automedicaţiei" n care individul ar consuma substanţe
pentru că" odată ce a descoperit!o" a ncercat!o $i a e%perimentat e-ectele sale pozitive $i va
soluţiona problemele cu a#utorul ei 2*eorgescu" :oldovan" 3 Cicu" 566F" p. 5>).
'eoriile învăţării 2andura" 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
20/82
'eoriile psi(ologice bazate pe cauze intrapersonale includ modelul cre$terii stimei de sine
$i teoria integrativă a comportamentului deviant a lui aplan 2aplan 3 Sadoc" 5666). Acesta
pleacă de la premisa că adolescenţii caută acceptarea $i aprobarea comportamentului lor. 0n
momentul n care comportamentul adolescentului se ndepărtează de a$teptările adulţilor" acestava deveni o sursă de discon-ort psiic" pe care adolescentul trebuie să l rezolve.
$odelul afectivităţii -ace legătura ntre sentimentele negative $i predispoziţia spre consum.
Acest model demonstrează -aptul că indivizii cu un pro-il de naltă a-ectivitate negativă sunt mai
vulnerabili la trecerea de la consumul ocazional la cel e%perimental $i la abuz. Acei subiecţi care
vor găsi atractivă into%icaţia cu droguri sunt cei care n mod cronic au nevoie de niveluri crescute
de activare. Ast-el indivizii cu un pro-il de naltă a-ectivitate negativă vor -i mai vulnerabili la
trecerea de la consumul ocazional la cel e%perimental $i la abuz 2Abraam ;. " 566>" p. 5B).
9%istă anumite tipare emoţionale care par să determine consumul de substanţe. *oleman
25668" pg. B67!B6F) identi-ică două căi emoționale care conduc la alcoolism. na ncepe atunci
când" după o perioadă de tensiuni $i -rustrări n copilărie" adolescentul descoperă că alcoolul l
calmează. A doua provine dintr!o stare de agitaţie puternică" impulsivitate" plictiseală. Raptul că
nu suportă monotonia i -ace să -ie dispu$i să ncerce oriceE acest lucru asociat cu impulsivitatea
lor -irească i -ace să aibă o nclinaţie clară spre a abuza de o serie ntreagă de droguri puternice"
nu numai de alcool.
'eoriile bazate pe familie şi pe abordarea sistemică pleacă de la premisa că utilizarea
substanţelor este e%presia comportamentelor neadaptate ale unuia sau mai multor membri ai
-amiliei" comportament care produce dis-uncţii n sistemul -amilial 2Oaldron 3 Slesnic" 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
21/82
8. ;recontemplare" când nu se ia n considerare utilizarea de droguri"
5. Contemplare" când se gânde$te n mod serios iniţierea consumului"
B. ;regătire" când se ia n considerare utilizarea drogurilor ntr!un viitor imediat"
>. Acţiune" când se iniţiază consumul de droguri"
=. :enţinere" când este continuat consumul
$odelul social al lui )eele 28
-
8/18/2019 Licenta A.S.
22/82
Ace$ti autori consideră că cele două niveluri de prevenire" primară $i secundară" ar trebui
să -uncționeze concomitent" ast-el ar -i evaluată ntr!un mod mai realist situaţia reale $i ar
permite o mai bună punere n practică a intervenţiilor preventive.
$odelul procesului de afirmare al tinerilor 2im" Crutc-ield" Oilliams" 3 Depler" 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
23/82
Alături de greutatea dată etapei pubertăţii" n care este implicat clar un -actor de natură
biologică" această teorie acordă de asemenea o mare importanţă -actorilor personali $i sociali n
baza altor teorii care au demonstrat gradul implicării acestora.
*lantz $i ;iens 28
-
8/18/2019 Licenta A.S.
24/82
;entru aceasta e%istă anumite surse de socializare primară" care in-luenţează individul
-amilia" $coala" grupul de egali. 4e asemenea e%istă in-luenţe indirecte n socializarea primară
care sunt date de trăsăturile de personalitate $i de sursele de socializare secundară" cum ar
-i caracteristicile comunităţii ora$" cartier" dimensiune" mobilitatea populaţiei" distribuţia
populaţiei pe vârste" oportunităţi sociale" sărăcia" -amilia numeroasă" religia $i instituţiile
religioase.
1eorii integrative şi compreensive. 'eoria învăţării sociale sau teoria cognitiv*socială
2*oleman" 5668" p. B6=) are la bază principiile nvăţării sociale $i cunoa$terea individului din
perspectiva mediului său social $i a -ost propusă de andura n 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
25/82
Acestea sunt" pentru calea pro!socială perceperea oportunităţilor pentru interacţiune $i
implicare prosocială" implicarea n activităţi $i interacţiuni pro!sociale" abilităţi pentru
interacţiune $i implicare" recompensele percepute ale acestora" spri#in $i compromis către alteactivităţi pro!sociale" credinţa n ordinea morală.
Comportamentul antisocial are acelea$i comportamente" dar opuse celor anterioare. Această
teorie susţine ipoteza dezvoltării unui comportament individual ce va -i pro! sau antisocial n
-uncţie de comportamentele" normele $i valorile predominante pe care le au cei care se a-lă n
antura#ul individului. Aceasta se bazează n mare parte pe teoria controlului social. Avanta#ul pe
care l are modelul dezvoltării sociale" ca $i alte modele" este acela că" plecând de la
componentele sale se pot dezvolta programe de prevenire $i asistenţă pentru consumul de
droguri. (ntervenind n acele puncte care cauzează consumul de droguri" se poate ntrerupe ceea
ce se consideră a -i procese cauzale care conduc la consum.
'eoria comportamentelor de risc ale adolescenţilor 2Pessor" 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
26/82
C!6#13L4L $ 7 625=501!25! C52C51!2##
$.& (513D3L3>#5
a/ "copul cercetării
Scopul cercetării a -ost acela de a identi-ica opiniile speciali$tilor care lucreză n
domeniul drogurilor precum $i a tinerilor" privitoare la e-icienţa campaniilor de prevenire $i
combatere a consumului de droguri. ;entru aceasta am realizat o analiză comparativă ntre
opiniilor lor. Scopul pentru care am dorit să identi-ic opiniile speciali$tilor $i ale tinerilor este
acela de a propune o campanie de prevenire $i combatere a consumului de droguri n rândul
tinerilor" pornind de la propunerile lor.
b/ 3biectivele cercetării
• (denti-icarea modului n care este perceput consumul de droguri" atât de către speciali$ti"
cât $i de tineriE
• (denti-icarea motivelor pentru care adolescenţii consumă droguri $i a -actorilor care
-avorizează sau diminuează consumulE
• (denti-icare opiniilor speciali$tilor care lucrează n domeniul drogurilor precum $i a
tinerilor" privitoare la e-icienţa campaniilor de prevenire $i combatere a consumului dedroguri n rândul tinerilorE
• ;ropunerea unei metode adevate $i e-iciente de prevenire a consumului de droguri n
rândul tinerilor.
c/ #pote*ele cercetării
;entru construirea ipotezelor" am pornit de la $odelul maturităţii prin consumul de
droguri elaborat de Labouvie 287!>@).
-
8/18/2019 Licenta A.S.
27/82
' altă teorie pe care am considerat!o relevantă pentru construirea ipotezelor este 'eoria
comportamentelor de risc ale adolescenţilor 2Pessor" 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
28/82
Am considerat că interviul mă a#ută să obţin date care mă vor gida pentru studierea
-enomenului consumului de droguri n rândul tinerilor precum $i a e-icienţei campaniilor de
prevenire $i combatere a acestuia.
Am ales interviul semi!structurat deoarece am considerat că n această manieră voi
acorda o mare importanţă opiniilor celor intervievaţi precum şi o libertate de eprimare a
acestor opinii" ace$tia ne-iind constrân$i n nici un -el n e%primarea ideilor. 0n această manieră
am avut $i eu libertate în ceea ce priveşte formularea+ numărul şi succesiunea întrbărilor.
;rin utilizarea interviului semi!structurat am ncercat să centrez convorbirea pe o e%perienţă
comună a celor intervievaţi + problema consumului de droguri care interesează n mod direct
tinerii deoarece ei sunt cei mai vulnerabili n acest sens. (nterviurile cu specilali$tii s!a bazat pee%perienţa lor de a o-eri servicii acelor care apelează la a#utorul lor precum $i de a demara
programe $i campanii de prevenire $i combatere a consumului de droguri. Ast-el am elaborat un
gid de interviu n care am -i%at problemele ce vor -i abordate n convorbirea -ocalizată pe
e%perienţa subiectivă a implicării celor intervievaţi n situaţia analizată 2consumul de droguri n
rândul tinerilor $i e-icienţa campaniilor de prevenire $i combatere a acestuia). 0n des-ă$urarea
interviurilor am abordat probleme concrete care au -ăcut apel la e%perienţa personală a celor
intervievaţi.
n alt motiv care a stat la baza alegerii interviului" n special interviul semi!structurat a
-ost acela de a obţine o consistenţă a relaţiei dintre vorbă şi faptă" dintre atitudinea e%primată
verbal a celor intervievaţi" atât din rândul tinerilor elevi" cât $i a speciali$tilor precum $i
comportamentul acestora când e%primă anumite opinii despre consumul de droguri $i e-icienţa
campaniilor de prevenire $i combatere a acestuia.(nterviul" ca metoda calitativă de culegere a datelor prezintă mai multe avanta#e" motiv
pentru care am ales să mă bucur de acestea" prin utilizarea acestei metode. 0n primul rând" cu
a#utorul metodelor calitative se obţin date şi informaţii privind modalităţile posibile deintervenţie 2Co#ocaru . " 5686" p. 8BF). Cu alte cuvinte" cu a#utorul metodelor calitative
2interviul semi!structurat) am obţinut in-ormaţii relevante despre cum văd tinerii o campanie
e-icientă de prevenire $i combatere a consumului e droguri $i cum văd speciali$tii acest aspect"
ast-el" adunând aceste opinii am propus o modalitate de intervenţie e-icienţă" o campanie privind
prevenirea consumului de droguri pornind de la opiniile celor intervievaţi. Cel mai important este
că" datele obţinute de la ei nu au -ost doar interpretate pentru a obţine ni$te rezultate" ci au -ost
utilizate n vederea identi-icării unei modalităţi e-iciente de intervenţie.
-
8/18/2019 Licenta A.S.
29/82
0n concluzie am -olosit una dintre metodele calitative" $i anume interviul semi!structurat
deoarece acesta /conduce la descoperirea unor noi direcţii de intervenţie $i la ra-inarea
concluziilor1 2Co#ocaru . " 5686" p. 8B@). ' problemă pe care o ridică utilizarea metodelor calitative este asigurarea credibilităţii. Această problemă am incercat să o rezolv prin
triangularea datelor. Aceasta este -oarte utilă pentru a obţine date cât mai valide $i cât mai
credibile. Con-orm cu Co#ocaru" . 25686" p. 87>) triangularea asigură condiţiile necesare pentru
utilizarea metodelor calitative $i cantitative" de aceea am ales să utilizez interviul semi!structurat
precum $i cestionarul de opinie.
0nainte de a nceia argumentarea utilizării interviului smei!structurat" voi adăuga
avanta#ele utilizării acestuia precum $i limitele. 4intre avantaEe amintesc fleibiliatea" ast-el amavut posibilitatea de a obţine răspunsuri speci-ice la -iecare ntrebareE rată mare a răspunsurilor "
asigurată de obţinerea răspunsurilor mai ales de la persoanele care se e%primă mai bine atunci
când vorbesc" decât atunci când scriuE am avut posibilitatea de a observa comportamentele non*
verbale ale celor intervievaţi" -apt ce spore$te calitatea in-ormaţiilorE asigurarea controlului
asupra succesiunii întrebărilor " -apt ce duce la consecinţe pozitive asupra acurateţii
răspunsurilor. (nterviul a -ost semi!structurat" gidat pe anumite teme de discuţie" dar acestea le!
am aran#at ntr!o anumită ordine+ de la general la specific" pentru asigurarea acurateţei.
tilizând interviul am avut posibilitatea $i avanta#ul de a colecta răspunsuri spontane
deoarece" consider că acestea sunt mai semni-icative decât cele realizate sub control normativ.
4e asemenea" cu a#utorul interviului am reu$it să obţin răspuns la toate întrebările" prin acesta
obţinând in-ormaţii pentru testarea ipotezelor. Aceste avanta#e" precum $i dezavanta#e" care
urmează să le enumăr" au -ost preluate de la Celcea Septimiu 25668" p. 5F8) $i adaptate utilizării
interviurilor micro!cercetării mele.
4intre limitele acestei metode amintesc consumul mare de timp necesitat intervievării
-iecărei persoane n parte" precum $i pentru realizarea gidului de interviuE timp îndelungat necesar pentru identificarea persoanelor incluse în eşantion, pentru obţinerea acordului şi
desfăşurarea convorbirii. 0n ceea ce prive$te intervievarea speciali$tilor lucrurile au -ost mai
u$oare deoarece -ăcând voluntariat n cadrul iroului de ;revenire" 9valuare $i Consiliere
Antidrog al Centrului Caritas Alba $i având o relaţie de colaborare -oarte bună atât cu
asistentul social cât $i cu coordonatorul de proiecte" nu am ntâmpinat di-icultăţi privind
intervievarea lor ntrucât ace$tia $i!au dat acordul $i ciar mi!au o-erit date -oarte utile. 0n ceea ce
prive$te tinerii elevi" ace$tia au -ost identi-icaţi puţin mai greu" nsă un a#utor a venit tot din
partea Caritas!ului.
-
8/18/2019 Licenta A.S.
30/82
e/ Cestionarul de opinie ? !rgumentarea utili*ării
0n vederea realizării cestionarului de opinie pentru partea practică a acestei lucrări de
licenţă" m!am documentat despre această tenică din cartea $etodologia cercetării sociologice + Celcea Septimiu. Con-orm cu acesta 25668" pg. 8F5!8FB)" cestionarul este una dintre tenicile
cele mai -recvent utilizate n $tiinţele socio!umane" -iind una dintre metodele de bază n
investigarea -enomenelor sociale" motiv pentru care am ales să l utilizez $i eu.
0n primul rând cestionarul este o metodă cantitativă de culegere a datelor. Con-orm cu
Co#ocaru" . 25686" pg. 8B=!8BF)" datele obţinute cu a#utorul metodelor cantitative" cum este $i
cestionarul de opinie ales de mine" sunt considerate mai credibile $i sunt mai u$or de acceptate
de decidenţi. Ciar dacă n cestionarul de opinie se pune accentul de subiectivitatea celor
cestionaţi" datele obţinute n urma acestora sunt considerate mai obiective decât cele calitative"
de aceea am ncercat mbinarea metodelor cantitative 2cestionarul de opinie) cu cele calitative
2interviul semi!structurat). Cu a#utorul datelor cantitative obţinute prin intermediul interviului"
rezultatele sunt mai u$or de invocat $i se o-eră ast-el o imagine de ansamblu asupra e lementelor
esenţiale studiate" n cazul meu asupra consumului de droguri $i a e-icienţei campaniilor de
prevenire $i combatere a acestuia.
0n concluzie" utilizarea acestei metode cantitative 2cestionarul de opinie)" este
argumentată de caracterul precis $i riguros al datelor $i de posibilitatea veri-icării ipotezelor.
Cestionarul de opinie pe care l!am elaborat este compus dintr!un număr de ntrebări"
prezentate n scris subiecţilor pe care i!am ales" ntrebări cu a#utorul cărora am vrut să obţin
opiniile lor re-eritoare la consumul de droguri precum $i la e-icienţa campaniilor de prevenire $i
combatere a acestuia.
Con-orm cu Ilăsceanu $i Ham-ir 28
-
8/18/2019 Licenta A.S.
31/82
Am considerat că n absenţa unei persoane străine 2a celui care aplică cestionatul + n
cazul de -aţă prezenţa mea) este mai probabil ca subiecţii să -ie mai dispu$i să răspundă la
ntrebări. 0ntre alte avanta#e ale cestionării n scris amintesc numărul mare al celor care potrăspunde concomitent" dinimuarea e-ectului de interviu" dispariţia in-luenţei mele asupra
răspunsurilorE nivel superior de concentrare asupra răspunsurilor" dat de -aptul că cei cestionaţi
nu erau presaţi de timp să răspundă la ntrebări. Nu n ultimul rând" alte avanta#e includ
asigurarea anonimatului şi rapiditatea în colectarea informaţiilor+ precum şi costul
deosebit de redus.
Am apelat la acest tip de cestionare deoarece" m!am bazat pe -aptul că" trăinm in era
in-ormaţională" foarte mulţi tineri 2ntrucât lor li s!a adresat cestionarul) au acces la internet"
$i ar -i mai disponibili să răspundă la un cestionar pe internet. Ast-el" accesarea de acasa" de la
domiciliu l!am considerat a -i un avanta#" de aceea am elaborat cestionarul de opinie pe un site
care o-eră posibilitatea tuturor celor nregistraţi de a!$i crea propriile studii" urmând ca apoi să l
postez pe site!uri de socializare. Am considerat că n această manieră sunt mai aproape de
pre-erinţele tinerilor. :ai mult" tema aleasă de mine" consumul de droguri $i e-icienţa
campaniilor de prevenire $i combatere a acestuia i prive$te n mod direct pe tinerii elevi" care ar
trebui să -ie interesaţi de această problemă socială.
Trebuie să admit $i limitele acestui tip de cestionare" $i anume numărul mare de non!
răspunsuri sau răspunsuri irelevante. 4eseori /distanţele sociale1 dintre operator $i respondenţii
cestionarului poate in-luenţa răspunsurile. ;e de altă parte" ntre opiniile declarate $i
comportamentul e-ectiv nu e%istă ntotdeauna o relaţie consistentă. 4eseori" ntre intenţiile
declarate ale celor cestionaţi $i realizarea lor nu e%istă decât o -oarte slabă legătură. Ast-el"
in-ormaţiile obţinute cu a#utorul ntrebărilor de opinie pot -i u$or incerte" deoarce unele dintre
răspunsuri pot -i incerte sau cei cestionaţi ascund adevărul din mai multe motive -ie nu $tiu ce
cred cu adevărat" -ie nu au capacitatea de a e%prima cu u$urinţă ce cred $i declară rapid /nu$tiu1"-ie unii nu doresc să se a-le ce cred deoarece pot con$tientiza discrepan$a dintre opinia
lor $i dezirabilitatea socială" -ie unele persoane gândesc că o /minciună inocentă1 nu!i un lucru
atât de rău" mai ales dacă rămâne anonimă 2Celcea" 5668" pg. 8@=!8@7).
Ca $i n cazul alegerii utilizării interviului semi!structurat" li prin utilizarea interviului am
urmărit testarea ipote*elor + con-irmarea sau in-irmarea lor. Am considerat că prin cestionarul
de opinie obţin date concludente n legătură cu atitudinile $i opiniile tinerilor elevi despre
consumul de droguri $i e-icienţa campaniilor de prevenire $i combatere a acestuia" centrându!mă
pe subiectivitatea celor cestionaţi.
-
8/18/2019 Licenta A.S.
32/82
4e asemenea am utilizat atât întrebări introductive" menite /să spargă geaţa1" cât $i
întrebări de trecere" pentru a marca trecerea la noi grupe de ntrebări re-eritoare la aceea$i
problemă studiată de către mine.tilizarea cestionarului de opinie mi!a dat posibilitatea de a
avea o anumită libertate n -ormularea ntrebărilor. 0n -ormularea ntrebărilor m!am a%at ca
persoana care completează cestionarul să nţeleagă ntrebarea.;ornind de la nţelegerea opiniei publice ca reprezentând Kcomple%ul pre-erinţelor
e%primate de un număr semni-icativ de persoane re-eritoare la o problem de importanţă generală"
va trebui să a-lăm de la un număr semni-icativ 2e$antion) de persoane părerile. i cum alt-el am
putea!o -ace" decât prin ntrebări $i răspunsuri" prin utilizarea interviului $i a cestionarului?1
2DennessJ" 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
33/82
4eoarece cele două instrumente pe care le!am ales le!am construit n #urul acelora$i arii
tematice" am considerat că pentru a aduna opiniile speciali$tilor $i ale elevilor pentru a letranspune apoi ntr!o propunere de campanie e-icientă de prevenire $i combatere a consumui de
droguri n rândul tinerilor" interviurile $i cestionarele de opinie vor -i interpretate mpreună.
;entru a interpreta datele pe care le!am obţinut n urma intervievărilor $i a cestionarelor
autoadministrate am apelat la S;SS precum $i la :icroso-t 9%cel" cu a#utorul cărora a -ost
posibilă realizarea tuturor gra-icelor.
;entru a atinge aceste arii tematice pe care le!am gândit ca -iind relevante pentru testarea
ipotezelor" am alcătuit un gid de interviu $i un cestionar care cuprind mai multe ntrebări" pe
care le voi ata$a ca ane%e. (nterpretarea datelor o voi -ace pentru ntrebare n parte" -ăcând apoi
comparaţie ntre opiniile speciali$tilor care lucrează n domeniul drogurilor $i cele ale elevilor
care au participat la campanii de prevenire $i combatere a consumului de droguri $i care nu au
participat la ast-el de campanii.
;entru nceput" am rugat atât elevii" cât $i speciali$tii să i$i spună părerea lor priviroare la
consumul de droguri n rândul tinerilor.
0n ceea ce prive$te opinia specialiştilor intervievaţi" lucrurile sunt destul de simple"
amandoi i$i ndreaptă atenţia spre amploarea pe care a luat?o fenomenul consumului de
droguri în ultimul timp+ în special de etnobotanice. 0ntrebat ce părere are despre condumul de
drogur" asistentul social al iroului Antidrog din cadrul Caritas Alba a-irmă că KConsumul
de droguri a crescut în omania, implicit şi*n -udeţul .lba// 0i de zi #urnalele tv prezintă ştiri
legate de traficul şi consumul acestor substanţe, categoria cea mai afectată fiind reprezentată de
tineri/
Ceea ce mi!a atras atenţia a -ost -aptul că $i coordonatorul de proiecte pe probleme legate
de droguri are aceea$i opinie cu privire la amploarea -enomenului consumului de droguri. Acestaa-irămă că K Eistă un număr mare de tineri dispuşi să încerce un drog, dar şi un număr
îngri#orători de dependenţi/ )e primul loc în topul consumului de substanţe care dau dependenţă
se află alcoolul , iar substanţele etnobotanice se află în imediata apropiere1 2coordonator de
proiecte pe problema drogurilor din cadrul unui 'N*).
0n ceea ce prive$te opiniile elevilor privitoare la acest subiect" aceste sunt -oarte diverse.
9%istă ciar opnii care se a-lă la poluri opuse. Sunt elevi care sunt total mpotriva drogurilor
precum $i elevi care consideră consumul de droguri ca -iind Kceva normal 1 2elev" 8@" liceu
teoretic). 4in totalul de =8 de elevi intervievaţi $i cestionaţi" balanţa se nclină n -avoarea celor
care sunt mpotriva drogurilor. BB dintre ace$tia 2adică apro%imativ 7=M) sunt mpotrivă" 8F
dintre ace$tia 2BB"BM) le consideră ca -iind ceva normal iar unul dintre elevii cestionaţi 25M) nu
are nici o părere despre consumul de droguri.
-
8/18/2019 Licenta A.S.
34/82
Analizând acest aspect consider că este o di-erenţă sesizabilă ntre cele două poziţii
privitoare la consumul de droguri n rândul tinerilor" balanţa nclinându!se de partea celor care
sunt mpotriva consumului de droguri.4intre opiniile celor care sunt mpotriva consumului de
droguri ţin să precizez câteva dintre ele
1"unt contra consumului de droguri/ .ceste substante nu ar trebui să eiste, nu ar trebui
să se 1comercializeze” în ţară, mai ales în rândul nostru, al tinerilor” 2elevă" 87" liceu
teoretic).
1$ă întristează faptul că numărul celor dependenţi creşte de la o zi la alta şi nimeni nu
reuşeşte să oprească acest lucru” 2elevă" 8F" liceu teoretic).
12n ultima perioadă am observant că a crescut consumul de droguri în randul tinerilor şi
acest lucru nu este în favoarea viitorului nostru/ 3u sunt de acord cu consumul de droguri
şi nici nu cred că aduc ceva bun mai ales sănătăţii noastre” 2elev" 8=" liceu teoretic).
13u am încercat niciodată şi nici nu voi fi tentată/ "unt total împotriva drogurilor” 2elevă"
8=" liceu tenic).
KCred ca este un obicei prost ,indus de cele mai multe ori de antura#1 2elevă" 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
35/82
-
8/18/2019 Licenta A.S.
36/82
K 3u am o părere bună/// este un lucru foarte rau şi nociv pentru sănătate/ Consider că
consumul de droguri are efecte negative, care influenţează buna colaborare cu realitatea şi
societatea în care trăim 1 2elev" 8@" liceu teoretic).
K 4in păcate consumul de droguri este în continuă creştere, tot mai mulţi tineri recurgând
la aceasta metodă de ”relaare”/ )ărerea mea este că dăuneaza în primul rând sănătătii
celui care consumă aceste substante cât şi vieţii sociale, deoarece ele influenţeaza în rău
comportamentul 1 2elev" 8F" liceu tenic).
K 3u sunt pentru consumul drogurilor în rândul tinerilor cel putin nu toţi ///şi atâta timp cât
se face cu cap e o5 %din propria eperienţă &///orice în eces daunează ///asta e sigur 1
2elevă" 8@" liceu teoretic).
KCa şi consumator, consider că e o reală problemă/ 6oarte mulţi tineri au început săconsume, fie mari#uana, fie etnobotanice, acestea fiind ceva mai la îndemana decât
drogurile mai tari %cocaina, (eroina,etc&///.dministraţiile locale şi politia ar trebui să ia
măsuri drastice împortiva comercianţilor şi să înc(idă toate magazinele care
comercializează etnobotanice %care functioneaza în te miri ce locaţii) 2elev" 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
37/82
K 4acă e curiozitate mi se pare în regulă/ 4acă e vorba de adicţie trebuie acţionat cu gri#ă1
2elevă" 8@" liceu teoretic).
K .tât timp cât nu faci abuz nu văd c ear fi rău în a fuma un cui pentru relaare1 2elev" 87"
liceu tenic).
KConsumul de droguri e ceva normal 1 2elev" 8@" liceu teoretic).
KCred că sunt mulţi consumatori în ţara noastră şi mulţi sunt de vârsta mea/ 'oţi încearcă
pentru distracţie şi pentru că nu e legal/ 8a fel şi fumatul/ )rima oară am încercat pentru
că mi*au spus părinţii să nu fumez/ 9i acum a fost la fel si cu drogurile: nu e voie, încerci
să faci1 2elev" 87" liceu teoretic)
KConsider că droguile la noi în ţară nu reprezintă un foarte mare risc faţă de alte ţări din
E sau alte continente, noi în ţara 1ne dăm mari” numai cu capturile pe care le facem nu
cu consumatorii pe care îi avem/ Câteodată drogurile nu au nici o treaba cu omania, ele
doar trec pe la noi şi ne dăm mari cu ce facem că reuşim să oprim consumul de droguri/
areori mai intra mascaţi peste unul care e suspectat de deţinere de stupefiante şi gaşeste
;"@M). 4i-erenţe sunt mici ntre grupele de vâsta. 9levii din clasa a U(!a cred că drogurile sunt
bune n proporţie de 5="5M iar cei de clasa a U((!a 28@!8< ani) n proporţie de 55"F M. Ciar
dacă di-erenţele nu sunt -oarte mari" elevii din clasele a U(!a 28F!8@ ani) au cea mai bună părere
despre droguri 25="5M)" urmaţi de cei din clasa a U!a 287!8F ani) cu un procent de 5>" @M.
'bserv aici că vârsta critică la care tinerii consumă droguri este cea cuprinsă ntre 87!8@ ani"
urmând apoi o diminuare a consumului n clasa a U((!a 255"FM).
4e aici nu pot trage decât următoarea conclu*ie care confirmă ipote*a & : odată cu
maturi*area+ când tinerii încep să aibă alte responsabilităţi+ condumul de droguri se
diminuea*ă.
-
8/18/2019 Licenta A.S.
38/82
0n ciuda opiniilor pe care le au tinerii despre consumul de droguri" indi-erent ca ace$tia
sunt pro sau contra consumului de droguri" marea ma#oritate cunosc efectele negative ale
consumului de droguri precum şi modul în care este influenţată viaţa unui consumator de
droguri. 0n ceea ce prive$te acest aspect" toate opiniile elevilor se ndreaptă spre următoareaconcluzie consumul de droguri afectea*ă viaţa consumatorului pe toate planurile: eşec
şcolar+ marginali*are+ pierderea prietenilor+ neînţelegeri cu familia+ probleme de sănătate+
probleme financiare.
/=iaţa unui consumator de droguri devine foarte sc(imbată în momentul în care drogul de#a
a creat dependenţă/ .tunci se sc(imbă întrega persoană/ ită de planurile şi de obiectivele
pe care le avea şi se aează numai pe satisfacerea plăcerii de a consuma, deoarece nu poate
sta fără/ >n cele mai rele cazuri aceştia a#ung să facă rău celor nevinovaţi din #urul lor,c(iar din propria familie1 2elevă" 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
39/82
4upă culegerea datelor $i introducerea lor n S;SS" am a#uns la următoarea concluzie
re-eritoare la tipurile de droguri utilizate de elevi primul loc l ocupă consumul de alcool"
>> de elevi 2@7"BM) au consumat de!a lungul vieţii alcool 2ceea ce e un procent destul de
mare având n vedere vârsta lor destul de -ragedă)E BF de elevi 2F5"=M) din totalul de =8cestionaţi $i intervievaţi au consumat tutunE 0n ceea ce prive$te consumul de cannabis
,mariEuana+ aşis/+ 5F de elevi 2=5" 2>F"8M). Cocaina ,sau alte prafuri/ au -ost
consummate de 8@ 2B="BM). 85 dintre cei =8 de elevi 25B"=M) au recunoscut -aptul că au
consumat alte tipuri de droguri precum medicamente -olosite n scop non!medical sau altele
care nu au -ost precizate de către ace$tia. #nalanţii au -ost utilizaţi ca $i drog de către F 28B"FM)
dintre elevii cestionaţi sau intervievaţi iar drogurile alucinogene de către 7 288"@M) din
totalul elevilor cestionaţi $i intervievaţi. ;rodusele din gama amfetaminelor au -ost
consumate de = elevi 2= 2@@M) au a-irmat că $tiu colegi sau prieteni care
consumă droguri" n timp ce doar 7 persoane 285M) nu au printre cuno$tinţe sau prieteni
consumatori de droguri. Acest lucru nu -ace decât să con-irme cele a-irmate de speciali$ti $i
anume -aptul că fenomenul consumului de droguri a luat o amploare foarte mare în ultimul
timp+ mai ales în rândul tinerilor.
-
8/18/2019 Licenta A.S.
40/82
-
8/18/2019 Licenta A.S.
41/82
1ipuri de droguri consumate de elevi
-
8/18/2019 Licenta A.S.
42/82
Motivele pentru care tinerii consumă droguri. 4in studiile anterioare $i din campaniile
pe care le!au derulat" speciali$tii consideră că principalul moriv pentru care tinerii consumă
droguri este curio*itatea. i alte motive precum di-erite problemele familiale sau şcolare
sunt amintite de către speciali$ti. 4e asemenea coordonatorul de proiecte pe care l!am
intervievat aduce n discuţie -aptul că Kmulţi dintre acest tineri sunt naivi sau nu deţin
suficiente informaţii 1 2coordonator de proiecte n cadrul unui 'N*).
0n ceea ce prive$te opiniile elevilor cu privire la motivele pentru care ei consumă droguri"
ace$tia au găsit -oarte multe motive" dintre cele mai diverse. 0n cele ce urmează voi detalia aceste
motive pe baza opiniilor culese de la elevi" urmând ca apoi să realizez un grapic care să
evidenţieze care sunt principalele motive pentru care tinerii consumă droguri.
(otivele pentru care elevii consumă droguri
-
8/18/2019 Licenta A.S.
43/82
;rintre motivele amintite de elevi se a-lă anturaEul amintit de B> dintre elevi
277"FM)E curio*itatea de către 8< elevi 2BF" BM)" problemele familiale 87 elevi 2B8">M).
6roblemele adolescenţei sunt considerate un motiv pentru care tinerii debutează n
consumul de droguri de către @ dintre ace$tia 28="FM) n timp ce dorinţa de noutate şi ceade afirmare este amintită de F dintre cei =8 de elevi 28B"FM). 4e asemenea un motiv
pentru care tinerii consumă droguri este reprezentat de problemele sociale cu care ace$tia
se con-runtă" motiv amintit de = elevi 2 din cei =8 de elevi 2F"@M). (mediat
după" se a-lă cei care consideră un motiv pentru care elevii consumă droguri ca -iind -aptul că
acestea sunt la modă" urmate de cei care consider că cei acre consumă droguri au o libertate
prea mare $i cei care cred că găsesc refugiu n droguri" ambele cu câte 5 adepţi 2B"
-
8/18/2019 Licenta A.S.
44/82
4e asemenra, cred că este crucial ca părinţii să se implice în campanii de
prevenire a consumului de droguri 1 2asistent social n cadrul unui 'N*). 4e aceea" serviciile
o-erite de către speciali$tii din cadrul acestui irou Antidrog se adresează" pe lângă tinerilor" $i
oricărui părinte care are copii consumatori de droguri $i dore$te să se implice n rezolvareaacestei problemeE oricărui părinte care su-eră abuzuri din cauza dependenţei soţuluisoţiei de un
anume drog legal sau ilegal" iar această stare se răs-rânge direct asupra copiluluicopiilor
oricărui părinte care are de su-erit din cauza abuzului de droguri a copiilor.
4e asemenea" opinia coordonatorului de proiecte privitoare la acest aspect este că K în cele
mai multe dintre situaţiile de absenţă a consumului este vorba de influenţa familiei/ 2n familiile
organizate, în care se comunică eficient, eistă armonie, afecţiune, respect şi orientare către
educaţie şi disciplină, se poate vorbi de indicenţă foarte scăzută în ceea ce priveşte debutul în
consumul de substanţe care dau dependenţă 1 2coordonator de proiecte din cadrul unui 'N*).
n alt aspect important se re-eră la /ședinț ele individuale de consiliere la care au
participat părinț i ai tinerilor consumatori de droguri etnobotanice în care ne-au solicitat
ajutorul , sau ne*au solicitat informaț ii despre aceste droguri dar și sfaturi, s*a constatat un
fapt îngri#orător: este foarte greu ca să integrezi într*un program social de asistenț ă un
consumator de etnobotanice %fapt cunoscut în domeniul dependenț ei de substanț e legale și
ilegale& situaț ie care pune în mare dificultate pe specialiștii din domeniul prevenirii care
doresc să a#ungă la acești consumatori.
4in opiniile speciali$tilor privitoare la rolul -amiliei n educarea tinerilor ast-el ncât ei să
nu devină consumatori" din -aptul că atunci când ace$tia organizează campanii de prevenire $i
combatere a consumului de droguri acordă un rol crucial -amiliei" -iind total implicată n
activităţile de in-ormare $i educare des-ă$urate n cadrul campaniei" $i o-erindu!se oricând
servicii $i părinţilor" n ncercarea de a elimina n totalitate -actorii care duc la consumul de
droguri" pot trage conclu*ia că si ce?a de?a treia ipote*ă conform căreia cu cât factorii de
risc vor fi diminuaţi prin conştienti*area importanţei factorilor de protecţie+ cu atâtcampaniile de prevenire şi combatere a consumului de droguri sunt mai eficiente+ este
confirmată prin cele spuse de specialişti.4e asemenea Kdacă un drog este disponibil , dacă procurarea lui este la îndemâna
oricui, atunci nivelul de consum va fi mai ridicat 1. 9%istă $i alţi -actori care conduc spre
debutul de droguri ca Kde!organi!area socială , confruntarea unei populaţii cu sc(imbări
bruşte, prin eliminarea unor obiceiuri şi tradiţii îndelungate şi impunerea unor noi
"valori culturale#, conduce la diminuarea abilităţilor familiei de a transmite valorile
sociale către copii şi adolescenţi , produce o stare de dezorientare la nivelul şcolii, genereazăo in(ibare la nivelul autorităţilor statului1 2asistent social n cadrul unui 'N*).
-
8/18/2019 Licenta A.S.
45/82
Tot asistentul social aminte$te $i despre -actorii individuali de risc" dintre care enumeră
Kun prag scăzut de toleranţă la durere, incapacitate de control asupra emoţiilor, labilitate
emoţională, agresivitate şi ostilitateB atitudini familiale permisive faţă de consumul de
droguriB randamentul şcolar scăzut, anga#amentul scăzut faţă de şcoală, tendinţa de abandonBconsumul de droguri de către grupul de egaliB falsa reprezentare asupra consumului de droguri,
menţinerea unor atitudini sau opinii pozitive în legătură cu această temă îl vor influenţa pe
adolescent 1. 0n ceea ce prive$te opinia coordonatorului de proiecte intervievat de mine" acesta
consider că principalii -actori de risc sunt 1antura#ul, lipsa de afecţiune din familieB absenţa
unuia sau a ambilor părinţi în viaţa adolescentuluiB modelele de consum preluate de familie
precum şi eşecul pe plan educativ1.
Analizând opiniile tututror celor intervievaţi" am a#uns la concluzia că acestea sunt n
acord. ;rincipalul motiv pentru care tinerii consumă droguri" amintit atât de elevi" cât $i de
speciali$ti -iind anturajul " ceea ce nu -ace decât să confirme şi ce?a de?a doua ipote*ă conform
căreia dacă adolescentul se află în anturaE cu consumatori de droguri şi eistă o
accesibilitate mai mare a drogurilor+ atunci creşte şansa ca adolescentul să devină
consumator.
$esfăşurarea campaniilor de prevenire şi combatere a consumului de droguri în licee sau alte
locuri %activităţi desfăşurate, beneficiile pe care le au campaniile, limite&. ;entru a a-la cât mai
multe in-ormaţii despre campaniile de prevenire $i combatere a consumului de droguri" amadresat mai multe ntrebări atât speciali$tilor" cât $i elevilor.
Consider că este necesar să ncep interpretarea datelor pe care le!am obţinut pornind
de la opiniile speciali$tilor deoarece ace$tia mi!au o-erit -oarte multe in-ormaţii relevante atât
despre campanii n general" cât $i despre campaniile derulate de ei de!a lungul activităţii lor n
cadrul iroului Antidrog.
Riind ntrebaţi ce tipuri de programe oferă în domeniul consumului de droguri , am a-lat
de la coordonatorul de proiecte pe domeniul antidrog că ace$tia o-eră K informare, în şcoli, licee,
instituţii de ocrotire sau facultăţiB consiliere psi(osocialăB organizarea grupurilor de petrecere a
timpului liber preucum şi grupuri de dezvoltare a abilităţilor de viaţă1.
0ntrebat acela$i lucru" asistentul social mi!a povestit despre toate programele $i
campaniile derulate de ei n domeniul antidrug. Ast-el" ei au organizat concerte de muzică cu
mesa# antidrog K scopul acestei acţiuni a fost unul socio*educativ şi anume de a promova un
mesa# antidrog, cu a#utorul formaţiilor implicate în concert, a partenerilor media şi a
pliantelor distribuite, pentru studenţii şi publicul din .lba consumatori ai acestui tip de muzică/
.cest tip de eveniment a constituit o premieră la nivelul $unicipiului .lba >ulia 2asistent socialn cadrul unui 'N*)
-
8/18/2019 Licenta A.S.
46/82
4e asemenea" tot asistentul social mi!a povestit $i despre celelalte campenii" printre care
seminarul /Susţinere seminar privind violenţa n societatea noastră cu trimitere la consumul de
droguri1E seminarii D(IS(4AE ;rogram educativ ;roiect ârnova" / scopul acestor întâlniri a
fost unul educativ, pentru început urmărindu*se stabilirea unui prin contact cu beneficiarii programului/ .ctivităţile de petrecere a timpului liber au constat în vizionarea de filme
artistice1" a-irmă asistentul social. 4e asemenea" /au fost câteva evenimente cu ocazia celor trei
zile antidrog: "eminar 0iua 3aţională fără 'utun * Cu ocazia 0ilei 3aţionale fără tutun, în
parteneriat cu .sociaţia Cluburilor .lcoolicilor în ecuperare din omânia s*a organizat o
dezbatere cu privire la dependenţa de tutun la care au participat beneficiariii .C.1.
K )e D iunie a fost 0iua >nternaţională de luptă antidrog/ .tunci a avut loc o conferinţă
.ntidrog în comuna !ţeleni/ 'imp de D ore s*au prezentat efectele negative ale tutunului,
alcoolului şi a drogurilor de mare risc/ .m mai organizat şi o conferinţă * 1Consumul de
droguri în rândul studenţilor din >aşi/ )revalenţă, atitudini şi cunoştinţe, la care au participat
reprezentanţi ai instituţiilor publice, ai !3*urilor din .lba şi ai mass*mediei locale, a fost
derulat cu scopul prezentării rezultatelor cercetării sociologice cu acelaşi nume, realizată în
intervalul aprilie F iunie / Cuza, Catedra de "ociologie şi .sistenţă "ocială”,
poveste$te coordonatorul de proiecte.
Riind ntrebaţi dacă K '-au desfăşurat la tine în liceu %sau în alte locuri precum
()*- uri în cadrul cărora faci voluntariat& programe de prevenire şi combatere a
consumului de droguri+ ampanii de informare, de educare?1 situaţia privitoare la
campaniile des-ă$urate stă n -elul următor
-
8/18/2019 Licenta A.S.
47/82
Ceea ce mi!a atras atenţia este -aptul că de$i campanii s!au des-ă$urat n
ma#oritatea liceelor celor cestionaţi sau intervievaţi 2n F7">M din cazuri)" ace$tia -iind
ulterior ntrebaţi K Ai participat la o astfel de campanie?1 doar B
-
8/18/2019 Licenta A.S.
48/82
Tot el este cel care recunoa$te că Kuneori este dificl de apreciat cât de eficiente pot fi
campaniile de prevenire a consumului/ ( campanile este eficientă dacă acţionea!ă pe mai multe niveluri şcoală, familie şi tnăr, de asemenra, la implementarea ei trebuie să participe,
pe lngă elevi, specialişti, profesori, mass-media şi bineînteles părinţii 1. 'pinia asistentului
social este că K"ingurele arme care pot fi aruncate în luptă sunt reprezentate de orgoliul
primordial uman de a lupta pentru a trăi în libertate şi puterea omului de a lupta împotriva
acelor tentaţii ce*i pun viata şi libertatea în pericol/ 2n cel de*al doilea caz este nevoie de două
elemente: informaţii corecte, complete şi furni!ate într-o formă pedagogică adaptată fiecărui
nivel de înţelegere şi de!voltarea de abilităţi de către oameni pentru o opo!iţie continuă
împotriva consumului substanţelor care le pun viaţa în pericol / )entru început, în
activităţile adresate tinerilor am ales doar primul element, considerând că o furni!are
de informatii corecte inseamna un debut bun într-o relaţie care se vrea ct mai corectă şi
bine intenţionată şi un pas esenţial pentru trecerea la cel de*al doilea element reprezentat
de o 4EC>0>E a tânărului şi urmat de asumarea unei acţiuni în deplină cunoştinţă de cauză/
)entru al doilea element, am ales să construim rupurile de >niţiativă Educativă .ntidrog F
o altă activitate derulată de Hiroul .ntidrog începând cu luna noiembrie a anului elevi 2F"@M) . Cei mai mulţi dintre
ei sunt de părere că aceste campanii nu sunt nici e-iciente" nici ine-iciente" n număr de 8< din
cei =8 2BF"BM). 9%istă $i elevi care consideră că sunt e-iciente 28= elevi" adică 5
-
8/18/2019 Licenta A.S.
49/82
0ntrebaţi dacă vor mai participa la astfel de campanii marea ma#oritate a subienţilor 87
din cei 56 care au participat la campanii au a-irmat că ar mai participa" n timp ce doar > elevi nu
ar mai participa. 0n ceea ce prive$te elevii care nu au participat" din cei 5< care nu au participat"
8F ar vrea să participe. Au -ost $i 5 subiecţi acre nu au răspuns la această ntrebare.
Ai recomanda şi altora să participe+ 0ntrebaţi despre acest aspect" < din cei 88
intervievaţi au recomanda $i altora să participe la ast-el de campanii" n timp ce un elev nu ar
recomanda $i altora să participe la ast-el de campanii" iar unul dintre elevi a-irmă că KCine
doreste să fie a#utat iţi va cauta singur poarta de scăpare1 2elev" 8
-
8/18/2019 Licenta A.S.
50/82
/roblemele0dificultăţile care pot apărea în ca!ul derulării campaniilor. 0n ceea ce prive$te
posibilele probleme0dificultăţi care se pot întmpina în ca!ul campaniilor " opinia
speciali$tilor este că K părinţii se implică foarte rar în susţinerea acestor campanii, cu toate căei ar trebui să aibe un rol esenţial în educarea şi informarea copiilor lor/ 4in acest motiv
feedbac5*ul din partea acestora este aproape ineistent sau, dacă eistă, nu este cel dorit/
adrele didactice susţin în mică măsură acest tip de activităţi , iar dovada cea mai consistent
în acest sens este reprezentată de faptul că, în toate campaniile pe care le*am derulat în
instituţiile de învăţământ, ne-au fost cedate doar orele de dirigenţie pentru a derula
activităţile cu elevii1 2coordonator de proiecte din cadrul unui 'N*).
Tot n legătură cu acest aspect" asistentul social găse$te ca -iind di-icultăţi Klipsa
fondurilor este principala problemă, %nu am reuşit să facem cât ne*am fi dorit&/ 4e asemenea
mai este şi reticienţa părinţilor %am avut o situaţie în care s*au trimis scrisori la beneficiari
acasă, în care erau invitaţi să participe la un program de prevenire a consumului de droguri*
tatăl lui s*a prezentat la sediul insituţiei şi ne*a spus că fiul lui nu consumă droguri şi că nu
doreşte să fie implicat în acest program de prevenire&/ nii elevi nu sunt interesaţi de astfel de
campanii şi câteodată îşi găsesc altceva de făcut, nu sunt atenţi şi distrag şi atenţia celorlaltor
colegi 1.
Ceea ce mi!a atras atenţia a -ost răspunsul unui elev la această ntrebare. Acesta a a-irmat
că bene-iciile $i ciar problemele pot apărea n -uncţie de Kcampanie şi de ce vrea să transmită
ea1. 2elev" 8@" liceu teoretic). ,e-eritor la acest aspect ţin să precizez -aptul că este recomandat
ca cei care derulează ast-el de camanii să nu aibă o atitudine pro consum pentru a nu in-luenţa
elevii n acest sens. Apoi cei care derulea*ă campanii trebuie să îşi formule*e obiective
realiste şi să fie în concordanţă cu activităţile pe care le desfăşoară+ urmărind pe tot
parcursul desfăşurării activităţilor ca obiectivele să fie indeplinite. 0umai în această
manieră+ o campanile îşi arată eficienţa.2eferitor la eficienţa acestor campanii+ am putut observa o discrepanţă între
opiniile specialiştilor care consideră că acestea sunt foarte eficiente şi opinia elevilor care
admit în proporţie de
-
8/18/2019 Licenta A.S.
51/82
Raptul că ma#oritatea elevilor au auzit despre campanii antidrog poate reprezenta un pas
nainte n implicarea tinerilor n activităţile campaniei" ast-el ele pot deveni din ce n ce mai
e-iciente. Alternative la consumul de droguri. ;entru ca numărul consumatorilor de droguri să se
diminueze" consider că este absolut necesar ca elevii" sau tinerii n general" să aibă alte activităţi
care să le satis-acă curiozitatea $i dorinţa de a ncerca lucruri noi. 4e aceea" tinerilor trebuie să li
se o-ere mai multe alternative de petrecere a timpului liber ntr!un mod cât mai util" ast-el ncât
gândul lor să nu -ie la Kdistracţia de sâmbătă seara1.
0n urma interviurilor realizate cu speciali$tii din domeniul drogurilor" am a-lat opiniile lor
re-eritoare la acest aspect. Asistentul social consideră că K petrecerea timpului liber în mod
constructiv constituie un important factor de protecţie în ceea ce priveşte consumul de tutun,
alcool şi droguri, de aceea se impune implicarea tinerilor în activităţi de tip cultural-sportive,
care îi valori!ea!ă, le de!voltă abilităţi de viaţă şi le conferă încredere în sine/ na dintre cele
mai eficiente modalităţi de prevenire o constituie spri#inirea tinerilor în vederea afirmării ca
persoane responsabile, valorizarea acestora şi dezvoltarea sentimentului de stimă de sine/ 'oate
acestea pot fi realizate prin implicarea lor în activităţi cu caracter cultural*sportiv şi prin
crearea unui cadru optim în care divertismentul să constituie o modalitate plăcută şi utilă de
afirmare a personalităţii. 3oi utilizăm te1nici de lucru interactive care să stimule!e creşterea
stimei de sine, autoeficacitatea, să facilite!e de!voltarea abilităţilor de luare a deci!iilor, de are!ista presiunii grupurilor de egali şi presiunii media , deoarece astfel se poate obţine pe
termen lung reducerea consumului de droguri în rândul adolescenţilor 1
4espre alternativele la consumului de droguri" coordonatorul de proiecte este de părere
că Kîn primul rând, activităţile de petrecere a timpului liber trebuie să fie altele dect cele care
se derulea!ă în mediile în care este favori!at consumul / .stfel de activităţi vizează: activităţi
sportive, de punere în valoare a abilităţilor şi aptitudinilor personale, activităţi de grup de
sociali!are, de de!voltare a abilităţilor de viaţă/ 4e asemenea sunt eficiente activităţile socio-
educative vi!ionarea de filme, crearea oportunităţilor de e2primare a opiniilor 1.
/ropunere de campanie eficientă, gndită în urma anali!ării opiniilor tuturor celor
c1estionaţi şi intervievaţi, att a elevilor, ct şi a specialiştilor. 0nainte de a detalia propunerea
pe care o -ac pentru o campanile e-icientă trebuie să precizez -aptul că m!am documentat
despre e-icienţa unui program din cartea K Evaluarea programelor de asistenţă socială1 a
domnului Co#ocaru te-an.
-
8/18/2019 Licenta A.S.
52/82
Ciar dacă de cele mai multe ori este greu de măsurat cât este de e-icientă o campanie"
e-icienţa 2Co#ocaru" 5686" p. 5>!5=) reprezintă totu$i un indicator care poate -i utilizat n
stabilirea strategiilor de construire a viitoarelor programecampanii derulate pentru combaterea
consumului de droguri. Criteriul e-icienţei reprezintă un indicator important n analizacampaniilor de prevenire $i combatere a consumului de droguri $i a rezultatelor obţinute la
nivelul elevilor sau a tuturor celor cărora se adresează aceste campanii" prin participarea acestora
la activităţile des-ă$urate. 0n strânsă legătură cu criteriul e-icienţei se a-lă criteriul e-icacităţii
care se re-eră la evaluarea gradului de atingere a obiectivelor propuse n cadrul campaniei $i de
obţinere a rezultatelor dorite" -iind un criteriu orientat spre rezultate 2Co#ocaru" 5686" p. 57).
Ast-el" pentru a evalua cât sunt de e-iciente campaniile de prevenire $i combatere a
consumului de droguri" întrebările mele s!au ndreptat n următoarele direcţii" ntrebări pe care
le!am adresat speciali$tilor $i le!am adaptat gradului de nţelegere a elevilor" pentru a obţine
răspunsuri pertinente
• 2n ce măsură campaniile şi*au atins obiectivele@
• 2n ce măsură s*au observat sc(imbări în comportamentul beneficiarilor după
participarea la campanii@
• Ce impact a avut campania asupra beneficiarilor@
0n primul rând" consider că pentru ca o campanie să -ie e-icientă" trebuie să $i
indeplinească obiectivele. 4e asemenea" resursele trebuie alocate e-icient ast-el ncât să se vadă
bene-iciile n urma implementării unei ast-el de campanii de prevenire $i combatere a
consumului de droguri. ;entru a se realiza scimbări n comportamentul elevilor" deoarece lor li
se adresează aceste campanii" trebuie luate n discuţie resursele acestora" deci implicarea lor
este esenţială. ;e lângă elevi" consider că alţi actori care trebuie implicaţi în astfel de
campanii sunt: familia şcoala comunitatea instituţiile speciali*ate media.
Apoi" cred că educaţia antidrog trebuie să ndeplinească următoarele caracteristici
• Să nceapă de timpuriuE
• Să -ie adecvată caracteristicilor de vârstăE
• Să transmită mesa#e $i in-ormaţii clare" coerente" conciseE
• Să aibă caracter unitar $i de!a lungul ntregii vieţi
4in e%perienţă" am observat că nu este suficientă doar furni*area informaţiilor
teoretice ntr!o simplă activitate de prevenire n cadul căreia să se prezinte e-ectele negative ale
drogurilor. 5ste necesar un cumul de activităţi reali*at cu tinerii şi de către tineri pentru
prevenirea consmului de droguri. 0n acest cumul de activităţi" sunt necesare $i prezentarea
in-ormaţiilor teoretice.
-
8/18/2019 Licenta A.S.
53/82
Acestea trebuie prezentate n cadrul unei campanii mai complee care are principalul
rol de de*voltare a abilităţilor în vederea consolidării unei po*iţii continuie împotriva
substanţelor care pun viaţa în pericol.
' activitate de prevenire e-icientă din punctul meu de vedere ar -i• Constituirea unor grupuri de de*voltare personală n cadrul cărora să se trateze
di-erite temeE
• 4erularea di-eritor campanii antidrog n cadrul cărora să se de*volte abilităţi în
vederea consolidării unei opo*iţii continuie împotriva consumului substanţelor
care le pun viaţa în pericol.
• 3ferirea alternativelor de petrecere a timpului liber! având n vedere că petrecerea
timpului liber n mod constructiv constituie un important -actor de protecţie n ceea ce prive$te consumul de tutun" alcool $i droguri" se impune implicarea tinerilor n activităţi
de tip cultural!sportive" care i valorizează" le dezvoltă abilităţi de viaţă $i le con-eră
ncredere n sineE
• tilizarea tenicilor de lucru interactive care să stimule*e creşterea stimei de sine+
autoeficacitatea+ să facilite*e de*voltarea abilităţilor de luare a deci*iilor+ de a
re*ista presiunii grupurilor de egali şi presiunii media+ se poate obţine pe termen
lung reducerea consumului în rândul adolescenţilor
na dintre cele mai e-iciente modalităţi de prevenire o constituie spriEinirea tinerilor în
vederea afirmării ca persoane responsabile+ valori*area acestora şi de*voltarea
sentimentului de stimă de sine. Toate acestea pot -i realizate prin implicarea lor în activităţi
cu caracter cultural?sportiv şi prin crearea unui cadru optim în care divertismentul să
constituie o modalitate plăcută şi utilă de afirmare a personalităţii.
0ntrucât am a#uns la concluzia că odată cu maturizarea consumul de droguri n rândul
tinerilor se diminuează" pe lângă cele amintite mai sus" a$ vrea să -ac precizarea că activităţile
din cadrul campaniei trebuie să fie preponderent de conştienti*are şi de responsabili*are a
tinerilor. 0n concluzie" este necesar un un program educativ de petrecere a timpului liber zilnic
dublat de o intervenție prin grup de dezvoltare de abilități de viață cu ntâlniri ale grupului
săptămânale. Răcând această propunere am ţinut cont atât de opiniile speciali$tilor" cât $i ce cele
ale elevilor.
-
8/18/2019 Licenta A.S.
54/82
$.< C30CL4=## C4 62#9#25 L! 6!215! D5 (#C23?C52C51!25
;rimul loc l ocupă consumul de alcool" >> de elevi 2@7"BM) au consumat de!a lungul
vieţii alcool 2ceea ce e un procent destul de mare având n vedere vârsta lor destul de -ragedă)E
BF de elevi 2F5"=M) din totalul de =8 cestionaţi $i intervievaţi au consumat tutunE 0n ceea ce
prive$te consumul de cannabis ,mariEuana+ aşis/+ 5F de elevi 2=5" 2>F"8M). Cocaina ,sau alte
prafuri/ au -ost consumate de 8@ 2B="BM). 85 dintre cei =8 de elevi 25B"=M) au recunoscut
-aptul că au consumat alte tipuri de droguri precum medicamente -olosite n scop non!
medical sau altele care nu au -ost precizate de către ace$tia. #nalanţii au -ost utilizaţi ca $i
drog de către F 28B"FM) dintre elevii cestionaţi sau intervievaţi iar drogurile alucinogene
de către 7 288"@M) din totalul elevilor cestionaţi $i intervievaţi. ;rodusele din gamaamfetaminelor au -ost consumate de = elevi 2 dintre elevi 277"FM)E curio*itatea de către 8< elevi 2BF" BM)" problemele familiale
87 elevi 2B8">M). 6roblemele adolescenţei sunt considerate un motiv pentru care tinerii
debutează n consumul de droguri de către @ dintre ace$tia 28="FM) n timp ce dorinţa de
noutate şi cea de afirmare este anintită de F dintre cei =8 de elevi 28B"FM). 4e asemenea un
motiv pentru care tinerii consumă droguri este reprezentat de problemele sociale cu care ace$tiase con-runtă" motiv amintit de = elevi 2 din
cei =8 de elevi 2F"@M). (mediat după" se a-lă cei care consideră un motiv pentru care elevii
consumă droguri ca -iind -aptul că acestea sun