Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanţa

Anul VIII - Nr.81l

Iulie2015

Apare lunarAdresa

redactiei:

Str. Ion Bănescu nr.8A Constanþa (900130)

Telefon: 0341/176.415 Fax: 0341/176.416

e-mail: info@zmc.ro

REBUScONSTANŢA SE VA

ÎNFRĂŢI cU d URBAN

l Eveniment

SPORTIVĂ

reGataUniversitătilor

Pag.3

Universitatea Maritimă din Constanţa

l Vizitatorii vor vedea la Delfinariu

PINGUINI ŞI LEI DE MARE

Adrian Bâlbă

proMenaDatUristică DineForie norD

eveniMent laM.koGălniceanU

Pag.6

Pag.6

Ancuţa Belu

Un proiect pentrUliniştea vărstnicilor

l Centrul Fair Play

detalii în pag.8

Pag.6 Pag.8

lUn proiect în derulare

Modernizarea şi extindereaCENTRULUI FAIR – PALY (ofostă creşă din municipiul Con-stanţa) este unul dintre proiec-tele de ultimă oră. Proiectulvizează îmbunătăţirea servicii-lor sociale din Constanţa şi dinZona Metropolitană Constanţaprin reabilitarea şi extindereainfrastructurii sociale, investiţiecare va asigura un mediu de-cent de trai conform standar-delor europene; proiectul (aflat

în derulare) vor contribui la îm-bunătăţirea calităţii vieţii în ca-drul comunităţii şi va protejasănătatea populaţiei.

Cum spuneam, o creşă (evorba de Creşa nr.6 din muni-cipiul Constanţa) va fi reabili-tată şi extinsă, ea urmând săaibă un corp nou, cu nivel deînălţime P+2, aici va funcţionaun punct de lucru secundar alCăminului pentru persoanevârstnice Constanţa. În urma

reabilitării şi extinderii acesteicreşe persoanele vârstnice voravea la dispoziţie cabinete me-dicale, spaţii noi de socializareşi cazare, dar şi un spaţiu pen-tru invitaţii care vor trece pra-gul acestui cămin. În acest caz,se va mări capacitatea de ca-zare a căminului cu 78 de lo-curi. Mai mult, se vor face noidotări şi se vor amenaja spaţiiverzi în jurul imobilului. Benefi-ciarii acestui proiect vor fi 78de persoane vârstnice, ele voravea la dispoziţie servicii so-ciale de calitate şi mult maimultă linişte, familiile vârstnici-lor vor avea, uşor de înţeles,mai puţine griji, iar personalulcăminului va avea condiţii mai

bune pentru a oferi vârstnicilorservicii de calitate.

Să inserăm şi un detaliu:proiectul va fi implementat înnumai 8 luni, încă un argumentcă lista de aşteptare cu vâr-stnicii care solicită de multăvreme să beneficieze de servi-ciile căminului se va micşora.

Autoritatea de managementeste Ministerul Dezvoltării Re-gionale şi Administraţiei Pu-blice, o garanţie că proiectul vaîmbunătăţi condiţiile de trai dela Căminul pentru persoanevârstnice, el fiind totodată şi unexemplu care ar trebui urmat şide alte comunităţi din ZonaMetropolitană Constanţa.

Andreea Pascu

Pag 2 l educaţie iulie

2015

Un proiect pentrUliniştea vărstnicilor

CENTRUL FAIR PLAY

STAGIILE DE PRACTICĂPENTRU STUDENŢI COMPETI-TIVI PE PIAŢA MUNCII este tit-lul unui proiect care se bucurăde atenţia cuvenită, e un pro-iect iniţiat de Asociaţia de Dez-voltare Intercomunitară ZONAMETROPOLITANĂ Constanţa,o asociaţie a cărei capacitatede implementare a proiectelora fost dovedită. În cadrul aces-tui proiect, asociaţia amintităare ca parteneri UniversitateaOVIDIUS din Constanţa şi Aso-ciaţia „Centrul pentru Strategiişi Politici Europene”.

Obiectul proiectului este unulgeneros: el urmăreşte dezvolta-rea aptitudinilor de muncă pentru375 de studenţi ai Facultăţii deDrept şi Ştiinţe Administrative înscopul creşterii inserţiei mai ra-pide pe piaţa muncii. Studenţiiparticipă, fapt remarcabil, la stagiide practică gratuite în unităţile

economice ori în instituţiile pu-blice reprezentative din domeniilede interes, practica având, înacest caz, ca scop direcţionareastudenţilor către oportunităţile de

integrare pe piaţa muncii, oportu-nităţi identificate în cadrul proiec-tului.

Proiectul îşi propune să vinăîn întâmpinarea nevoilor studen-

ţilor, punându-le la dispoziţie ser-vicii gratuite privind consilierea şiorientarea profesională; proiectulle oferă studenţilor şi alte facilităţi:angajatorii beneficiază, la rândullor, de o bază de date cu studen-ţii aflaţi în căutarea unui loc demuncă; pot face o preselectare acandidaţilor în funcţie de cerinţelelor. În cadrul acestui proiect aufost înscrişi 579 de studenţi; 232au desfăşurat stagiul de practicăîn 2014. Beneficiind de expe-rienţa în bune practici a ZoneiMetropolitane Constanţa, studen-ţii au căpătat în aceste stagii depractică, abilităţi şi competenţecare îi vor ajuta să se integrezemai uşor pe piaţa muncii.

Adrian Crăciun

staGiile De practică pentrU stUDenŢiUn proiect iniţiat de Zona Metropolitană Constanţa

În ziua documentării noastreîn comuna M.Kogălniceanu, An-cuţa Belu, primarul comunei,punea la punct ultimele detaliiprivind inaugurarea Centruluipentru tineret, un proiect multaşteptat de localnici, îndeosebide tinerii care se pregătesc pen-tru concursurile şi festivalurileunde sunt invitate tinerele ta-lente. De acum încolo oaspeţiicare vor veni la M.Kogălniceanuvor urca pe o scenă nouă, iarsportivii vor avea la dispoziţie osală de sport cum nu sunt multeîn judeţul Constanţa. AncuţaBelu, cu care am discutat înde-lung despre proiectele primăriei,spunea că se fac ultimele pre-gătiri pentru inaugurarea Cen-trului pentru tineret. „Mai avemde adus o instalaţie de irigat,una de iluminat şi rulourile degazon. În câteva zile amenajămşi un loc de joacă pentru copii.În rest, clădirea a fost reabilitatăşi acum arată ca pentru fotogra-fie. Avem patru formaţii artis-tice, unele cu premii şi distincţiiobţinute la festivaluri naţionale,iar în curând vom avea, e o am-biţie mai veche a mea, şi o trupă

de teatru şi una de balet. Avemîn jur de 1500 de elevi în co-mună şi o sumedenie de tineritalentaţi, atât pe scenă, cât şi peterenurile de sport. Am pregătitîn noul centru pentru tineret osală pentru balet. Sunt copiicare se duc până la Constanţaşi Năvodari, irosesc timp şi banicu naveta. Din această vară n-osă mai fie aşa, vor avea acasăla ei, la M.Kogălniceanu, şi osală şi instructori, am de gândsă fac şi o propunere consiliuluilocal şi să avem un responsabilcu activităţile şi evenimentele dela Centrul pentru tineret din co-mună. E un tânăr cunoscut şiapreciat în comunitate, e vorbade Costel Pariza, el este şi pre-şedintele clubului sportiv, îi cu-noaşte pe tineri, este apreciatde ei şi asta mă face să cred căla Centrul pentru tineret va fi lu-mina aprinsă tot timpul. Nouadirectoare a liceului. FlorentinaPetre şi directorul adjunct Mi-haela Scupra, sunt două cadredidactice care ştiu să-i apropiepe elevi şi pe absolvenţii liceu-lui, asta mă face să cred cătoate cercurile şi toţi tinerii cu

chemare pentru cultură şi pen-tru sport se vor aduna în jurullor şi la M.Kogălniceanu vor fimai multe evenimente. Ne gân-dim să organizăm, pe lângăcompetiţiile sportive cunoscute,un calendar cu evenimente cul-turale. Vreau să schimbămmentalitatea tinerilor, vrem să-iimplicăm în activităţile acestuicentru pentru tineret. Aici va ficasa lor, locul unde se vor în-tâlni să dea viaţă parteneriate-lor dintre liceu şi instituţiile dincomunitate. Îi vom sprijini şi îivom ajuta să aibă în perma-nenţă un dialog cu personalită-ţile care îi pot îndruma săpăşească în viaţă cu mai multăsiguranţă. Vom populariza eve-nimentele şi vom căuta ca elesă fie cunoscute şi în satele

Piatra, Palazu Mic şi Sibioara”.La M.Kogălniceanu se întâmplăceva. Iar Centrul pentru tinereteste investiţia care va însufleţişi alte proiecte. După ce au fostinaugurate Centrele pentreu ti-neret din comunele Tuzla şiValu lui Traian, Corbu, Luminaşi Poarta Albă, acum a venitrândul localităţilor M.Kogălni-ceanu şi Agigea, Cumpăna sepregăteşte şi ea. Trebuie să in-serăm o informaţie pentru ceicare nu ştiu: toate centrele pen-tru tineret din Zona Metropoli-tană Constanţa au fostreabilitate şi puse la dispoziţiacomunităţilor din mediul rural cusprijinul Zonei Metropolitane, alcărei administrator delegat esteAni Merlă.

Andreea Pascu

l pag 3actualitateiulie

2015

inForMaŢii De UltiMă orăDespre centrUl pentrU

tineret

În urmă cu câteva zile, Uni-versitatea Maritimă din Con-stanţa a organizat cea de-a IX-aediţie a manifestării RegataUniversităţilor din Constanţa.Evenimentul a devenit dejaunul de tradiţie în comunitatealocală.

Regată a cuprins două probede concurs: Canoe 10+1 (s-a vâ-slit pe o distanţă de aproximativ1000 m) şi Yachting - clasa Ypton22 (s-a navigat pe un poligon tri-unghiular de minim 3000 m în sis-tem de match race). La concursulde canoe şi yachting fiecareechipă a concurat pe ambarcaţiu-nile 10+1 şi Ypton 22 puse la dis-poziţie de Universitatea Maritimădin Constanţa.

Proba Canoe 10+1 s-a desfă-şurat conform regulilor în vigoareale federaţiei de specialitate. Con-cursul de yachting s-a desfăşurat

conform regulamentului ISAF2005-2008, a adăugirilor aduseacestuia şi a prevederilor federa-ţiei române de specialitate.

Suporterii şi reprezentanţiimass-media invitaţi au asistat laconcurs din incinta Sediului LacMamaia al Universităţii Maritime

din Constanţa, în locurile specialamenajate pentru aceştia.

Prof.univ.dr.ing. Violeta CIUCUR

reGata UniversităŢilorUniversitatea Maritimă din Constanţa

lEveniment la M.Kogălniceanu

Pag 4 l cronica realitãţiiiulie

2015

Spre deosebire de alţi primari,Ovidiu Brăiloiu a înţeles că numaiproiectele schimbă faţa oraşului.Mai nou, la Eforie Nord se află înderulare un proiect pe seama că-ruia va curge multă cernealădupă ce va fi finalizat, e un pro-iect care va schimba mult în binezona de PROMENADĂ. Putemspune că noul parc din EforieSud şi CENTRUL NAŢIONAL DEINFORMARE ŞI PROMOVARETURISTICĂ, proiecte finalizate,au fost un punct de plecare; celedouă proiecte nu fac altcevadecât să anunţe o ofensivă a pro-iectelor în staţiunea Eforie. Mainou, Teatrul de vară din EforieNord a fost reabilitat şi în acest

sezon estival el va fi o gazdă os-pitalieră pentru artişti şi pentru tu-riştii care vor ajunge pe litoral,primii vor urca pe scena nouă,ceilalţi se vor aşeza pe scaunecomode.

PROMENADA, cum spu-neam, va promova şi valorificapatrimoniul cultural şi arhitectonical oraşului, ea va sprijini dezvol-tarea turismului în zonă, ea fiindîncă de pe acum un punct deatracţie pentru turişti, cu toate cănu a fost finalizată. Acolo unde s-a lucrat şi s-a lucrat bine, turiştiiau remarcat o schimbare; aleileau o altă înfăţişare, iar schimbă-rile i-au stimulat şi pe proprietariipensiunilor să vină cu ceva nou,unii dintre ei s-au grăbit şi aufăcut lucrări de întreţinere şi în-frumuseţare, au pus ghivece cuflori la ferestre. Refacerea pavi-

mentului cu dale şi pavele dinbeton colorate şi montarea unorbănci sunt primele semne că gos-podărirea şi înfrumuseţarea ora-şului sunt priorităţi pentruadministraţia publică locală.

Eforie, se ştie, este în pe-rioada sezonului estival o sta-ţiune cu mare afluenţă de turişti,iar vocaţia de gospodar a prima-rului se vede acum, atât în EforieSud, cât şi în Eforie Nord, staţiu-nea fiind, alături de Mamaia, unacare se află la mare căutare înaceste zile. Noua PROMENADĂva aduce odată cu noile schim-bări un sistem de supravegherevideo, sistemul de iluminat publicva fi înlocuit, lucrările urmând săfie finalizate, cum spuneam, pânăla sfârşitul anului. „Amenajarea,spune primarul Brăiloiu, se faceîn zona cuprinsă între hotelurile

Acapulco, Belona şi Aleea Be-lona. Noile amenajări au stârnitinteresul turiştilor, dar şi pe cel alinvestitorilor, ceea ce demons-trează că există în zonă un po-tenţial turistic în devenire, unpotenţial care va aduce beneficii,iar lărgirea ALEII DE PROME-NADĂ cu aproape doi metri îi vaatrage pe turişti aici în serile devară, iar numărul lor va creşte dela un an la altul”. Turiştii, atraşi deaceste schimbări, de spaţiile verzidin Parcul de la Eforie Sud, de fa-cilităţile de la Centrul de infor-mare şi promovare turistică, darşi de noua PROMENADĂ dinEforie Nord, înţeleg că, spre de-osebire de alţi ani, acum au ladispoziţie alte servicii şi nu ezităsă spună că vor reveni la EFO-RIE şi în vara anului viitor.

Andreea Pascu

proMenaDa tUristică Din eForie norDlUn proiect în derulare

Dorul de munte şi de noi prie-teni ne-a chemat şi anul acestaîncă de la începutul vacanţei mari,mult-aşteptate de copiii mei, eleviai clasei a III-a A în anul şcolar2014 – 2015, la Şcoala GimnazialăNr. 24 „Ion Jalea” din Constanţa.

Împreună cu colegii din claselea II-a C, a IV-a A, a IV-a C dinşcoala noastră, dar şi alţi copiidintr-o şcoală din Bucureşti, ampetrecut clipe de neuitat în tabăraşcolară organizată la Ranch „Po-iana Mărului” – Zărneşti, jud. Bra-şov.

„Pe-un picior de plai, pe-o gurăde rai”, am descoperit cu mare bu-curie un ţinut de basm, Pensiuneaturistică Ranch "Poiana Marului"de 4 margarete, situata la 6 km dezona Bran Moeciu, în masivul Pia-tra Craiului, la 12 km de Râşnov,12 km de Poiana Braşov, 32 km deBraşov, la o altitudine de 900 m, ceculminează în sălbăticia peisajului,frumuseţea şi naturaleţea uneizone deosebit de atractive pentruturiştii români şi străini.

Aşa se face că, atunci când setrezeau, minunata privelişte a Pie-trei Craiului le bucura privirea co-piilor, îndemnându-i şi activându-isă participe la înviorarea de dimi-neaţă şi la activităţile variate, inte-resante şi deosebit de atractivepentru ei, organizate de cele treianimatoare: Raluca, Oana şi Iulia,sub supravegherea noastră, a ca-

drelor didactice, dornice ca eleviinoştri să înveţe cât mai multe lu-cruri noi, să se simtă cât mai bine,să se distreze şi să se relaxeze lalocul de joacă interactiv cu animalevii şi pe ternul de sport multifunc-ţional.

Diversitatea activităţilor, peisa-jul mirific, atmosfera caldă şi primi-toare creată de oamenii minunaţi ailocului, i-a determinat pe copii să-şiexprime dorinţa de a reveni ori-când, cu mare plăcere, din nou peaceste meleaguri.

Drumeţiile şi excursia la diverseobiective istorice, le-a creat copii-lor un sentiment profund de curio-zitate şi de cunoaştere, atât dinpunct de vedere geografic, cât şicultural, devenind mai bogaţi sufle-teşte.

Astfel, colindând pe cărărilenesfârşite ale munţilor noştri, copiiiau descoperit noi frumuseţi ale pa-triei, noi vestigii istorice, care pânăacum erau doar nişte puncte saunişte culori pe harta României, daracum au văzut şi au trăit cu toată fi-inţa tot ceea ce cândva era doarteorie.

De aceea, abia aşteptăm să re-venim pe cărări de munte ...

Elena Ifrim

l pag 5elevi în vacanţãiulie

2015

elevii De la poiana MărUlUilScrisoare din tabăra de la munte

Universitatea „Andrei Şa-guna“ din Constanţa şi Amba-sada Africii de Sud laBucureşti, în parteneriat cu Pri-măria Municipiului Constanţa,a organizat masa rotundă „Uni-versal Vision of the Role ofYouth în building a better world- Mandela Ubuntu Principles“.

Manifestarea se înscrie într-un cadru mai larg de cooperareîn domeniul educaţiei, ale căruibaze au fost puse în luna fe-bruarie a acestui an. Cu acelprilej, Excelenţa Sa DoamnaThenjiwe Ethel Mtintso, Amba-sadorul Republicii Africa deSud în România şi Preşedin-tele Universităţii „Andrei Şa-guna“, prof. univ. dr. AurelPapari au hotărât să promo-veze principiile filosofieiUbuntu, larg răspândită dupătranziţia Africii de Sud la demo-craţie, sub preşedinţia lui Nel-son Mandela, filosofie carepoate fi rezumată în expresia:„Eu sunt pentru că tu eşti“.

La manifestare au luat parteConsulul Republicii China,domnul Su Yanwen, Vicecon-sulul Republicii Turcia, domnulOzgen Topcu, IPS Teodosie,Arhiepiscopul Tomisului, Pri-marul Municipiului Constanţa,Decebal Făgădău, Subprefec-tul Municipiului Constanţa,Anefi Ersun, Inspectorul şcolargeneral al ISJ Constanţa Ră-ducu Popescu, prorectorii Uni-versităţii „Ovidius“ şiAcademiei Navale „Mircea celBătrân“ şi alţi distinşi invitaţi.

Alături de aceştia, la dezba-terile desfăşurate în Sala Se-natului Universităţii, auparticipat studenţi, profesori şielevi ai Colegiului Naţional deArte „Regina Maria“ şi LiceuluiTehnologic de Electrotehnică şiTelecomunicaţii, parteneri aiUAS în acest proiect.

În alocuţiunea sa, PrimarulDecebal Făgădău a subliniatvaloarea umanitară universalăa acestor principii şi a anunţatîn premieră, spre marea satis-facţie a asistenţei, că PrimăriaMunicipiului Constanţa a înce-put demersurile necesare pen-tru înfrăţirea celor două marioraşe-port, Constanţa şi Dur-ban.

Intervenţiile iluştrilor invitaţi,pătrunse, fără excepţie, de spi-ritul umanitar al dragostei şirespectului faţă de cel de

aproape, au atins punctul demaxim interes cu alocuţiuneaExcelenţei Sale Doamna Then-jiwe Ethel Mtintso.

Politician activ, militant fer-vent în diverse structuri naţio-nale şi internaţionale pentruimplementarea şi apărarea li-bertăţilor democratice şi, înmod deosebit, pentru drepturilefemeii, Excelenţa Sa a susţinutde-a lungul întregii sale carierepoliticile menite să înlesneascădezmembrarea moşteniriiapartheidului, prin combaterearasismului instituţionalizat, a

sărăciei şi a inegalităţii şi pro-movarea reconcilierii rasiale.

Ilustrat cu imagini documentzguduitoare, axat pe lupta antiapartheid a populaţiei de cu-loare din Africa de Sud, în modspecial pe represiunea de laSoweto, în care, alături deadulţi, au murit peste 700 decopii, discursul Doamnei Am-basador s-a încheiat optimist:„Esenţă filozofiei Ubuntu esteînţelegerea celui de lângă ţineşi, foarte important, IMPLICA-REA. Generaţia tânăra învaţădin experienţă celor care au

luptat pentru drepturi şi duc va-lorile dobândite mai departe, însens creator, aplicând princi-piul lui Nelson Mandela potri-vit căruia nu trebuie să aştepţisă facă alţii pentru ţine, ci tre-buie să faci tu. Trebuie sălăsăm trecutul în urmă şi să pri-vim spre viitor, iar tinerii repre-zintă acest viitor“.

O surpriză primită cuaplauze de întreagă asistenţăa fost intervenţia on-line a di-rectorului Bibliotecii din Shan-ghai, care a urat succeslucrărilor de la Constanţa, ex-primându-şi satisfacţia că atâtUniversitatea „Andrei Şaguna“,cât şi Universitatea din Durbanse numără printre cei 128 departeneri de pe toate continen-tele în Programul „Fereastrădeschisă a Shanghaiului“ sprelume.

Cu adevărat surprinzătoarea fost cea de-a două interven-ţie on-line, în care reprezen-tantul Universităţii din Durbanşi-a exprimat entuziasmul pen-tru deschiderea efectivă a co-laborării între cele douăinstituţii de învăţământ supe-rior, marcată de sosirea, înluna octombrie, a primilor stu-denţi din Africa de Sud la Uni-versitatea şagunistă, cu atâtmai mult cu cât Doamna Am-basador Thenjiwe Ethel Mtin-tso şi Doamna Prorector AndraSeceleanu au anunţat că aufost aprobate primele fonduripentru demararea activităţilorcomune.

Manifestarea a continuat cu”67 de minute în folosul comu-nităţii”, corespunzătoare, înmod simbolic, celor 67 de anide luptă a lui Mandela pentrudemocraţie, acţiune de volun-tariat desfăşurată de tineri aiUniversităţii „Andrei Şaguna“,Colegiului Naţional de Arte şiLiceului Tehnologic de Electro-tehnică şi Telecomunicaţii,care, între orele 12:00 şi 13:07,au asigurat toaletarea parculuiCasei de Cultură, activitate lasfârşitul căreia au fost plantaţi7 puieţi de magnolie, simbol alprieteniei.

Arbuştii au fost plantaţi deExcelenţă Să, Thenjiwe EthelMtintso, Ambasadorul Africii deSud, elevi şi studenţi ai institu-ţiilor de învăţământ implicate şide reprezentanţii ConsulatuluiChinei, ai Primăriei şi Prefectu-rii Municipiului Constanţa şicelelalte oficialităţi prezente laeveniment.

Andreea Pascu

Pag 6 l evenimentiulie

2015

constanŢa se va înFrăŢi cU DUrban

S-a ivit o oportunitate şi pri-măria comunei CORBU a fostacolo. Acum, iată, comunitateava beneficia de un proiect careva aduce mai multă siguranţăpentru locuitorii din CORBU şidin satele VADU şi Luminiţa.Marian Iutu, reprezentantul pri-măriei, cu care am discutat des-pre acest proiect spune că, înultimii ani, activităţile agenţiloreconomici s-au intensificat, nu-mărul obiectivelor sociale şiedilitare a crescut, inclusiv nu-mărul locuitorilor e în creştere.

Infrastructura, se ştie, este

îndeobşte o solicitare pe care ofac investitorii. Reamenajareaşi modernizarea străzilor din in-travilanul comunei CORBU e onecesitate. Proiectul care va fidemarat în curând la CORBUva îmbunătăţi infrastructura. Sevor amenaja şi moderniza, aadăugat Marian Iutu, străzile,asta însemnând mai bine de 4km în intravilanul localităţii.Sunt străzi care au fost pie-truite, iar cu această ocazie seva rezolva şi scurgerea apeispre rigole”.

Marian Gălbinaşu, primarulcomunei, un gospodar cu auto-ritate şi cel mai îndreptăţit săprimească o strângere de mânădin partea locuitorilor, face câ-teva precizări:”Se vor moder-niza străzile CABANEI şiCÂMPULUI, MARGARETELOR

şi ROZELOR, CULTURII, DE-RELEI şi VASILE SASU. Aces-tea sunt străzile care vor aveacovor asfaltic. Proiectarea reţe-lei stradale, spune primarul, seva face la cote care să permităacumularea apelor pluviale peproprietăţile particulare rive-rane. E un proiect care va îm-bunătăţi infrastructura. Îi vomscăpa pe mulţi dintre locuitoride necazurile de până acum.Un alt proiect, e vorba de dru-mul de legătură dintre CORBUşi satul VADU, un drum de coş-mar cândva a fost reabilitat, iarîn aceste zile pregătim alte pro-iecte pentru noul exerciţiu fi-nanciar. Am avut deja oîntâlnire cu o echipă care are înatenţie oportunităţile şi proiec-tele din Asociaţia de DezvoltareIntercomunitară Zona Metropo-

litană Constanţa. Am pus pebirou priorităţile şi oportunităţileidentificate de noi şi pregătimîmpreună scrierea unor pro-iecte”.

Argumentul cel mai tare pri-vind această colaborare esteCentrul pentru tineret din co-muna Corbu, proiect implemen-tat cu sprijinul ZoneiMetropolitane. Această colabo-rare nu face altceva decât sădemonstreze că oportunităţile şipriorităţile localităţilor din ZonaMetropolitană Constanţa potdeveni proiecte şi certitudiniprintr-o permanentă consultare,căci numai un schimb de expe-rienţă util poate deschide noiperspective pentru comunităţiledin mediul rural iar întrebărilenu rămân fără un răspuns.

Luiza Ţigmeanu

Pe lângă debarcader, oinvestiţie care va sprijini dez-voltarea turismului, în oraşulOvidiu se va implementa încă unproiect, e vorba de un parc derecreere. Contractul de finanţare afost semnat la începutul primăverii.Proiectul va fi implementat încadrul Programului OperaţionalRegional 2007-2013, Axa prioritară1; sprijinirii dezvoltării durabile aoraşelor – poli de creştere.

Ce înseamnă acest proiectpentru oraş şi pentru locuitorii săi?În primul rând: se vor îmbunătăţifactorii de mediu şi calitatea vieţii;în al doilea rând, proiectul va sporipartea de frumuseţe a oraşului şi

va creşte dinamismul economic şituristic, încă o dovadă că OVIDIUva deveni mai atractiv pentru in-vestitorii interesaţi să facă investiţiiîn turism. Spuneam că se vaîmbunătăţi cadrul de viaţă. Fără

îndoială că, realist cum e, GeorgeScupra, primarul oraşului, e con-vins că îmbogăţirea biodiversităţiiprin plantarea unor arbori orna-mentali va fi un punct de atracţiepentru turişti, iar amplasareabăncilor şi amenajarea unor traseepentru role şi înfrumuseţarea zoneiîi va atrage atât pe tineri, cât şi peorganizatorii unor expoziţii în se-zonul estival. Noul parc va fi, înprimul rând, al copiilor din oraş, darşi al tinerilor şi vârstnicilor care vorveni aici într-o oază de verdeaţă şide linişte. Zona turistică a oraşului,acolo unde se va amenaja şi de-barcaderul, va cunoaşte o altădezvoltare, asta însemnând că sevor înmulţi spaţiile verzi, dar şituriştii care vor vizita oraşul; vorapărea şi alte noi centre de interes

pentru organizarea unor concur-suri pe malul lacului Sutghiol, darşi pe luciul de apă de lângă oraşulOvidiu.

Noul parc de recreere va aveao suprafaţă de aproape 6 000 dem.p., el fiind situat între stradaPescarilor şi Lacul Siutghiol. Înzonă, iată încă un privilegiu, se vaamenaja o promenadă şi, fapt re-marcabil, un amfiteatru care vagăzdui spectacole, aici va fiamplasată o piaţetă cu jocuri delumini şi o fântână arteziană, vorapărea locuri de joacă pentrucopii şi o zonă verde dotată cumese de şah. Tot în parcul derecreere va fi amplasat un obser-vator astronomic care vacuprinde, precizează GeorgeScupra, telescoape astronomice,două platforme pentru spectacole,o terasă verde; aici se va amenajao zonă de relaxare.

Am privit câteva fotografii înminiatură, fotografii cu noul parcşi putem scrie fără ezitări căproiectul, aflat în derulare, e o bi-juterie de care oraşul aveanevoie. Experienţa administraţieipublice locale în implementareaproiectelor ne îndreptăţeşte săscriem că şi de astă dată primăriaşi consiliul local au capacitatea săpună la dispoziţia locuitorilororaşului Ovidiu un minunat loc derecreere în timpul lor liber.

Adrian Crăciun

l pag 7proiecteiulie

2015

UN NOU PARC DE RECREERE ÎN ORAŞUL OVIDIUOVIDIU

încă şapte străZi vor Fi asFaltateCORBU

Pag 8 l Timp liber iulie

2015

Orizontal: 1) Ministru al învăţă-mântului, care a introdus joculde oină în şcoli(Spiru) – Prezentîn sala de sport. 2) Adesea(pop)– Regiune în Anglia, patria jocu-lui de golf. 3) Unire, căsătorie –Turnir final! – Mihai Tomşa.4)Doamna(abrev.) – Oftat –Lujer. 5) Anecdotă – Cântec înarenă – Tocit pe margini! 6)Alexe Traian – Oaste. 7) Loc dedesfăşurare pentru probele decaiac şi canoe – Postav ţără-nesc – Râu în Argentina. 8) Aţipa – Inimă de zahăr! 9) StanFlorescu – Ramură sportivă, cu-prinzând diverse probe atletice.10)Locul în care se ocheşte, laproba de tir – A lovi ritmic. 11) Asuspenda, a sista – Grupuri.

Vertical: 1) Jucători de handbal.2) Strânsă de pe teren – Delicat.3) Locuitor al Renaniei – Începu-tul cursei! – Nicolae Costin. 4)Răsărit – Începutul concursului!– Parte dintr-o datorie(pl.). 5) An-

drei Oprea – Crescut,dezvoltat.6) Joc sportiv cu mingea, întredouă echipe. 7) A şti (înv.) – Di-

minutiv de la Otilia – Cornerfinal! 8)Lovitură de colţ la fotbal- Parte a unei echipe sportive. 9)Faultat la urmă! – Formaţii spor-tive. 10) Uluit – Înclinat,aplecat.11)Înotul practicat ca sport –Zece sute .Dicţionar: CLE ,SCI

sportivăTIMP LIBER

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Redacţia

Redactor ºef:ADRIAN CRĂCIUN

Redactori:Andreea PascuLuiza Þigmeanu, Andreea Arsenie, Ioniţã Iacob, Irina Oancea.

SENIORI EDITORI: ANI MERLĂ,IULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054

Directorul de la DELFINARIU,Adrian Bâlbă, un bărbat în floareavârstei şi cu o mare pasiune pen-tru peştişorii din acvariul mic dinbiroul său, se îngrijeşte ca vizita-torii să nu fie stânjeniţi de con-structorii agăţaţi pe schelele noii

clădiri, care va fi finalizată pânăla sfârşitul acestui an şi va avea ocapacitate de 1200 de locuri. Casă înţelegeţi despre ce clădire evorba, vă punem la dispoziţie oinformaţie: „capacitatea de pânăacum, spune directorul Bâlbă, era

de numai 600 de locuri. E vorbade un proiect european, imple-mentat cu sprijinul MinisteruluiDezvoltării Regionale care presu-pune lucrări de reabilitare, extin-

dere şi acoperire. Într-un an dezile pe la Delfinariu trec în jur de150 000 de vizitatori, mai bine de90 la sută dintre ei ajung la Delfi-nariu în sezonul estival. Anul tre-cut încasările au crescut cu 10 lasută în condiţiile scăderii preţuri-

lor, iar numărul vizitatorilor acrescut cu 20 la sută. Faţă deanul trecut, în această vară amfăcut o reducere de preţ maimare”.

Adelina Stoica, referent cu achi-ziţiile, are de făcut câteva preci-zări pe care le-am notat cuatenţie: „delfinii, struţii, renii şicâini dingo sunt căutaţi de vizita-tori pentru fotografii, păsările exo-tice, îndeosebi papagalii, dintreaceştia din urmă papagalul ma-rele Alexandru sunt personajeleunor povestiri de neuitat pentrucopii. Observatorul astronomic şiexpoziţia de dinozauri (la o scarăreală), dar şi acvariul de pe Bule-vardul Elisabeta (din faţa CASI-NOULUI), unde sunt peste 80 despecii de peşti) sunt punctele deatracţie pentru vizitatori“.

O informaţie de ultimă oră: laDelfinariu se fac ultimele pregătiripentru a fi aduşi aici lei de mareşi pinguini. Amuzamentul maximeste asigurat de papagali. Ei potavea un dialog spumos cu vizita-torii.

Pentru turiştii care nu au ajunsîncă la Delfinariu şi vor să aibă laîndemână detalii inserăm unnumăr de telefon 0241 481 230:adresa e la fel de uşor de reţinut:Bulevardul Mamaia nr.255.

Luiza Tigmeanu

PINGUINI ŞI LEI dE MARElVizitatorii vor vedea la Delfinariu