Dreptul european al concurenţei.

Realitate. Evoluţie, perspective

Judecător dr. Diana Ungureanu,

formator INM

Provocări

Evoluţia jurisprudenţei CJUE cu privire la:

1. Acţiunile în daune

2. Relevanţa CEDO pentru procedura în faţa Comisiei

2. Acţiunile în daune

Provocări:

Coordonarea aplicării publice a dreptului concurenţei cu aplicarea privată

Coordonarea aplicare publică-

aplicare privată

Dreptul Uniunii Europene

În domeniul concurenţei

Litigii între particulari

Litigii între particulari şi

autorităţi

Comisie/autorităţi naţionale

Despăgubiri Sancţiuni

Private

Enforcement

Public

Enforcement

Clemenţă/

Clemenţă/Acces la dosar

Acces la documente- necesar

Politica de clemenţă- necesară

Proporţionalitate

Acces la dosar

Cauza Pfleiderer

Regulamentul nr. 1/2003 trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca o persoană prejudiciată printr-o încălcare a normelor de concurență ale Uniunii și care urmărește să obțină daune interese să aibă acces la documentele referitoare la o procedură de clemență care îl privește pe autorul acestei încălcări.

Revine totuși instanțelor statelor membre, în temeiul dreptului lor național, sarcina de a determina condițiile în care acest acces trebuie acordat sau refuzat, prin evaluarea comparativă a intereselor protejate de dreptul Uniunii.

CJUE- Pfleiderer – Legea austriacă interzice accesul la dosarul de clemenţă- ambele categorii de documente- din investigaţia Consiliului sau din dosarul de clemenţă

Este compatibilă?

Austrian Cartel Court, 12 October 2011, Case n 29 Kt 5/09-86,

Condiţii pentru accesul la dosar

Reclamantul trebuie să prezinte toate probele disponibile constituind

temeiuri plauzibile pentru a se presupune că a suferit un prejudiciu în urma unei încălcări a normelor antitrust.

să poată demonstra în faţa instanţei că este în imposibilitatea de a aduce el însuşi probele solicitate.

Trebuie specificate categorii precise de probe care ar urma să fie dezvăluite.

Dezvăluirea acestora trebuie să fie pertinentă, necesară şi proporţională, ţinând seama de informaţiile confidenţiale şi de secretele de afaceri, precum şi de protecţia documentelor transmise Comisiei de către întreprinderi în cadrul măsurilor de clemenţă.

Cauze naţionale

Germania- Pfleiderer

Franţa-Ma Liste de Courses

Acceptare de angajamente-

Acces la dosar- a permis accesul la o parte a dosarului

- Outremer Telecom vs. Orange Caraïbe, France Télécom

London- Competition Appeal Tribunal- fiecare document in parte

http://ec.europa.eu/competition/elojade/antitrust/nationalcourts/

2. Relevanţa CEDO pentru

procedura în faţa Comisiei

Toate cele 27 de state membre- au ratificat CEDO

Tratatul de la Lisabona- Carta Drepturilor Fundamentale are aceeaşi valoare ca şi Tratatele

Art.6 (2) TEU: UE va adera la CEDO

Aplicarea CEDO

procedurilor în faţa

Comisiei

Comisia- “executiv” european Natura juridică a amenzilor aplicate Art. 23 alin. 5 din Regulamentul

nr. 1/2003: deciziile de impunere a amenzilor prevăzute de acest text ca sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor de furnizare de informaţii nu sunt de natură penală

CEDO- “de natură penală”- noţiune autonomă

Natura juridică a amenzilor

impuse de Comisie

CEDO

Cauza Jussila contra Finlandei

cauza Ezeh şi Connors contra Marii Britanii "criteriile Engel“:

- Calificarea sancţiunii în dreptul naţional,

- scopul sancţiunii, natura juridică a încălcării

- Natura şi gravitatea sancţiunii pe care persoana o riscă

Cauza Menarini Diagnostics contra Italiei- Hotărâre-27.12.2011- par.38-45

Cauza Menarini Diagnostics

contra Italiei

- Hotărâre-27.12.2011

Par.38-45: art.6 CEDO, sancţiune de natură penală

Dreptul de acces la instanţă cu plenitudine de competenţă- sancţiune impusă de AGCM, control-tribunalul administrativ- plenitudine de competenţă, atâta asupra chestiunilor de drept, cât şi de fapt

Analiza probelor, proporţionalitatea sancţiunii

Natura juridică a amenzilor

impuse de Comisie

Av. General Vesterdorf în cauza Polypropylene

Avocatul General Leger în cauza Baustahlgewebe

C.J.U.E. în cauza Hüls dată fiind natura încălcărilor în discuţie, natura şi gradul de severitate al potenţialelor sancţiuni, principiul prezumţiei de nevinovăţie se aplică tuturor procedurilor referitoare la încălcările regulilor de concurenţă aplicabile întreprinderilor, care ar putea rezulta în impunerea de amenzi sau de penalităţi.

Incidenţa CEDO în

în domeniul concurenţei

Art.6 CEDO în materie penală: - Dreptul de a fi ascultat (Fredin c.

Suedia,1991) - Instanţă independentă şi imparţială

(Campbell şi Fell contra Marii Britanii) - Posibilitatea de a prezenta probe în

apărare (Hulki Gunes c. Turcia) - Posibilitatea audierii încrucişate a

martorilor (Isgro c.Italia) - Durata rezonabilă a procedurii (Eckle c.

Germania)

Procedura în faţa Comisiei

şi standardul art.6 CEDO

Audierea nu este publică

Comisia nu este o instanţă independentă şi imparţială

Nu există audiere încrucişată a martorilor

Revizuire de către Curtea Generală/CJUE

Evaluare factuală şi economică complexă- CJUE îşi limitează controlul la “eroarea manifestă de apreciere” (T-201/04, Microsoft c. Comisia)

Comisia- marjă de discreţie considerabilă

Cauza C-681/11,

Schenker și Co AG

28 februarie 2013, concluziile avocatului general Juliane Kokott.

Principiul nulla poena sine culpa -eroarea de drept – scuzabilă, inevitabilă/neimputabilă- cauză de impunitate?

art.51 actualul Cod penal- art.30 noul Cod penal O întreprindere poate fi urmărită pentru săvârșirea

unei încălcări a normelor de concurență în cazul în care a plecat în mod eronat de la premisa legalității comportamentului său?

Poate constitui o prezumţie de eroare de drept neimputabilă încrederea întreprinderii în consilierea oferită de avocat?

Poate constitui o eroare de drept neimputabilă încrederea întreprinderii în decizia unei autorități naționale de concurență?

în stabilirea vinovăţiei se poate lua în considerare consilierea juridică obținută de o întreprindere

întreprinderea să se fi întemeiat cu bună-credință pe această consiliere

Cerinţe: - consilierea juridică trebuie obținută întotdeauna din

partea unui avocat extern independent - avocat de specialitate - pe baza unei descrieri complete și corecte a situației de

fapt - să examineze în mod detaliat practica administrativă și

decizională a COM, precum și jurisprudența CJUE și să includă observații detaliate privind totalitatea aspectelor juridice

- să nu fie vădit eronată

Privilegiul confidenţialităţii

avocat-client

CEDO: cauza Bentham c. Marii Britanii protecţia împotriva divulgării forţate a

informaţiilor schimbate între avocat şi client constituie un element esenţial al dreptului la reprezentare şi asistenţă legală, care este o condiţie esenţială a dreptului la un procs echitabil în sensul art.6 din CEDO

Cauza Golder c. Marii Britanii refuzul de a acorda reclamantului posibilitatea de

a pleca pentru a consulta un avocat reprezintă o încălcare a dreptului reclamantului de acces la instanţă, care constituie un element inerent al dreptului statuat de art.6 alin1 şi o parte a cerinţelor elementare ale unui proces echitabil într-o societate democratică.

Art.8 CEDO- protecţia corespondenţei avocatului

Pricipiului confidenţialităţii avocat-

client în viziunea Curţii de la

Luxemburg

Cauza 155/79 AM & S Europe Limited împotriva Comisiei

Recunoaşte confidenţialitatea corespondenţei între avocaţi si clienţi cu condiţia ca:

- corespondenţa respectivă să se desfăsoare în cadrul si în scopul dreptului apărării clientului şi

- să provină de la avocaţi independenţi, adică de la avocaţi care nu sunt legaţi de client prin raporturi de muncă.

Cauza C-550/07 P Akzo

Nobel Chemicals Ltd

Corespondenţă purtată în cadrul şi în scopul dreptului la apărare al clientului

- Corespondenţă purtată după deschiderea procedurii administrative

- Documente pregătitoare, de lucru sau de sinteză, realizate de client pentru exercitarea asistenţei de către avocat- interpretare restrictivă

- Programele de conformare a întreprinderilor cu dreptul concurenţei - nu

Avocat independent

Este definit într-un mod negativ, în măsura în care acest avocat nu trebuie să fie legat de clientul său printr-un raport de muncă, iar nu în mod pozitiv, în temeiul apartenenţei la un barou sau al obligativităţii respectării normelor de disciplină şi privind deontologia profesională.

Criteriul asistenţei legale furnizate „în deplină independenţă”, de un avocat care este, din punct de vedere structural, ierarhic şi funcţional, un terţ în raport cu întreprinderea care beneficiază de această asistenţă

Communication works for those who work at it.

dianaungureanu@yahoo.com