Lucrarea de licenţă / disertaţie

Lucrarea de licenţă / disertaţie are drept scop esenţial acela de a-i permite studentului să facă dovada unor competenţe dobândite în timpul facultăţii, şi anume1:

de a şti să găsească informaţia; de a şti să o evalueze / selecteze / ierarhizeze informaţiile găsite; de a şti să redacteze pe baza lor o lucrare de dimensioni medii; de a o prezenta cât mai clar, plăcut şi convingător.

Activitatea de elaborare a lucrării reprezintă o încununare a activităţii de cercetare întreprinse în prealabil, de către student. Lucrarea de diplomă / disertaţie trebuie să facă dovada unei activităţi de cercetare şi documentare autentice. Elaborarea lucrării ştiinţifice se va face sub directa coordonare a unui cadru didactic care poate face dovada titlului de doctor în ştiinţe.

Înainte de a purcede în acest demers, vă recomand cu căldură să citiţi lucrarea lui Umberto Eco, “Cum se face o teză de licenţă”. Vă poate clarifica multe aspecte cu care vă veţi confrunta în perioada de acumulare a materialelor ţi în cea de redactare a lucrării.

Există mai multe tipuri de lucrări de licenţă. Cunoscută în acest sens este distincţia realizată de Umberto Eco2 în lucrări de cercetare şi lucrări de compilaţie: a) lucrare de cercetare - este o lucrare originală de cercetare prin care candidatul dovedeşte că poate să contribuie la progresul disciplinei pe care o studiază, că are un punct de vedere critic faţă de predecesorii săi, dar descoperă şi ceva ce nu s-a spus încă; prin descoperire nu se înţelege neapărat o teorie care să revoluţioneze existenţa omenirii, ci un nou mod de a citi, printr-o grilă de lectură neaplicată încă, a unor zone studiate deja.

b) lucrare de compilaţie - este o lucrare în care studentul demonstrează că şi-a putut însuşi literatura de specialitate existentă deja asupra subiectului pe care şi l-a ales, formându-şi un punct de vedere critic, pe care-l poate expune cu claritate.

1 Ghereş, M., Lucrarea de licenţă, disponibilă la: http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&cad=rja&ved=0CDQQFjAB&url=http%3A%2F%2Fmarinelagheres.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2013%2F02%2FLucrarea-de-licenta-Marinela-Gheres..doc&ei=suBvUrWtIoOo4gTFyoG4CA&usg=AFQjCNHfRciknTVQ1IrqulW2rVu5QDt7-w&bvm=bv.55123115,d.bGE, 21.10.2013.2 Eco, U., Cum se face o teză de licenţă, Ed. Polirom, Iaşi, 2006, p.19-20

1

În ceea ce priveşte conţinutul lucrării, acesta trebuie elaborat în aşa fel încât lucrarea să cuprindă mai multe elemente obligatorii:

a) Coperta - va conţine următoarele informaţii: universitatea; facultatea; programul de studii; nivelul de susţinere al lucrării (lucrarea de licenţă sau lucrare de

disertaţie); numele şi gradul didactic al coordonatorului ştiinţific; numele absolventului; anul realizării lucrării

b) Pagina de titlu - va conţine urmatoarele informaţii: numele universităţii; facultatea; programul de studii; titlul lucrării de licenţă/diplomă/disertaţie; numele şi gradul didactic al coordonatorului ştiinţific; numele absolventului; anul realizării

Un model de redactare a copertei şi a paginii de titlu se găseşte în Regulamentul de întocmire a lucrărilor de licenţă ce va fi publicat pe site-ul Facultăţii.

c) Cuprinsul - va conţine denumirea şi numerotarea capitolelor, subcapitolelor şi subpunctelor, bibliografia şi anexele cu menţionarea paginaţiei corespunzătoare din text;

d) Conţinutul lucrării - lucrarea de licenţă / disertaţie trebuie să aibă o organizare logică, în capitole, a căror succesiune este următoarea:

Introducerea - va fi redactată în 2-3 pagini, şi va prezenta succint importanţa şi actualitatea temei abordate, motivându-se alegerea ei; pot fi, de asemenea, prezentate punctele de vedere existente în literatura de specialitate în ceea ce priveste tema abordată. Spre finalul acestei părţi a lucrării se va prezenta, pe scurt, structura lucrării (numărul de capitole şi titlul fiecărui capitol), rezumând conţinutul capitolelor (se va prezenta foarte pe scurt ce tratează fiecare capitol în parte).Capitolele - lucrarea de licenţă va conţine 3 sau 4 capitole numerotate crescător, fiecare putând să aibă, în partea finală, o secţiune de concluzii, care să sintetizeze informaţiile şi/sau rezultatele prezentate în cadrul acelui capitol.Concluziile lucrării - în această parte a lucrării de licenţă / disertaţie, se regăsesc cele mai importante concluzii din lucrare, opinia personală privind

2

rezultatele obţinute în cercetare, precum şi potenţiale direcţii viitoare de cercetare legate de tema abordată. Concluziile lucrării nu se numerotează ca şi capitol.

e) Bibliografia - acesta este ultima parte a lucrării şi va conţine lista tuturor surselor de informaţie utilizate de către absolvent pentru redactarea lucrării de licenţă / disertaţie. Nici bibliografia nu se va numerota ca şi capitol al lucrării.

f) Anexele (dacă este cazul) - acestea apar într-o secţiune separată, care nu se numerotează ca şi capitol. Fiecare anexă se va menţiona cel puţin o dată în textul lucrării. Anexele se numerotează crescător (Anexa 1, Anexa 2, etc).

Elemente legate de formă

Redactarea lucrării de diplomă sau disertaţie trebuie realizată astfel încât să reflecte caracterul ştiinţific al acesteia, dar şi faptul că autorul este o persoană ordonată. În acest sens este recomandabil a se respecta următoarele reguli de editare:

1. TITLUL CAPITOLULUI(18 pt, bold, capitals, center/left)

- 2 rânduri goale -1.1. TITLUL SUBCAPITOLULUI (16 pt, bold, capitals, center/left)

- 1 rând gol -1.1.1. Titlul diviziunii de subcapitol (14 pt, bold, normal letters, left)

Fiecare subcapitol trebuie să aibă o structură clară, delimitată prin subcapitole distincte. Textul unui capitolul, respectiv subcapitol trebuie să fie împărţit în paragrafe, marcate cu tab la începutul primului rând a fiecărui paragraf, fără linii libere între paragrafe.

Formatul paginii este cel indicat de Regulament: Format pagină: A4 (297x210) Margini: top 2 cm, bottom 2 cm, left 2,5 cm, right 2 cm, gutter 0 pt, header

1.27 cm, footer 1.27 cm. Font: Times New Roman, size 14, line space: 1line, justified. Nu se va

abuza efecte vizuale (de natură grafică). Nu sunt strict interzise, dar se impune folosirea lor cu măsură.

Pe parcursul lucrării se vor utiliza maxim 3 tipuri de bullets pentru a puncta sau enumera diverse elemente.

caracterul literelor:

3

cursivul/italice se foloseşte în următoarele situaţii: cuvinte de origine străină citate în text, titluri de cărţi sau de periodice, în text sau în notele bibliografice (nu se marchează cu ghilimele), (facultativ) un cuvânt sau un pasaj, pentru a fi pus în evidenţă;

aldinul/bold: poate fi folosit pentru titlurile de capitole sau subcapitole, poate evidenţia acele propoziţii sau fraze ce trebuie memorate ca atare;

subliniere cu o linie – recomand a nu se folosi; spaţiile de dinainte sau după semnele de punctuaţie:

- se lasă spaţiu liber doar după virgulă, punct, semn de întrebare, exclamare, două puncte, punct şi virgulă;

- se lasă spaţiu liber atât înainte, cât şi după linia de pauză [-].

Titlurile capitolelor trebuie să fie numerotate continuu, iar subcapitolele vor fi numerotate în funcţie de numărul capitolului, fără însă a utiliza mai mult de 3 cifre pentru numerotarea acestora (de exemplu, 1.2.1.).

Numerotarea paginilor se va realiza continuu, începând cu numărul 1, pe prima pagina a primului capitol.

Pentru referinţele bibliografice se va utiliza sistemul menţionat mai jos:Referinţe bibliografice

Citare în text

Dacă citatul nu depăşeşte 6-8 rânduri poate fi inclus în corpul textului cu ghilimele.Iar dacă citatul este mai mare de 4 rânduri se plasează în bloc text separat, cu spaţiul dintre rânduri micşorat şi plasat mai în interiorul paginii faţă de restul textului şi cu un corp de literă mai mic. Nu se folosesc ghilimelele.În ambele cazuri sursa trebuie precizată conform sistemului de notare prezentat mai jos.

Citare auto număr - citare cu note de subsol

1. CărţiAutor, Titlu, editura, anul, pagina.Exemplu: Veblen, T., Popescu, I. şi Valea, M., The Place of Science in Modern Civilization, New York: Huebusch, 1919.2. ArticoleAutor, 'Titlu', anul, Revista, număr (dacă se aplică), şi intervalul de pagini din revistă la care se găseşte articolul.Exemplu: Marais, E. and Gregor, S., 'The Police Service in South Africa', 1996, New Law Journal, 146, pp. 1235-1245.3. Contribuţii în cadrul unor volume colectiveAutor, 'Titlu', în numele editorului (ed.), Titlul volumului colectiv, editura, anul, pagina sau paginile capitolului din s-a citat.Exemplu: Dubinskas, F. A., 'Janus Organizations: Scientists and Managers in Genetic Engineering Firms', in Dubinskas (ed.), Making Time, PA: Temple University Press, 1988, pp. 147-182.

4

4. Articole de ziarAutor (dacă este cunoscut), 'Titlu', Ziar, data, pagina. Exemplu: Lewis, A., 'The War Crimes Tribunal Works', International Herald Tribune, 31 July 1995, p. 5.5. Documente ale unor organizaţii internaţionale- Documente ale Uniunii Europene- Directiva 7/23/EC, OJ L 181, 9.7.1997, p. 1.- Regulamentul (EC) numărul 2027/956. Obs.: Paginile web din care s-au extras anumite informaţii vor avea menţionată şi data accesării lor.

Prescurtări - op. cit. – când este citată o anume operă a unui autor, de mai multe ori pe parcursul lucrării, însă nu la o citare succesivă, ci la una făcută la distanţă. Astfel, prima oară trimiterea se face în întregime, urmând ca apoi să se folosească acest opus citatus (opera citată) prescurtat op. cit. şi subliniat prin litere cursive.- Ibidem – când avem trimitere sau citare succesivă la acelaşi autor şi aceeaşi lucrare.Poate fi acelaşi număr al paginii ca în trimiterea anterioară şi atunci se scrie doar Ibidem; însă dacă este o altă pagină, se va menţiona şi numărul acesteia: Ibidem, p. 203.-Idem – când autorul se repetă, iar opera este diferită, se pune Idem pentru a evita repetarea numelui autorului, urmând a se scrie doar titlul lucrării respective.- apud – când în text folosim o informaţie pe care nu am luat-o direct dintr-o sursă primară, ci dintr-o altă lucrare în care se citează sursa respectivă; astfel, se va cita sursa primară, dar nu se omite a se menţiona apud.

5

Figurile, graficele şi tablele vor fi centrate la nivelul paginii, numerotate precum este precizat în schema de mai jos.

Tabelul 1.1.Numele tabelului

Sursa: Autor, anul (12pt)

Tabelele vor fi numerotate separat, la fel graficele sau figurile.

CONCLUZII (18 pt, bold, capitals, centered)Toate referatele trebuiesă fie elaborate şi redactare cu multă acurateţe.

BIBLIOGRAFIE (18 pt, bold, capitals, centered)Trebuie să conţină doar acele resurse bibliografice citate în text, iar

ordonarea referinţelor se face alfabetic.

Personal, prefer să nu folosiţi motto-uri sau mulţumiri, dar decizia finală vă aparţine în acest sens.

Ortografie şi punctuaţie. Înainte de a fi predată pentru evaluare către comisia de examinare sau pentru publicare, o lucrare trebuie corectată şi din punctul de vedere al respectării normelor ortografice şi de punctuaţie.

Sunt recomandate în acest sens două lucrări: 1. Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, de preferat începând cu

ediţia a V-a, elaborată la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” din Bucureşti şi editată la Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1995.

2. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM), ediţia a II-a revăzută şi adăugită, elaborată la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” din Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005.

Corectura finală sau “de cap limpede”. La acest capitol trebuie să se aibă în vedere revizuirea unor aspecte care nu sunt deloc de neglijat:- spaţiile de dinaintea sau de după semnele de punctuaţie trebuie uniformizate, astfel încât înainte de acestea nu se lasă spaţiu, dar se lasă spaţiu după ele. - în faza finală a unei lucrări textul trebuie să fie integral printat cu semne diacritice specifice alfabetului limbii române.

6