sl*E

uI dgg

flil*fE8

wll$Introducere....... ...... 4

Primii co1oni9ti.............. ....... 5

Civiliza{ia Norte Chico ......6

Civilizafia Chavin........... .....7

Civilizafia Moche............. ................... B

Incagii ........ IVia{a incagilor ............. ....... 10

Boga[iile incagilor......... .... 1 1

Civilizafia o1meca.......... ...12

Arta olmeca ..........13

Civilizatia Maya ................14

$tiinlele Maya.... .................15

Mare[ia gi decaderea mayagilor........... ....16

Aztecii .....17

Tenochtitlan ......... 18

Caderea Imperiului Aztec ............ ................ 19

Civiliza{ia mixteca........... ..20

Civiliza[ra zapoteca........ .................21

Civiliza[ia to1teca............. .................22

Glosar.. .....23

Raspunsuri....... ....24

Cu mii de ani in urm5,, un grup de vO,nitori nomazi traversapodul terestru Bering - intre Siberia gi Alaska - in ciutare de noiprovocS,ri, ajungand in ceea ce se numeste astS,zi America. Atuncinu aveau de unde s5, gtie c5, ajunseserS, pe p5,m6,ntul care aveas5, devinS, cas5, pentru ei. Geografia variatS, a Americii, cu muntiaeoperili de zd,padd,, p5,duri tropicale umede gi vaste intinderi dep5,mO,nt arid, intrelinea o faun5, qi o flor5, bogat5,, care le-au permisacestor oameni s5, renunle Ia viala nomadl gi s5, se stabileascS,in mici comunite-ti. Fiecare dintre acestea gi-a dezvoltat propria

organizare sociale, religie, art5, gitehnologie. Culturile din Americade Sud au fost primele care s-au

transformat in mari civiliza,tii.Au urmat cele din Americade Nord qi America Central5,,

care au dat nagtere unorpopoare mai avansate gi maiputernice. hrploratorii spanioli,ciutitori de comori qi cuceritori,au navigat cetre America lainceputul secolului al XV-Iea gi aufost uluili c6,nd au v5,zut bog5,liile

de pe p5,m0,ntu1 nou descoperit.Astfel a inceput o er5, de jaf giprSdare care a gters acestemari civiliza,tii de pe fala

p5,m0,ntu1ui. De s cendentiilor insE, trS,iesc qi astS,zi in

America.

Cea

trilitestenumsilindiemlmigmtin pertGlasialaprcd- 15.(XPovegtlOr rfinAmer*{barte:

Podul fDin pturEpoca Glastazi- Snr"aile gi rTerra. irr@ teresnordul-wde normpodul El-{merica r

de-a lurg

,'t'lE- -

a.. ::,.I

I...t

I

: : -:.:, :.WW:j]*: :1 i 1#1:j :-:':

..!,,',

.:\-.-':.t:a:::,

Du

C.e noiAlunci'?o9

:unti,

eri depermis

iSCElpriaaqi:ica

:iizatii.),:ica

:--rale,

:41i:ioIi,:i:ori,ala si au: galiiler p erit._afqisSte'a!a

:entii)

s:5,2i in

lea mai veche! cpulalie care a::ail in America=Sie cunoscute Sub:tumele de paleo--::Cieni. Aceqtia au:::igrat din Asia-: perioada Epocii]-aciare, acuma:roximativ 5O.OOO- :3.000 de ani.?:vestea migraliei- : r din Asia c5,tre-,rlePica este una::,arte interesante.

Podul terestru Bering

lturrct de vedere geografic, lumea din,c3 Glaciara era foarte diferita de cea de

- ,zl Suprafe(e intinse de ghelari acopereau,. .' !i rAurile de pe aproape o treime din: t'.t. inclusiv o mare parte din America. Un: terestru lega Asia de nord-est (Siberia) de.irrl-r,estul Americii (Alaska). Grupuri marilomazi au inceput sa vina in America pe.ul terestru Bering gi s-au raspandit prin':r'ica de Nord, de Sud gi America CentralA,, lungul a mii de ani.

rc,trn({+[PaLeo-indienii au fost Brimiioameni din lume care au cultivatporumbul, fasolea, dovleceii,cartofii qi roqiile.

. Mai mult de 50-60 procentedintre speciiJe culiivatein prezent in lume aufost aclimatizate de cdtrepa,leo-indieni.

De lo vdndtori-culegdtori pdnd Io fermieri

Paleo-indienii iqi procurau hrana flind experliin vdnatoarea de animale mari cum ar flmamutul, bizonul qi karibu, unele disparute inzilele noastre, gi culegatori de plante salbatice.in timp, schimbarile de mediu, mai alestemperaturile ridicate, au topit suprafelele deghea{a. In consecinfa, podul terestru Beringa dispArut sub apele oceanului, ceea ce a dusla sfArgitul migra{iei. Cum clima incepea sase stabilizeze, fogtii nomazi au format micigrupuri care faceau agricultura gi vAnau. De-alungul mileniilor, aproximativ intre anii 5000-3500 i.Hr., acegtia au aclimatizat gi au cultivato mare varietate de specii de plante.G aaaaaQ6aacaaaaaacraoaaGaaoaae

c'-)>C,-

Civilizofiile

..ici1e triburi s-au transformat in comunitafi. rice diferite, cu propria cultura gi limba. S-au

:=zvoltat artele gi comerlul, iar organrzarea-,r:ialA a devenit mai complexa incepdnd cu,:tul 3000 i.Hr. in aceasta perioada au luatastere cdteva culturi gi civiliza{ii importante,:t' evolu{ie lor a continuat cu dispari[ia unor, rpoare gi apari{ia altora noi.

l,6a* perioada Epocii

lega Siberia de Alaska in

l'::t::': e o i, 6 G.., & c ! a

oG

oa&

gqrsHsffm

.-::;];,.,..jl11!i.}@greq1;grli ii;;:-,:;'.:1::::n'-,.1i:-.::::i3

G Populalia Norte Chico a construitstructuri complexe. Imaginea de maisus infa{igeaza unul dintre amfiteatreleconstruite de aceasta civilizalie.

& 16eeG6aaea6lEa&cG&oaGaaa€€aaaaa a

3 Ce cultiva populalia Norte Chico in scop 3

I comercial? :o ecc6ce6ooaceaaaacac€aaaooeaca c

Arto Ei orhitecturo

Civilizafia Norte Chico nu cunogtea niciunfel de megtegug; olaritul gi ceramica le eraucomplet straine. Singura lor mogtenire estearhitectura monumentala ale carei vestigii aufost descoperite de arheologi. Au construit maripiramide cu etaje care semanau cu piramideleterasate rectangulare. Cea mai mare piramidAcu etaje, Piramida Mayor, masoara 160 pe 150m gi are 1B m inal[ime.

Cea mai vechecivilizalie aAmericii, NorteChico a inflorit inperioada SOOO-1BOO i.Hr. Aceastaera alcS,tuitedin cel pu,tin 5Ode comunitetir5,sp6,ndite Ob-aIungul coasteiPacificului Si carese extindeau sprecontinent.

Alimentofio, ogriculturo gi industrio

in mod surprinzator, popula(ia Norte Chiconu cultiva cereale pentru consum, ci planteca dovlecelul, lucuma, guava, inga edulis gi

cartofli dulci. De asemenea, erau mari iubitoride fructe de mare. Scoicile, midiile, angoa gi

sardinele constituiau 90% din alimentalia1or. Cregteau bumbac Ai il foloseau pentru aface haine, egarfe, genli, etc. Cu aceste bunurifaceau comer! cu alte triburi, iar negustoriiau devenit, in timp, mai marii societa{ii.

Societoteo pognicd Ei declinul misterios

Societatea Norte Chico era in general pagnicagi inclinata spre spiritualitate, lipsita completde razboaie de orice fel. Ei cAntau la flautesculptate, facute din oase de pelican gi condor.Erau condugi de lideri spirituali numili gamani.despre care se credea ca sunt intermediarii intreviafa umana gi lumea spiritelor. Arheologii aupu{ine dovezi despre declinul acestei culturi.Probabil ariditatea in creqtere a regiunii a avutca efect pierderea resurselor de apa pentruirigarea culturilor de bumbac, iar populaqiaNorte Chico a migrat catre alte regiuni fertile.

,i,,.J:,r:r:.ila;l:i.. ri-' - r' ii

'a--' -al:-' * n1

-a'J*.... ,J !

S,telo Rc

C hovin ,

ile- rc/ri(r,.+[Pentru a inregistra,tranzacliilecomerciale, poporul Norte Chicofolosea quipu, un instrument eufire innodate.

Arheologii cred ca armatele d.e

rnuncitori erau pl5ti-ti ia sardineuscate pentru construcliastructurilor imense.

dyx

,i

iui

Chavin s-a dezvoltat ca unp religios gi cultural, in valea Mosnanordul munlilor Anzi din Peru, intre

anii 9OO gi 2OO i.Hr. Poporul Chavin erainaintat in privinla diferitelor

forme de art5,. Civilizalia a preluatnumele de Ia Chavin de Hu6,ntar, ale c5,ruiruine d5,inuie gi azi pe malurile r6,uluiMosna.Stelo Roimondi

Stela Raimondi din Chavin de Huantar este celebra gi sepastreaza pAna in prezent in muzeul de arheologie dinLima. Numele sau provine de la un calator italian, Antonio

i Raimondi, care a descoperit stela in I87 4. Aceasta are 2,13metri inaltime gi este facuta din granit monolitic alefuit gifoarte pu{in sculptat. Este cel mai bun exemplu conservat altehnicii de iluzie optica folosita de chavini.Yanfid dintr-unanumit unghi, stela descrie imaginea unei zeititti neinfricatecare line in mana doua toiege. CAnd este rasturnata, imaginease transforma intr-un gir de fe{e zambitoare cu col1i.

)

Drtebrit inDO-Geastaetr50LriileaEei

$ careu spre

nisterios ,

- lChovin de Hu6ntorral pasnicd'

ta iomplel Chavin de Huantar a fost centrul politic Ai

u la flaut.i religios al poporului Chavin. A fost construit dinr gi condor.i granit alb gi calcar, aduse pejos de muncitori dinli{i gamani,i zone indepartate. Pentru a preveni inunda(iile,diariiintr.i chavilii aurealizat un sistem de canalizare subheologii aulorag. In timpul anotimpului ploios, apa curgeafiei culturi.i prin reteaua de canale cu un zgomot asurzitor,hrnii a 6yu1i ce€? ce Sporea aerul de mister al oraguluipa pentru: Chavin de Huantar. Parea ca acesta rage ca' populaliu; un jaguar gi era considerat cea mai frumoasdrni fertile. minune arhitecturala a vremii.

i,

O Stela Raimondi

Arto

Chavinii erau foarte pricepuli in artaprelucrarii metalului, aliajelor gi incontrolul temperaturii. Acegtia faceauobiecte remarcabile din aur, argint gi

cupru, precum gi o mare varietate de produsede olarit gi ceramicd, decorate cu flguri depisici, vulturi gi gerpi. Foloseau foarte destehnica de iluzie optica in arta lor. Monoliliisau stelele sunt cea mai cunoscuta expresie aartei qi sculpturii chavine.

aa

aa aaaaaaaaaoaaaaaoaaaaaaaaaao a

! Poporul Chavin a domesticitaao oooaaaaaaaaaaoaaaaaaaaaoooooo'

7

aa