e vremea colindelor - scoala- · pdf filecostumul tradițional din comuna ostra, județul...
TRANSCRIPT
E VREMEA COLINDELOR
În ajun de Moș Nicolae, elevii de la
școala din comuna Ostra au susținut un
concert de colinde la care a fost prezentă
întreaga comunitate.
S-au promovat creațiile folclorice
autentice specifice zonei dar și naționale. S-a
pus în valoare autenticitatea și frumusețea
costumelor tradiționale specifice obiceiurilor
populare.
Fiecare copil care a coborât de pe
scenă a primit câte un colăcel.
Colindele copiilor au adus zâmbete,
bucurie, urări de bine și o rază de lumină în
sufletele localnicilor.
ELEVI PREMIAȚI LA CONCURSURI Obiceiuri românești de peste an - Sărbătorile de iarnă (fragment)
Flaișner Mihaela-Gabriela, clasa a VI-a A
Să deschidem ochii și mai ales sufletul când auzim de obiceiuri strămoșești. Pentru
unii poate nu înseamnă prea multe dar pentru noi românii...ce semnifică? Pentru noi este un
copac vechi, dar care mereu se face tot mai splendid pe an ce trece. Un copac care are trei
ramuri cu suflet. Pentru că sunt dintr-o zonă de munte, am ales bradul veșnic verde. Voi
începe prin a prezenta câteva obiceiuri locale de iarnă de care suntem foarte mândri.
Prima ramură a copacului nostru cuprinde colindele și Bisericuța de Crăciun. Prin
acest minunat mod copiii vestesc Nașterea Domnului
nostru Iisus Hristos. Emoționantele colinde
înfățișează un tablou mirific în mintea oamenilor
care reprezintă închinarea păstorilor și a magilor la
Iisus, steaua vestitoare și lucitoare care a călăuzit
magii și, bineînțeles, pruncul în brațele Sfintei
Maria. Bisericuța de Crăciun, la fel ca și colindele,
zugrăvește în mintea și sufletul oamenilor scene din
Nașterea Domnului și sentimente de iubire și
bunătate. Nașterea Mântuitorului este sărbătorită nu
numai prin colinde, ci mai ales prin fapte bune. Să
lăsăm ca bunătatea și iubirea de oameni a lui Hristos să fie înaintemergătoare, așa cum
steaua, odinioară, i-a călăuzit pe magi spre Betleem!
A doua ramură are printre conurile-i mari ale bradului, Jocul caprei și Banda Jienilor.
Pe un fundal muzical reprezentat de un fluieraș și strigăturile pline de haz ale căpitanului
dansează caprele. Banda Jienilor este un spectacol popular cu personaje diverse. Costumele,
foarte frumoase, sunt cele ce țin de portul popular și de uniforme militare.
În coroana verde a copacului
nostru se află și ultima ramură care
cuprinde sfințirea apelor de Bobotează.
Apa este sfințită pentru purificare și
mântuire. Așa cum apa a fost sfințită
demult, la Botezul Domnului Hristos, tot
așa preoții sfințesc azi apa noastră și o
împart enoriașilor care asistă la acest
ritual. La Iordan participă toată
comunitatea, iar tinerii, îmbrăcați în
costume tradiționale și călărind pe cai
împodobiți cu canaci, zurgălăi și batiste
cusute cu pui, însoțesc alaiul.
Costumul tradițional din comuna Ostra, județul Suceava
Nastiuc Maria-Cristina, clasa a VI-a A
Costumul popular de sărbătoare este unul vechi
de sute de ani. La bărbați, piesa cea mai importantă este
cămașa. Este lungă până la genunchi și se poartă peste
ițari. Câmpii sau puii se găsesc în jurul gurii cămășii, pe
guler, pe marginea mânecilor, și a poalelor. Puii sunt
policromi cu motive florale. La gura cămășii, pe capătul
mânecilor și a poalelor este un model croșetat cu una din
culorile folosite pentru coaserea puilor. Cămașa este
prinsă peste mijloc cu chimirul, o curea lată din piele, cu
model imprimat. Cureaua se încheie prin două catarame.
Bondița este din piele de miel. Are pe margine o fâșie de
blăniță neagră de miel, numită prim. Pe burdujăl sunt
cusute modele florale cu fir foarte subțire (strămătură) de
diferite culori. Pe cap are pălărie cu pană de fazan. În
mână are o bâtă ciobănească, iar de-a șoldu, tașca pentru
bani împodobită cu modele imprimate în piele. Este
încălțat cu opinci legate cu curele și colțuni de lână.
Costumul femeiesc este format din cămașă,
catrință, poale, bârneț, ciorapi de lână, opinci. Cămașa,
din pânză albă, are mânecă aplicată. Ornamentația este
bogată. Puii, cu motiv geometric, se realizează cu fir de
mătase, aici de culoare neagră. La gât este o danteluță de
1-2 cm, împletită cu croșetul, numită brizărău, prin care
se trece un șnuruleț cu cănăcei la capete, cu care se
strânge gura cămășii. Poalele se poartă pe sub catrință. Dacă au pui pe marginea de jos se numesc polar.
Catrința este din lână. Ca model are dungi verticale, numite vârste, de diferite culori pe fond negru. Pe
orizontală, pe ambele margini are câte o dungă lată de 15 cm numită bată. Dunga albă mai subțire, de circa 1
cm, se numește toiag. Pe marginea de jos este un model croșetat numit sarad. Un model croșetat se găsește și
pe marginea mânecii cămășii și a poalelor. Catrința se prinde de mijloc cu bârnețul, o cingătoare lungă de 2
metri și lată de 2-4 cm, foarte frumos
ornamentată. Bundița este asemănătoare cu cea
a băiatului, doar că are ca ornamentație model
geometric, de culoare neagră, pentru a fi în ton
cu modelul cămășii și a poalelor. Pe cap are
batic, iar pe umăr traista. Încălțămintea
tradițională este opinca cu gurgui, legată cu
nojițe. În opinci este încalțată cu colțuni
(ciorapi) din lână, mai scurți vara și până la
genunchi iarna.
Premiul III la concursul "Tradițiile – dimensiune a
identității românești în context european", Iași, 2015
Locuri prin care am fost - Sarmizegetusa
Robaniuc Aurelian-Dumitru, clasa a VIII-a B
Premiul al III-lea la concursul "Să cinstim istoria patriei!", 2015
EROI AU FOST, EROI SUNT ÎNCĂ!
Socoliuc Mădălina, clasa a VIII-a A
Românii au fost curajoși
Pentru țară s-au luptat
Domnitorii cei viteji
Lupte grele-au câștigat.
Strămoșii, pentru noi românii
Eroi au fost și sunt
Ei au înfruntat dușmanii
Să fim liberi pe pământ.
Ștefan cel Mare și Sfânt
Mănăstiri a ctitorit
A fost mândru și puternic
Pentru noi el s-a jertfit.
Mihai Viteazul a unit
Toate Țările Române,
Ideal a devenit
Lupta lui pentru unire.
Le aducem laude
Domnitorilor români,
Le-nchinăm frumoase ode
Copii, tineri și bătrâni.
COLȚUL MUZEISTIC AL ȘCOLII OSTRA
Adunarea obiectelor a început cu trei ani în urmă, iar acum se apropie de 100 exponate. Copiii au fost
bucuroși să aducă la școală diverse lucruri de prin casele bunicilor. Astfel a ieșit o expoziție foarte frumoasă
și apreciată de toți cei care vizitează școala noastră.
Vitrina conține obiecte din lemn și ceramică, costume populare și măști, ștergare și ouă încondeiate,
țesături și împletituri din lână, batiste cusute cu pui în cruciuliță. Dintre obiecte din lemn: linguri simple sau
pictate, cu coada sculptată, linguroaie care se folosesc la stână, cofe și budăci de diferite mărimi, covată etc.
Cele mai prețioase piese sunt o farfurie și o lingură foarte frumos ornamentate, cu motive florale și
geometrice, care au peste 100 de ani. Au fost aduse de elevul Paraschivescu Radu, da la străbunica lui.
FILE DIN ISTORIA COMUNEI OSTRA
♦ Acest colţ de ţară românească poartă urme ale prezenţei omului din cele mai vechi
timpuri. Ostra este amintită încă din 1475 într-un act de danie pe care Ştefan cel Mare îl face
Mănăstirii Humor... "un munte, anume Ostra, și slatina din Ostra...".
♦ Prin actul din 17 august 1488, Ostra, cu poienile și fânețele au fost dăruite de Ștefan
mănăstirii Voroneț. Acest statut s-a păstrat până în aprilie 1785, când habsburgii au desființat
averea mănăstirii, aceasta intrând în posesia Fondului Bisericesc.
♦ Se presupune că zona noastră era stăbătută de drumul tătărăsc, fapt dovedit de
materialul arheologic descoperit: două capete de buzdugan, vârfuri de lance, un coif care se
presupune că ar fi aparţinut unei căpetenii ce a fost înmormântată aici. Coiful are partea
exterioară a calotei acoperită cu desene aurite, provenite din foițe de aur aplicate.
♦ La Ostra s-au găsit și obiecte aparținând perioadei întemeierii statelor feudale:
câteva lănci de fier, ciofuri metalice, cap de buzdugan (sec XIII-XIV).
ISTORIE SUCEVEANĂ - TEZAURUL DE LA CACICA
Cel mai mare tezaur monetar geto-
dacic din România a fost descoperit în
comuna suceveană Cacica. Este vorba
despre 309 de monede vechi din argint brut,
întregi, și alte 40 de fragmente dintre care
șase pot fi reconstituite. Tezaurul a fost
găsit la marginea unei păduri din zonă, în
perioada 2-3 august 2014, cu ajutorul unui
detector de metale.
La prima estimare, monedele ar avea
o vechime de peste 2.400 de ani.
Descoperirea a fost făcută de Paul Croitoriu,
în vârstă de 37 de ani, funcționar al
Primăriei Cacica, pasionat de istorie.
Specialiștii Direcției Județene de Cultură au
stabilit că este vorba despre imitații dacice
ale unor monede grecești din secolul al III-
lea î.e.n. Mai exact, cele mai multe piese ar
fi imitații ale unor drahme bătute de regele
Filip al II-lea al Macedoniei (tatăl lui Alexandru cel Mare).
Unele dintre monede au pe o parte
chipurile unor personalități și pe cealaltă parte
un cavaler călare pe un cal sau diverse alte
însemne. Monedele sunt indicii clare că geto-
dacii au trăit și pe aceste teritorii sau au făcut
comerț în zonă.
În total, cele 309 monede, cu
dimensiuni cuprinse între 15-22 mm,
cântăresc 1,5 kilograme de argint. (Sursa – Obiectiv de Suceava)
Paul Croitoriu premiat de primul ministru Victor Ponta
CURIOZITĂȚI ISTORICE
Hanul Domnesc – cea mai veche
construcție din orașul Suceava
Această clădire a fost ridicată la
mijlocul sec al XVII-lea și a supraviețuit
mai multor regimuri, printre care cel
habsburgic și cel comunist. Construit în
zona centrală a orașului, avea rolul de a
adăposti negustori și călători veniți din
străinătate.
În timpul dominației habsburgice a
fost transformat în conac fiind folosit de
vânătorii din familia imperială. Aici erau
cazați nobili și demnitari austrieci care
participau la partidele de vânătoare
organizate în pădurile Sucevei.
Din 1968, în Hanul Domnesc s-a
deschis Secția de Etnografie și Artă
Populară a Muzeului Județean Suceava,
apoi a devenit sediul Muzeului Etnografic
al Bucovinei. La parter este o expoziție
permanentă care reconstituie atmosfera de
epocă a unui han din sec al XVIII-lea. La
etaj sunt expuse toate genurile de artă
populară din principalele zone etnografice
ale județului: Câmpulung Moldovenesc,
Rădăuți, Dorna, Humor.
Din istoria muzicii
Dimitrie Cantemir (1673-1723) a
inventat un sistem de notaţie muzicală
original. Acesta a făcut obiectul
manualului – devenit clasic în practica
muzicii turceşti – intitulat "Tarifu ihni
musiki ala regni mak̓sus " ("Explicaţia
ştiinţei muzicale într-un chip mai
amănunţit"). Cantemir a folosit pentru
scrierea cântecelor literele alfabetului
turcesc.
Tot lui Cantemir muzicologia
românească îi datorează preţioase
informaţii despre folclorul românesc,
muzica de ceremonial şi vechile
instrumente muzicale (în lucrarea
"Descriptio Moldavie").
http://cantemir.asm.md/dimitrie/muzica
Elevi colaboratori:
Curcă Viviana, Flaișner Mihaela-
Gabriela, Iacoban Darius-Dumitru,
Nastiuc Maria-Cristina, Șinai David,
Vrabie Andrei (clasa a VII-a A)