extinderea uemie.ro/_documente/publicatii/2006/consilier_nr6.pdf · extinderea ue beneficii ”i...

Extinderea UE

nr. 6 / 2006

PPrrooiieecctt eeddiittoorriiaall ººii rreeddaaccttoorr-ººeeff:: AAddrriiaannaa DDOOBBRREE

CCoolleeggiiuull ddee rreeddaaccþþiiee:: TTeeooddoorraa BBOONNÞÞOOII,, DDiiaannaa BBOOTTEESSCCUU,, CCããttããlliinnaa CCOONNSSTTAANNTTIINN,, CCooddrruuþþ CCOONNSSTTAANNTTIINNEESSCCUU,, MMiihhaaeellaaAAuugguussttiinnaa DDUUMMIITTRRAAªªCCUU,, DDiiaannaa HHAANNGGIIUU,, RRooxxaannaa GGaabbrriieellaa HHOODDOORROOGGEELL,, DDiiaannaa IIVVAANN,, IIuulliiaa MMUUNNTTEEAANNUU,, DDaanniieellNNÃÃSSTTAASSEE,, MMiirrcceeaa SS.. OOPPRREESSCCUU,, AAnnddrreeeeaa FFlloorriinnaa RRAADDUU,, SSaalloommeeeeaa RROOMMAANNEESSCCUU,, LLuucciiaannaa SSAANNDDUU,, IIlliinnccaa UULLMMAANNUU,, LLoorreennaaVVÂÂLLCCEEAANNUU

PPuubblliiccaaþþiiee eeddiittaattãã ddee MMiinniisstteerruull IInntteeggrrããrriiii EEuurrooppeenneeDirecþia Mass Media ºi ComunicareStr. Apolodor nr. 17, Sector 5Bucureºti, ROMÂNIATel. 021-301.15.20, Fax 021-301.15.13E-mail. [email protected] http://www.mie.ro

© Ministerul Integrãrii Europene, 2006Reproducerea integralã sau parþialã a acestui material este permisã numai cu menþionarea sursei. FFoottooggrraaffiiiillee aauu ffoosstt pprreelluuaattee ppaarrþþiiaall ddee ppee ssiittuull CCoommiissiieeii EEuurrooppeennee - AAuuddiioovviissuuaall LLiibbrraarryy,,hhttttpp::////eecc..eeuurrooppaa..eeuu//aavvsseerrvviicceess//pphhoottoo//iinnddeexx__eenn..ccffmm,, © Comisia Europeanã

IISSSSNN 11884411-11111188

OOppiinniiiillee eexxpprriimmaattee îînn aarrttiiccoollee aappaarrþþ iinn aauuttoorriilloorr aacceessttoorraa ººii nnuu rreefflleeccttãã,, îînn mmoodd nneecceessaarr,, ppoozziiþþiiaa ooffiicciiaallãã aa MMiinniisstteerruulluuii IInntteeggrrããrriiiiEEuurrooppeennee..

Dobrý

den!

-

Nazda

r! - Dob

ré

jitro! -

Dobré

odpo

ledne

! -

Godda

g! - H

ejsa!

- Hej!

- Hall

o!

- God

morgen

! - G

od e

fterm

iddag

! -

Hello!

- Goo

d morn

ing! -

Good d

ay! -

Tere!

- Tervi

st! - Te

re ho

mmikust!

- Tere

päev

ast! -

Hyvää

päiv

ää! -

Terve

! - Bon

jour!

-

Salut

! - G

uten

Tag!

- Gute

n

Morgen

! -

Guten

Abend

! - Hall

o!

Gr

üß

EEDDIITTOORRIIAALL

EEXXTTIINNDDEERREEAA UUEEBBeenneeffiicciiii ººii ccoommpprroommiissuurrii aallee iinntteeggrrããrriiiiAndreea Florina RADU, Ilinca ULMANUPPoossiibbiillee rreeppeerree tteeoorreettiiccee ppeennttrruu eellaabboorraarreeaa uunneeii nnooii ppaarraaddiiggmmee uummaanniissttee aa iinntteeggrrããrriiiiSalomeea ROMANESCUAArrmmoonniizzaarreeaa ccaaddrruulluuii jjuurriiddiicc bbiillaatteerraall aall RRoommâânniieeii ccuu aaccqquuiiss-uull ccoommuunniittaarrMihaela Augustina DUMITRAªCU SSeeccuurriizzaarreeaa vviiiittooaarreeii ffrroonnttiieerree eexxtteerrnnee aa UUEE,, ffaaccttoorr ssttaabbiilliizzaattoorr îînn rreeggiiuunneeAndreea Florina RADU

PPOOLLIITTIICCII CCOOMMUUNNIITTAARREETTaaxxaa ppee vvaallooaarreeaa aaddããuuggaattãã îînn UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannããDaniel NÃSTASERReeggiimmuull ffiissccaall aall ssoocciieettããþþiilloorr îînn UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannããDaniel NÃSTASEPPoolliittiiccaa ddee ccoommuunniiccaarree aa UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee ccuu cceettããþþeenniiii ssããiiLorena VÂLCEANUZZoonnaa eeuurroo - uunn oobbiieeccttiivv ggrreeuu ddee aattiinnssCãtãlina CONSTANTIN

RROOMMÂÂNNIIAA ÎÎNN DDRRUUMM SSPPRREE UUEECCoonnssiiddeerraaþþiiii pprriivviinndd iimmpplleemmeennttaarreeaa îînn RRoommâânniiaa aa CCaarrdduulluuii eeuurrooppeeaann ddee aassiigguurrããrrii ddee ssããnnããttaattee Ilinca ULMANU, Mircea S. OPRESCU, Andreea Florina RADUSSttaaddiiuull cceerrcceettããrriiii ººttiiiinnþþiiffiiccee ººii aall ddeezzvvoollttããrriiii tteehhnnoollooggiiccee îînn RRoommâânniiaaTeodora BONÞOI, Andreea Florina RADUÎÎnnttrreepprriinnddeerriillee mmiiccii ººii mmiijjlloocciiii îînn ccoonntteexxttuull iinntteeggrrããrriiii îînn UUEERoxana Gabriela HODOROGELCCããllããttoorriinndd ssee îînnvvaaþþããIulia MUNTEANU

1

CUPRINS- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag!

3

4

19

31

CUPRINS

Dobrýden!

-

Nazdar! - Dobré

jitro! - Dobré odpoledne! -

Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo!

- Godmorgen! - God eftermiddag! -

Hello! - Good morning! - Good day! - Tere!

- Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! -

Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! -

Salut! - Guten Tag! - Guten

Morgen!

- Guten

Abend! - Hallo!

Gr

üß

EEXXPPEERRIIEENNÞÞEE AALLEE IINNTTEEGGRRÃÃRRIIIICCoooorrddoonnaarreeaa aaffaacceerriilloorr eeuurrooppeennee îînn GGeerrmmaanniiaa Diana BOTESCUEExxppeerriieennþþaa iimmpplleemmeennttããrriiii ffoonndduurriilloorr ssttrruuccttuurraallee îînn nnooiillee ssttaattee mmeemmbbrree Luciana SANDU

PPEERRSSOONNAALLIITTÃÃÞÞII AALLEE CCOONNSSTTRRUUCCÞÞIIEEII EEUURROOPPEENNEEPPããrriinnþþiiii ffoonnddaattoorrii aaii UUEEAugustina DUMITRAªCUBBeerrttiiee AAhheerrnn �� ssccuurrtt ppoorrttrreett aall uunnuuii pprriimm-mmiinniissttrruu iirrllaannddeezzCodruþ CONSTANTINESCU

AACCTTUUAALLIITTAATTEEAA EEUURROOPPEEAANNÃÃPPrreeººeeddiinnþþiiaa ggeerrmmaannãã aa UUEE Diana BOTESCU

DDIICCÞÞIIOONNAARR CCOOMMUUNNIITTAARRNNUUTTSSDiana HANGIU

2

CUPRINSDobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

48

54

58

CUPRINS

60

3

EDITORIAL- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag!

Dupã un 2006 mai degrabã reflexiv, 2007 se anunþã a fianul aniversãrilor la nivel european. Serbãrile vor începe chiardin prima zi a noului an odatã cu dobândirea de cãtre Româniaºi Bulgaria a calitãþii de state membre ale Uniunii. O Uniune acãrei populaþie se apropie vertiginos de jumãtate de miliard ºicu aspiraþii de a ajunge cea mai competitivã economie bazatãde cunoaºtere din lume. Tot din aceastã zi Germania preiapreºedinþia Consiliului UE, încercând sã rezolve pe parcursulmandatului de ºase luni mai multe chestiuni spinoase pe planeuropean dintre care iese în evidenþã tranºarea viitoruluitratatului constituþional.

Noul an aduce noutãþi ºi în ce priveºte celelalte instituþiicomunitare: doi noi comisari � Leonard Orban ºi MeglenaKuneva, ºi un nou preºedinte pentru Parlamentul European � celmai probabil Hans-Gert Poettering, preºedintele populariloreuropeni. Iar cele douã nou-venite vor organiza alegeri pentrudesemnarea europarlamentarilor lor legitimi. Iar, odatã cuatingerea numãrului de 27 de comisari, va fi pusã în discuþieprocedura pentru alcãtuirea viitoarelor Comisii Europene.

Tot de la 1 ianuarie zona euro se va extinde, înglobând ºiprimul stat din al cincilea val de extindere care a reuºit sãîndeplineascã criteriile de convergenþã de la Maastricht �Slovenia. În luna martie o serie de manifestãri paneuropene vormarca, sub sloganul �Împreunã din 1957�, împlinirea a jumãtatede secol de la constituirea Comunitãþii Economice Europene,motorul integrãrii europene. Cu aceastã ocazie, liderii Uniuniivor da publicitãþii o declaraþie politicã cu privire la viitorul UE. Iarîn luna iunie vor fi aniversaþi 20 de ani ai celui mai popularprogram comunitar � ERASMUS, un exemplu incontestabil alsuccesului celor 50 de ani de integrare europeanã.

2007 reprezintã un reper important ºi din punct de vederebugetar, marcând debutul unei noi perioade de programare.Aºadar, un nou buget pentru concretizarea unor obiective maiambiþioase ºi o nouã generaþie de programe comunitare: FP7 �pentru cercetare; programul integrat pentru învãþare pe totparcursul vieþii, Cultura 2007, Youth in action, Europe for citizens� pentru educaþie ºi formare, tineret, culturã, cetãþenie; MEDIA2007 � pentru domeniul audiovizual; Intelligent Energy EuropeII (IEE II) � pentru domeniul energetic; Instrumentul de Asistenþã

de Pre-aderare (IPA) � pentru þãrile candidate la aderare; LIFE+� pentru protecþia mediului; Daphne III � pentru combatereaviolenþei împotriva copiilor, tinerilor ºi femeilor etc.

Cu un buget de 12 mil. euro, 2007 � Anul European alEgalitãþii de ªanse pentru Toþi îºi propune sã conºtientizezeeuropenii cu privire la dreptul lor de a nu fi discriminaþi, sãpromoveze ºansele egale în domenii care variazã de la muncãla sãnãtate ºi sã demonstreze cã diversitatea face UniuneaEuropeanã mai puternicã.

În acest context, România îºi începe cu aplomb parcursuleuropean � de la 1 ianuarie Sibiu devine capitalã culturalã aEuropei, împreunã cu Luxemburg, prilej pentru România de a sepoziþiona dintru început în percepþia publicului european princeea ce este cu adevãrat � o þarã în care identitatearomâneascã s-a îmbogãþit primind influenþele celorlaltenaþionalitãþi conlocuitoare (unguri, saºi, romi, ucraineni, bulgari,greci, sârbi, slovaci, polonezi, italieni, armeni) ºi în care acesteadin urmã au gãsit un mediu favorabil pentru a-ºi pãstra tradiþiileºi cultura.

Iar dacã pe plan cultural nu o sã ne putem plânge deapatie sper ca acelaºi lucru sã se întâmple ºi în ceea ce priveºteparticiparea civicã, iar România sã nu urmeze exemplul vechilor�noi state membre� în care, la o lunã de la aderare, participareala vot la alegerile europene a fost în medie de 40%, atingând înSlovacia un nivel alarmant de 16,96%. ªi sper ca problemeleUniunii Europene sã devinã treptat chestiuni de afaceri interne ºinu de relaþii externe ºi sã fie dezbãtute corect ºi pertinent nudoar în preajma summit-urilor europene. Iar curentele euro-sceptice care au început sã aparã nu pot face decât sãdetermine punerea în discuþie publicã a acestor teme astfel încâtfiecare român sã-ºi poatã crea o opinie argumentatã cu privirela apartenenþa la Uniune. ªi sã poatã spune, acum ºi dinpropria-i experienþã, dacã aderarea este o afacere profitabilãsau un rãu necesar�

AAddrriiaannaa DDOOBBRREEMinisterul Integrãrii Europene

EDITORIAL

Împreunã, ddin 22007

Beneficii ººi ccompromisuri aale iintegrãrii

4

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

EXTINDEREA UEEXTINDEREA UE

ÎÎnn ccee mmããssuurrãã eexxiissttãã rriissccuull ccaa RRoommâânniiaassãã-ººii ppiiaarrddãã iiddeennttiittaatteeaa ooddaattãã ccuu iinnttrraarreeaa îînnUUEE??

ªª..NN..:: O asemenea evaluare sauapreciere depinde foarte mult de modul încare România îºi va intra în noul rol, acelade stat membru. Experienþele anterioare ale

altor þãri aratã cã nu existã o regulã certã care sã determinenotorietatea ori influenþa unui stat, sau, în orice caz, aceasta nudepinde de aderare. Dupã criteriul populaþiei, România este alºaptelea stat în ordinea mãrimii. Este cea mai importantãpoziþie, pentru cã dacã le luãm în calcul pe celelalte � forþãeconomicã, P.I.B., venit pe cap de locuitor etc. � lucrurile numai stau aºa grozav. De aceea eu cred cã va fi important,poate decisiv, modul în care România va ºti sã-ºi valorificepunctele tari ºi sã le diminueze pe cele slabe. Acestea din urmãsunt, din pãcate mai multe ºi mai vizibile. De aceea, se poatespune cã identitatea României nu se va pierde dupã intrarea înUE, dar esenþial va fi modul în care aceastã identitate se afirmãºi se impune în conºtiinþa europeanã.

AAvvâânndd îînn vveeddeerree ccãã aaþþii ffoosstt oobbsseerrvvaattoorr îînn PPaarrllaammeennttuullEEuurrooppeeaann,, nnee ppuutteeþþii ssppuunnee ccee ssee vvaa îînnttââmmppllaa ccuu aaccttuuaalliiiioobbsseerrvvaattoorrii îînncceeppâânndd ccuu ddaattaa ddee 0011..0011..22000077?? SSee vvoorr ffaacceeaalleeggeerrii ppeennttrruu eeuurroo-ppaarrllaammeennttaarrii??

ªª..NN..:: Opinia mea este puþin diferitã de majoritatea celorvehiculate pânã acum în mass-media. Dupã 1 ianuarie 2007,observatorii români la Parlamentul European vor beneficia detoate drepturile parlamentarilor aleºi la alegerile europene dinanul 2004, inclusiv cele pe care nu le au acum � dreptul de votîn comisii ºi în plen, dreptul de a iniþia proiecte ºi de a formulaamendamente, ca ºi dreptul de a lua cuvântul în plen. Esteadevãrat cã, din interpretarea legii române, rezultã cãparlamentarul naþional este incompatibil cu parlamentaruleuropean. Dar observatorii de astãzi nu devin, dupã 1 ianuarie2007, parlamentari europeni. Principalul aspect rezultã dinfaptul cã aceºtia nu au fost aleºi pentru Parlamentul European,ci pentru cel naþional. În concluzie, cei care sunt observatori ladata de 31 decembrie 2006 rãmân ºi în parlamentul naþionalºi în Parlamentul European, dupã aceastã datã ºi pânã laalegerile ce se vor organiza special pentru acesta din urmã.

Doar cã vor avea drepturi în plus faþã de momentul actual.Altminteri, pânã la data alegerilor euro-parlamentare, dacã nueºti membru al Parlamentului României, mandatul de laParlamentul European înceteazã de drept.

ÎÎnn ccee mmããssuurrãã ººii îînn ccââtt ttiimmpp vvaa ffii RRoommâânniiaa ccaappaabbiillãã ssããrreeccuuppeerreezzee ddeeccaallaajjeellee ffaaþþãã ddee nnooiillee ssttaattee mmeemmbbrree ccaarree aauuaaddeerraatt îînn 22000044??

ªª..NN..:: Nu cred cã se poate face o estimare foarte precisã.Conjunctura economicã este esenþialã, iar aceasta poate sãsufere modificãri neaºteptate nu doar la noi, ci ºi în celelaltestate UE. De aceea, pentru o politicã de reducere adecalajelor economico-sociale care ne despart de noii noºtriparteneri, este necesar sã ne impunem un ritm anual de creºterede aproximativ 5%, adicã de circa douã ori mai mult faþã demedia de creºtere din Uniunea Europeanã. Corelat ºi cu ocreºtere a veniturilor populaþiei cu aceiaºi indicatori se poatespera la atingerea nivelului celor mai �slabe� state de lamomentul 2004 în aproximativ 5-10 ani.

IImmpplliiccaaþþiiiillee ddaatteeii ddee 11 iiaannuuaarriiee 22000077 ppeennttrruu IIMMMM-uurriillee ddiinnRRoommâânniiaa:: iinntteeggrraarreeaa îînn UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannãã vvaa ssuurrpprriinnddeenneeppllããccuutt îînnttrreepprriinnzzããttoorriiii ccaarree nnuu ººii-aauu ppuuss llaa ppuunncctt ssiisstteemmeellee ddeemmaannaaggeemmeenntt aall ccaalliittããþþiiii ssaauu ssttaannddaarrddeellee ddee mmeeddiiuu.. PPoottrriivviitt uunnuuiissoonnddaajj IIMMAASS pprriivviinndd ggrraadduull ddee pprreeggããttiirree ppeennttrruu aaddeerraarreeaa llaaUUEE,, 3366%% ddiinnttrree iinnssttiittuuþþiiiillee cchheessttiioonnaattee ººii 4499%% ddiinnttrree ccoommppaanniiii nnuuaauu îînncceeppuutt îînnccãã pprreeggããttiirriillee ddee iimmpplleemmeennttaarree aa ddiirreeccttiivveelloorreeuurrooppeennee.. CCrreeddeeþþii ccãã îînn aacceessttee ccoonnddiiþþiiii,, llaa ddaattaa ddee 11 iiaannuuaarriiee22000077,, aacceesstteeaa vvoorr ffii îînn mmããssuurrãã ssãã rreessppeeccttee pprreevveeddeerriillee îînnvviiggooaarree??

Interviu cu ªerban Nicolae, senator, observator la Parlamentul European pânã în mai 2006

5

- Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag!

ªª..NN..:: Dacã nu o vor face vor fi mãturaþi de competiþiapieþei. Bineînþeles nu tot ce înseamnã întreprinzãtor în Româniatrebuie sã fie preocupat de directivele europene sau destandardele de management. Dar toþi cei care intrã înconcurenþa pieþei libere cu competitori din statele UE ar trebuisã ºtie cã nu mai existã practic nici o protecþie pentru cei carenu-ºi iau mãsuri. Din acest punct de vedere rolul auto-regulatoral pieþei va fi decisiv. Regulile sunt egale pentru toþi.

SSuunntteemm îînn ggrraaffiicc ccuu iimmpplleemmeennttaarreeaa aaccqquuiiss-uulluuii ccoommuunniittaarr((aarrttiiccoolluull 8877 ddiinn TTCCEE)) îînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee aajjuuttooaarreellee ddee ssttaatt ººiilleeggeeaa aajjuuttoorruulluuii ddee ssttaatt??

ªª..NN..:: Cred cã da. Aici sunt douã aspecte relevante. Pe deo parte, acest capitol de negociere (6 � Concurenþa) a fostunul dintre cele douã încheiate ultimele, fiind deosebit de dificil.Consiliul Concurenþei a reuºit �pe ultima sutã�, cum se spune, sãconfirme cã a impus ºi menþinut o exigenþã sporitã în acestdomeniu, care sã se bucure de încredere la Bruxelles. Înprivinþa legislaþiei suntem, de asemenea, aliniaþi standardelor.Pe de altã parte, monitorizarea Comisiei Europene în aceastãprivinþã este foarte uºor de realizat ºi foarte strictã. Practic, nupoþi sã faci nimic în afara normelor pentru cã imediat se aflã.

VVeecchhiillee ssttaattee mmeemmbbrree UUEE ssee tteemm ddee uunn nnoouu vvaall ddee iimmiiggrraannþþiiîînn 22000077,, mmoottiivv ppeennttrruu ccaarree mmuullttee ddiinnttrree aacceesstteeaa aauu iimmppuussrreessttrriiccþþiiii îînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee ppiiaaþþaa mmuunncciiii.. SSuunntt jjuussttiiffiiccaattee aacceesstteetteemmeerrii??

ªª..NN..:: Categoric nu. Eu nu m-am sfiit sã o spun ºi înParlamentul European. Este o ipocrizie absolut nefolositoare. Pede o parte, aceste restricþii îi afecteazã doar pe cei corecþi careîncearcã sã intre legal pe piaþa muncii. Cei care o fac ilegal ovor face în continuare, cu acelaºi risc. Pe de altã parte, toate

scopurile nobile pe care s-a ridicat Uniunea Europeanã suntºubrezite de asemenea amânãri. Dacã libera circulaþie, piaþade muncã liberã, libera alegere a domiciliului ºi toate celelaltesunt puse între paranteze, Uniunea, în esenþa ei de solidaritateºi libertate, este pusã între paranteze. Ipocrizia este cu atât maivizibilã cu cât vorbim de restricþii la forþã de muncã necalificatã,în timp ce pentru cea calificatã sau înalt calificatã sunt chiarstimulente. Eu chiar mi-am permis sã spun cã probabil la proºtistau bine ºi doar la deºtepþi au de recuperat. E cam dur dar înmaterie de demnitate n-avem de fãcut concesii ºi nu intrãm pedomeniul acquis-ului comunitar.

CCeeaa mmaaii vviizziibbiillãã ccoommppoonneennttãã aa ppoolliittiicciilloorr ccoommuunniittaarree ddiinnddoommeenniiuull jjuussttiiþþiiee ººii aaffaacceerrii iinntteerrnnee eessttee aaccqquuiiss-uull SScchheennggeenn..ÞÞiinnâânndd ccoonntt ddee ffaappttuull ccãã llaa ddaattaa ddee 2244 ooccttoommbbrriiee aa..cc.. aa ffoossttaapprroobbaatt pprrooiieeccttuull SSttrraatteeggiieeii nnaaþþiioonnaallee pprriivviinndd aaddeerraarreeaa llaassppaaþþiiuull SScchheennggeenn,, eessttee aannuull 22001122 uunn tteerrmmeenn rreeaall ppeennttrruuaaddeerraarreeaa llaa ssppaaþþiiuull SScchheennggeenn,, îînn ccoonnddiiþþiiiillee îînn ccaarree RRoommâânniiaa aarreeaapprrooxxiimmaattiivv 22000000 kkmm ggrraanniiþþãã eexxtteerrnnãã aa UUEE ddee sseeccuurriizzaatt??

ªª..NN..:: Vizibilitatea de care vorbim este datã de impactuldirect pe care spaþiul Schengen îl are asupra cetãþenilor.Decizia adoptãrii unei strategii naþionale de cãtre autoritãþileromâne a venit destul de târziu. Alãturi de finalizarea procesuluide securizare a frontierelor, important este ºi regimul acordãriide cetãþenie ºi de rezidenþã de cãtre autoritãþile române. Maisunt multe de fãcut pentru a-i convinge pe noii noºtri partenericã �sita� României este cel puþin la fel de deasã ca ºi cea dinstatele parte la Acord. De aceea, deºi ca român îmi doresc ca2012 sã fie termenul maxim, cred cã acesta va mai fi amânat.

CCuumm vveeddeeþþii RRoommâânniiaa ppeessttee 1100 aannii??ªª..NN..:: Cum o vãd sau cum mi-aº dori sã o vãd? Îmi pãstrez

optimismul ºi cred cã România va ieºi din zona �codaºã� aEuropei. Suntem totuºi o þarã dintre cele mai mari, iar dacãeconomia româneascã va începe sã funcþioneze, în zece aniam putea sã ne comparãm cu Spania sau Grecia. Iar dacã sepoate ºi mai rãu, adicã sã rãmânem sã ne �batem� cu Bulgariapentru ultimul loc, eu zic cã se poate ºi mai bine. Mai multdecât orice îmi doresc ca România de peste 10 ani sã fie oþarã în care cei care trãiesc sã aibã sentimentul de mulþumire pecare l-am vãzut prin statele occidentale.

Au consemnatAAnnddrreeeeaa FFlloorriinnaa RRAADDUU

Ministerul Administraþiei ºi Internelor

DDrrdd.. IIlliinnccaa UULLMMAANNUU

6



Posibile rrepere tteoretice ppentruelaborarea uunei nnoi pparadigme uumaniste aa iintegrãrii

Articolul doreºte sã identificeprincipalele probleme teoretice,perspective, întrebãri ºi concepte-cheieale unei paradigme a integrãrii europenepornind de la concluzia lansãrii �cãrþii-proiect de cercetare� a autoarei acestuiarticol1.

11.. OO nnoouuãã tteeoorriiee aa iinntteeggrrããrriiii,, bbaazzããaa uunneeii nnooii ppaarraaddiiggmmee aa eexxttiinnddeerriiii

Cel mai important element alcercetãrii româneºti constã în nevoiainventãrii unei noi teorii a integrãriiîntrucât actualele abordãri teoretice aleexplicãrii integrãrii europene suntdepãºite; atât neo-funcþionalismul cât ºiinter-guvernamentalismul nu þin seama decontextul mai larg al integrãrii ºi anumeschimbarea structuralã globalã ºicontextul post-Rãzboi Rece.

! SScchhiimmbbaarreeaa ssttrruuccttuurraallãã gglloobbaallãã ººiieeffeecctteellee eeii

Globalizarea este caracterizatã dedouã procese interconectate,transnaþionalizarea finanþelor ºi aproducþiei la nivel material ºi o trecere dela keynesianism la monetarism la nivelideologic.

Nu sunt de neglijat nici efecteleglobalizãrii asupra democraþiei:globalizarea adesea pare sã fi înlocuitvechea dictaturã a elitelor naþionale cuuna a finanþei internaþionale ºi aceastaconstituie o puternicã ameninþare pentrusuveranitatea naþionalã ºi ceaindividualã.

Cum poate fi acoperit acestparadox al democraþiei (lãrgirea spaþiuluidemocratic într-un mod foartenedemocratic) rãmâne deocamdatã oenigmã, însã potenþialitatea Europei �

putere femininã, plinã de valori umaniste,dar ºi de resurse materiale � sã dezlegeaceastã enigmã este mare.

! UUnn ppoossiibbiill mmooddeell eeuurriissttiiccPentru a acoperi aceastã

incapacitate avem nevoie de un noumodel teoretic care sã explice implicaþiilerelaþiilor dintre România ºi UE în cadrulprocesului post-aderare ºi sã deschidãnoi drumuri pentru cercetare, în vedereagãsirii de soluþii care sã ducã lademocratizarea actualei geo-guvernãri.

Articolul de faþã este un îndemn dea investiga în perspectiva teoriei criticerelaþiile României cu Uniunea Europeanã.Modelul euristic utilizat pentru a înþelegeschimbarea structuralã care a dus laaºezarea pe baze noi a relaþiilor dintreRomânia ºi UE este lupta de clasã, întermeni neo-gramscieni: lupta dintreactorii transnaþionali agregaþi la niveleuropean, ERT2, în coaliþie cu marileputeri din cadrul UE � constituind putereahard sau societatea politicã � puterea înstat, ca un balansor între cele douãcoaliþii în formare, cea a puterii hard ºicea a puterii soft, cea din urmãreprezentatã de puterea socialã, aºa-numita societate civilã, în termeni neo-gramscieni.3

22.. AAssppeeccttee iimmppoorrttaannttee aallee cceerrcceettããrriiiiImportanþa cercetãrii va consta în

principal în abordarea teoreticã care vaajuta la o înþelegere mai bunã a legãturii

1 Salomeea Romanescu � Perspectives on the challenges and opportunities of EU Enlargment, Editura Lumen, Iaºi, 2006, concluzia lansãrii cãrþii a fost cã un asemenea proiectvast de cercetare ar trebui sprijinit ºi ar putea da de lucru unei echipe de cercetãtori din Europa, pentru cel puþin zece ani.2 ERT � Masa Rotundã a Industrialiºtilor Europeni, creatã la început pentru a proteja interesele industriei europene dupã ºocul petrolier din anii �70, ºi-a lãrgit spaþiul protecþionistla cel global, astfel, mai târziu facþiunea globalistã a devenit dominantã în raportul de puteri din cadrul ERT.3 Vezi capitolul introductiv ºi capitolul 1 din Salomeea Romanescu, op.cit.

7


care existã între problematica lãrgirii UE,globalizare, regionalizare ºi aproceselor de restructurare implicite,cercetarea fiind un exerciþiu al moduluicum poate fi dezvoltat studiul relaþiilorinternaþionale, pentru a reflecta relaþiadintre teoria politicã ºi relaþiileinternaþionale, legând aceste aspecte destudiul integrãrii europene.

Al doilea aspect important alcercetãrii va fi cel legat de scoaterea înevidenþã a naturii asimetrice ºi unilateralea relaþiei dintre România ºi UE, înfavoarea celei din urmã, ºi aconsecinþelor acestui fapt pentrupercepþia conform cãreia integrarea ar fiavantajoasã tuturor membrilor.

Al treilea aspect important alcercetãrii va fi modul original al abordãriirelaþiilor dintre România ºi UE sau maigeneral, relaþiile dintre UE ºi þãrile dinEuropa Centralã ºi de Rãsãrit, abordarediferitã de majoritatea studiiloracademice fãcute de cãtre cercetãtoriromâni ºi strãini, studii empirice ºi care auîn centru statul.

33.. OO ppoossiibbiillãã îînnttrreebbaarree pprriinncciippaallããO întrebare principalã a studiilor ar

putea fi dacã România a reuºit sau vareuºi sã-ºi identifice în detaliu ºi sã-ºipromoveze interesul naþional peparcursul negocierilor sale cu UE ºi încontext post-aderare, în actualele condiþiiinterne ºi internaþionale ºi þinând cont depoziþia sa asimetricã de putere ºi de noulconcept de suveranitate multietajatãabordat de UE în relaþiile sale cuaceasta.

Cercetarea ar trebui sã ia în calculimplicaþiile faptului cã statele candidatedin grupul Luxemburg nu au adoptat opoziþie precautã în cadrul negocierilor:au redus pe cât posibil numãrul de cereripentru perioade de tranziþie, pentru a

grãbi încheierea negocierilor, identi-ficând în acest sens interesul naþional cuintegrarea cât mai rapidã în UE. Fãrãîndoialã, o astfel de poziþie a comportatriscuri, însã nu a exclus solicitarea unorderogãri ori perioade de tranziþie înanumite sectoare cum ar fi: politica deconcurenþã, mediu, agriculturã, politicasocialã etc.

44.. DDeezzbbaatteerrii ddeesspprree aaddeevvããrraattuulliimmppaacctt aall aaddeerrããrriiii ººii ddeeffiinniirreeaa iinntteerreessuulluuiinnaaþþiioonnaall

Un alt factor determinant de luat înconsiderare ar fi faptul cã în România, caºi în alte state, nu au existat dezbateripublice serioase cu privire la impactuladerãrii ºi definirea interesului naþional,mai ales din lipsa unor grupuri deinterese puternice care sã exercite opresiune constantã asupra factorilor dedecizie. Conferinþele despre impactuladerãrii de la Institutul European dinRomânia au fost de multe ori un monolog,iar cercetãtorii ºi decidenþii nu au avut cucine dialoga, cu mici excepþii.

Cu ocazia lansãrii cãrþii editate deDavid Phinnemore, �Uniunea Europeanãºi România�4, Nicolae Idu, directorul IER,5

a propus sprijin în organizarea unor astfelde dezbateri cu societatea civilã, definitãîn sens larg, care sã aibã ca temedefinirea interesului naþional ºipromovarea lui în toate structurile ºiinstituþiile UE.

Tot în acest context, premisa decercetare de la care se va porni va dorisã demonteze o viziune prea rãspânditãîn cercurile politice, ºi anume cãproblemele legate de procesul deintegrare europeanã ºi extindere sunt înmod exclusiv de naturã tehnicã, fãrãconotaþii normative ºi etice. Semnificaþiapoliticã a procesului de extindere rezidãmai puþin în mecanismul de negociere,

adoptare de acquis, dezvoltareinstituþionalã etc., cât în redefinireacontururilor normative ale comunitãþiipolitice aspirante. Concentrarea peaspectele exclusiv tehnice ale integrãriiva duce la griparea procesului post-aderare ºi chiar la blocareainstrumentelor de decizie comunitare.

55.. PPeerrssppeeccttiivvee ººii îînnttrreebbããrrii-cchheeiieeAºadar, o încercare de definire a

interesului naþional prin dezambiguizareadefiniþiei date în dicþionarul de concepte-cheie în relaþiile internaþionale6 ar trebuisã înceapã cu democratizareaprocesului de definire a interesuluinaþional, aºa cum s-a propus de curând ºiîn Germania. De ce acest demers?Deoarece s-a constatat cã acest conceptal interesului naþional este cel mai vagdefinit ºi prin urmare cel mai uºor deabuzat de cãtre politicieni în detrimentulsocietãþii civile.

În concluzie, nu putem ºti ce esteinteresul naþional dacã nu este definit prinproceduri democratice..

Prezervarea interesului naþional estedeterioratã de implicaþiile faptului cãguvernele duc politici de eliberare apieþei de sub controlul guvernelor,

4 Lansatã pe 21 noiembrie 2006, la MAE.5 IER, Institutul European din România.6 M. Griffiths and T. O�Callaghan � International Relations. The key concepts, Routledge, Londra, 2002, p. 203-205.

8



deoarece libera circulaþie a capitalului,dereglementarea pieþelor bunurilor ºiforþei de muncã ºi a altor politiciconsistente cu neo-liberalismul au devenitnorma, iar mobilitatea capitalului facedin ce în ce mai dificil pentru guverneacel gen de politici tipice anilor 1950-60. Indiferent de coloratura politicã,guvernele occidentale urmeazã politicisimilare de asigurare a aprobãrii pieþelorfinanciare globale.

Acest proces de definire ainteresului comun al tuturor actorilorsociali va fi un proces foarte dificil,stabilirea unei agende comune de jos însus nu va fi un lucru uºor gãsireanumitorului comun va fi posibilã, dar cuun efort imaginativ.

Poate soluþia ar fi sã fie gãsite toateacele valori comune cum ar fi:dezvoltarea durabilã umanistã incluzândguvernare ºi securitate umanã însoþite deun comportament ºi o culturãcooperativã. Continentul nostru aretradiþie în împãrtãºirea mesajului creºtin ºiaceasta reprezintã o importantã valoarecare probabil va transforma integrarea

într-un scenariu cu sumã pozitivã, ca unmodel �soft� de rezolvare a conflictelor.Înþelepciunea va consta în diminuareanumãrului perdanþilor integrãrii pânã latransformarea lor în învingãtori ºipãstrarea învingãtorilor actuali. Acestlucru nu va fi posibil pânã când nu se vorproduce transformãri matriciale, axiolo-gice. În structura de adâncime estenecesar sã se treacã treptat de la oaxiologie orizontalã a dreptei ºi stângii launa verticalã, a valorilor ecologice,feministe, spirituale ºi ale dezvoltãriidurabile, echitabile ºi democratice, caresunt deja în procesare la nivel de discursteoretic.

Dezvoltarea nu înseamnã a ajuta pecâþiva sã devinã bogaþi sau sã se creezeo industrie protejatã în mod selectiv, decare sã beneficieze numai o elitã, bogaþiioraºelor, ºi sã lase sãrãcimea ruralã înmizerie. Dezvoltarea umanistã estedescrisã ca acea transformare asocietãþii care îmbunãtãþesc viaþasãracilor, capacitând pe fiecare sã aibãºansa succesului ºi acces la serviciile desãnãtate ºi la învãþãmânt.

Acest gen de dezvoltare nu se vaproduce atâta timp cât o minoritatedicteazã politicile, asemenea unor�înþelepþi�, iar o þarã trebuie sã le urmeze.

La nivel european, pentru a seasigura cã deciziile au fost luate în moddemocratic ar trebui asigurat un cadrueuropean larg, în care economiºti,academici, oficiali ºi experþi din toateþãrile Europei Centrale ºi de Rãsãrit sã fieantrenaþi în dezbaterea noului model deguvernare pentru o dezvoltare umanistãºi asigurarea unei securitãþi individualeumane. Acest proces de democratizare ageo-guvernãrii implicã o largã partici-pare a altor categorii7.

În condiþiile în care cetãþenii dinþãrile occidentale încã ocolescresponsabilitatea lor susþinând cã þãrile în

tranziþie trebuie sã se descurce singureeste nevoie de un anumit timp pentrureactualizarea tradiþiei umanisteeuropene într-o nouã ideologie.

În cazul UE �neo-liberalismulîncetãþenit� este ideologia care arevitalizat proiectul hegemonic deextindere a UE, cu toate cã mulþicercetãtori argumenteazã cã era post-rãzboi a �neo-liberalismului încetãþenit�este sfârºitã. Întrebarea este dacãactuala deviere de la direcþie poate fisusþinutã sau dacã guvernele trebuie sãconstruiascã un alt sistem Bretton Woodspentru secolul XXI, în cazul în careeconomia globalã va întâmpinaprobleme severe în viitor.

Care sunt oare laboratoarelecercetãtorilor � înþelepþi europeni carepregãtesc scenariile viitorului ºi punbazele unui nou proiect contra-hegemonic, care va permite structurareade blocuri la nivelul sistemuluiinternaþional, în termeni neo-gramscieni,care sã contrabalanseze �neoliberalismulîncetãþenit�, actualul motor al integrãriiUE, diminuând astfel tendinþa depolarizare excesivã a intereselordiverºilor actori europeni?

Va putea Uniunea Europeanã sã setransforme dintr-un actor global în super-putere soft, numai prin obþinerea unui locîn Consiliul de Securitate al ONU?

Ce alte transformãri, de profunzimevor fi necesare pentru a puteacontrabalansa super-puterea hard, SUA?

Alte întrebãri se deschid pentru ocercetare viitoare:

Când interesul privat va merge preadeparte cine va fi avocatul interesuluipublic?

Cine va fi vinovat de slãbireastatelor?

SSaalloommeeeeaa RROOMMAANNEESSCCUUMinisterul Finanþelor Publice

7 Vezi modelul Comitetului Economic ºi Social, unde participã mai multe categorii ale societãþii civile, sindicate, patronate.

9


Armonizarea ccadrului jjuridic bbilateral aal RRomâniei ccu aacquis-uul ccomunitar

Potrivit CCaappiittoolluulluuii 2266 ddee nneeggoocciieerree � Relaþii externe8 ºi aarrttiiccoolluulluuii 66..1100 din Tratatul de aderare a României ºi Bulgariei laUniunea Europeanã, existã obligaþia pentru cele douã þãri în curs de aderare de aa ssee rreettrraaggee ddiinn aaccoorrdduurriillee ddee lliibbeerr sscchhiimmbb ccuu þþããrriitteerrþþee, inclusiv CEFTA. De asemenea, în cazul în care existã aaccoorrdduurrii încheiate de România ºi/sau Bulgaria cu una sau mai multe þãriterþe ccaarree nnuu ssuunntt ccoommppaattiibbiillee cu obligaþiile ce decurg din Tratatul de aderare, cele douã state trebuie sã ia mãsurile necesare pentrua eelliimmiinnaa iinnccoommppaattiibbiilliittããþþiillee respective. Dacã sunt întâmpinate ddiiffiiccuullttããþþii în a compatibiliza un astfel de acord înainte de momentuladerãrii, România ºi Bulgaria trebuie ssãã ssee rreettrraaggãã din acordul în cauzã.

8 Acquis-ul comunitar aferent Capitolului 26 � Relaþiile externe acoperã relaþiile economice ºi comerciale ale Comunitãþii Europene cu þãrile terþe în ceea ce priveºte regimul deimport, regimul de export, mãsurile de apãrare comercialã, Organizaþia Mondialã a Comerþului ºi cadrul comerþului multilateral, precum ºi cooperarea economicã ºi asistenþa pentrudezvoltare. România este deja asociatã politicii comerciale comune a Comunitãþii Europene prin Acordul European de Asociere ºi coopereazã strâns cu Comunitatea Europeanã încadrul Organizaþiei Mondiale a Comerþului ºi al altor foruri internaþionale. Angajamente asumate în negocieri: asigurarea deplinei compatibilitãþi dintre legislaþia naþionalã ºi acquisprivind regimul de control al exporturilor de produse ºi tehnologii cu dublã utilizare, adoptarea în permanenþã a mãsurilor pentru monitorizarea ºi implementarea politicii textilecomunitare ºi consultarea Comisiei Europene înainte de întreprinderea mãsurilor de integrare a produselor sau cotelor prevãzute de Acordul ATC; compatibilizarea tuturor acordurilorºi tratatelor bilaterale ale României cu obligaþiile de membru al UE, în special cele referitoare la comerþ, cooperare economicã ºi tehnicã � termen: data aderãrii.

Articolul 66 ddin TTratatul dde aaderare aa RRomâniei ººi BBulgariei lla UUniunea EEuropeanã(1) Acordurile sau convenþiile încheiate sau aplicate provizoriu de cãtre Uniune cu unul sau mai multe state terþe, cu o organizaþie internaþionalã sau cu

un resortisant al unui stat terþ sunt obligatorii pentru Bulgaria ºi România în condiþiile stabilite prin Constituþie ºi prin prezentul protocol.(2) Bulgaria ºi România se angajeazã sã adere, în condiþiile stabilite prin prezentul protocol, la acordurile sau convenþiile încheiate sau semnate de

Uniune ºi de actualele state membre, hotãrând în comun.Aderarea Bulgariei ºi a României la acordurile sau convenþiile încheiate sau semnate de Uniune ºi de actualele state membre, hotãrând în comun, cu

anumite þãri terþe sau organizaþii internaþionale se aprobã prin încheierea unui protocol la aceste acorduri sau convenþii între Consiliu, hotãrând în unanimitateîn numele statelor membre, ºi þara ori þãrile terþe sau organizaþia internaþionalã în cauzã.

Comisia negociazã aceste protocoale în numele statelor membre pe baza directivelor de negociere aprobate de Consiliu, care hotãrãºte în unanimitateºi cu consultarea unui comitet format din reprezentanþii statelor membre. Comisia prezintã Consiliului proiectele protocoalelor care urmeazã a fi încheiate.

Prezenta procedurã nu aduce atingere exercitãrii de cãtre Uniune a competenþelor sale ºi nici repartizãrii competenþelor între Uniune ºi statele membreîn ceea ce priveºte încheierea unor astfel de acorduri în viitor sau orice alte modificãri care nu sunt legate de aderare.

(3) Aderând la acordurile ºi convenþiile prevãzute la alineatul (2), Bulgaria ºi România dobândesc, în temeiul acestor acorduri ºi convenþii, aceleaºidrepturi ºi obligaþii ca ºi actualele state membre.

(4) De la data aderãrii ºi pânã la intrarea în vigoare a protocoalelor necesare prevãzute la alineatul (2), Bulgaria ºi România aplicã dispoziþiileacordurilor sau convenþiilor încheiate în comun de cãtre Uniune ºi actualele state membre înaintea aderãrii, cu excepþia acordului privind libera circulaþie apersoanelor încheiat cu Elveþia. Aceastã obligaþie este valabilã ºi în cazul acordurilor sau convenþiilor pe care Uniunea ºi actualele state membre au convenitsã le aplice provizoriu.

Pânã la intrarea în vigoare a protocoalelor prevãzute la alineatul (2), Uniunea ºi statele membre iau orice mãsurã adecvatã, hotãrând în comun conformcompetenþelor lor respective.

(5) Bulgaria ºi România aderã la Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe ºi Pacific, pe de o parte, ºi ComunitateaEuropeanã ºi statele membre ale acesteia, pe de altã parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000.

(6) Bulgaria ºi România se angajeazã sã adere, în condiþiile stabilite prin prezentul protocol, la Acordul privind Spaþiul Economic European, înconformitate cu articolul 128 din acest acord.

(7) De la data aderãrii, Bulgaria ºi România aplicã acordurile ºi înþelegerile bilaterale în materie de produse textile încheiate de Uniune cu þãri terþe.Restricþiile cantitative aplicate de Uniune importurilor de produse textile ºi de îmbrãcãminte se adapteazã pentru a þine seama de aderarea Bulgariei ºi

a României la Uniune. În acest sens, modificãrile acordurilor ºi înþelegerilor bilaterale prevãzute mai sus pot fi negociate de Uniune cu þãrile terþe respectiveînainte de data aderãrii.

În cazul în care modificãrile acordurilor ºi înþelegerilor bilaterale privind produsele textile nu intrã în vigoare pânã la data aderãrii, Uniunea efectueazãadaptãrile necesare regulilor sale care se aplicã importului de produse textile ºi de îmbrãcãminte din þãrile terþe pentru a þine seama de aderarea Bulgarieiºi a României.

(8) Restricþiile cantitative aplicate de Uniune importurilor de oþel ºi produse siderurgice se adapteazã în funcþie de importurile de produse siderurgice,provenind din þãrile furnizoare în cauzã, efectuate de Bulgaria ºi România în decursul ultimilor ani.

10



Baza legalã din Tratatul instituind Comunitatea Europeanã (CE) este reprezentatã de articolul 307, care prevede urmãtoarele:

În acest sens, modificãrile necesare care trebuie aduse acordurilor ºi înþelegerilor bilaterale privind produsele siderurgice încheiate de Uniune cu þãriterþe se negociazã înainte de data aderãrii.

În cazul în care modificãrile acordurilor ºi înþelegerilor bilaterale nu intrã în vigoare pânã la data aderãrii, se aplicã dispoziþiile primului paragraf.(9) Acordurile privind pescuitul încheiate înainte de aderare de Bulgaria sau România cu þãri terþe sunt gestionate de Uniune.În decursul perioadei în care dispoziþiile acestor acorduri sunt aplicate provizoriu, nu sunt afectate drepturile ºi obligaþiile care revin Bulgariei ºi României

conform acestor acorduri.De îndatã ce este posibil ºi în orice caz înainte de expirarea acordurilor prevãzute la primul paragraf, Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptã în

fiecare caz în parte deciziile adecvate pentru continuarea activitãþilor de pescuit care fac obiectul acestor acorduri, inclusiv posibilitatea de a prelungi anumiteacorduri pentru o perioadã de cel mult un an.

(10) Cu efect de la data aderãrii, Bulgaria ºi România se retrag din orice acord de liber schimb încheiat cu þãri terþe, inclusiv din Acordul centraleuropean de comerþ liber.

În mãsura în care acordurile încheiate între Bulgaria, România sau amândouã aceste state, pe de o parte, ºi una sau mai multe þãri terþe, pe de altãparte, nu sunt compatibile cu obligaþiile care decurg din prezentul protocol, Bulgaria ºi România iau toate mãsurile necesare pentru a elimina incompatibilitãþileconstatate. În cazul în care Bulgaria sau România întâmpinã dificultãþi în adaptarea unui acord încheiat cu una sau mai multe þãri terþe înainte de aderare,trebuie sã se retragã din acordul respectiv, în conformitate cu clauzele acordului.

(11) Bulgaria ºi România aderã în condiþiile stabilite de prezentul protocol la acordurile interne încheiate de actualele state membre pentru punerea înaplicare a acordurilor sau convenþiilor prevãzute în alineatele (2), (5) ºi (6).

(12) Bulgaria ºi România iau mãsurile necesare pentru a-ºi adapta, dacã este cazul, poziþia faþã de organizaþiile internaþionale ºi faþã de acordurileinternaþionale la care Uniunea sau la care alte state membre sunt, de asemenea, parte, la drepturile ºi obligaþiile care decurg din aderarea lor la Uniune.

În special, ele se retrag, la data aderãrii sau cât mai repede posibil dupã aceastã datã, din acordurile ºi organizaþiile internaþionale din domeniulpescuitului la care Uniunea este, de asemenea, parte, cu excepþia cazurilor în care calitatea acestora de membru se referã la alte domenii decât pescuitul.

(13) Trimiterile din prezentul articol la convenþiile ºi acordurile încheiate sau semnate de Uniune le includ pe cele prevãzute la articolul IV-438 dinConstituþie.

Articolul 3307 ddin TTratatul iinstituind CComunitatea EEuropeanãDispoziþiile prezentului tratat nu aduc atingere drepturilor ºi obligaþiilor care rezultã din convenþiile încheiate pânã la 1 ianuarie 1958 sau, pentru statele

membre aderente, înainte de data aderãrii acestora, între unul sau mai multe state membre, pe de o parte, ºi unul sau mai multe state terþe, pe de altã parte.În mãsura în care aceste convenþii nu sunt compatibile cu prezentul tratat, statul sau statele membre în cauzã recurg la toate mijloacele corespunzãtoare

pentru a elimina incompatibilitãþile constatate. La nevoie, statele membre îºi acordã reciproc sprijin în vederea atingerii acestui scop ºi adoptã, dacã este cazul,o poziþie comunã.

În aplicarea convenþiilor menþionate la primul paragraf, statele membre iau în considerare faptul cã avantajele consimþite prin prezentul tratat de fiecaredintre statele membre fac parte integrantã din instituirea Comunitãþii ºi, din aceastã cauzã, sunt inseparabil legate de crearea instituþiilor comune, de atribuireade competenþe în favoarea acestora ºi de acordarea aceloraºi avantaje de cãtre toate celelalte state membre.

AArrttiiccoolluull 66..1100 �� ppaarraaggrraaffuull 22 ((aaccoorrdduurrii iinnccoommppaattiibbiillee ccuu aaccqquuiiss-uull ccoommuunniittaarr))Având în vedere obligaþiile asumate de RRoommâânniiaa în vederea aderãrii, þara noastrã se aflã în proces de finalizare a demersului

aducerii în conformitate cu acquis-ul comunitar a cadrului juridic bilateral cu þãrile terþe, cu respectarea Legii nr. 590/2003 atratatelor. Menþionãm cã în categoria de þþããrrii tteerrþþee nu intrã cele 25 de state membre ºi nici Bulgaria, stat în curs de aderare ca ºiRomânia. Aºadar, procesul de compatibilizare are loc în relaþiile cu celelalte þãri, deoarece în relaþia cu cele 25 de state, acordurilerespective vor deveni automat ccaadduuccee din momentul în care România va deveni membrã a Uniunii Europene.

Se observã, astfel, din redactarea articolului 6.10, cã sunt avute în vedere douã situaþii principale: 11.. cazul aaccoorrdduurriilloorr ddee lliibbeerr sscchhiimmbb ccuu ssttaattee tteerrþþee,, România având obligaþia de aa ssee rreettrraaggee, cu efect de la data aderãrii la

UE (a se vedea supra);22.. cazul aaccoorrdduurriilloorr iinnccoommppaattiibbiillee cu legislaþia comunitarã ºi cu obligaþiile asumate de stat în cadrul negocierilor de aderare,

pe care îl vom analiza în continuare, unde pot fi întâlnite mai multe situaþii:A. statul în curs de aderare contacteazã statul terþ ºi organizeazã consultãri pentru aammeennddaarreeaa acordului în scopul

compatibilizãrii cu dreptul comunitar, în mãsura în care prin amendare nu este afectatã însãºi substanþa acordului ºi se justificãpãstrarea sa în forma modificatã (cu condiþia sã fie vorba despre un domeniu aflat în competenþa exclusivã a Comunitãþii Europene(CE), caz în care acordul trebuie sã îºi înceteze valabilitatea);

B. dacã însãºi substanþa acordului este contrarã cu legislaþia comunitarã sau este un domeniu de competenþa doar a CE,atunci el va trebui sã-ºi înceteze valabilitatea; în aceastã ipotezã, sunt posibile douã variante: iieeººiirreeaa ddiinn vviiggooaarree de la data aderãrii

11


CCEEFFTTAA99

Constituire ººi pparticipanþiCEFTA reprezintã cel mai important acord multilateral de liber schimb

din Europa Centralã ºi de Sud-Est. CEFTA a fost semnat la 21 decembrie1992 la Cracovia (Polonia) ºi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993, avândca membri fondatori urmãtoarele þãri: Cehoslovacia � ulterior Cehia ºiSlovacia, Polonia ºi Ungaria.

Celor 4 membri ai Grupului de la Viºegrad li s-au alãturat ulteriorSlovenia (de la 1 ianuarie 1996), România (1 iulie 1997), Bulgaria (1ianuarie 1999), ºi Croaþia (1 martie 2003).

CEFTA ºi-a modificat componenþa de la 1 mai 2004, având în vederecã cinci dintre þãrile membre (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia ºi Ungaria)au aderat la UE, rãmânând în Acord Bulgaria, Croaþia ºi România.

La data de 27 februarie 2006 s-a semnat, la Skopje, Acordul deaderare a Republicii Macedonia la CEFTA, în prezent acesta aflându-se înproces de ratificare.

CEFTA este considerat o ��anticamerã�� ºi o etapã de pregãtire aparticipãrii la piaþa internã comunitarã, UE fiind de la început în favoareaformãrii ºi funcþionãrii CEFTA. Principalul obiectiv urmãrit de CEFTA a fostcrearea unei zone de liber schimb prin liberalizarea gradualã a comerþuluireciproc cu produse industriale ºi agricole ºi prin eliminarea barierelor tarifareºi netarifare din calea comerþului în perioada de tranziþie.

Preºedinþia CEFTA se asigurã prin rotaþie. În anul 2006 preºedinþia esteasiguratã de România.

Preocuparea ppentru vviitorul CCEFTAPrincipala preocupare a þãrilor membre CEFTA în ultima perioadã a fost

viitorul acestui Acord, având în vedere faptul cã de la 1 ianuarie 2007, odatãcu integrarea în UE, România ºi Bulgaria vor trebui sã se retragã din CEFTA.

La reuniunea primilor miniºtri ai þãrilor membre CEFTA din 29 noiembrie2005 de la Zagreb, sub preºedinþia Republicii Croaþia, ºefii delegaþiilor auacordat o atenþie deosebitã viitorului Acordului, subliniind în mod unanim, camesaj politic al summit-ului, faptul cã viitorul CEFTA poate fi asigurat numaiprin extinderea sa.

Negocierile din cadrul summit-ului primilor miniºtri s-au concentrat peredefinirea criteriilor de aderare, astfel încât sã se asigure o bazã mai largãde aderare la acest Acord.

Rezultatele reuniunii au fost influenþate ºi de întâlnirea trilateralã aprimilor miniºtri din Bulgaria, Croaþia ºi România care a avut loc la Barcelona,la 28 noiembrie 2005 (cu prilejul summit-ului euro-mediteranean), ocazie cucare s-a transmis un mesaj privind menþinerea CEFTA ºi dupã aderareaRomâniei ºi Bulgariei la UE, sens în care se va da posibilitatea þãrilor dinBalcanii de Vest ºi Republicii Moldova de a participa la Acord.

Declaraþia primilor miniºtri de la Zagreb a inclus un nou set de criteriide aderare la CEFTA, mai flexibile ºi mai cuprinzãtoare ºi a creat premizelepentru realizarea unui acord unic de liber schimb în regiune, pornind de laCEFTA.

În acelaºi timp, în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est exista iniþiativa creãrii unui acord de comerþ liber în sud-estul Europei, acãrui realizare sã aibã loc, în conformitate cu voinþa exprimatã în Declaraþiaministerialã de la Sofia, adoptatã la reuniunea Mesei Regionale a Pactului deStabilitate (10 iunie 2005), în cursul anului 2006.

Existau, astfel, douã iniþiative în regiune pentru crearea unui acord deliber schimb, care trebuiau armonizate pentru a se obþine rezultatul dorit, ºianume un acord unic10.

prin aaccoorrdduull ppããrrþþiilloorr sau, dacã nu se ajunge la un acord oristatul terþ nu rãspunde în timp util solicitãrii, ddeennuunnþþaarreeaaacordului, potrivit clauzelor finale ale acordului ºi Convenþiei dela Viena privind dreptul tratatelor din 1969.

În cazul denunþãrilor sau al încetãrii valabilitãþii prinacordul de voinþã al pãrþilor, relaþia României cu statul terþ vaavea loc numai pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull aaccoorrdduurriilloorr îînncchheeiiaattee ddeeCCoommuunniittaatteeaa EEuurrooppeeaannãã (în numele statelor membre, inclusivRomânia) cu statul respectiv. Aceasta datoritã faptului cã, îndomeniile respective, CE are o ccoommppeetteennþþãã eexxcclluussiivvãã de aîncheia acorduri, statele pierzând, din momentul aderãrii,dreptul de a pãstra/încheia noi acorduri bilaterale.

Aºa cum am menþionat anterior, aaccqquuiiss-ul aferentCapitolului 26 � Relaþiile externe acoperã relaþiile economiceºi comerciale ale Comunitãþii Europene cu þãrile terþe. Aºadar,potrivit documentului de poziþie, România are obligativitateacompatibilizãrii tuturor acordurilor ºi tratatelor bilaterale cuobligaþiile de membru al UE, în special cele referitoare lacomerþ, cooperare economicã ºi tehnicã. Acordurile care suntavute în vedere în contextul art. 6.10 sunt, în consecinþã, celedin ddoommeenniiiillee: ccoommeerrcciiaall ººii eeccoonnoommiicc,, iinnvveessttiiþþiiii,, ssaanniittaarr-vveetteerriinnaarree ººii ffiittoo-ssaanniittaarree,, ttrraannssppoorrttuurrii ººii ppeessccuuiitt.. Aºa cum seobservã, sunt domeniile în care CE are o competenþã exclusivãsau va avea o astfel de competenþã (cum este cazul investiþiilor,dacã intrã în vigoare Tratatul instituind o Constituþie pentruEuropa). Abordãrile sunt nuanþate, dupã cum vom vedea,pentru fiecare tip de acord în parte.

DDoommeenniiuull ccoommeerrcciiaall ººii eeccoonnoommiiccÎn conformitate cu obligaþiile asumate la Capitolul 26 �

Relaþii externe, �pânã la data aderãrii, România va aduce înconformitate cu dreptul comunitar toate acordurile salebilaterale, în special cele comerciale, de cooperareeconomicã ºi tehnicã ºi acordurile privind investiþiile�.

A fost elaborat un acord-cadru privind cooperarea îndomeniul economic, care va înlocui, dupã data aderãrii,acordurile comerciale incompatibile cu dreptul comunitar,servind, în acelaºi timp, drept model pentru renegociereaacordurilor comerciale ºi de cooperare economicã, ce conþinclauze incompatibile cu dreptul comunitar.

Au fost identificate douã tipuri de situaþii:! IIppootteezzaa îînn ccaarree îînnttrree RRoommâânniiaa ººii ssttaattuull tteerrþþ eexxiissttaa îînncchheeiiaatt

ddooaarr uunn aaccoorrdd ccoommeerrcciiaall � în aceastã situaþie, România apropus partenerilor convenirea ieºirii din vigoare a acordurilorcomerciale, începând cu 1 ianuarie 2007, ºi agrearea unui nouacord de cooperare economicã, în vederea menþinerii relaþiilor

9 Sursã: Ministerul Afacerilor Externe (15 mai 2006) (http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=7269).10 În calitatea sa de Preºedinte al CEFTA în anul 2006, România acordã o mare importanþã continuãrii, ºi pe viitor, a Acordului fiind, convinsã de roluldecisiv deþinut de acesta în dezvoltarea relaþiilor comerciale în regiune, ca ºi în pregãtirea statelor membre pentru aderarea lor la Uniunea Europeanã.

12



economice bilaterale. Acordul-cadru de cooperare economicãmenþionat mai sus respectã principiul competenþei exclusive aComunitãþii Europene în ceea ce priveºte politica comercialã ºiare drept obiectiv principal stabilirea unui mecanism bilateral decooperare, prin intermediul unei comisii mixte. Sarcinile comisieimixte vizeazã evaluarea ºi propunerea de domenii prioritarepentru proiectele specifice în domeniul economic; evaluareaperiodicã a implementãrii acordului; identificarea oportunitãþilorde afaceri contribuind la dezvoltarea relaþiilor bilateraleeconomice ºi de investiþii. Acordul-cadru conþine, de asemenea, oclauzã finalã referitoare la non-interferenþa acestui acord cu alteobligaþii asumate de pãrþile contractante pe plan internaþional,inclusiv obligaþiile ce decurg pentru România din apartenenþa laUniunea Europeanã sau, pentru statul partener, din oricare altacord încheiat cu Comunitatea Europeanã sau cu ComunitateaEuropeanã ºi statele membre.

! A doua situaþie este aceea în care îînnttrree RRoommâânniiaa ººii ssttaattuull tteerrþþ aa ffoosstt îînncchheeiiaatt uunn aaccoorrdd ccoommeerrcciiaall ººii,, de asemenea, uunn aaccoorrddddee ccooooppeerraarree eeccoonnoommiiccãã � România a propus partenerilor respectivi convenirea ieºirii din vigoare a acordului comercial, începândcu 1 ianuarie 2007, ºi agrearea unui protocol de amendare a acordului de cooperare economicã. Protocolul vizeazã eliminareaclauzelor comerciale (cum ar fi clauza naþiunii celei mai favorizate, clauza referitoare la tranzitul bunurilor) ºi, atunci când estenecesar, îmbunãtãþeºte mecanismul de cooperare bilateralã, prin adãugarea unor noi atribuþii comisiei mixte. Protocolul include, deasemenea, clauza finalã referitoare la non-interferenþa acestui acord cu alte obligaþii asumate de pãrþile contractante pe planinternaþional, inclusiv obligaþiile ce decurg pentru România din apartenenþa la Uniunea Europeanã sau, pentru statul partener, dinoricare alt acord încheiat cu Comunitatea Europeanã sau cu Comunitatea Europeanã ºi statele membre.

La sfârºitul lui 2006 � începutul anului 2007 va fi publicatã în Monitorul Oficial lista tuturor acordurilor care îºi vor încetavalabilitatea prin denunþare sau prin acordul pãrþilor (în conformitate cu articolul 54 din Convenþia de la Viena privind dreptultratatelor).

DDoommeenniiuull ssaanniittaarr-vveetteerriinnaarr ººii ffiittoo��ssaanniittaarrRomânia s-a angajat, atât în cadrul negocierilor de aderare (Capitolul 26 � Relaþii externe), cât ºi prin articolul 6 (10) din

Protocolul/Actul anexat Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeanã, sã aducã în conformitate cu dreptul comunitar toateacordurile sale bilaterale, regionale ºi multilaterale, inclusiv, acordurile din domeniul sanitar-veterinar ºi fito-sanitar.

Obligaþia privind armonizarea acordurilor fito-sanitare ºi sanitar-veterinare cu dreptul comunitar rezultã nu numai din prevedereageneralã, conþinutã în articolul 6(10) al Protocolului/Actului anexat Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeanã, ci ºidin Poziþia Comunã a Uniunii Europene la Capitolul 7 � Agricultura, în care se menþioneazã cã UE ia notã de faptul cã Româniase angajeazã ca, pânã la data aderãrii, sã aducã în conformitate cu dreptul comunitar acordurile fito-sanitare ºi sanitar-veterinareîncheiate cu statele terþe.

Conform unei aabboorrddããrrii ggeenneerraallee comunicate de Comisia Europeanã, acordurile care conþin prevederi cu privire la comerþuldintre cele douã state sau cu privire la controlul la frontierã trebuie sã-ºi înceteze valabilitatea, având în vedere cã aceste aspectesunt de competenþa UE ºi România va fi reprezentatã în viitor de Comisie. De asemenea, sunt incompatibile acordurile în domeniulagricol care cuprind prevederi referitoare la stabilirea, ulterior încheierii acordului, a unui regim privind comerþul între pãrþi11.

În ceea ce priveºte acordurile ssaanniittaarr-vveetteerriinnaarree,, acestea sunt incompatibile cu dreptul comunitar, deoarece conþin prevederireferitoare la condiþii de import ºi la efectuarea controlului la frontierã.

În cazul acordurilor ffiittoo-ssaanniittaarree, acestea cuprind prevederi cu privire la certificatul fito-sanitar. Acesta este, însã, reglementat de

11 Pot fi însã menþinute dispoziþiile referitoare la notificarea bolilor sau acordurile de cooperare generalã în scop ºtiinþific, educaþional sau referitoare la schimbul de experienþã(a se vedea ºi Directiva 2000/29/EC cu privire la mãsurile de protecþie împotriva intrãrii în Comunitate a organismelor dãunãtoare plantelor sau produselor din plante ºiîmpotriva rãspândirii lor în interiorul Comunitãþii ºi Convenþia internaþionalã pentru protecþia plantelor din 1951, FAO).

13


Directiva nr. 2004/105/CE din 15 octombrie 2004 pentru stabilirea modelelor certificatelor fitosanitare oficiale sau alecertificatelor fitosanitare pentru re-exportare, care însoþesc plantele, produsele din plante ºi alte obiecte din þãri terþe prezente în listaanexatã Directivei nr. 2000/29/CE12. În consecinþã, statele membre nu pot stabili, prin convenþii bilaterale, un alt model de certificat.Din acest motiv, acest tip de acorduri trebuie sã iasã din vigoare.

Partea românã are în vedere ºi posibilitatea ca acordurile care vor ieºi din vigoare sã fie înlocuite cu acorduri de cooperaregeneralã.

DDoommeenniiuull iinnvveessttiiþþiiiilloorr În ceea ce priveºte domeniul investiþiilor, menþionãm cã existã o diferenþã

importantã între Tratatul instituind Comunitatea Europeanã ºi textul Tratatuluiinstituind o Constituþie pentru Europa. Astfel, potrivit TCE, domeniul investiþiiloraparþine competenþei statelor membre, însã, potrivit Constituþiei UE, domeniulinvestiþiilor va fi parte a politicii comerciale comune. Din perspectiva TCE,precizãm cã singura referire este prezentã în Titlul III � Libera circulaþie apersoanelor, serviciilor ºi capitalurilor, Capitolul 4 � Capitalurile ºi plãþile, art.57. Constituþia UE preia formularea din art. 57 TCE (care devine art. III-157al. 1 ºi 2): �Legi europene sau legi cadru europene vor prevedea mãsurireferitoare la miºcãrile de capital înspre sau dinspre state terþe, rezultate dininvestiþii directe, inclusiv investiþii imobiliare.� Prin urmare, potrivit noii redactãri,UE va avea competenþã în ceea ce priveºte circulaþia capitalurilor rezultatedin investiþii. O altã dispoziþie importantã este ºi aceea din art. III-314 (Titlul V- Acþiunea externã a Uniunii, Capitolul III - Politica comercialã comunã), careprevede stabilirea unei uniuni vamale între statele membre, în vedereacontribuirii, în interes comun, la dezvoltarea armonioasã a comerþului mondial,la abolirea progresivã a restricþiilor în comerþul internaþional, precum ºi îînnmmaatteerriiaa iinnvveessttiiþþiiiilloorr ssttrrããiinnee ddiirreeccttee ºi diminuarea tarifelor vamale ºi a altorbariere. În urma introducerii investiþiilor strãine directe în cadrul politiciicomerciale comune, care are la bazã principii uniforme (art. III-315)pentru încheierea de acorduri comerciale relative la aspectele comerciale ale investiþiilor directe strãine, concluzia care se desprindeîn mod evident este cã domeniul investiþiilor va intra în competenþa exclusivã a UE.

Revenind la stadiul armonizãrii cadrului juridic bilateral în domeniul investiþiilor, precizãm cã executivul comunitar a indicat oserie de clauze-tip incompatibile, referitoare, în principal, la existenþa în cadrul acordurilor încheiate de statele candidate la UE cuþãri terþe a clauzelor de acordare a tratamentelor preferenþiale � tratamentul naþiunii celei mai favorizate, naþional ºi/saunediscriminatoriu, clauza transferului liber al capitalului rezultat din investiþiile strãine directe, inexistenþa posibilitãþii de modificare sauieºire din vigoare a acordului, în eventualitatea evoluþiei acquis-ului comunitar de o manierã incompatibilã cu aplicarea permanentãa acordului bilateral în cauzã.

Din momentul aderãrii, tratamentul naþional (care va deveni tratament comunitar), va fi acordat numai persoanelor juridice careau calitatea de �companie comunitarã� (art. 48 TCE), ºi anume �companiile sau firmele constituite în conformitate cu dreptul unuistat membru ºi având sediul înregistrat, administraþia centralã sau locul principal de desfãºurare a afacerii în interiorul Comunitãþii�.

DDoommeenniiuull ttrraannssppoorrttuurriilloorrDomeniul ttrraannssppoorrttuulluuii aaeerriiaann este foarte important, în cadrul politicilor UE, Curtea de Justiþie de la Luxemburg dezvoltând o

jurisprudenþã numitã Open Sky, care declarã incompatibile cu legislaþia comunitarã anumite prevederi din acordurile internaþionaleîncheiate cu state terþe. Principala clauzã incompatibilã este clauza de desemnare, care rezervã beneficiul desemnãrii de cãtre o partecontractantã doar companiilor naþionale ale acelei pãrþi contractante, ceea ce vine în contradicþie cu prevederile TCE în materia libertãþiide stabilire ºi de prestare a serviciilor (art. 43 TCE). În consecinþã, acordurile bilaterale trebuie modificate în sensul precizãrii cã parteacontractantã (în speþã România) poate desemna una sau mai multe companii aeriene din CE ca beneficiare ale acordului bilateral.12 JOUE nr. L319/20.10.2004.

14



În domeniul ttrraannssppoorrttuulluuii rruuttiieerr, articolul 70 din Tratatul instituind Comunitatea Europeanã prevede cã acþiunile statelor membreîn acest domeniu se vor încadra în �politica comunã în domeniul transporturilor�. Principalele reglementãri comunitare în domeniultransporturilor rutiere sunt reprezentate de: Regulamentul Consiliului nr. 684/92 privind regulile comune referitoare la transportulinternaþional de pasageri cu autobuze ºi autocare, cu modificãrile ulterioare, ºi Regulamentul Consiliului nr. 881/92 privind accesulpe piaþa transportului rutier de bunuri în interiorul Comunitãþii sau pe teritoriul unui stat membru sau prin traversarea teritoriului unuiasau mai multor state membre, cu modificãrile ulterioare. Având în vedere cã aceste acte normative comunitare reglementeazãregimul liberei circulaþii a serviciilor în interiorul Comunitãþii, acestea nu impun modificarea prevederilor existente în acordurilebilaterale, referitoare la emiterea de autorizaþii de transport pentru transportatorii care opereazã servicii între România ºi un stat terþ� întrucât transportatorii comunitari au acces la aceastã procedurã de autorizare în temeiul dreptului de stabilire pe teritoriulRomâniei (articolul 43 din Tratatul privind instituirea Comunitãþii Europene). Singura incompatibilitate ar fi referitoare la prevederileacordurilor bilaterale care reglementeazã scutirea de orice taxe a transportatorilor statului partener ºi a vehiculelor acestora, carear veni în contradicþie cu prevederile Directivei nr. 1999/62 (�Eurovignette Directive�). Prin urmare, va fi necesarã stipularea în cadrulacordurilor bilaterale a unei excepþii de la regulile referitoare la scutirea de taxe (�without prejudice to measures adopted by theEuropean Community�).

În materia ttrraannssppoorrttuulluuii mmaarriittiimm, principalul document relevant în dreptul comunitar este Regulamentul Consiliului nr. 4055/86privind aplicarea principiului liberei circulaþii a serviciilor la transportul maritim între statele membre ºi între statele membre ºi stateleterþe. În principiu, acordurile bilaterale în materia transportului maritim între România ºi statele terþe sunt conforme cu acestRegulament, deoarece acestea nu afecteazã regimul liberei circulaþii a serviciilor între România ºi statul respectiv.

În ceea ce priveºte ttrraannssppoorrttuull ffeerroovviiaarr,, nu au fost identificate prevederi incompatibile cu acquis-ul comunitar.

DDoommeenniiuull ppeessccuuiittuulluuii Acordurile în domeniul pescuitului intrã sub incidenþa

articolului 6(9) din Tratatul de aderare a României la UniuneaEuropeanã, care prevede urmãtoarele:

�Acordurile privind pescuitul încheiate îînnaaiinnttee de aderare deBulgaria sau România cu þãri terþe sunt ggeessttiioonnaattee ddee UUnniiuunnee.

În decursul perioadei în care dispoziþiile acestor acorduri suntaplicate provizoriu, nu sunt afectate drepturile ºi obligaþiile carerevin Bulgariei ºi României conform acestor acorduri.

De îndatã ce este posibil ºi în orice caz înainte de expirareaacordurilor prevãzute la primul paragraf, Consiliul, la propunereaComisiei, aaddooppttãã îînn ffiieeccaarree ccaazz îînn ppaarrttee ddeecciizziiiillee aaddeeccvvaattee ppeennttrruuccoonnttiinnuuaarreeaa aaccttiivviittããþþiilloorr ddee ppeessccuuiitt care fac obiectul acestoracorduri, inclusiv posibilitatea de a prelungi anumite acorduripentru o perioadã de cel mult un an.�

Politica de pescuit este o politicã ccoommuunnãã aa UUEE, ceea ceînseamnã cã, în acest domeniu, competenþa decizionalã aparþineexclusiv Comunitãþii Europene (CE). În consecinþã, CE va fi cea care va gestiona acordurile bilaterale în domeniu ºi va stabili, astfel,printre altele, cotele de pescuit.

Dupã aderarea României la Uniunea Europeanã, modificãrile care vor trebui operate cu privire la acordurile bilaterale aleRomâniei cu þãri terþe, în domeniul pescuitului, vor fi stabilite de cãtre instituþiile comunitare.

MMiihhaaeellaa AAuugguussttiinnaa DDUUMMIITTRRAAªªCCUUMinisterul Afacerilor Externe

15


Securizarea vviitoarei ffrontiere eexterne aa UUE, ffactor sstabilizator îîn rregiune

Experienþa statelor care au aderat laUniunea Europeanã în 2004demonstreazã cã simpla calitate demembru al Uniunii nu reprezintã unadevãrat beneficiu, dacã nu este însoþitãde o organizare instituþionalã care sãpermitã un înalt nivel de performanþã ºide exploatare la cote maxime a tuturorresurselor umane ºi materiale disponibile.

CCooooppeerraarreeaa îînn mmaatteerriiee ddee jjuussttiiþþiiee ººiiaaffaacceerrii iinntteerrnnee la nivelul statelor membreUE dateazã încã din 1975 prin apariþiaunui cadru juridic referitor la migraþie, laazil, la cooperarea judiciarã ºipoliþieneascã. Dacã la început liberacirculaþie se referea doar la circulaþialiberã a persoanelor, în special laimigranþii în cãutarea unui loc de muncã,începând cu anii �70, aceastã cooperarea cãpãtat noi valenþe, cuprinzânddomenii importante precum: reþeletransfrontaliere de crimã organizatã,trafic de droguri ºi persoane, imigraþieilegalã ºi terorism.

Anul 1986 a fost un an crucial înceea ce priveºte cooperarea interguver-namentalã în domeniul justiþiei ºiafacerilor interne. Datã fiind reþinereaunor state membre faþã de cele patruprincipii majore: libera circulaþie acapitalului, mãrfurilor, serviciilor ºipersoanelor, s-a conturat pentru primadatã ideea întãririi progresive acontrolului la frontiera externã ºiformularea unor politici comune îndomeniul azilului ºi imigraþiei.

Dupã semnarea AcorduluiSchengen13 de cãtre cinci state membre,s-a convenit asupra eliminãrii controalelor

la frontierele interne ºi întãrirea controluluila frontiera externã, precum ºi asupraarmonizãrii reglementãrilor în materie devize, dreptul la azil, cooperarea îndomeniul judiciar ºi poliþienesc. Cu toateacestea, cooperarea în acest sens s-adovedit dificilã mai ales la nivelinstituþional deoarece se baza în primulrând pe înþelegeri, rezoluþii, concluzii ºirecomandãri. Astfel, în 1993, TratatulUniunii Europene adaugã �al treileapilon� structurii comunitare: cooperareaîn probleme de justiþie ºi afaceri interne.Acest nou pilon a cuprins nouã arii deinteres comun:

1. politica de azil; 2. trecerea frontierelor externe; 3. imigraþia; 4. combaterea dependenþei de

droguri; 5. combaterea fraudelor internaþio-

nale;

6. cooperarea judiciarã în domeniuldreptului civil;

7. cooperarea judiciarã în domeniulcriminalitãþii;

8. cooperarea vamalã; 9. cooperarea în domeniul poliþie-

nesc. Acordul ºi Convenþia, împreunã cu

declaraþiile ºi deciziile adoptate deComitetul Executiv Schengen, formeazãAcquis-ul Schengen. Prin Tratatul de laAmsterdam, acquis-ul Schengen a fostpreluat în cadrul acquis-ului UniuniiEuropene, Consiliul Uniunii Europene aluat locul Comitetului Executiv Schengen,stabilit de Acordul Schengen, iarîncepând cu 1 mai 1999, SecretariatulSchengen a fost încorporat în cadrulSecretariatului General al Consiliului. Princrearea spaþiului Schengen, frontiereleinterne ale statelor semnatare au fosteliminate ºi a fost instituitã o frontierã

13 Iniþial a fost semnatã o înþelegere în localitatea Schengen, în 1985, între Germania, Franþa ºi þãrile Benelux, destinatã sã faciliteze cãlãtoria cetãþenilor în Uniunea Europeanã,iar ulterior, în completarea Acordului a fost semnatã Convenþia Schengen de aceleaºi cinci state, la data de 19 iunie 1990. Din spaþiul Schengen fac parte în prezent 16 þãri: Austria,Belgia, Danemarca, Elveþia, Franþa, Germania, Grecia, Finlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia. Din Spaþiul Schengen nu fac parte MareaBritanie ºi Irlanda (acestea au agreat doar anumite prevederi ale Acordului Schengen care trateazã �cooperarea dintre forþele de poliþie� ºi �cooperarea juridicã�, refuzânddeocamdatã sã încheie acorduri în domeniul controlului frontierelor cu alte state Schengen) ºi nici cele zece þãri care au aderat la Uniunea Europeanã la 1 mai 2004, respectivPolonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Malta ºi Cipru.

16



externã Schengen, la care controlul sedesfãºoarã în baza unui set unic, comunde reguli ºi proceduri, referitoare laregimul vizelor, dreptul la azil etc. menitesã faciliteze libera circulaþie apersoanelor.

Atacurile teroriste de la 11septembrie 2001 au grãbit deciziilelegate de cooperarea interguver-namentalã pentru combaterea oricãrorforme de criminalitate transfrontalierã.Schimbãrile politice ale anilor �90, pefondul unei instabilitãþi economice, apermeabilitãþii frontierelor ºi a corupþieiridicate a lucrãtorilor la frontierã, audeterminat o dezvoltare alarmantã areþelelor criminale, iar conflicteleregionale au creat un mediu foarteatractiv ºi profitabil pentru diverseleactivitãþi criminale. De asemenea,procesul de extindere a Uniunii Europeneºi primirea de noi membri, în special dela graniþa esticã a Comunitãþii, auaccentuat nevoia concentrãrii atenþieiasupra domeniului justiþie ºi afaceriinterne. Pentru a se stabili un echilibruîntre libertate ºi siguranþã, libertatea decirculaþie a fost însoþitã de aºa-numitelemãsuri compensatorii, ce vizeazãîmbunãtãþirea coordonãrii dintre poliþie,vamã ºi autoritãþile judiciare ºi adoptareamãsurilor necesare combaterii fenome-nelor de infracþionalitate. Pentru aceastaa fost constituit un sistem complex deinformaþii, denumit SSiisstteemmuull ddee IInnffoorrmmaaþþiiiiSScchheennggeenn ((SSIISS)), pentru facilitareaschimbului de date privind persoanele ºibunurile.

România participã activ la creareaºi dezvoltarea unui spaþiu de libertate,securitate ºi justiþie, în acest sens rolul pecare-l deþine þara noastrã este unulesenþial, având în vedere faptul cãfrontiera României va deveni frontierãexternã a Uniunii Europene începând cu

1 ianuarie 2007. Aflatã la confluenþaunor mari fluxuri migratorii din fostelerepublici sovietice, din Orientul Mijlociu,Asia ºi Africa, România are respon-sabilitãþi uriaºe pentru securizareafrontierelor.

România va deveni a doua graniþãa UE, dupã graniþa dintre Finlanda ºiRusia, din punct de vedere al întinderii ��22007700 ddee kkiilloommeettrrii ddee ffrroonnttiieerrãã eexxtteerrnnãã aaUUnniiuunniiii EEuurrooppeennee cu Serbia, Ucraina,Moldova14 ºi Marea Neagrã � ºi vaavea primul SSiisstteemm iinntteeggrraatt ddee sseeccuurriizzaarreeaa ffrroonnttiieerreelloorr.. Aceastã perspectivãreprezintã o provocare uriaºã pentru þaranoastrã, care va deveni �þintã� pentrumigraþia ilegalã, traficul de droguri ºipersoane, maºini furate, arme ºi alteforme de infracþionalitate.

Specialiºtii în domeniul imigraþieiatrag atenþia asupra faptului cã, în viitorulapropiat, principala sursã de migraþie vafi Asia, iar ruta preferatã de penetrare ateritoriului Uniunii Europene va fi prin AsiaCentralã � Caucazul de Sud � MareaNeagrã � România. Cum nu toatestatele membre au frontiere externe,managementul frontierelor este oactivitate coordonatã la nivel comunitarpentru care se aplicã principiul împãrþiriiresponsabilitãþilor între state. În acestsens, unul din pilonii acestor eforturi esteAgenþia FRONTEX15 care coordoneazãcooperarea operaþionalã între statelemembre în materie de management alfrontierelor externe, acordã asistenþã despecialitate în instruirea efectivelor poliþieide frontierã, efectueazã analize de risc.De asemenea, agenþia lucreazã înstrânsã legãturã cu celelalte instituþii aleUniunii Europene implicate în domeniulsecuritãþii la frontierele externe, precumEUROPOL16, CEPOL (Colegiul Europeande Poliþie) ºi OLAF (Oficiul European Anti-Fraudã), în domeniul cooperãrii vamale

ºi al cooperãrii în materie de controalefito-sanitare ºi veterinare.

Potrivit Convenþiei de la Dublin(1990), înlocuitã de Regulamentul DublinII, ºi Deciziei Consiliului nr. 343/2003,imigranþii ilegali sau solicitanþii de azilcad în responsabilitatea autoritãþilorstatului membru a cãrui frontierã a fosttrecutã prima. Ideea care stã la baza

acestor documente este de a determinastatele graniþe externe ale UniuniiEuropene sã îºi asume acest statut curesponsabilitate ºi sã intensifice controa-lele la punctele de trecere a frontierei.Studii recente aratã faptul cã, spreexemplu în Grecia, costurile socialepentru întreþinerea unui imigrant/solicitantde azil se ridicã la 10 euro pe zi, iardacã ne raportãm la câºtigul mediusalarial din România ºi la faptul cã nuexistã fonduri suficiente în acest scop,situaþia este cel puþin îngrijorãtoare. Acestfapt nu va împiedica însã afluxul deimigranþi la graniþele României.

14 Din 1997, cetãþenii moldoveni reprezintã 75% din totalul populaþiei imigrante în România.15 Frontex (Agenþia europeanã pentru managementul ºi cooperarea operativã la frontierele externe ale Uniunii Europene) � agenþie descentralizatã a UE cu sediul la Varºovia, dinanul 2004.16 Europol este organizaþia care se ocupã cu aplicarea legii în cadrul UE ºi care opereazã cu informaþiile referitoare la criminalitate. Europol-ul are misiunea de a-ºi aduce ocontribuþie semnificativã la acþiunea Uniunii Europene de aplicare a legii împotriva crimei organizate ºi terorismului, concentrându-ºi eforturile asupra organizaþiilor criminale.

17


Printre clauzele de salvgardare laCapitolul 24 � Justiþie ºi Afaceri Internes-a gãsit ºi cea referitoare la accelerareaeforturilor pentru modernizarea echipa-mentului ºi infrastructurii la viitoareagraniþã externã a Uniunii Europene.Pentru finalizarea negocierilor la acestcapitol, România a demonstrat progresesemnificative ºi s-a angajat sã continue:reforma sistemului judiciar, securizareafrontierelor României, combaterea frau-dei ºi corupþiei, a reformei forþelor depoliþie, combaterea criminalitãþii organi-zate17, cooperarea judiciarã în domeniileazil, migraþie, protecþia datelor, politicade vize, lupta împotriva terorismului, atraficului de droguri18 ºi fiinþe umane19,cooperare vamalã. Întãrirea capacitãþiiadministrative ºi a cooperãrii interinstitu-þionale ºi internaþionale sunt elementeesenþiale pentru asigurarea pregãtiriicorespunzãtoare.

Prioritatea imediat urmãtoare ade-rãrii este îndeplinirea condiþiilor caRomânia sã devinã stat membruSchengen. În acest sens, a fost stabilit uncalendar strâns pentru atingerea acestuiobiectiv ambiþios. Ministrul administraþiei ºiinternelor, Vasile Blaga, a insistat asupraunei �coordonãri ireproºabile a instituþiilorimplicate în pregãtirea pentru aderareala spaþiul Schengen, în vederea derulãriieficiente a acestui proces ºi a obþineriiperformanþei maxime, cu cheltuieliminime�. Etapele aderãrii României laspaþiul Schengen sunt:

! Transmiterea unei Declaraþii depregãtire;

! Propunerea unei date pentruînceperea procesului de evaluare;

! Completarea unui chestionarextins, cuprinzând întrebãri detaliatedespre toate aspectele relevante, careurmeazã sã fie analizat de ConsiliulUniunii Europene;

! O serie de vizite de evaluare înfuncþie de rezultatul cãrora va fi luatãdecizia finalã.

În ceea ce priveºte pprreeggããttiirriilleeppeennttrruu iimmpplleemmeennttaarreeaa aaccqquuiiss-uulluuiiSScchheennggeenn ººii mmaannaaggeemmeennttuull vviiiittooaarreeiiffrroonnttiieerree eexxtteerrnnee aa UUEE, procedurileSchengen sunt în majoritatea cazurilorimplementate. În octombrie 2005 a fostadoptat un Concept pentru Implemen-tarea SSiisstteemmuulluuii IInntteeggrraatt ddee SSeeccuurriizzaarree aaFFrroonnttiieerreeii ddee SSttaatt ((SSIISSFF))..

În cadrul mãsurilor necesare învederea aderãrii la Uniunea Europeanã,þãrilor candidate le este recomandat sãstabileascã un �Plan de acþiuneSchengen� din care sã rezulteînþelegerea a ceea ce înseamnãimplementarea în totalitate a Acquis-uluiSchengen, rezultatele concrete obþinutepânã în acel moment, precum ºi unprogram detaliat ºi viabil pentruadoptarea ºi implementarea mãsurilorrestante. �Planul de acþiune Schengen�revizuit al României prevede mãsuriprivind controlul extern al frontierelor ºiinspectarea acestora, politica de vize,

cooperarea în domeniul poliþienesc,lupta anti-drog, regimul armelor simuniþiilor, cooperarea juridicã înproblema criminalitãþii ºi a extrãdãrilor,stadiul Sistemului de InformareSchengen20 (SIS I ºi SIS II21), precum ºireferiri la protecþia datelor personale.Planul marcheazã distincþia clarã întremomentul aderãrii României la UE ºimomentul aderãrii la ConvenþiaSchengen, care se preconizeazã,conform declaraþiilor ministrului deinterne, la jumãtatea anului 2012.

Planificarea procesului deimplementare a Convenþiei Schengeneste realizatã printr-o abordare în douãetape, care acoperã atât perioada depre-aderare la Uniunea Europeanã, cât ºiperioada care urmeazã aderãrii ºi sesitueazã înaintea ridicãrii controalelor lafrontierele interne (membru Schengendeplin). Documentul este realizat înconcordanþã cu urmãtoarele documente:�Strategia naþionalã de managementintegrat al frontierei de stat a României înperioada 2005-2009�, respectiv �Planulunic multianual de investiþii pentrusecuritatea frontierei�.

Pregãtirile pentru aderarea la spaþiulSchengen vor fi finanþate în principal dinfonduri europene, România urmând sãbeneficieze de o finanþare de aproape560 de milioane de euro, cunoscutã subnumele de �Facilitatea Schengen�.

SISF priveºte atât frontiera verde câtºi cea albastrã, iar elementele sale cheie

17 În acest sens a fost elaboratã �Strategia naþionalã de combatere a criminalitãþii organizate în perioada 2004-2007�. Mai mult, legislaþia naþionalã de prevenire ºi combaterea spãlãrii banilor ºi a finanþãrii actelor de terorism la standardele europene este armonizatã cu Directiva 91/308/CEE privind prevenirea utilizãrii sistemului financiar � bancar înscopul spãlãrii banilor, modificatã prin Directiva 97/2001/CEE.18 A fost aprobatã �Strategia naþionalã antidrog 2005-2012� ºi planul de acþiune aferent, HG nr. 540/09.06.2005 pentru modificarea ºi completarea Regulamentului de aplicarea Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiþi la fabricarea ilicitã a drogurilor. �Strategia naþionalã antidrog� pentru perioada 2005-2012 stabileºte un numãrde 18 obiective specifice pentru prevenirea consumului de droguri în familie, ºcoalã ºi comunitate. Prin H.G. nr. 1243/13.10.2005 (MO nr. 943/26.10.2005) a fost aprobatprogramul �Marea Alianþã Românã Antidrog� (MARA), document programatic de interes naþional în baza cãruia se vor dezvolta proiecte sectoriale pentru prevenirea ºi combatereatraficului ºi consumului ilicit de droguri.19 În plan legislativ, România a fãcut paºi importanþi pe toate cele 3 paliere ale traficului de persoane respectiv prevenire, combatere ºi asistenþã a victimelor. A fost realizat proiectulfinal al �Planului naþional de acþiune pentru prevenirea traficului de persoane 2006-2007� ºi a �Strategiei naþionale anti-trafic 2006-2010�. A fost adoptatã HG nr. 1282/27.10.2005 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României ºi Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþie (OIM) privind funcþionarea Centrului pentru protecþie temporarã,asistenþã medicalã ºi consiliere de specialitate pentru returnarea femeilor victime ale traficului de persoane, semnat la Bucureºti la 16 septembrie 2005 (MO nr. 974/02.11.2005).20 Sistemul de Informaþii Schengen reprezintã un sistem informatic la care sunt conectate poliþia de frontierã, poliþia, autoritãþile vamale ºi oficiile consulare ale statelor membreSchengen prin care sunt accesate date referitoare la anumite persoane de interes ºi la obiecte furate. SIS este esenþial pentru existenþa Spaþiului Schengen.21 România a început deja sã punã în funcþiune proiectul tehnic pentru Sistemul de Informaþii Schengen SIS II. Concluziile misiunii de peer review pentru evaluarea capacitãþiiRomâniei de a participa la SIS II au subliniat cã autoritãþile române deþin toate informaþiile necesare în domeniul IT pentru aderarea în viitor la spaþiul Schengen.

18



sunt resursele umane, echipamentele,tehnica IT ºi cooperarea interinstituþionalãºi internaþionalã. Obiectul principal alcontractului cu concernul europeanEADS22, care implementeazã SISFS, seva derula pânã în anul 2009, în douãetape: prima pânã la sfârºitul anului2006 ºi cea de a doua pânã în 2009.SISF este operaþionalizat prin sub-sistemecare includ sistemele ce comunicaþiimobile ºi fixe, sistemul de tehnologie ainformaþiei, sistemul de supraveghere laMarea Neagrã, sistemele de mobilitatenavalã ºi terestrã, etc. Sistemul integratde observare ºi supraveghere a traficuluila Marea Neagrã � SCOMAR23 � esteinfrastructura SISF la frontiera albastrã.

Conform traficului de pasageriprezent ºi proiectat, doar urmãtoareleporturi fluviale sunt relevante: MoldovaVeche, Orºova, Drobeta Turnu Severin,Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã ºiTulcea. De aceea, aceste porturi vorreprezenta o prioritate în ceea cepriveºte dezvoltarea infrastructurii ºiprocedurilor necesare pentru controlul lafrontierele externe. De asemenea, în datade 27.01.2006, a fost finalizatã�Strategia Poliþiei de Frontierã privindsupravegherea ºi controlul frontiereimaritime, pentru perioada 2006-2009�.

În vederea asigurãrii unui nivelridicat al ssuupprraavveegghheerriiii ººii aall ccoonnttrroolluulluuii laviitoarele frontiere externe, în cursul anului2005 au continuat operaþiunile deprimire a echipamentului specializat ºi demodernizare a sediilor Poliþiei deFrontierã. Echipamentul achiziþionat a fostdistribuit în cadrul structurilor operative

ale Poliþiei de Frontierã, potrivitprevederilor din Catalogul Schengen cese referã la modul de distribuire ºidispunere a echipamentelor.

În ceea ce priveºte ccooooppeerraarreeaa llaanniivveell iinntteerrnnaaþþiioonnaall pentru diminuareafenomenului migraþiei ilegale ºi ainfracþiunilor conexe, Poliþia de Frontierã24

a încheiat mai multe protocoale decolaborare cu instituþii din România ºi dinstrãinãtate25. Reþeaua de ataºaþi deafaceri interne ºi ofiþeri de legãturã pusãla punct de Ministerul Administraþiei ºiInternelor este legãtura directã dintrePoliþia de Frontierã românã ºi instituþiilesimilare din alte state. De asemenea, aufost întreprinse acþiuni comune ale Poliþieide Frontierã ºi Agenþiei FRONTEX.

Referitor la ppoolliittiiccaa ddee vviizzee, Româniaa adoptat majoritatea prevederilor îndomeniu ºi a efectuat demersurileadministrative pentru implementareaefectivã a acquis-ului la momentuladerãrii. Trebuie precizat faptul cãautoritãþile fac eforturi suplimentarepentru instalarea de echipamentesofisticate de detectare a documentelorcontrafãcute ºi falsificate. În lunaseptembrie 2004 a început, conformplanificãrii, emiterea noilor colante devize, ce conþin o serie de elemente desecuritate ºi anti-falsificare ale UE.

Recent, Comisia Naþionalã de Auto-evaluare Schengen a aprobat proiectul�Strategiei naþionale privind aderareaRomâniei la spaþiul Schengen�, estimatãa avea loc în cursul anului 2012. Proiectulde strategie propus de MinisterulAdministraþiei ºi Internelor ºi aprobat de

membrii Comisiei detaliazã mãsurile carese impun în fiecare din direcþiile deactivitate ale instituþiilor implicate în acestproces.

Conºtientã de provocãrile regionaleactuale, de faptul cã frontiera sa va

coincide cu frontiera Uniunii Europene dela 1 ianuarie 2007 ºi implicaþiile cederivã, România îºi asumã statutul degrãnicer al Uniunii, continuând eforturilepentru asigurarea unui managementeficient al frontierei.

AAnnddrreeeeaa FFlloorriinnaa RRAADDUUMinisterul Administraþiei ºi Internelor

BBiibblliiooggrraaffiiee ! h t t p : / / w w w . m a i . g o v . r o /

index19.htm! h t t p : / / w w w . m a i . g o v . r o /

Documente/Shengen/BI%20strategia%20nationala%20Schengen.pdf (BuletinInformativ Nr. 661 din 24.10.2006referitor la proiectul Strategiei Naþionalede Aderare la spaþiul Schengen)

22 MAI a încheiat renegocierea contractului cu EADS pentru securizarea frontierelor în luna noiembrie 2005. Noua formã a contractului a redus costul securizãrii frontierelor cu125.5 milioane de euro, datoritã eliminãrii tuturor suprapunerilor cu proiectele finanþate de Uniunea Europeanã care existau în vechiul contract. Un articol nou introdus prevedeobligaþia EADS de a realiza ºi implementa subsistemul de comunicaþii mobile din cadrul sistemului în tehnologie standard TETRA, tehnologie utilizatã în statele Uniunii Europene.Articolul din contract privind subcontractanþii a fost reformulat ºi completat, fiind introduse prevederi care vizeazã asigurarea transparenþei asupra procedurilor de achiziþie a bunurilorºi serviciilor.23 Sistemul SCOMAR este în curs de implementare, urmând sã intre efectiv în circuit la sfârºitul anului 2008 ºi are o valoare de 1,1 milioane euro. Asistenþa tehnicã este acordatãde Franþa ºi Spania. Ultima achiziþie sunt trei nave noi de tip P-157 de patrulare ºi supraveghere maritimã, care întãresc componenta de mobilitate navalã a Poliþiei de FrontierãRomâne la Marea Neagrã.24 Suportul legislativ: Legea de organizare ºi funcþionare a Poliþiei de Frontierã Românã (O.U.G. nr. 104/2001, aprobatã prin Legea nr. 81/2002), Legea privind frontiera de stata României (O.U.G. nr. 105/2001 aprobatã prin Legea nr. 243/2002), Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 105/2001 aprobate prin H.G. nr. 445/2002.25 Pânã în prezent, România a încheiat 32 de acorduri de readmisie, din care 31 au fost ratificate. Au fost înfiinþate, dupã modelul REFLEX central, alte 15 Compartimente REFLEXla nivelul tuturor Brigãzilor de Combatere a Criminalitãþii Organizate.

19


POLITICI COMUNITAREPOLITICI COMUNITARE

Taxa ppe vvaloarea aadãugatã îîn UUniunea EEuropeanã

Conform Articolului 93 (99) al Tratatului CE, Consiliultrebuie sã adopte mãsuri pentru armonizarea taxei pe valoareaadãugatã, a accizelor ºi a altor impozite indirecte acolo undeeste necesar pentru a asigura existenþa ºi funcþionarea pieþeiinterne.

Dupã instituirea în 1967 a sistemului impunerii valoriiadãugate ºi adoptarea în 1977 a directivei asupra armonizãriibazei de impunere a TVA, în 1991 ºi 1992 au fost adoptatedirective privind instituirea unui regim tranzitoriu al TVA ºisimplificarea regimului TVA26.

Armonizarea legislaþiilor naþionale în domeniul bazeiuniforme de impunere a TVA prevede numeroase derogãri, înspecial pentru bunurile de lux, obiectele de artã, de anticariatºi de colecþie ºi operaþiunile cu aur.

Regimul provizoriu al TVA, valabil între 1 ianuarie 1993 ºi31 decembrie 1996, a suprimat, atât pentru persoanele fizicecât ºi pentru cele juridice, controalele fiscale la frontierele intra-comunitare. Rambursarea TVA la importurile între statelemembre aparþine deja trecutului; noul sistem instituit pentru plataTVA-ului se bazeazã pe distincþia între:

! vânzãri între subiecþi pasivi de TVA; ! vânzãrile cãtre persoane fizice;! vânzãrile cãtre persoane care nu sunt subiecþi de TVA.Documentul administrativ unic pentru societãþi este substituit

cu declaraþii periodice pe care acestea trebuie sã le prezinte.În ceea ce priveºte persoanele fizice, vânzãrile în francizãfiscalã (duty free) în porturi ºi aeroporturi sunt abolite începândcu 30 iunie 1999 pentru cãlãtorii intra-comunitari.

Abolirea frontierelor fiscale necesitã un anumit nivel dearmonizare a cotelor de TVA. Statele membre aplicã, încontextul noului regim fiscal, o singurã cotã normalã care nupoate fi inferioarã nivelului de 15%, ºi cu titlu facultativ, una saudouã cote reduse, nu inferioare nivelului de 5%, limitate laanumite produse sau servicii cu caracter cultural sau social.Menþinerea cu titlu tranzitoriu a cotelor zero sau minimeexistente (adicã inferioare lui 5%) este permisã. Cotelemajorate (pentru produsele considerate de lux) sunt suprimate.Aceste dispoziþii, care ar fi trebuit sã fie reexaminate înainte de31 decembrie 1996, au fost deja aplicate de statele membre.Aceasta a condus la reducerea numãrului ºi diminuarea

sensibilã a cotelor TVA27 în statele membre.Principiul taxãrii în statul în care se efectueazã consumul

pentru bunurile ºi serviciile destinate subiecþilor pasivi de TVA,în condiþiile ºi la cotele în vigoare în acel stat, rãmâne învigoare în aºteptarea sistemului definitiv de taxare aschimburilor între statele membre. Este vorba de evitarea înacest mod, în aºteptarea unei suficiente armonizãri a cotelor, ariscurilor de distorsionare a concurenþei ºi delocalizare aactivitãþii. Noul regim este aºadar menit sã întãreascãintegrarea comunitarã protejând în acelaºi timp intereselefinanciare ale statelor membre.

Tratamente speciale au fost prevãzute pentru vânzãrile ladistanþã, cumpãrãrile efectuate de subiecþi pasivi exigibili saude persoane juridice non-subiecþi de TVA ºi vânzãrile demijloace de transport noi.

26 vezi ºi: http://europa.eu/pol/tax/index_en.htm27 id.

20



În ceea ce priveºte schimburile cu þãri terþe, importurilerãmân supuse obligaþiilor de declarare în vamã ºi impunerii înmomentul importãrii. Exporturile vor rãmâne scutite, odatãefectuate formalitãþile vamale normale. Pentru operatorii careintenþioneazã sã punã în circulaþie într-un stat membru mãrfuriterþe înainte sã le trimitã în alt stat membru pentru a fi utilizatesau consumate e prevãzut un regim simplificat.

DDaanniieell NNÃÃSSTTAASSEEMinisterul Administraþiei ºi Internelor

BBiibblliiooggrraaffiiee::! Goodspeed T. J. � Tax Competition, Benefit Taxes and Fiscal

Federalism, National Tax Journal, 1(3), September, 1998! Buettner, T. � Tax base effects and fiscal externalities of local

capital taxation: evidence from a panel of German jurisdictions,Journal of Urban Economics, Vol. 54, 2003

! http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ 3_4_8_en.htm! http://europa.eu/pol/tax/index_en.htm! ht tp://ec.europa.eu/taxat ion_customs/resources/

d o c u m e n t s / t a x a t i o n / v a t / h o w _ v a t _ w o r k s / r a t e s /vat_rates_2006_en.pdf.

! http://www.euracti.com/en/taxation/lower-taxes-haircuts-b i c y c l e - r e p a i r s - h o u s e - r e n o v a t i o n / a r t i c l e - 15 6 9 76http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/vat/key_documents/legislation_recently_adopted/index_en.htm

28 Date valabile la data de 1.06.2006.29 De la 1 ianuarie 2007, cota va fi de 18%.30 De la 1 ianuarie 2007, cota va fi de 19%.

Cotele TVA în statele membre28 ºi viitoare membre

ÞaraCotã super-

redusãCotã redusã Cotã normalã

Belgia � 6 21Bulgaria � � 2029

Cehia � 5 19Danemarca � � 25Germania � 7 1630

Estonia � 5 18Grecia 4.5 9 19Spania 4 7 16Franþa 2.1 5.5 19.6Irlanda 4.4 13.5 21Italia 4 10 20Cipru � 5/8 15Letonia � 5 18Lituania � 5/9 18Luxemburg 3 6/12 15Ungaria � 5 20Malta � 5 18Olanda � 6 19Austria � 10/12 20Polonia 3 7 22Portugalia � 5/12 21România � 9 19Slovenia � 8.5 20Slovacia � � 19Finlanda � 8/17 22Suedia � 6/12 25Regatul Unit � 5 17.5

Sursa: Taxation and Customs Union DGhttp://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/vat/how_vat_works/rates/vat_rates_2006_en.pdf.

CCeellee mmaaii rreecceennttee eevvoolluuþþiiii îînn ddoommeenniiuull TTVVAATrei noi directive permit aplicarea unor cote reduse de

TVA unui numãr foarte restrâns de activitãþi lucrative, ºianume:

- renovarea caselor;- serviciile de îngrijire la domiciliu;- curãþarea ferestrelor în locuinþele private;- repararea bicicletelor, pantofilor, obiectelor de piele,

hainelor ºi a altor obiecte de uz casnic;- serviciile de frizerie.Aplicarea prevederilor acestor directive este limitatã la

perioada 1 ianuarie 2006 � 31 decembrie 2010. Nouãstate membre aplicã deja noile cote, în timp ce alte opt stateau cerut dreptul de a le aplica în viitor. Niciunul dintre acestestate nu aplicã simultan toate reducerile de cote TVA la careare dreptul.

21


Spre deosebire de impoziteleindirecte, tratatele comunitare nu cer înmod explicit armonizarea impozitelordirecte (impozitele pe venit ºi cele peprofit). Cu toate acestea, articolul 94 dinTratatul CE prevede aproximarea acelorlegi, reglementãri sau prevederiadministrative ale statelor membre carear afecta existenþa sau funcþionareapieþei comune. În orice caz, regle-mentãrile naþionale ce privesc impoziteledirecte trebuie sã respecte libertãþilefundamentale prevãzute de tratatele CE.

Regimul fiscal al societãþilor esteunul dintre puþinele sectoare ale politiciicomunitare în care Consiliul poateadopta dispoziþii legislative doar înunanimitate. În practicã, acest fapt afãcut dificilã adoptarea de mãsuri înacest domeniu31. Actualmente sunt învigoare douã directive ºi o convenþie,adoptate la reuniunea Consiliului din 23iulie 199032. La 1 decembrie 1997Consiliul a aprobat un pachet de mãsuridestinat sã combatã efectele negativeale concurenþei fiscale. Scopul acestuiaeste sã dinamizeze coordonarea îndomeniul fiscalitãþii la nivelul Uniunii.

Prima directivã în vigoare � directiva�societãþi-mamã/-fiicã� � eliminã dublaimpunere a dividendelor distribuite desocietãþile-fiicã cãtre societãþile-mamãsituate într-un stat membru diferit.

A doua � �directiva asuprafuziunilor� � instituie un regim fiscalcomun, în baza cãruia plusvaloareaderivatã din fuziuni, divizãri, aporturi decapital sau schimb de acþiuni este taxatã

nu la momentul operaþiunii, ci doar înmomentul realizãrii lor efective.

Convenþia instituie o procedurã dearbitraj care permite evitarea dubleiimpuneri ce ar rezulta eventual dininterpretãri divergente ale statelormembre în legãturã cu preþurile detransfer aplicate între societãþi asociate înoperaþiunile lor comune. Convenþia aintrat în vigoare la 1 ianuarie 1995 ºi evalabilã pentru o perioadã de 5 ani. Onouã convenþie, privind aderareaAustriei, Suediei ºi Finlandei, a fostsemnatã la 21 decembrie 1995.

În anii ce au urmat lui iulie 1990, aufost depuse eforturi pentru a se progresa

în acest sector, dar cu puþine rezultateconcrete.

Un comitet de experþi independenþi,numit �Comitetul Ruding�, a prezentat la18 martie 1992 un raport în care eraevaluatã necesitatea obþinerii unei maimari armonizãri în materie de taxare asocietãþilor ºi care formula diverserecomandãri concrete33.

Comisia a prezentat o propunerede directivã menitã sã elimine impunerileasupra plãþilor transfrontaliere dedobânzi ºi �royalties� între societãþi, opropunere de directivã asupracompensãrilor transfrontaliere alepierderilor ºi propuneri menite sã extindãdomeniul de aplicabilitate a directivelor�fuziuni� ºi �mamã / fiicã�34.

Toate propunerile legislative citateau fost din pãcate blocate la nivel deConsiliu.

În aprilie 1996, cu ocaziaConsiliului de miniºtri ECOFIN reuniþi laVerona, Comisia a prezentat o nouãstrategie cuprinzãtoare pentru sectorulfiscal, care punea chestiunile fiscale încontextul mai amplu al politicilorcomunitare. Aceastã iniþiativã a fosturmatã de constituirea Grupului la nivelînalt, re-botezat ulterior Grupul pentrupolitica fiscalã, compus din reprezentanþipersonali la nivel înalt ai miniºtrilor definanþe ºi prezidat de Comisie, cumandatul de a examina propunerile celeidin urmã.

În urma discuþiilor purtate în acestcadru, miniºtrii de finanþe au aprobat înunanimitate la 1 decembrie 1997 un

Regimul ffiscal aal ssocietãþilor îîn UUniunea EEuropeanã

31 Janeba E. (1995).32 vezi ºi: http://europa.eu/pol/tax/index_en.htm33 vezi ºi: http://www.europa-web.de/europa/03euinf/10counc/econfina.htm34 idem.

22



pachet de mãsuri fiscale menit sãcombatã aspectele negative aleconcurenþei fiscale, care conþinea printrealtele un cod de conduitã, uneleelemente-cheie privind impunerea fiscalãa economiilor ºi un acord de principiuasupra necesitãþii de a elimina reþinerileasupra plãþilor transfrontaliere dedobânzi ºi �royalties� între societãþi.

Acest acord se înscrie în opticaUniunii Economice ºi Monetare ºi aintroducerii euro, care, aducând maimare transparenþã asupra preþuriloroperaþiunilor transfrontaliere ºi eliminândriscurile de schimb ºi costurile relative, vaface fluxurile transfrontaliere de capitalmai sensibile la aspectele fiscale.Pachetul e menit sã combatã aspectelepernicioase ale concurenþei fiscale ºi sãelimine anumite distorsiuni ale pieþeiunice. Intenþia este ºi de a contribui lainversarea tendinþei de creºtere apresiunii fiscale asupra factorului muncã,astfel încât sã facã regimurile fiscalenaþionale mai favorabile creºterii graduluide ocupare. Finalitatea urmãritã nuconstã nici în creºterea presiunii fiscale,care ar aduce prejudicii competitivitãþiiUniunii la nivel internaþional, nici în

iniþierea unui proces de armonizarefiscalã generalã, care ar fi incompatibilcu principiul subsidiaritãþii.

Rezoluþia referitoare la codul deconduitã defineºte mãsurile potenþialnocive, începând de la acele mãsurifiscale care determinã un nivel efectiv deimpunere net inferior nivelurilor generalaplicate în statul membru vizat, inclusivabsenþa impunerii.

Comisia a propus deja o clasificarea acestor regimuri, împãrþite in cincicategorii:

! serviciile intra-grup;! serviciile financiare ºi de asigurãri

ºi companiile off-shore;! alte regimuri specifice;! mãsuri de stimulare regionalã;! alte activitãþi.

Aprobând codul de comportamentîn materie de regim fiscal al societãþilor,statele membre s-au angajat:

! sã nu introducã noi mãsuri fiscalenocive;

! sã reexamineze propriile dispoziþiiactuale ºi practici în vigoare, ºi, dacãeste cazul, sã le modifice, cu scopul de aelimina în termen scurt mãsurile fiscalenocive, þinând cont de discuþiile care voravea loc în cadrul Consiliului în cadrulprocedurii de evaluare;

! sã efectueze un schimb deinformaþii referitoare la mãsurile fiscalecare pot intra în câmpul de aplicare a

codului ºi sã controleze comunicareainformaþiilor referitoare la astfel demãsuri;

! sã promoveze adoptarea deprincipii menite sã elimine mãsurile fiscalenocive în þãri terþe ºi în teritorii în care nuse aplicã tratatul. În situaþii speciale, þãrilecare au teritorii dependente sau asociatesau care au responsabilitãþi speciale sauprerogative fiscale în alte teritorii seangajeazã, în limitele dispoziþiilor lorconstituþionale, sã garanteze aplicareaacestor principii în acele teritorii.

Se sublinia, de asemenea,importanþa identificãrii dispoziþiilor înmaterie fiscalã care reprezintã unobstacol pentru activitãþile economicetransfrontaliere în cadrul pieþei interne ºi apromovãrii de mãsuri pentru a leremedia. Executivul european propuneaîn special:

! modificarea propunerilor actualede extindere a directivelor referitoare la�fuziuni� ºi �la societãþile-mamã/-fiicã�,astfel încât sã cuprindã diferitele tipuri deimpuneri ºi de tranzacþii;

! retragerea, în vederea înlocuirii cuun nou text, a vechii propuneri dedirectivã referitoare la compensareatransfrontalierã a profiturilor ºi apierderilor;

! iniþierea unei comunicãri îndomeniul dublei impuneri cu scopul de acrea un model comun în întreaga UniuneEuropeanã;

PPrrooggrreessee îînn ddoommeenniiuull rreeggiimmuulluuii ffiissccaall aall ssoocciieettããþþiilloorr ccoommeerrcciiaallee::! aaccttuuaalliizzaarreeaa lliisstteeii ddee ssoocciieettããþþii ccããrroorraa llii ssee aapplliiccãã DDiirreeccttiivvaa ��ssoocciieettããþþiilloorr

mmaammãã//ffiiiiccãã��; aceastã listã cuprinde acum societãþi cooperatiste, fonduri mutuale,companii non-profit, case de economii, fonduri ºi asociaþii cu scop lucrativ, precum sisocietãþile europene ºi societãþile europene cooperatiste (SE ºi ECS);

! RReellaaxxaarreeaa ttrreeppttaattãã (între anii 2006 ºi 2009) a ccoonnddiiþþiiiilloorr ppeennttrruu ssccuuttiirreeaa ddeellaa iimmppoozziittaarree aa ddiivviiddeennddeelloorr plãtite între companiile �mamã ºi fiicã� aflate peteritoriul a mai mult de un stat membru;

EElliimmiinnaarreeaa dduubblleeii iimmppoozziittããrrii aa ffiilliiaalleelloorr societãþilor �fiicã� aflate pe teritoriul unuialt stat membru.

23


! punerea în aplicare a legislaþieifiscale europene, începând din 1ianuarie 2004, pentru societãþile carevor fi optat pentru statutul de SocietateEuropeanã (SE), ºi din 1 ianuarie 2006pentru societãþile ce opteazã pentrustatutul de Societate EuropeanãCooperatistã (ECS);

! deschiderea unei ample dezba-teri ºi organizarea unei conferinþeeuropene asupra fiscalitãþii societãþilor,ale cãror concluzii sã fie prezentate într-un raport.

Comisia Europeanã considerã cãunica modalitate sistematicã ºi eficientãde a depãºi obstacolele existente pentrucompaniile ce opereazã în mai mult deun stat membru, în cadrul pieþei interne,este de a asigura companiilor o bazã deimpozitare unicã pentru activitãþileacestora pe teritoriul Uniunii. Existã unelesoluþii þintite, avute în vedere de cãtreComisie, care ar rezolva, în parte,obstacolele reprezentate de diferenþele

de impozitare. Cu toate acestea, chiardacã toate acestea ar fi implementate,nu ar reuºi sã rezolve problemafundamentalã, ºi anume confruntarea cu25 (ºi în curând 27) de sisteme fiscalediferite.

Directoratul General responsabil cuImpozitarea ºi Uniunea Vamalã lucreazãîn prezent la douã abordãri majore ce auca scop îndepãrtarea obstacolelorfiscale cu care se confruntã companiile încadrul pieþei interne:

! Baza de impozitare consolidatãcomunã ºi

! O posibilã schemã-pilot pentruaplicarea regulilor din statul de origine aîntreprinderilor mici ºi mijlocii (societãþi cumai puþin de 250 de angajaþi ºi cifrã deafaceri sub 43 milioane euro) lacalcularea profiturilor impozabile înUniune.

În aprilie 2006, Comisia Europeanãa publicat o Comunicare privind�Progresele la zi ºi paºii de urmat pentru

obþinerea unei baze de impozitareconsolidate comune a companiilor(CCCTB)�.

DDaanniieell NNÃÃSSTTAASSEEMinisterul Administraþiei ºi Internelor

BBiibblliiooggrraaffiiee::! Janeba E. (1995) � Corporate

Income Tax Competition, DoubleTaxation Treaties and Foreign DirectInvestment, Journal of Public Economics,56(2)

! Wieland, J. (2000) � Problemidel federalismo fiscale, Regioni BolognaAnno 28, No. 2, aprile 2000

! h t t p ://www.eu ropa -web .de/europa/03euinf/10counc/econfina

! htm http://europa.eu/pol/tax/index_en.htm

! ht tp://ec.europa.eu/taxat ion_customs/taxation/company_tax/home_state_taxation/index_en.htm

Politica de comunicare a Uniunii Europene cu cetãþenii sãi

Comisia Europeanã, împreunã cu statele membre, audezvoltat modalitãþi pentru a facilita accesul cetãþeniloreuropeni la informaþii. Astfel, aceºtia au posibilitatea fie de agãsi informaþii cu caracter general (despre cum pot cãlãtori,locui, studia sau munci într-o altã þarã a Uniunii Europene decâtcea a cãrei cetãþeni sunt, cum pot cumpãra bunuri sau serviciide pe piaþa unicã) sau specific (privind mobilitatea forþei demuncã, piaþa forþei de muncã, oferte de locuri de muncã etc.),fie de a primi soluþii relevante, fie de a fi sprijiniþi sau îndrumaþiîn soluþionarea anumitor probleme.

Unul dintre serviciile puse la dispoziþia cetãþenilor îlreprezintã reþelele de comunicare. Acestea au ca scopcreºterea gradului de conºtientizare a populaþiei cu privire laafacerile europene ºi transmit feedback-ul cãtre instituþiileeuropene.

24



Cetãþenii europeni au acces la urmãtoarele categorii dereþele de informare europeanã ºi servicii:

I. Servicii centralizate; II. Surse locale de informare europeanã.

II.. SSeerrvviicciiii cceennttrraalliizzaattee11..11 CCiittiizzeennss SSiiggnnppoosstt SSeerrvviiccee ((SSeerrvviiccuull

ddee îînnddrruummaarree aa cceettããþþeenniilloorr)) Este disponibil de oriunde din UE, fie prin

apelarea numãrului de telefon gratuit EuropeDirect, fie în formã electronicã pe pagina deinternet pentru dialogul cu cetãþenii. Funcþioneazã în toatelimbile oficiale ale UE (inclusiv cele noi). Serviciul este asiguratprintr-un contractor extern � European Citizens Advice Service(ECAS) � care a câºtigat contractul prin licitaþie deschisã ºi arela dispoziþie 60 de experþi juridici din toate statele membre ºi esusþinut de o echipã de management central din Bruxelles;acoperã toate limbile UE, oferã sfaturi practice ºi îndrumãricãtre organisme la nivel local, regional sau comunitar în statelemembre, care pot oferi sprijinul necesar. Experþii juridici nu potfi contactaþi direct. Ei oferã rãspunsuri la solicitãri în maximum 3zile lucrãtoare.

11..22 EEuurrooppee DDiirreecctt SSeerrvviicceeEurope Direct este un serviciu care ajutã

cetãþenii europeni sã afle rãspunsuri la întrebãri legate deUniunea Europeanã, inclusiv cele referitoare la drepturile ºioportunitãþile cetãþeneºti ºi modul în care pot beneficia de ele.Poate furniza rãspunsuri la întrebãri pe loc, iar dacã suntadresate întrebãri mai detaliate, indicã cele mai bune surse deinformare ºi consiliere la nivel european, naþional, regional ºilocal. Europe Direct oferã un numãr unic gratuit de telefon(0000880000 66 77 88 99 1100 1111), apelabil de oriunde din cele 25 destate membre, un serviciu de rãspuns direct prin e-mail, precumºi unul interactiv, un serviciu web de asistenþã în timp real pentruvizitatorii site-ului EUROPA.

Europe Direct poate fi apelat de luni pânã vineri, întreorele 08.00 ºi 20.00, ºi sâmbãta, între orele 10.00 ºi 16.00.

IIII.. SSuurrssee llooccaallee ddee iinnffoorrmmaarree eeuurrooppeeaannãã! RReepprreezzeennttaannþþeellee CCoommiissiieeii EEuurrooppeennee:: Reprezentanþele furnizeazã cãtre mass media naþionalã ºi

regionalã informaþii adaptate nevoilor specifice, acþioneazã capuncte de contact cu autoritãþile locale ºi regionale, ca lideride opinie ºi transmit Comisiei Europene rapoarte.Reprezentanþele fac parte din DG Comunicare, dar sunt înserviciul întregii Comisii.

! OOffiicciiiillee ddee IInnffoorrmmaarree aallee PPaarrllaammeennttuulluuii EEuurrooppeeaann Parlamentul European are birouri în toate capitalele

statelor membre ºi în alte câteva oraºe.http://www.europarl.europa.eu/parliament/public/near

You/completeList.do?language=EN

! RReeþþeellee ddee ddiisseemmiinnaarree aa iinnffoorrmmaaþþiieeii eeuurrooppeennee ((EEUUIInnffoorrmmaattiioonn RReellaayyss))::

TTeeaamm EEuurrooppee Înfiinþatã în 1989, Team

Europe este o reþea alcãtuitã din 500 de conferenþiarispecializaþi în afaceri europene. Reþeaua este condusã ºimenþinutã de DG Comunicare. Totuºi, reprezentanþele Comisieiîn statele membre sunt însãrcinate cu organizarea secþiunilornaþionale ale Team Europe. Membrii sãi provin din domeniidiverse (academic, juridic, administraþie publicã, consultanþã).Datoritã structurii descentralizate a Team Europe, experþii înprobleme europene sunt disponibili pentru conferinþe ºievenimente similare în toate regiunile Uniunii. Reþeaua acoperãfiecare politicã europeanã ºi majoritatea limbilor de lucru aleUE, oferind astfel analize de calitate pe întreg teritoriul UE.Comisia furnizeazã reþelei informaþii ºi training.

În noile state membre, secþiunile naþionale ale TeamEurope sunt stabilite sau validate de reprezentanþa Comisiei pebaza aceloraºi termeni de referinþã folosiþi în cele 25 de statemembre.

http://www.tecis.be/teameu.asphttp://europa.eu.int/comm/relays/teameurope/index_e

n.htm

CCeennttrreellee NNaaþþiioonnaallee ddee IInnffoorrmmaarree (National InformationCentres on Europe)

Au scopul de a informa cetãþenii, de a rãspunde laîntrebãri, de a crea un spaþiu permanent pentru stabilirea decontacte, training-uri ºi promovarea informaþiei europene. Elefurnizeazã sprijin centrelor locale de informare, oferãdocumentaþie privind întreaga gamã de activitãþi ale UniuniiEuropene ºi gãzduire pentru evenimente care gãzduiesc zecide mii de vizitatori în fiecare an.

http://ec.europa.eu/comm/relays/ni_en.htm

CCeennttrreellee ddee DDooccuummeennttaarree EEuurrooppeeaannãã ((EEuurrooppeeaannDDooccuummeennttaattiioonn CCeennttrreess))

Centrele de Documentare Europeanã au fost înfiinþate înstatele membre ale Uniunii Europene, în alte þãri europene ºi înþãri terþe începând cu anul 1963. Scopul principal al celor 782

25


de Centre de Documentare Europeanã, este sã ajute instituþiileeducaþionale ºi de cercetare sã promoveze ºi sã dezvolteinformarea în domeniul integrãrii europene, sã le încurajeze sãia parte la dezbaterile privind integrarea europeanã, sã facãEuropa mai transparentã prin sprijinirea cetãþenilor în demersulde a cunoaºte politicile Uniunii. Multe dintre publicaþiile oficialeale Comunitãþilor Europene pot fi consultate în cadrul centrelor.Comisia doteazã centrele cu suportul tehnic ºi documentarnecesar.

http://www.tecis.be/edc.asphttp://europa.eu.int/comm/relays/edc/index_en.htm

CCeennttrree ppeennttrruu ccoonnssuummaattoorriiii eeuurrooppeennii((EEuurrooppeeaann CCoonnssuummeerr CCeennttrreess:: EEuurroogguuiicchheettss))

Reþeaua ECC este o interfaþãimportantã între Comisie ºi consumatoriieuropeni, iar rolul sãu este de a ajutaconsumatorii europeni sã înþeleagã mai bine cum funcþioneazãpiaþa unicã ºi sã le ofere informaþii dacã întâmpinã probleme.Scopul este sã-i asigure sã se simtã încrezãtori atunci când facachiziþii într-o altã þarã. O altã sarcinã importantã este de aoferi Comisiei informaþii ,,la cald� privind intereseleconsumatorilor.

http://europa.eu.int/comm/consumers/redress/compl/euroguichet/index_en.htm

CCeennttrreellee EEuurroo IInnffoo Au fost create în anul 1987 sub

autoritatea Comisiei Europene (DirecþiaGeneralã pentru Întreprinderi) pentru afurniza informaþii ºi asistenþã întreprinderilormici ºi mijlocii. Ele reprezintã, la nivel local, unliant între instituþiile europene ºi mediul de afaceri. Funcþioneazãîn parteneriat cu organizaþii locale, regionale ºi naþionale,respectiv camere de comerþ sau bãnci, selectate în funcþie decontactul cu mediul de afaceri din regiune. Se bucurã de unparteneriat privilegiat cu Comisia care, prin auditoriindependenþi, se asigurã cã standardele de calitate suntrespectate. Organizaþiile gazdã furnizeazã suport financiar ºilogistic semnificativ, precum ºi acces la sursele de informare ºila bazele de date. DG Întreprinderi co-finanþeazã reþeaua, îiasigurã training-uri ºi îi defineºte strategia ºi modul de operare.Acest parteneriat asigurã IMM-urilor accesul la o gamã largãde servicii ºi le sprijinã în demersurile de identificare aoportunitãþilor europene.

http://www.europa.eu.int/comm/enterprise/networks/eic/eic.html

Harta interactivã a EuroInfo Centres :http://ec.europa.eu/enterprise/networks/eic/eic-geo-cover_en.html

! RReeþþeellee eeuurrooppeennee ssppeecciiaalliizzaattee ººii sseerrvviicciiii ddee iinnffoorrmmaarree:: BBuussiinneessss aanndd IInnnnoovvaattiioonn CCeennttrreess ((BBIICCss))Sunt organizaþii suport pentru IMM-uri ºi antreprenori,

înfiinþate începând cu anul 1984 de Direcþia Generalã pentruPoliticã Regionalã ca rãspuns la o veche provocare: cum se pottransforma proiectele inovative în afaceri de succes? Suntrecunoscute de Comisie printr-un certificat de calitate care lepermite sã obþinã marca europeanã ,,EC BIC�. Funcþionând îninteres public, sunt înfiinþate de principalii operatori economicidintr-o zonã, pentru a oferi servicii integrate de îndrumare ºisuport pentru proiecte realizate de IMM-uri inovative, prinaceasta contribuind la dezvoltarea localã ºi regionalã. BIC-urile sunt grupate în Reþeaua Europeanã BIC, în coordonareaDirecþiei Generale pentru Cercetare.

http://www.ebn.be/

BBuussiinneessss IInnccuubbaattoorrss CCOORRDDIISS sseerrvviiccee Un incubator de afaceri este o organizaþie ce oferã

servicii de educare a tinerilor antreprenori. Un incubatorfurnizeazã o gamã largã de servicii, precum: asistenþã înmanagement, acces la servicii financiare sau tehnice, acces laechipamente sau spaþii pe baza unor contracte accesibile.

CCuullttuurraall CCoonnttaacctt PPooiinnttssAu fost înfiinþate în statele membre ºi în majoritatea statelor

care participã la Programul Cultura 2000 ºi sunt responsabilecu promovarea acestuia, facilitarea participãrii cât mai multorprofesioniºti din culturã, asigurând schimbul de informaþii întreinstituþii culturale naþionale, menþinerea contactelor întreparticipanþi ºi legãtura cu alte surse de informare.

http://europa.eu.int/comm/culture/eac/culture2000/contacts/national_pts_en.html

26



EEUURROO-JJUUSSEURO-JUS, serviciul consultativ pe probleme juridice,

ataºat reprezentanþelor Comisiei Europene în statele membre,este disponibil gratuit tuturor cetãþenilor care au nevoie deinformaþii asupra drepturilor lor la nivel european. EURO-JUSoferã cetãþenilor informaþii rapide (în maximum 15 zile de lasolicitare) privind aplicarea dreptului comunitar, informaþiigenerale referitoare la drepturile ºi obligaþiile cetãþeneºti ºiasistenþã legalã în problemele privind dreptul comunitar ºiaplicarea sa în dreptul intern. Datele de contact ale EURO-JUSpot fi obþinute de la reprezentanþele Comisiei.

http://europa.eu.int/comm/represent_en.htm

EEUURREESS ((EEuurrooppeeaann EEmmppllooyymmeenntt SSeerrvviicceess))EURES (Serviciile europene de ocupare a

forþei de muncã) reprezintã un parteneriat întreserviciile publice de ocupare ale þãrilor ceaparþin Spaþiului Economic European ºi Elveþiei,alte organisme regionale ºi locale interesate de problematicaocupãrii forþei de muncã (precum camere de comerþ, patronate,autoritãþi locale ºi regionale) ºi este coordonat de ComisiaEuropeanã. Scopul EURES este de a furniza servicii angajaþilorºi angajatorilor, precum ºi cetãþenilor care doresc sãbeneficieze de libera circulaþie a persoanelor. Acestafurnizeazã 3 tipuri de servicii: informaþii, consultanþã ºirecrutare/plasare.

Reþeaua are la dispoziþie o bazã de date cu locuri demuncã vacante în Europa ºi o alta cu informaþii generale privindcondiþiile de viaþã ºi muncã în statele menþionate.

http://europa.eu.int/eures

IInnnnoovvaattiioonn RReellaayy CCeennttrreess ((IIRRCCss))A fost înfiinþatã pentru a facilita transferul de tehnologii

inovative cãtre ºi dinspre companiile europene saudepartamentele de cercetare. Ca propulsor al inovaþiei,reþeaua a devenit lider european în promovarea parteneriatelortehnologice ºi pentru transferul în principal cãtre IMM-uri.Reþeaua este furnizor de servicii de suport inovativ, gãzduite înprincipal de organizaþii publice, precum centre universitaretehnologice, camere de comerþ, agenþii de dezvoltareregionale sau agenþii naþionale de inovare. Majoritateafuncþioneazã ca ºi consorþii. Fiecare centru are personal cu obogatã experienþã în domeniul tehnologic ºi economic încompaniile ºi regiunile pe care le deserveºte.

http://irc.cordis.lu

MMeeddiiaa DDeesskkss aanndd AAnntteennnneessProgramul Media a întrat în vigoare în ianuarie 2001 ºi

are ca scop întãrirea competitivitãþii în industria audiovizualãeuropeanã prin mãsuri de sprijin care privesc: training pentruprofesioniºti; dezvoltarea proiectelor de producþie ºi acompaniilor; distribuþia operelor cinematografice ºi aprogramelor audiovizuale; promovarea operelorcinematografice ºi a programelor audiovizuale; sprijin pentrufestivalurile cinematografice.

http://europa.eu.int/comm/avpolicy/media/desk_en.html

SSOOLLVVIITT Este o reþea on-line de soluþionare, fãrã

proceduri legale, a problemelor cauzate de neaplicarealegislaþiei pieþei interne de cãtre autoritãþile publice. Existã uncentru SOLVIT în fiecare stat membru (precum ºi în Norvegia,Islanda ºi Liechtenstein). Centrele SOLVIT pot ajuta latransmiterea plângerilor de cãtre cetãþeni ºi clienþi. Acestecentre sunt organizate în cadrul administraþiilor naþionale ºioferã soluþii reale la probleme în termen de 10 sãptãmâni.Folosirea SOLVIT este gratuitã.

http://europa.eu.int/solvit/site/index_en.htmSursa: https://ec.europa.eu/relays/networks_en.pdf

LLoorreennaa VVÂÂLLCCEEAANNUUPrefectura Gorj

27


Unul dintre principalele obiective ale noilor state membre ale UniuniiEuropene, odatã ce obiectivul integrãrii a fost atins, îl reprezintã aderareala zona euro. Mai devreme sau mai târziu, în funcþie de coordonatelemacroeconomice ce îi definesc, noii membri ai �familiei europene� îºiexprimã dorinþa de a intra pe drumul aderãrii la Uniunea Economicã ºiMonetarã (UEM), aceasta realizându-se prin intrarea în MecanismulRatelor de Schimb (Exchange Rate Mechanism � ERM II).

Intrarea în acest mecanism, aflat sub directa supraveghere ºicoordonare a Bãncii Centrale Europene, necesitã respectarea, de cãtrestatul în cauzã, a criteriilor de convergenþã de la Maastricht pe o perioadãde doi ani fãrã întrerupere.

Cu siguranþã, adoptarea monedei unice conduce la mai multe avantaje.În primul rând, introducerea euro duce la reducerea costurilor de preschimbarea monedelor naþionale, impulsionând schimburile comerciale intra-comunitare.Totodatã, este ºtiut faptul cã moneda unicã europeanã a dus la ocomparabilitate mai mare a preþurilor între statele membre, fapt ce a generatun impact pozitiv asupra economiei europene, permiþând o mai marecompetiþie între producãtori, cu efecte pozitive pentru consumatori.

De asemenea, din punct de vedere al stabilitãþii macroeconomice, esteimportant sã menþionãm faptul cã o monedã unicã eliminã posibilitatea deînregistrare a atacurilor speculative asupra monedelor naþionale, încurajate deo eventualã diferenþã între cele douã monede � euro ºi moneda naþionalã.

Zona eeuro �� uun oobiectiv ggreu dde aatins

CCrriitteerriiiillee ddee ccoonnvveerrggeennþþããSSttaabbiilliittaatteeaa pprreeþþuurriilloorr! Statele membre trebuie sã menþinã, pe parcursul ultimului an anterior analizei, un nivel al inflaþiei care sã nu depãºeascã

cu mai mult de 1.5 puncte procentuale nivelul mediu al inflaþiei celor mai performante trei state membre din punctul de vedere alstabilitãþii preþurilor.

EEvvoolluuþþiiii ffiissccaallee! Statele membre trebuie sã menþinã, pe parcursul anului anterior efectuãrii analizei, un nivel al deficitului bugetar sub 3% din

PIB ºi respectiv un nivel al datoriei publice sub 60% din PIB.RRaattaa ddoobbâânnzziiii ppee tteerrmmeenn lluunngg! Pe parcursul ultimului an anterior analizei efectuate de Banca Centralã Europeanã, nivelul mediu al ratei dobânzii pe

termen lung pentru statul membru în discuþie nu trebuie sã depãºeascã cu mai mult de 2 puncte procentuale nivelul mediu aldobânzii celor mai performante 3 state membre dupã criteriul stabilitãþii preþurilor.

EEvvoolluuþþiiaa rraatteelloorr ddee sscchhiimmbb! Statul membru supus analizei trebuie sã menþinã cursul de schimb al monedei naþionale în marjele de fluctuaþie stabilite în

cadrul Mecanismului Ratelor de Schimb fãrã întrerupere pentru o perioadã de doi ani.

28



Totodatã, ca urmare a politicilor de consolidarebugetarã, aplicabile în statele deja participante la UEM,dobânda pe termen scurt ºi cea pe termen lung au fostreduse. Pieþele financiare, de produse ºi de forþã demuncã au devenit mai flexibile, sprijinind îmbunãtãþireacondiþiilor de investire35.

Cu toate acestea, experþii comunitari îndeamnãnoile state membre sã se concentreze cu precãdere peîndeplinirea acestor criterii decât pe grãbirea aderãrii laeuro. Aceastã recomandare îºi are fundamentul înasigurarea ssuusstteennaabbiilliittããþþiiii stabilitãþii macroeconomice ceeste atinsã prin respectarea criteriilor de convergenþãcerute de ERM II.

Din cele 10 state membre care au aderat laUniunea Europeanã în anul 2004, Lituania ºi Slovenia ausolicitat la începutul acestui an evaluarea, de cãtreBanca Centralã Europeanã, în vederea aderãrii la euro începând cu 1 ianuarie 2007. Pentru a putea înþelege mai bine concluziileRaportului de Convergenþã publicat de cãtre Banca Centralã Europeanã în luna mai a acestui an, sã vedem unde se aflau celedouã state la începutul drumului lor cãtre UEM, respectiv în anul 2004, dupã intrarea în ERM II.

În urma analizei desfãºurate de experþii Bãncii Centrale Europene pentru anul 2004 ºi prezentatã în RRaappoorrttuull ddee ccoonnvveerrggeennþþãã22000044, s-a ajuns la urmãtoarele concluzii:

! în determinarea criteriului ssttaabbiilliittããþþiiii pprreeþþuurriilloorr, cele mai performante trei þãri au fost Finlanda, Danemarca ºi Suedia, nivelulmediu al inflaþiei ce nu trebuie depãºit de þãrile UEM fiind de 2.4%;

! nivelul rraatteeii ddee ddoobbâânnddãã ppee tteerrmmeenn lluunngg, determinat tot pe baza nivelului ratelor de dobândã din cele trei þãri mai susmenþionate, se situeazã la nivelul de 6.4%;

! ddeeffiicciittuull bbuuggeettaarr nu trebuie sã depãºeascã 3% din PIB, iar ddaattoorriiaa ppuubblliiccãã sã nu depãºeascã 60%.Conform analizei efectuate,

experþii BCE au ajuns la urmãtoarelerezultate:

! Criteriul inflaþiei este îndeplinitde 5 þãri ºi anume Lituania, Suedia,Cehia, Estonia, Cipru. Nivelulînregistrat la acest indicator esteprezentat în graficul A.

! criteriul deficitului bugetar esteîndeplinit de 5 þãri ºi anume Estonia,Suedia, Letonia, Slovenia, Lituania,conform graficului B.

! criteriul datoriei publice esteîndeplinit de 9 þãri ºi anume Estonia,Letonia, Lituania, Slovenia, Cehia,Slovacia, Polonia, Suedia, Ungaria.Nivelul datoriei publice în þãrileanalizate este prezentat în graficul C.

Sursa datelor: Banca Centralã Europeanã

35 Pentru detalii privind implicaþiile adoptãrii monedei unice, a se vedea Consilier European nr. 3 �Drumul spre Uniunea Economicã ºi Monetarã�

GGrraaffiicc AA �� NNiivveelluull iinnffllaaþþiieeii 22000044

29


! criteriul ratelor de dobândã este îndeplinit de 8 þãri dupã cum urmeazã: Cehia, Lituania, Malta, Suedia, Letonia, Slovacia,Cipru, Slovenia (graficul D).

Dupã cum se poate observa dingraficele A, B, C ºi D, cu excepþiacriteriului stabilitãþii preþurilor pe careSlovenia nu l-a îndeplinit la nivelulanului 2004, în restul cazuriloranalizate ambele state au îndeplinitcriteriile de convergenþã.

În conformitate cu RRaappoorrttuull ddeeCCoonnvveerrggeennþþãã ddiinn lluunnaa mmaaii aa..cc..36,,nniivveelluurriillee iinnddiiccaattoorriilloorr îînn ffuunnccþþiiee ddeeccaarree aa ffoosstt eeffeeccttuuaattãã aannaalliizzaa ggrraadduulluuiiddee îînnddeepplliinniirree aa ccrriitteerriiiilloorr ddeeccoonnvveerrggeennþþãã ddee ccããttrree LLiittuuaanniiaa ººiiSSlloovveenniiaa aauu ffoosstt uurrmmããttooaarreellee::

! în determinarea criteriuluissttaabbiilliittããþþiiii pprreeþþuurriilloorr, cele maiperformante trei þãri au fost Suedia

(0.9%), Finlanda (1.0%) ºi Polonia (1.5%), nivelul mediu al inflaþiei înregistrat de aceste trei state fiind 1.1%. Prin adãugarea marjei de1.5 puncte procentuale, rezultã cã nivelul mediu al inflaþiei în statele analizate nu trebuie sã depãºeascã 2.6%;

! pe baza nivelurilor medii ale rraatteelloorr ddee ddoobbâânnddãã ppee tteerrmmeenn lluunngg la nivelul celor trei state menþionate anterior � Suedia(3.3%), Finlanda (3.3%) ºi Polonia (5.0%) � rezultã un nivel mediu al dobânzii pe termen lung de 3.9%. Prin adãugarea marjei de2 puncte procentuale, rezultã cã statele supuse analizei de cãtre Banca Centralã Europeanã nu trebuie sã depãºeascã 5.9%;

! ddeeffiicciittuull bbuuggeettaarr nu trebuie sã depãºeascã 3% din PIB, iar ddaattoorriiaa ppuubblliiccãã sã nu depãºeascã 60%.! ppeerriiooaaddaa ssuuppuussãã aannaalliizzeeii aa ffoosstt aapprriilliiee 22000055 �� mmaarrttiiee 22000066..Astfel, în urma evaluãrii efectuate de cãtre Banca Centralã Europeanã, s-au constatat evoluþiile prezentate în tabelul 1.

Dupã cum se poate observa,LLiittuuaanniiaa nu îndeplineºte criteriulssttaabbiilliittããþþiiii pprreeþþuurriilloorr, nivelul inflaþieitrecând peste nivelul de referinþãstabilit pentru perioada analizatã(2.7% faþã de 2.6%). Diferenþa nueste majorã, însã trebuie luatã înconsiderare în contextul în careestimãrile Bãncii Centrale Europeneprevedeau o creºtere a inflaþiei înlunile urmãtoare analizei. Cuexcepþia acestui indicator ºi a faptuluicã perioada de participare a acesteiþãri, la momentul efectuãrii evaluãrii,era de 22 luni, Lituania îndeplineºterestul criteriilor de convergenþã.

Tot din analiza informaþiilor demai sus reiese cã SSlloovveenniiaa înde-



36 �ECB Convergence Report � May 2006�, www.ecb.eu

GGrraaffiicc BB �� NNiivveelluull ddeeffiicciittuulluuii bbuuggeettaarr 22000044

GGrraaffiicc CC �� NNiivveelluull ddaattoorriieeii ppuubblliiccee 22000044

30



plineºte toate criteriile de conver-genþã necesare, cu excepþiaperioadei de participare la ERMII, care, la momentul evaluãrii decãtre Banca Centralã Europeanãera de 22 luni din cele 24 cerutede sistem.

Ca urmare a analizei multmai detaliate a Bãncii CentraleEuropene, ce a cuprins ºi mediullegislativ ºi capacitateaadministrativã necesarã asigurãriisustenabilitãþii macroeconomice �Slovenia va fi primul din cele 10noi state membre ale UniuniiEuropene care va deveni parte azonei euro, începând cu 1ianuarie 2007.

Dupã cum se poate observa, procesul de adoptare a monedei unice europene este unul foarte complex, ce necesitãantrenarea tuturor politicilor macroeconomice ale unui stat în vederea asigurãrii nu doar a îndeplinirii acestora pentru 2 ani, aºa cumeste cerut de criteriile de convergenþã de la Maastricht, ci ºi a capacitãþii acestui stat de a menþine ssuusstteennaabbiilliittaatteeaa rreezzuullttaatteelloorroobbþþiinnuuttee îînn cceeii ddooii aannii ddee ppaarrttiicciippaarree llaa EERRMM IIII..

CCããttããlliinnaa CCOONNSSTTAANNTTIINN Ministerul Integrãrii Europene


Indicator Lituania Comentarii BCE Slovenia Comentarii BCEInflaþia 2.7% Conform evaluãrii BCE, se

estimeazã cã rata inflaþiei vacreºte în perioada urmãtoare.

2.3% Din estimãrile BCE, se aºteaptãca acest indicator sã rãmânãstabil în perioada urmãtoare.

Deficitul bugetar 0.5% PIB*0.6% PIB**

1.8 % PIB* 1.9% PIB**

Datoria publicã 18.7% PIB *18.9% PIB**

29.1% PIB*29.9% PIB**

Rata dobânzii pe termen lung 3.7% 3.8%

Perioada de participare la ERM II 22 luni 22 luni

* în 2005; **estimãri 2006.

TTaabbeelluull 11

GGrraaffiicc DD �� NNiivveelluull rraatteeii ddoobbâânnzziiii ppee tteerrmmeenn lluunngg 22000044

31


ROMÂNIA ÎN DRUM SPREROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

Consideraþii pprivind iimplementarea îînRomânia aa CCardului eeuropean dde aasigurãri dde ssãnãtate

În contextul integrãrii României înUniunea Europeanã se impunetranspunerea legislaþiei comunitare înlegislaþia naþionalã. Acquis-ul comunitarcuprinde dreptul comunitar în ansamblu:tratatele, legislaþia în vigoare,jurisprudenþa Curþii de Justiþie, declaraþiileºi alte rezoluþii, precum ºi obiectivelecomune fixate prin tratate. Pentru noilestate membre, acest proces este lung ºilaborios. În anul 2002, Comisia aaprobat documentul strategic �Spre oUniune extinsã�37 în care, pornind de lanecesitatea continuãrii procesului dedezvoltare instituþionalã a statelor careaderã la Uniunea Europeanã, processprijinit prin programul PHARE înperioada de pre-aderare, se înfiinþeazãFacilitatea de Tranziþie pentru acordareade asistenþã financiarã nerambursabilã,în primii patru ani dupã data aderãrii.Transpunerea acquis-ului în legislaþianaþionalã a necesitat întãrireaadministraþiilor ºi a sistemelor judiciare,precum ºi adaptarea infrastructurilorþãrilor candidate.

În domeniul serviciilor de sãnãtateaceastã activitate este coordonatã deMinisterul Sãnãtãþii ºi de CasaNaþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, iarpachetul de legi este adoptat deParlamentul ºi Senatul României.

Unul din principiile fundamentalecare stã la baza Uniunii Europene este ºilibera circulaþie a persoanelor. Pentruaplicarea acestui principiu, legislaþiacomunitarã, respectiv Deciziile Comisiei

administrative pentru securitatea socialãa lucrãtorilor migranþi nr. 189/2003,190/2003 ºi 191/2003 prevãd catoate persoanele care sunt asigurate încadrul unui sistem de asigurãri sociale desãnãtate al unui stat membru ºi carepleacã temporar într-un alt stat membrudin motive turistice, profesionale saupentru studii pot utiliza cardul europeande asigurare de boalã. Acest cardînlocuieºte formularele E111, E110, E128ºi E119 prevãzute de Regulamentul nr.1408/71 privind aplicarea sistemelor desecuritate socialã salariaþilor, lucrãtorilorindependenþi ºi membrilor familiiloracestora care se deplaseazã în spaþiulcomunitar.

Cardul european de asigurãri desãnãtate38 este un document carestabileºte calitatea de asigurat în þara de

origine a persoanei care îl posedã ºidurata drepturilor care îi revin. Carduleste individual, fiecare membru de familietrebuind sã aibã propriul card. Acestdocument este destinat prestatorilor deservicii de sãnãtate dintr-un alt statmembru decât cel în care titularulcardului îºi are domiciliul permanent.

Toþi titularii cardului european vorputea beneficia de prestaþiile care sedovedesc a fi necesare, þinând seama denatura îngrijirilor ºi de durata prevãzutã aºederii. Prestaþiile vor putea fi acordatepentru orice tratament, ceea ce îl va scutipe asigurat de întoarcerea acasã,permiþându-i sã-ºi încheie ºedereatemporarã în condiþii sigure din punct devedere medical. Pacientul titular alcardului european va fi tratat în acelaºimod ca un pacient asigurat în statul

37 �Spre o Uniune Extinsã � Strategia ºi Raportul Comisiei Europene privind progresul fiecãrei þãri candidate în direcþia aderãrii�, Bruxelles, 9 octombrie 2002 COM(2002) 700final.38 The European Health Insurance Card

32


ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UEROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UE

membru al furnizorului de serviciimedicale care acordã prestaþia. Carduleuropean de asigurat nu acoperã însãsituaþia în care o persoanã pleacã într-unalt stat decât statul de afiliere pentru abeneficia de un tratament medical.

Într-o fazã iniþialã, cardul vareprezenta doar un instrument degaranþie de platã a serviciilor medicalede care a beneficiat un cetãþean UE într-un stat membru, altul decât cel derezidenþã, conþinând elemente distinctiveºi un set obligatoriu de informaþii vizibilepentru a putea fi uºor de recunoscut ºifolosit, cum ar fi:

! Numele ºi prenumele deþinã-torului;

! Numãrul de identificare al deþinã-torului;

! Perioada de valabilitate a cardu-lui;

! Codul statului membru emitent alcardului;

! Numãrul de identificare sau denu-mirea instituþiei competente;

! Numãrul cardului, care permitecompararea informaþiilor deþinute despreasigurat de cãtre instituþia emitentã ºi celescrise pe card, pentru a evita frauda.

În timp, în funcþie de sistemele desãnãtate ale fiecãrui stat, vor puteacircula carduri care vor avea ºi altescopuri, în afarã de identificareaasiguratului, cum ar fi:

! Sã ofere informaþii despre tipul deservicii la care are acces asiguratul, înfuncþie de planul de asigurare ales,facilitarea plãþilor ºi rambursarea decãtre casa de asigurãri;

! Sã conþinã date de identificarecare sã permitã accesul la servicii on-line;

! Sã extindã rolul cardului ºi la altedomenii, de exemplu accesul la bibliotecipublice, informaþii despre locul de muncãal asiguratului ºi protecþia socialã aacestuia etc;

! În unele þãri se doreºte chiarintroducerea unui istoric medical alasiguratului.

Pânã în prezent nu a fost definit unstandard european referitor la informaþiilepe care ar trebui sã le conþinã acestcard, rãmânând încã la latitudineafiecãrui stat sã-l adapteze la sistemul sãude sãnãtate. În ceea ce priveºte duratade valabilitate a cardului, deocamdatãeste lãsatã la decizia autoritãþilornaþionale, în funcþie de reglementãrileexistente pe teritoriul fiecãrui stat.

În România, legislaþia privind carduleuropean de sãnãtate e cuprinsã în TitlulIX din legea 95/2006 privind reforma îndomeniul sãnãtãþii, publicatã în MonitorulOficial al României, Partea I, nr.372/28.04.2006. Introducerea carduluieuropean de asigurãri de sãnãtate înþara noastrã39 va înlocui în mare mãsurãasigurãrile medicale de cãlãtorie, emiseîn prezent de cãtre asiguratorii privaþipentru persoanele care cãlãtoresc înafara þãrii. Ar fi interesant ca normele deaplicare la Titlul IX sã detaliezemodalitatea de calcul a taxelor de

eliberare a cardului european, careconform articolului 321 alineatul 1, se vaelibera pe cheltuiala asiguratului. Neîntrebãm ce va reprezenta aceastã taxãde emitere în þara noastrã: costul efectival cardului sau o taxã suplimentarãpentru extinderea asigurãrii de sãnãtatepe întreg teritoriul european? Þinând contcã prin asigurarea naþionalã nu seacordã despãgubiri pentru repatrierea înþarã în caz de deces, multe persoane potfi tentate sã încheie suplimentar ºi clasicaasigurare medicalã de cãlãtorie,crescându-ºi astfel costul cãlãtoriei înafara þãrii.

Articolul 326 alineatul 1 aratã cãacest card oferã asiguratului dreptul de abeneficia de asistenþa medicalãnecesarã în cursul ºederii într-un alt statmembru. Ne întrebãm dacã nu cumvafurnizarea unor detalii prin intermediullegislaþiei secundare privind categoriilede afecþiuni acoperite de card nu arduce la o mai bunã administrare ariscului, din punct de vedere al CNAS.

Asistenþa medicalã prestatã în cazulbolilor cronice la costuri de 2 pânã la 10ori mai mari decât costurile din Româniareprezintã un risc important ce poateafecta Fondul Naþional al Asigurãrilor deSãnãtate. Poate pentru început, oabordare conservatoare ar fi de dorit, oabordare în care cardul european sãasigure asistenþa medicalã în cazulurgenþelor medicale ºi al bolilor acute,diminuând astfel riscul cheltuielilor cuturismul medical nedeclarat.

Potrivit articolului 326 alineatul 2,cheltuielile ocazionate de asistenþamedicalã vor fi rambursate de cãtre casade asigurãri de sãnãtate emitentã acardului. Ceea ce nu menþioneazãarticolul, informaþie care ar putea ficuprinsã în normele de aplicare aleprezentei legi, este cui ramburseazãaceste cheltuieli? În cazul în care

39 Trebuie menþionat cã România nu va avea acces la Cardul european de asigurãri sociale de sãnãtate de la data aderãrii, deoarece nu au fost încheiate demersurile referitoarela dobândirea acestuia. Soluþia de compromis constã în eliberarea, de cãtre sediile teritoriale ale caselor de sãnãtate, a unui certificat provizoriu, valabil pe o perioadã de ºase luni.

33


ramburseazã cheltuielile asiguratului, vorapãrea dificultãþi la plata efectivã aserviciului de cãtre acesta în momentulapariþiei bolii. Este puþin probabil camarea majoritate a persoanelor care sedeplaseazã în strãinãtate sã dispunã deresurse financiare necesare acopeririicostului ridicat al serviciilor medicaleprestate în þãrile membre UE care ulteriorsã fie rambursat de cãtre CNAS.Asigurarea de cãlãtorie existentã înprezent oferã beneficiul plãþii directe aserviciilor prestate fãrã a greva bugetulpersonal cu aceste cheltuieli. Este foarteposibil ca în acest caz sã nu se ajungãdecât la a crea o taxã în plus, pe careoamenii vor trebui sã o plãteascã, pelângã asigurarea medicalã de cãlãtoriela care nu vor renunþa. În cazulrambursãrii cãtre furnizorii de servicii desãnãtate sau casele de asigurãricorespondente din statele membre UE,se pune problema administrãriioperaþionale ºi de control al fraudei ºiabuzurilor.

În continuare, articolul 326 punctul3 prevede cã asistenþa medicalã nutrebuie �sã depãºeascã ceea ce estenecesar din punct de vedere medical�40.Poate cã introducerea cardului european

de asigurãri de sãnãtate ar avea un maimare succes printr-o implemetaregradualã, pornind de la o primã etapã încare cardul va funcþiona ca o simplãgaranþie de platã pentru furnizorii din þãrimembre ale UE, pentru ca ulterior sã seajungã la integrarea operaþionalãcompletã a serviciilor medicale.

Un alt element important care artrebui sã constituie o preocupare dinpartea CNAS îl reprezintã activitatea deconstituire a rezervelor pentru rambur-sarea costurilor cu serviciile medicale. Osoluþie pentru a crea rezerve eficiente ºialiniate profilului de risc existent ar ficonsultarea istoricului de daunã peasigurãrile medicale de cãlãtorie dinultimii cinci ani. Având în vederecategoriile de risc acoperite deasigurãrile medicale de cãlãtorie:tratamentul ambulatoriu al asiguratului,medicamente ºi materiale sanitareprescrise de medic în cadrultratamentului, exclusiv proteze, proceduride diagnosticare stabilite de medic,spitalizare, tratament chirurgical deurgenþã, tratamentul dentar (dar numaipentru alinarea durerilor acute), cheltuielipentru transportul efectuat de serviciilede ambulanþã, pânã la cel mai apropiat

spital sau la cel mai apropiat medic,cheltuieli pentru transferul la o clinicã despecialitate (dacã acesta este solicitatde medicul curant) etc., istoriculdaunalitãþii atât pe tipuri de servicii cât ºipe profile demografice constituieinformaþii utile în aprecierea posibilelorriscuri care pot genera cheltuieli.

Posibile efecte colaterale aleimplementãrii cardului european pot fiafectarea importantã, poate chiardispariþia de pe piaþã a unor instrumentefinanciare de acoperire a riscului medicalla cãlãtoriile în strãinãtate reprezentatede asigurãrile de cãlãtorie, o piaþã deaproximativ 9.000.000 euro/an.

Având în vedere eterogenitateasistemelor de sãnãtate din þãrile UE, potapãrea probleme în comunicareaacoperirilor disponibile asiguraþilor înfiecare þarã membrã. De aceea, poatecã limitarea acoperirii doar pentrucazurile de urgenþã va reprezenta osoluþie mai uºor de implementat.

Câteva recomandãri în vedereadiminuãrii riscului, într-o fazã iniþialã aimplementãrii cardului european:

! Limitarea acoperirii la riscurileasociate situaþiilor de urgenþã ºi boliloracute, mai puþin tratamente medicaleasociate bolilor cronice ºi care nunecesitã o intervenþie medicalã imediatã;

! Practicarea unui sistem mixt derambursare, în care despãgubirea pentrucheltuielile cu servicii medicaleambulatorii (vizita la medic ºi miciproceduri de ambulatoriu) suntrambursate asiguratului pe bazaprezentãrii documentelor medicale ºi afacturii fiscale; ºi plata directã cãtrefurnizorii de servicii medicale în cazulspitalizãrilor ºi intervenþiilor chirurgicale;

! Într-o fazã ulterioarã a integrãriioperaþionale dintre casele de asigurãri ºifurnizorii de servicii, un sistem de

40 Având în vedere faptul cã în România nu au fost implementate pânã în momentul de faþã protocoale de investigare diagnosticã ºi tratament unanim acceptate de breaslaprofesionalã, �ceea ce este necesar din punct de vedere medical� este o definiþie mult prea abstractã ºi potenþial generatoare de pãreri contradictorii în ceea ce priveºte conduitaterapeuticã.

34



comisariat local de daunã poate fiimplementat. La fel cum societãþile privatede asigurare folosesc societãþi deasistenþã medicalã pentru coordonarea

serviciilor pe plan local, protejareîmpotriva abuzului de servicii ºi a fraudeiºi o mai bunã servisare a asiguratului,CNAS poate apela la un astfel desistem;

! Dezvoltarea ºi implementareaunei campanii de comunicare pentrupublicul larg a avantajelor, beneficiilor ºisistemului de funcþionare a carduluieuropean;

! Implementarea ºi dezvoltarea unuighid destinat cetãþenilor strãini care vin înRomânia, care va fi primit la toatepunctele de frontierã.

DDrrdd.. IIlliinnccaa UULLMMAANNUUDDrrdd.. MMiirrcceeaa SS.. OOPPRREESSCCUU


BBiibblliiooggrraaffiiee ::

! Legea 95/2006 privind reforma îndomeniul sãnãtãþii, Titlul IX;

! Communication from the Commissionconcerning the introduction of a Europeanhealth insurance card, 17.02.2003,COM(2003) 73 final;

! Employment, Social Affairs & EqualOpportunities - The European HealthInsurance Card;

! www.EurActiv.com;! Condiþii privind asigurarea medicalã

pentru cãlãtorii în strãinãtate � Manualulasiguratorului Allianz Þiriac Asigurãri SA;

! Insurance Profile � QuarterlyInsurance review, nr. 3/2006, septembrie2006, Media XPRIMM;

! Primm � Insurance Magazine, nr.2/2006, Media XPRIMM.

Stadiul ccercetãrii ººtiinþifice ººi aal ddezvoltãrii ttehnologice îîn RRomânia

Cercetarea ºtiinþificã reprezintã o sursã de progres economicºi inovare, de asimilare a tehnologiilor de vârf ºi suport tehnicnaþional al programelor de investiþii. În acelaºi timp ea reprezintã unmijloc de pregãtire ºi formare a resurselor umane de înalt nivelcultural, intelectual ºi ºtiinþific, de afirmare ºi promovare a excelenþei.Potenþialul ºtiinþific al unei þãri este definit prin nivelul de finanþare,nivelul de calificare ºi numãrul resurselor umane, prin patrimoniul decunoºtinþe, prin structura ºi starea infrastructurii, precum ºi prinvolumul cooperãrilor internaþionale pentru care se asigurã fondurilenecesare.

Pentru România, necesitatea de a impulsiona creºtereacompetitivitãþii economice reprezintã prioritatea etapei post-aderareprin care se urmãreºte reducerea decalajelor tehnologice, care oseparã de restul statelor membre UE, în special în contextulStrategiei Lisabona revizuite.

Din punct de vedere al resurselor directe de creºtere a competitivitãþii, decalajele României faþã de statele membre se manifestãîn special în ceea ce priveºte inovarea ºi cercetarea/dezvoltarea, precum ºi în domeniul societãþii informaþionale, componenteorizontale esenþiale în dezvoltarea unei baze industriale puternice. Acest fapt impune ca obiectiv major pentru România realizareaunui mediu economic dinamic ºi competitiv, capabil sã asimileze ºi sã dezvolte domenii de înaltã tehnologie ºi sã rãspundã lacerinþele strategice de dezvoltare pe termen lung, în contextul evoluþiei la nivel global a economiei bazate pe cunoaºtere.

35


11..11 CCuunnooaaººtteerreeaa ººii iinnoovvaarreeaa11..11..11 AArriiaa EEuurrooppeeaannãã aa CCeerrcceettããrriiii ((EERRAA)),, oobbiieeccttiivvee ººii ssttrraatteeggiiiiIntegrarea europeanã reprezintã ºansa ca cercetarea româneascã sã contribuie la noi descoperiri ºi la dezvoltarea/aplicarea

de noi tehnologii. Aceastã integrare implicã ccoommppeettiittiivviittaattee,, ccooooppeerraarree ººii ssppeecciiaalliizzaarree, la fel ca în activitãþile economice. Pentru adeveni o þarã cu o economie competitivã, bazatã pe cunoaºtere, este esenþial ca România sã gãseascã �cheia viitorului� pentru aavansa mai rapid decât alþii. Strategia de dezvoltare naþionalã trebuie sã vadã în cercetarea româneascã, integratã în ERA41

(European Research Area), cheia de a gãsi un culoar de avansare. În �economia bazatã pe cunoaºtere� cercetarea nu mai poate fi separatã de eedduuccaaþþiiee ºi nici de aapplliiccaarreeaa îînn eeccoonnoommiiee, toate

cele trei activitãþi fiind elemente ale aceluiaºi proces, care evolueazã într-un ritm alert. În cadrul strategiei stabilite la Consiliul European de la Lisabona din 2000, a fost recunoscut rolul esenþial al cercetãrii ºtiinþifice

ºi dezvoltãrii tehnologice pentru creºterea competitivitãþii economice, cu urmãtoarele consecinþe principale la nivelul politicii decercetare-dezvoltare ºi inovare (CDI) a Uniunii Europene:

! fixarea þintei de minim 3% din PIB cheltuieli totale pentru cercetare-dezvoltare, pânã în anul 2010 � obiectivul �3%� stabilit laConsiliul European de la Barcelona42 din 2002, din care minim 2% din partea industriei (Comunicarea Comisiei Europene �MoreResearch for Europe � Objective 3% of GDP� � EC COM (2002) 499);

! trecerea la implementarea planului de acþiuni pentru atingerea obiectivului 3%, adoptat de Comisia Europeanã în aprilie2003 (Comunicarea Comisiei Europene �Investing in research: An Action Plan for Europe� � EC COM (2003) 226);

! promovarea ºtiinþei ºi tehnologiei ca instrumente-cheie pentru viitorul european (Comunicarea Comisiei Europene �Scienceand technology, the key to Europe�s future - Guidelines for future European Union policy to support research� � EC COM (2004)353).

Realizarea obiectivelor strategiei de la Lisabona este în mod cert înlesnitã de puternica implicare a regiunilor din UniuneaEuropeanã în domeniul ºtiinþelor, tehnologiilor ºi inovãrii, prin prisma unor strategii regionale eficiente ºi a implicãrii operatorilordinamici sub forma ppaarrtteenneerriiaattuulluuii. Aceste obiective nu ar trebui sã mobilizeze doar cercetãtorii, ci ºi capacitãþile administrative decercetare ale þãrilor candidate, inclusiv la nivel regional. Acestea pot fi fãcute prin mobilizãri ºi prin participarea administraþiilor decercetare naþionale, regionale ºi europene, ca factori de facilitare ºi catalizatori în acest proces.

11..11..22 CCeerrcceettaarreeaa,, ddeezzvvoollttaarreeaa tteehhnnoollooggiiccãã ººii iinnoovvaarreeaa ((CCDDII)),, îînn ccoonntteexxttuull aaddeerrããrriiii RRoommâânniieeii llaa UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannããTrebuie subliniat de la bun început faptul cã România nu poate reduce decalajele economice fãrã a avea o economie

competitivã, care sã genereze o valoare adãugatã semnificativã, iar aceastã competitivitate necesitã acces la noile tehnologii.

Sursa: sursã proprie, conform Lisbon review, Comisia Europeanã 2005

FFiigguurraa 11:: IInnddiiccaattoorrii ssttrruuccttuurraallii

41 ERA � Towards a European Research Area, Comisia Europeanã a expus obiectivele ºi scopurile noii strategii COM(2000)6, 18 ianuarie 2000.42 Aceste eforturi ale UE au loc în condiþiile în care Statele Unite ºi Japonia investesc în cercetare mai mult decât UE. Deºi în anumite domenii UE este la nivel de excelenþã ºi deþineprioritãþi mondiale, cercetarea din Europa este excesiv de fragmentatã ºi existã dificultãþi în valorificare (transfer în economie). EC COM, 2002.

36



Aceste tehnologii sunt bazate pe cunoºtinþe ºtiinþifice multidisciplinare, care se dezvoltã rapid. România ca viitor stat membru în Uniunea Europeanã începând cu 1 ianuarie 2007, ºi ca participant la �piaþa comunã a

cercetãrii�, are nevoie de urmãtoarele puncte suport pentru realizarea Strategei de la Lisabona:! masã criticã, ce se va realiza numai prin colaborarea tuturor actorilor decizionali de la nivel local, regional ºi naþional;! fonduri suplimentare (furnizarea de materii prime, logisticã ºi infrastructurã);! asistenþã (programe ºi training-uri);! model de perspectivã pe termen lung;! realizarea unei politici proprii curajoasã ºi flexibilã (inclusiv o cooperare internaþionalã mai largã),, care sã exploateze acest

moment de schimbare în Europa ºi în lume.

În cazul þãrii noastre, activitatea de cercetare-dezvoltare ºi inovare acoperã în prezent peste cinci zeci de domenii ºtiinþifice ºitehnologice. Activitãþile de cercetare ºi dezvoltare continuã sã se desfãºoare, în cea mai mare parte, în sectorul public, peste 60%,România angajându-se sã atingã un nivel al cheltuielilor totale pentru cercetare ºi dezvoltare de 1% din PIB pânã în anul 2007.Fondurile publice pentru acest domeniu în anul 2006 vor atinge un nivel de 0,38% din PIB, iar cheltuielile private un procent de0,25% din PIB. Este prevãzutã creºterea fondurilor publice alocate pentru CDI, astfel încât în anul 2009 sã se atingã nivelul de 0,9%din PIB, iar în anul 2010 sã atingã nivelul prevãzut de 1% din PIB (obiectivul Barcelona, 2002). De asemenea, este prevãzutãcreºterea cheltuielilor private în CDI de la 0,25% din PIB în 2006 la 0,65% în 2009.

România îºi propune sã atingã nivelul de 3% din PIB pentru activitatea de CDI (din care 1% fonduri publice naþionale ºi 2%fonduri private) în jurul anului 201043.

Printre principalele probleme cu care se confruntã domeniul CDI în România amintim:! Implicarea scãzutã a agenþilor economici în activitãþi de cercetare-dezvoltare ºi inovare;! Capacitate redusã de absorbþie a rezultatelor de cercetare de cãtre agenþii economici;! Infrastructura ºi serviciile de transfer tehnologic ºi inovare insuficient dezvoltate ºi puþin viabile;! Infrastructura de cercetare-dezvoltare depãºitã tehnologic;! Reducerea numãrului de specialiºti ºi creºterea mediei de vârstã;! Capacitate încã redusã de colaborare ºi integrare ºtiinþificã ºi tehnologicã pe plan european ºi internaþional.În vederea rezolvãrii acestor probleme, cât ºi a gãsirii cheii viitorului pentru a avansa cât mai rapid cãtre o economie bazatã

pe cunoaºtere, au fost stabilite urmãtoarele obiective strategice prioritare pentru politicile în domeniul cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãriitehnologice în cadrul Programului de guvernare 2005 � 2008:

! creºterea rolului cercetãrii în dezvoltarea ºi transferul în economie al tehnologiilor avansate pentru a creºte rolul competitiv alunor sectoare pe plan internaþional;

! corelarea mai strânsã a activitãþilor de cercetare-dezvoltare ºi inovare cu politica industrialã a României ºi întãrirea pe termenlung a legãturii între sectorul CDI ºi mediul economic.

În consens cu orientãrile la nivel european ºi cu prevederile Programului de guvernare 2005-2008, procesul de transformarea sistemului ºi activitãþilor CDI din þara noastrã, direcþionat ºi coordonat de Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã44

Sursa: FM Management Consultancy

FFiigguurraa 22:: SSttrraatteeggiiaa ddee llaa LLiissaabboonnaa:: ��TTrriiuunngghhiiuull ccuunnooaaººtteerriiii��

43 Raport anual 2005 asupra politicilor guvernamentale în domeniul CDI, Decembrie 2005, ANCS44 Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã este organul de specialitate al administraþiei publice centrale, aflat în subordinea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, prin careacesta îºi realizeazã atribuþiile în domeniul cercetãrii. Autoritatea este instituþie publicã, finanþatã de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Hotãrârii deGuvern nr. 1449/2005

37


(ANCS), urmãreºte ssttrruuccttuurraarreeaa ººii ccoonnssoolliiddaarreeaa uunneeii aarriiii rroommâânneeººttii aa cceerrcceettããrriiii ((AARRCC)), care sã corespundã cerinþelor de exigenþã ºicompatibilitate necesare integrãrii în AArriiaa EEuurrooppeeaannãã aa CCeerrcceettããrriiii ((EERRAA)).

În acest context, progresul în pregãtirea comunitãþii ºtiinþifice ºi tehnologice din România pentru o integrare rapidã ºi eficientã înERA este determinat de urmãtoarele direcþii de acþiune (Tabelul 1), ce au fost furnizate în cadrul Planului Naþional de Dezvoltare2007-2013. Acestor obiective le sunt aliniate mãsuri specifice de realizare, domenii prioritare vizate ºi indicatori de realizarespecifici (la orizontul anului 2013).

TTaabbeell 11:: PPllaannuull NNaaþþiioonnaall ddee DDeezzvvoollttaarree 22000077-22001133,, SSiisstteemmuull CCDDII

OObbiieeccttiivveessttrraatteeggiiccee

MMããssuurrii ssppeecciiffiicceeddee rreeaalliizzaarree

DDoommeenniiii pprriioorriittaarree IInnddiiccaattoorrii ssppeecciiffiicciiddee rreeaalliizzaarree

11.. DDeezzvvoollttaarreeaaccaappaacciittããþþiiiinnaaþþiioonnaallee ddeeaassiimmiillaarree ººiiddiiffuuzzaarree aatteehhnnoollooggiiiilloorraavvaannssaattee,, îînnssccooppuull ccrreeººtteerriiiiccoommppeettiittiivviittããþþiiiieeccoonnoommiiccee îînnccaaddrruullsseeccttooaarreelloorreeccoonnoommiiccee ººii aallaalliinniieerriiii aacceessttoorraallaa ppoolliittiicciilleessppeecciiffiiccee aallee UUEE

! asigurarea capacitãþii de cercetaretehnologicã ºi de servicii ºtiinþifice ºitehnologice de referinþã în sectoarele ºidomeniile vizate prioritar;

! preluarea ºi transferarea la agenþiieconomici a celor mai bune tehnologiidisponibile (conform normelor BAT - BestApplicable Technologies);

! integrarea în platformele tehno-logice la nivel european ºi în alianþeletehnologice internaþionale;

! creºterea numãrului de laboratoarede experimentare ºi testare, precum ºi deorganisme de certificare specializate îndomeniile respective;

! energie;! sectoare industriale,! transporturi;! mediu;! sectorul agricol;! comunicaþii mobile; ! aeronauticã ºi spa-

þiu;! sãnãtate;! securitate;! domeniul nuclear;! nano-electronicã; ! bio-nanotehnologii; ! tehnologii de prote-

jare, conservare ºi rege-nerare a organismului u-man.

! reþele de instituþii ºi organismespecializate acreditate ºi recunoscuteinternaþional (institute CD, departamenteuniversitare, laboratoare specializate,organisme de certificare), cel puþin o reþeala nivelul fiecãrui sector/ domeniu;

! agenþi economici din sectoarele/domeniile vizate prioritar care auimplementat proiecte CDI complexe pentrua rãspunde cerinþelor de conformaretehnico-economicã specifice UE: peste75% din totalul agenþilor economici activi însectoarele/ domeniile respective;

! reþele tehnologice integrate (instituþii cuprofil CD ºi de învãþãmânt superior, firmeproducãtoare) angrenate în alianþetehnologice.

22.. CCrreeººtteerreeaaccaappaacciittããþþiiii ººii aaccoommppeettiittiivviittããþþiiiissiisstteemmuulluuii CCDD

! dezvoltarea resurselor umane dindomeniul CDI;

! dezvoltarea infrastructurii decercetare-dezvoltare din unitãþile ºiinstituþiile cu profil CD ºi de învãþãmântsuperior;

! promovarea ºi dezvoltarea centre-lor ºi a reþelelor de excelenþã ºtiinþificã ºitehnologicã;

! promovarea integrãrii internaþionalea sistemului ºi activitãþilor CD.

! numãr total de cercetãtori: creºtere cucca 80%�100% (faþã de nivelul actual);

! numãr total de doctori în ºtiinþe:creºtere la peste 90% din totalulcercetãtorilor (faþã de cca 60% în prezent);

! media de vârstã a cercetãtorilor/ponderea cercetãtorilor sub 40 de ani:creºtere la cca 60% a (de la cca 20% înprezent);

! instituþii cu profil CD ºi de învãþãmântsuperior care dispun de echipamente ºiaparaturã performante de cercetare ºiinformaþionale: creºtere la peste 80% dintotalul unitãþilor de profil;

! reþele de centre de cercetare de înaltãperformanþã recunoscute ºi integrate înparteneriate ºi programe internaþionale;

! platforme integrate de cercetare.

38



OObbiieeccttiivveessttrraatteeggiiccee

MMããssuurrii ssppeecciiffiicceeddee rreeaalliizzaarree

DDoommeenniiii pprriioorriittaarree IInnddiiccaattoorrii ssppeecciiffiicciiddee rreeaalliizzaarree

33.. SSttiimmuullaarreeaaaaccttiivviittããþþiilloorr CCDDIIddeessffããººuurraattee ddeeaaggeennþþiiiieeccoonnoommiiccii,, ccuupprriioorriittaattee îînnddoommeenniiii ddeeîînnaallttãã tteehhnnoollooggiiee

! dezvoltarea cooperãrii tehnologicedintre instituþiile cu profil CD ºi deînvãþãmânt superior ºi sectorul productiv;

! dezvoltarea capacitãþii proprii decercetare la nivelul agenþilor economici,promovarea cercetãrii de firmã, înspecial pentru IMM-uri;

! promovarea parteneriatelor teh-nologice de lungã duratã: formareaclusterelor/ reþelelor tehnologice.

! întreprinderi tehnologic inovative:peste 50% din totalul întreprinderilor active;

! întreprinderi din domenii de înaltãtehnologie cu activitate CD proprie: peste30% din totalul întreprinderilor active îndomeniile respective;

! nivelul cheltuielilor CD aleîntreprinderilor: peste 60% din cheltuielileCD totale;

! nivelul exporturilor în domenii de înaltãtehnologie: peste 15%-20% din totalexporturi;

! numãr de programe/ proiectestrategice de dezvoltare tehnologicã.

44.. DDeezzvvoollttaarreeaaiinnffrraassttrruuccttuurriiii ddeettrraannssffeerrtteehhnnoollooggiicc ººiiiinnoovvaarree llaa nniivveellrreeggiioonnaall

! dezvoltarea la nivel regional acentrelor ºi serviciilor specializate pentruasistenþã ºi informare ºtiinþificã ºitehnologicã;

! dezvoltarea serviciilor electronicede informare în domeniul tehnologic;

! dezvoltarea clusterelor/ reþelelortehnologice integrate, specifice la nivelregional;

! crearea unei Agenþii Naþionale ºi aunei reþele de Centre Regionale deDezvoltare Tehnologicã.

! reþele regionale de organisme deasistenþã ºi informare ºtiinþificã ºitehnologicã: o reþea în fiecare regiune,orientatã spre profilul tehnologic dominantal regiunii;

! crearea Agenþiei Naþionale ºi a reþeleide Centre Regionale de DezvoltareTehnologicã;

! reþele tehnologice integrate (instituþii cuprofil CD ºi de învãþãmânt superior, firmeproducãtoare): o reþea în fiecare regiunecorespunzãtoare profilului tehnologicdominant al regiunii

! incubatoare;! parcuri ºtiinþifice ºi tehnologice.

55.. CCrreeººtteerreeaaggrraadduuaallãã aarreessuurrsseelloorrffiinnaanncciiaarreeppuubblliiccee ººiipprriivvaattee aallooccaatteecceerrcceettããrriiiiººttiiiinnþþiiffiiccee,,ddeezzvvoollttããrriiiitteehhnnoollooggiiccee ººiiiinnoovvããrriiii

! creºterea gradualã a resurselor dela bugetul de stat alocate pentruactivitãþile din domeniul CDI;

! introducerea mecanismelor destimulare financiarã ºi fiscalã a agenþiloreconomici care desfãºoarã activitãþiCDI;

! stimularea investiþiilor publice ºiprivate în firme inovative, prin utilizareainstrumentelor financiare de tip capitalde risc.

! nivelul fondurilor bugetare alocatepentru CD: peste 1% (faþã de 0,2% înprezent);

! nivelul cheltuielilor bugetare indirectepentru stimularea agenþilor economici caredesfãºoarã activitãþi CDI (stimulentefinanciare ºi fiscale);

! nivelul fondurilor bugetare/privatealocate pentru instrumente de tip capital derisc pentru dezvoltarea firmelor inovative.

Sursa: Planul Naþional de Dezvoltare 2007-2013, Capitolul �Creºterea competitivitãþii economice ºi dezvoltarea economiei bazatepe cunoaºtere�, Strategia de dezvoltare pentru domeniul: Cercetare ºtiinþificã, dezvoltare tehnologicã, inovare

39


Un rol important în luarea deciziilor strategice, în formularea politicilor de cercetare-dezvoltare ºi în implementarea programelordin domeniu îl au academiile de ºtiinþã ºi agenþiile specializate, iar procesul de formulare a politicilor ºi de elaborare ºi implementarea programelor în domeniul CDI este sprijinit de organisme cu rol de consiliere.

11..11..33 PPrriinncciippaalleellee iinnssttrruummeennttee ddee iimmpplleemmeennttaarree aa ppoolliittiicciilloorr ddiinn ddoommeenniiuull cceerrcceettaarree-ddeezzvvoollttaarree ººii iinnoovvaarreePrincipalele instrumente de implementare a politicilor din domeniul CDI sunt reprezentate de programele finanþate din fonduri

publice: ! PPrrooggrraammeellee ddee cceerrcceettaarree-ddeezzvvoollttaarree ººii iinnoovvaarree ((CCDDII)) ddee iinntteerreess nnaaþþiioonnaall, coordonate de Autoritatea Naþionalã pentruCercetare ªtiinþificã:

" PPrrooggrraammuull CCeerrcceettaarree ddee EExxcceelleennþþãã ((CCEEEEXX)), lansat în 2005, care susþine efortul de racordare la prioritãþile specifice arieieuropene de cercetare ºi inovare ºi pregãtirea în vederea participãrii la viitorul Program Cadru de Cercetare al UniuniiEuropene pe perioada 2007-2013 � PC7 (FP7);

TTaabbeell 22:: SSiittuuaaþþiiaa pprrooiieecctteelloorr îînn ddeerruullaarree,, ffiinnaannþþaattee ddee MMEEddCC AANNCCSS îînn ppeerriiooaaddaa 22000055-22000066

Sursa: MEdC, ANCS ��Principalele politici ºi mãsuri luate de la preluarea mandatului, în domeniul CDI, conform Programului deguvernare 2005-2008�

Sursa: Sistemul CDI din România, prof. dr. Gheorghe POPA, Universitatea �Alexandru Ioan Cuza� Iaºi, 11 martie, 2006

FFiigguurraa 33:: SSttrruuccttuurraa ddee ccoooorrddoonnaarree aa ppoolliittiicciilloorr ddiinn ddoommeenniiuull CCDDII

MMoodduullee îînn ccaaddrruull PPrrooggrraammuulluuii CCeerrcceettaarree ddee EExxcceelleennþþãã4455 PPrrooiieeccttee îînn ddeerruullaarreeI. Proiecte de cercetare-dezvoltare complexe 536II. Dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare 92III. Promovarea participãrii la programele europene ºi internaþionale de cercetare 13IV. Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea ºi certificarea conformitãþii 91TTOOTTAALL 773322

45 Suma alocatã de la bugetul de stat pentru Programul Cercetare de Excelenþã în 2006 a fost de 479.674.000 RON.

40



" PPrrooggrraammuull CCeerrcceettaarree ppeennttrruu SSeeccuurriittaattee, lansat în 2005, în scopul corelãrii cuprogramul de profil lansat de Uniunea Europeanã;" PPrrooggrraammuull IINNFFRRAATTEEHH,, lansat în 2004, pentru a susþine dezvoltarea infrastructuriiºi serviciilor specializate pentru transfer tehnologic ºi inovare;" PPrrooggrraammeellee nnuucclleeuu ddee cceerrcceettaarree-ddeezzvvoollttaarree, lansate în 2003, pentru finanþareaactivitãþilor CDI specifice la nivelul institutelor naþionale de profil;" PPrrooggrraammuull ddee ggrraannttuurrii ppeennttrruu cceerrcceettaarree ººttiiiinnþþiiffiiccãã, lansat din 1996. Programulsusþine în special formarea ºi dezvoltarea carierelor ºtiinþifice ºi a echipelor decercetare performante.

! PPrrooggrraammeellee ddee cceerrcceettaarree ccoooorrddoonnaattee ddee AAccaaddeemmiiaa RRoommâânnãã::" PPrrooiieeccttee nnaaþþiioonnaallee pprriioorriittaarree ººii ffuunnddaammeennttaallee, care abordeazã problemeºtiinþifice ºi culturale de mare complexitate, cu impact la nivel naþional;" PPrrooggrraammuull ddee ggrraannttuurrii ppeennttrruu cceerrcceettaarree ººttiiiinnþþiiffiiccãã aall AAccaaddeemmiieeii RRoommâânnee, lansatdin 1996.

! PPllaannuurriillee sseeccttoorriiaallee CCDD, lansate în 2004, pentru a susþine activitãþile de cercetare-dezvoltare necesare pentru realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare specifice lanivel de sector.. Planurile sectoriale CD sunt iniþiate ºi coordonate de ministereleresponsabile pentru sectoarele respective (ex.: Ministerul Economiei ºi Comerþului,Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale). Accesul la programele decercetare-dezvoltare ºi inovare finanþate din fonduri publice este în regim competiþional ºi, cu excepþia programelor nucleu de CD,este deschis tuturor categoriilor de participanþi � instituþii cu profil CD, universitãþi, întreprinderi cu capacitate de cercetare-dezvoltare,IMM-uri etc.

11..22 TTeehhnnoollooggiiaa iinnffoorrmmaaþþiiiilloorr ººii ccoommuunniiccaaþþiiiilloorr ((TTIICC))11..22..11 UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannãã ººii ssoocciieettaatteeaa iinnffoorrmmaaþþiioonnaallããÎn �Declaraþia� colocviului de la Stanford46 se puncteazã ca element esenþial al raportului dintre educaþie ºi noile tehnologii

informaþionale faptul cã �cetãþenii trebuie sã fie formaþi pentru a trãi într-o societate informaþionalã.�Prin aducerea oamenilor împreunã, indiferent de distanþa dintre ei, societatea informaþionalã creeazã noi oportunitãþi sociale ºi

economice tuturor oamenilor, chiar ºi în regiunile mai puþin dezvoltate sau îndepãrtate ale Europei. Din acestea poate rezulta odezvoltare mult mai echilibratã între ariile urbane ºi cele rurale. Pentru cetãþenii europeni, aceasta înseamnã cã lumea este mai puþindependentã de locaþie, termenul de flexibilitate sau mobilitate cãpãtând noi sensuri.

FFOOCCUUSS �� PPrroommoovvaarreeaa cceerrcceettããrriiii ººttiiiinnþþiiffiiccee ººii iinnoovvããrriiii îînn RRoommâânniiaa::! Creºterea fondurilor totale pentru CDI de la 0,75% PIB în 2006 la 1% PIB în anul 2007;! Formarea ºi dezvoltarea carierelor ºtiinþifice. Adaptarea curriculei universitare la cerinþele pieþei ºi prioritãþile politicii

industriale � instituirea cadrului naþional al calificãrilor în învãþãmântul superior;! Restructurarea institutelor de CD;! Dezvoltarea infrastructurii de CD ºi racordarea reþelelor de transfer tehnologic ºi inovare cu cele europene;! Susþinerea cooperãrii europene ºi internaþionale în CDI � participarea la programe comunitare; încheierea de acorduri ºi

parteneriate;! Creºterea internã ºi externã a mobilitãþii cercetãtorilor;! Facilitarea accesului la schemele de susþinere a CDI din programe naþionale, fonduri structurale ºi fonduri alocate prin FP7;! Promovarea bunelor practici în domeniul proprietãþii intelectuale;! Crearea unui fond de risc pentru IMM-urile inovative în anul 2007.

46 Dupã Carnoy, M. L. Loop � Informatique et education: quel est le rôle de la recherche internationale? Rapport sur le Colloque Stanford, UNESCO, 10-13 martie 1989, StanfordUniversity School of Education.

41


TIC poate sprijini toate regiunile Europei sã-ºi îmbunãtãþeascã performanþele economice ºi calitatea vieþii locuitorilor sãi. SprijinulUniunii Europene constã în resurse pentru infrastructura de telecomunicaþii, mai ales acolo unde condiþiile de piaþã nu permit unanumit nivel de investiþii. �Planul de acþiune 2005 e-Europe�, a avut ca þintã asigurarea celor mai bune practici, atât pentru actoriidecizionali de la nivel central ºi local, cât ºi pentru cetãþenii de rând.

11..22..22 CCrreeººtteerreeaa aacccceessuulluuii llaa tteehhnnoollooggiiaa iinnffoorrmmaaþþiieeii ººii ccoommuunniiccaaþþiiiilloorr îînn RRoommâânniiaaRelaþia de interdisciplinaritate ºi intercorelare dintre cercetarea ºtiinþificã ºi tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor trebuie

urmãritã de la parte la întreg ºi în situaþia României, care din perspectiva stadiului de dezvoltare a TIC înregistreazã una dintre celemai ridicate dinamici la nivel regional, respectiv o creºtere de14,7% în 2005 faþã de 2004, conform EITO47. Astfel, piaþade comunicaþii a crescut într-un ritm susþinut, mult peste ritmulde creºtere a economiei, industria TIC fiind sectorul cel maidinamic al economiei, cu o contribuþie de peste 8% din PIB în2005. Totuºi, cheltuielile totale cu IT ca procentaj din PIB auatins nivelul de 1,87 în 2005, mult sub media UE25 (3,03%),deºi nivelul cheltuielilor de telecomunicaþii în România(6,29%) excede nivelul mediu pentru UE-25 (conform EITO2006, de 3,41%). Factorii majori în dezvoltarea economiei,utilizarea calculatoarelor ºi accesul la Internet, în România,înregistreazã decalaje nu numai faþã de media UE25, ci ºifaþã de noile state membre. Aceste decalaje genereazãefecte negative asupra competitivitãþii României.

Conform World Economic Forum în �Raportul globalprivind tehnologia informaþiei 2004-2005�, care mãsoarãgradul de pregãtire a unei þãri de a participa ºi de abeneficia de dezvoltarea IT, România ocupã locul 53, din104 þãri. Dezvoltarea societãþii informaþionale în România afost sprijinitã prin crearea, începând cu anul 2001, a cadrului legal pentru sprijinirea dezvoltãrii aplicaþiilor e-government ºi e-business. La nivel european, România participã începând cu anul 2004 la programul comunitar e-TEN48 pentru dezvoltareaserviciilor electronice din cadrul reþelelor transeuropene de telecomunicaþii.

România îºi propune o prezenþã activã la implementarea �Planului 2007-2013� pentru susþinerea utilizãrii TIC ºi dezvoltareaunei societãþi informaþionale competitive, plan ce implicã mãsuri pentru promovarea comerþului electronic, soluþiilor de e-government,e-learning ºi e-health,, urmãrindu-se recuperarea decalajele existente.

Obiectivele reformei în domeniul tehnologiei informaþiei ºi comunicaþiilor au în vedere creºterea accesului la Internet, la serviciilesocietãþii informaþionale ºi integrarea aplicaþiilor TIC în economie:

! ccrreeººtteerreeaa ggrraadduulluuii ddee ppeenneettrraarree aa PPCC-uurriilloorr ººii aa aacccceessuulluuii llaa IInntteerrnneett ppee ssccaarrãã llaarrggãã � Programul EURO200 sã subvenþionezeanual un numãr de cca. 25000 de calculatoare; stimulente în sfera taxelor pentru închirierea sau achiziþia unui PC.

! ddeezzvvoollttaarreeaa ººii eeffiicciieennttiizzaarreeaa sseerrvviicciiiilloorr ppuubblliiccee eelleeccttrroonniiccee mmooddeerrnnee ddee ee-gguuvveerrnnaarree. Implementarea soluþiilor de e-guvernareva conduce la reducerea semnificativã a costurilor administrative, la îmbunãtãþirea calitãþii informaþiei, reducerea timpului dediseminare ºi sporirea gradului de acces al cetãþenilor ºi mediului de afaceri la aceasta;

! un mmeeddiiuu ddiinnaammiicc ppeennttrruu ee-eeccoonnoommiiee,, esenþial pentru creºterea competitivitãþii;! ccrreeººtteerreeaa sseeccuurriittããþþiiii rreeþþeelleelloorr ddee ccoommuunniiccaaþþiiii eelleeccttrroonniiccee ºi adoptarea de soluþii anti-fraudã pentru dezvoltarea unui mediu sigur

ºi dinamic de e-business. În vederea securizãrii informaþiilor transmise prin intermediul comunicaþiilor electronice ºi asigurãriiimplementãrii efective a semnãturii electronice se va înfiinþa Autoritatea Naþionalã de Reglementare ºi Supraveghere în domeniulsemnãturii electronice.

47 European Information Technology Observatory.48 e-TEN - Deploying Trans-European e-Services for all.

42



DDrrdd.. TTeeooddoorraa BBOONNÞÞOOII


BBiibblliiooggrraaffiiee::! Planul Naþional de Dezvoltare 2007-2013, Capitolul �Creºterea competitivitãþii economice ºi dezvoltarea economiei bazate pe

cunoaºtere� � Strategia de dezvoltare pentru domeniul: Cercetare ºtiinþificã, dezvoltare tehnologicã, inovare � dezbatere MEdC-Cercetare, 11noiembrie 2004;

! Raport anual 2005 asupra politicilor guvernamentale în domeniul cercetare-dezvoltare ºi inovare, decembrie 2005;! Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ºtiinþificã ºi dezvoltarea tehnologicã;! http://europa.eu.int/information_society/regwor/reg/index_en.htm;! http://www.eito.org/start.html;! www.mct.ro;! www.mie.ro.

FFOOCCUUSS �� DDeezzvvoollttaarreeaa ssoocciieettããþþiiii iinnffoorrmmaaþþiioonnaallee::! Creºterea accesului la Internet ºi la serviciile societãþii informaþionale;! Dezvoltarea serviciilor informaþionale în administraþie � implementarea Planului 2007-2013;! Creºterea competitivitãþii firmelor prin serviciile e-economie;! Creºterea competitivitãþii furnizorilor de servicii TIC ºi dezvoltarea unei �culturi TIC� în rândul întreprinderilor, consumatorilor

ºi administraþiei;! Dezvoltarea infrastructurii TIC la nivel naþional � dezvoltarea ºi creºterea accesibitãþii structurii de broadband ºi creºterea

securizãrii reþelelor de comunicaþii electronice;! Susþinerea dezvoltãrii reþelelor digitale ºi a serviciilor bazate pe conþinut.

Întreprinderile mmici ººi mmijlocii îîn ccontextul iintegrãrii îîn UUniunea EEuropeanã

Întreprinderile mici ºi mijlocii (IMM-urile) reprezintã o mareparte a economiei europene. Existã aproape 23 de milioanede IMM-uri în Uniunea Europeanã, care asigurã aproximativ75 de milioane de locuri de muncã, reprezentând 99% dintoate întreprinderile, spre deosebire de SUA ºi Japonia unde auo pondere mult mai micã, de 40-45%.

În economia româneascã, ca ºi în cea a þãrilor europene,IMM�urile predominã absolut, reprezentând 99,66% dintotalul întreprinderilor, având o contribuþie substanþialã laformarea PIB-ului ºi la crearea de locuri de muncã. La sfârºitulanului 2005 erau active un numãr de aproape 502.091 IMM-uri, ceea ce înseamnã o creºtere de aproape 50% faþã de anul1999, iar numãrul de angajaþi din IMM era de 2.349.725.

Presa abundã în articole ce prevãd un viitor nu prea fericitpentru IMM-urile din þara noastrã odatã cu aderarea la UE.

43


Potrivit acestora, multe dintre IMM-urile existente vor falimenta.Din pãcate, despre oportunitãþi se vorbeºte totuºi foarte puþin.Companiile româneºti dupã aderare vor avea acces pe piaþaunicã, o piaþã care dupã extinderea de la 1 mai 2004, a ajunsla peste 450 de milioane de consumatori. Dupã noul val deextindere se preconizeazã ca Uniunea Europeanã sã devinãcel mai mare exportator din lume, cu o cotã de aproximativ20% din exportul mondial.

Accesul mai bun pe pieþe, legislaþia îmbunãtãþitã, existenþaunor furnizori mai buni reprezintã numai câteva exemple deefecte pozitive ale pieþei unice asupra activitãþii IMM-urilor dinRomânia. Aceste efecte pozitive sunt prezentate grafic astfel:

GGrraaffiicc 11:: EEffeecctteellee ppoozziittiivvee aallee ppiieeþþeeii uunniiccee aassuupprraa IIMMMM-uurriilloorrddiinn RRoommâânniiaa

În þãri precum Ungaria sau Polonia, dupã integrarea înUniunea Europeanã peste jumãtate dintre firmele mici ºi mijlociiau dispãrut. În acelaºi timp trebuie subliniat cã statistica din

noile state membre aratã cã, dupã integrare, numãrulcompaniilor nou-înfiinþate a fost superior celor falimentare,urmare a creºterii volumului investiþiilor strãine directe.

Soluþiile-cheie pentru ca micile întreprinderi sã reziste încondiþiile competiþiei acerbe de pe piaþa europeanã þin deaccesul la informaþii, la servicii ºi la finanþare.

Pentru 40,19% din IMM-urile din România, aderarea laUniunea Europeanã reprezintã o oportunitate majorã pentruactivitãþile pe care le desfãºoarã, în timp ce pentru 26,84%dintre IMM-uri aderarea este vãzutã ca o ameninþare. 32,97%dintre firme apreciazã cã integrarea nu va avea o influenþãsemnificativã asupra activitãþilor desfãºurate (Grafic nr. 2).

GGrraaffiicc 22:: SSttrruuccttuurraa ppeerrcceeppþþiieeii eeffeecctteelloorr iinntteeggrrããrriiiiRRoommâânniieeii îînn UUEE aassuupprraa IIMMMM-uurriilloorr

În ceea ce priveºte structura obiectivelor IMM-urilor pentruurmãtorii doi ani, marea majoritate a firmelor (63,53%) au dreptobiectiv extinderea moderatã a afacerii ºi numai 12,13% dintrefirme ºi-au propus o extindere rapidã. (Grafic nr. 3)

GGrraaffiicc 33:: SSttrruuccttuurraa oobbiieeccttiivveelloorr IIMMMM-uurriilloorr ppeennttrruuuurrmmããttoorriiii ddooii aannii

Sursa: Carta albã a IMM-urilor din România 2006



44



Integrarea nu trebuie sã fie un ºoc pentru IMM-uri. Înprimul rând, trebuie cunoscut acquis-ul comunitar ºi în speciallegislaþia fiscalã, cea legatã de achiziþiile publice ºi cea dindomeniul ajutorului de stat.

Valoarea totalã a programelor care vor fi susþinute dinfonduri structurale pentru dezvoltarea mediului de afaceri secifreazã la 17 miliarde de euro. Din aceasta sumã, pentruProgramul Operaþional Sectorial de Creºtere a CompetitivitãþiiEconomice este alocatã suma de 2,5 miliarde euro, din carepentru sectorul IMM ponderea susþinerii financiare este de31%.

În primul semestru al anului 2006, puþin peste 2% dintreIMM-uri (un procent extrem de redus) au accesat fondurieuropene ºi finanþãri nerambursabile de la stat; prin urmare,IMM-urile trebuie sã se pregãteascã mai bine pentru a atragefondurile structurale care vor fi accesibile din 2007.

În prezent, nu toate întreprinderile mici ºi mijlocii dinRomânia sunt suficient pregãtite pentru a rãspunde misiunii lorde motor al economiei. Lipsa competitivitãþii este provocatã, încea mai mare parte, de neadaptarea IMM-urilor lastandardele europene sau din incapacitatea acestora de aaccesa surse de finanþare destinate investiþiilor în tehnologii noiºi în implementarea sistemelor de calitate sau de a beneficia deservicii de consultanþã care sã le ofere orientarea adecvatãcãtre piaþã.

Valoarea estimatã a sprijinului european acordatsectorului IMM va fi de circa 800 milioane euro pentruîntreaga perioadã 2007 - 2013. Finanþãrile vor fi asiguratedupã momentul aderãrii României prin intermediul fondurilorstructurale, respectiv Fondul European pentru DezvoltareRegionalã (FEDR), în baza documentelor de programare carese aflã în curs de negociere cu Uniunea Europeanã.

Comerþul este sectorul care îºi propune în proporþie de60% investiþii de modernizare ºi dezvoltare legate de intrarea

României în UE, ceea ce se poate traduce prin conºtientizareariscurilor de a fi excluºi de pe piaþã dacã nu corespundnormelor europene. ªi celelalte sectoare de activitate (80% dintotalul IMM-urilor) vizeazã efectuarea unor investiþii sub diverseforme (tehnologie, pregãtirea personalului, dezvoltare etc.), darsectorul �comerþ� este cel mai decis sã nu se lase surprins deconcurenþã.

IMM-urile din România trebuie sã aibã în vedere mai alesdezvoltarea afacerii ºi mai puþin consumul ºi, de asemenea, sãaibã pregãtite proiecte viabile, care ar putea deveni eligibile,precum ºi fondurile necesare cofinanþãrii.

La fel ca în Polonia, Ungaria ºi Cehia, creºterea investiþiilorstrãine directe a creat loc pentru mai multe firme mici ºi mijlocii.

În România, prognoza pentru 2006 indicã un nou recordabsolut în privinþa volumului de capital strãin atras în economie,de peste ºase miliarde euro, ºi, ca orice fel de investiþie nouã,aceasta dã posibilitatea înfiinþãrii mai multor IMM-uri, pentru cãexistenþa IMM-urilor se bazeazã de asemenea pe existenþacompaniilor mari, puternice.

În perioada post-aderare se prevede o dezvoltareimportantã a IMM-urilor din sectorul serviciilor ºi din industriaconstrucþiilor de maºini, ºi în particular, industria auto. IMM-urilecare vor avea cel mai mult de suferit sau chiar vor dispãrea suntcele din industria minierã ºi din industria textilã, care s-au bazatpe lohn.

Concluzionând, se aºteaptã ca extinderea UE sã aibã unimpact pozitiv asupra economiei româneºti, având în vedere cãva impulsiona în mod semnificativ creºterea economicã atât denecesarã, precum ºi prosperitatea întregii þãri. În contextulintegrãrii în Uniunea Europeanã, pentru sectorul IMM-urilorcuvintele cheie rãmân: informare, calitate, competitivitate,mobilitate ºi adaptare!

RRooxxaannaa GGaabbrriieellaa HHOODDOORROOGGEELLAutoritatea de Control a Guvernului

45


RReepp:: SSttuuddeenntt EErraassmmuuss ººii bbuurrssiieerrEEuurroossttaatt!! CCee þþii-aa aadduuss ffiieeccaarree ddiinnttrree cceelleeddoouuãã mmoobbiilliittããþþii??

D.I: Cred cã sintagma �a învãþacãlãtorind� defineºte cel mai bine, pentrumine, ambele mobilitãþi. Chiar dacã eînþeleasã din punct de vedere academicsau al experienþei profesionale, învãþareaîn medii multiculturale e extrem de utilã.De fiecare datã se schimbã radicalperspectiva învãþãrii; cunoºtinþe ºiinformaþii se acumuleazã rapid, purtatede o limbã care ne-a fost pânã atunci,probabil, strãinã.

Pentru un student Erasmus este, decele mai multe ori, cea mai bunã metodãde a cunoaºte Europa. Mã simtnorocoasã cã am fost studentã când

România era deja parte a programului,ºi, bineînþeles, ºi mai norocoasã cã ambeneficiat de aceastã mobilitate (6 lunila Universitatea Bari în Italia, în 2002).Bineînþeles, existã multe alte scheme demobilitãþi universitare, dar principalulavantaj al programului Erasmus este cãdispune de o infrastructurã foarte solidã.Aproximativ 90% din universitãþileeuropene participã la program, deciexistã premisele participãrii pentrumajoritatea studenþilor europeni.

Cãlãtorind, se învaþã. Eu am învãþatsã mã adaptez la alt stil de învãþare ºi laalt stil de viaþã, pânã la urmã. A fost utilsã mã privesc ºi prin ochii altor profesoriºi colegi, sã mã testez în noilecircumstanþe. Am continuat sã învãþ

italiana ºi rezultatele au fost incomparabilmai bune decât dacã aº fi depus acelaºiefort acasã. Am putut sã observ peîndelete un alt tip de societate, sã distingîntre problemele locale ºi cele universale,dar, bineînþeles, sã mã ºi bucur defrumuseþea unor zone cu totul speciale,cum e sudul Italiei, iar Erasmus mi-a oferitacest timp sã învãþ.

Acum, fiind stagiar la Eurostat, amiarãºi aceleaºi posibilitãþi sã învãþ ºiîncerc sã o fac cât mai bine.

RReepp:: CCuumm aarraattãã zziiuuaa uunnuuii ssttaaggiiaarr llaaLLuuxxeemmbbuurrgg??

D.I: Ca stagiar la Luxembourg mãbucur de ºansa de a lucra pentruComisia Europeanã (Eurostat). Estefascinant sã pot observa mecanismeledin spatele statisticilor europene, felul încare contribuþiile naþionale secompleteazã pentru a oferi imaginiobiective ale Uniunii Europene.Provocãrile la care aceastã instituþierãspunde cu succes sunt uriaºe.

Într-un fel, am un statut privilegiatpentru cã particip direct la deciziileprivind fiºa postului ºi mã bucur deajutorul continuu al coordonatorului destagiu. În plus, ideea de formareprofesionalã continuã este la ea acasã,particip (în medie, sãptãmânal) la diversesesiuni de informare ºi formare. Cred cã

Cãlãtorind sse îînvaþã

Înflãcãrare, pasiune, dar ºi multrealism. Nu poþi sã nu rãmâiimpresionant când o auzi pe Diana Ivanvorbind de mobilitãþile de studiu oferite

de Uniunea Europeanã. A o contrazicee o aventurã cãci Diana pare sã ºtie totdespre subiect. La 28 de ani, Diana,consilierã de integrare la Ministerul

Educaþiei ºi Cercetãrii, combinã cu odezinvolturã incredibilã profesionalismulcu dorinþa de aventurã, conºtiin-ciozitatea cu entuziasmul.

46



e o situaþie idealã, ºi de aceea încerc sãprofit cât mai mult de aceastãcircumstanþã profesionalã. Echipa efoarte deschisã ºi prietenoasã, iaratmosfera de lucru e foarte bunã.

Probabil ºi pentru cã oraºulLuxembourg este mic (am descoperit cãpopulaþia realã e de 80.000 locuitori,chiar dacã zilnic aici lucreazã peste200.000 de persoane), e natural caactivitãþile comune ale stagiarilor sã fie larândul lor încurajate. Într-o echipã depatru persoane, încercãm sã redactãmun magazin al stagiarilor din Luxemburg,ºi, deºi e o activitate care ne ocupadestul de mult din timpul liber, e oexperienþã care meritã tot efortul.

RReepp:: CCoooorrddoonneezzii EErraassmmuuss SSttuuddeennttNNeettwwoorrkk îînn RRoommâânniiaa.. CCee îînnsseeaammnnãã ººii cceeppllaannuurrii aavveeþþii??

D.I: Da, proiectul Erasmus este un altproiect de suflet. Erasmus StudentNetwork este o organizaþie non-profit astudenþilor ºi a foºtilor studenþi caredoresc sã promoveze ºi sã sprijinemobilitãþile academice. Ideea iniþialã le-a

aparþinut unor foºti studenþi Erasmus, careîn 1990 au pus la punct primele secþiuni,cu deviza �studenþii ajutã studenþii�.Acum, ESN este prezentã în 28 de þãrieuropene ºi Maroc, oferindu-le studen-þilor mobili sprijin prin includerea înactivitãþi comune, sisteme de mentorat,cursuri de limbã, iar soluþiile gãsite suntnumeroase, inovative ºi întotdeauna utile.

Pentru România, este momentulextinderii reþelei (avem doar douãsecþiuni, la ASE Bucureºti ºi UBB Cluj-Napoca) ºi, bineînþeles, al consolidãriiei. Existã ºi dificultãþi, poate pentru cãideea de voluntariat nu are rãdãciniadânci la noi, dar ºi pentru cã studenþiitrebuie sã gãseascã soluþii la problemeleridicate de schimbãrile atât de rapide alesocietãþii.

Rolul meu este sã menþin contactulîntre nivelul naþional ºi nivelulinternaþional, susþinând proiecteleorganizate la nivel internaþional ºinaþional ºi transmiþând informaþia întrecele douã niveluri. La nivel internaþionalsuntem organizaþi în grupuri de lucru, eufiind membru în grupul responsabil cuorganizarea evenimentelor ESN pentruaniversarea celor 20 de ani de Erasmus.

Acesta este, la nivel european, celmai important proiect curent. Pentru cãErasmus este, probabil, cel mai cunoscutprogram al Uniunii Europene, vomîncerca ca, pe de o parte, sãconsolidãm, sãrbãtorind, uriaºa familie acelor peste un milion ºi jumãtate de foºtistudenþi Erasmus, dar ºi sã promovãm, încontinuare, acest program, crescândastfel ºansele programului de a aveaacces la resurse pentru rezolvareaproblemelor care mai existã sau care potapãrea.

Sãrbãtoririle ESN vor debuta printr-o conferinþã organizatã la ComitetulRegiunilor, în 18 ianuarie 2007. Vorparticipa studenþi Erasmus ºi repre-zentanþi proeminenþi ai instituþiilor

europene: Margot Wallström, vice-preºedintã a Comisiei Europene, JanFigel, comisar pentru educaþie, membri aiParlamentului European. Apoi, vor fi�zilele Erasmus�, organizate în toatãEuropa pe parcursul întregului an. ESNva avea ºi o caravanã care va vizitamulte din aceste manifestãri. Conferinþade închidere a anului va fi organizatã deComisia Europeanã, la Lisabona. În modsigur va fi un an special. Sperãm sãfacem programul cât mai cunoscut printrestudenþi dar ºi liceeni, subliniind rolul pecare Erasmus îl joacã în crearea uneicetãþenii europene reale.

RReepp:: PPrriinn ccee ssee ccaarraacctteerriizzeeaazzãã uunnssttuuddeenntt EErraassmmuuss??

D.I: Un student Erasmus e un studentcare spune �de ce nu?� provocãrilor.Definiþia îi aparþine unui fost studentErasmus, iar altã definiþie care îmi placeeste cã studentul Erasmus este studentulcare reuºeºte sã se simtã precum acasãchiar ºi departe de casã. Altfel spus, credcã studenþii Erasmus sunt deschiºi,entuziaºti, chiar temerari uneori,adaptabili. Experienþa ne-a ajutat sãcreºtem ºi sã învãþam, iar la întoarcerecred cã studenþii Erasmus sunt mai maturi.

RReepp:: ......ddaarr uunn ccoonnssiilliieerr ddee iinntteeggrraarree??D.I: Cred cã ºi consilierii de

integrare posedã din entuziasmul ºiidealismul studenþilor Erasmus. Pânã laurmã, prin procesul de �integrare�,încercãm cu toþii sã aducem Europaacasã ºi sã ne simþim ca acasã ºi înEuropa. Dar cred cã nu e uºor. Suntmecanisme care se schimbã greu, iar elesunt ºi acasã, ºi în Europa. Va fi nevoie ºide timp, ºi de mult entuziasm, pentru caacest proces sã însemne �a deveniîmpreunã cetãþeni europeni�. ªtim cu toþiicã procesul de învãþare nu e deloc uºorºi nici liniar.

47


RReepp:: TTee ssiimmþþii aammbbaassaaddoorr aallRRoommâânniieeii??

D.I: Nu ºtiu, nu cred, personal încercsã evit stabilirea de corespondenþe stricteîntre persoane ºi þara de origine, cred cãe o moºtenire Erasmus. Mã gândesc cãnu ne alegem prietenii pe criterii denaþionalitate, deci prietenii mei nu credcã vãd România în mine, ºi chiar dacã arvedea-o, cât de numeroºi sunt ei, pânã laurmã? Dar existã într-adevãr ceea cenumim �imaginea României�, o imaginecare se creeazã pe cãi adesea obscure,ºi pe care o persoanã sau un grup depersoane în mod sigur nu o poateschimba.

Aº fi vrut sã fiu ambasador ºi nu unsimplu cetãþean român când m-am dus laComuna Walferdange/Luxemburg sãfac demersul � pe de o parte obligatoriu,dar pe de altã parte imposibil � de a mãînregistra pe lângã Comunã. Existã multeconsecinþe ale unei imagini nuîntotdeauna corecte, dar adeseanefavorabile, ºi, mã tem cã va fi nevoie

de mult timp pentru a schimba percepþii ºimentalitãþi. Din pãcate, însã, nu vorbimnumai de percepþii. Când am mers sã îmideschid cont la bancã ºi pe ecranulfuncþionarului a apãrut mesajul �þarã curisc de spãlare a banilor� imediat cenaþionalitatea a fost introdusã în sistem,am înþeles cã e nevoie sã privim cât maiobiectiv aceste realitãþi. Acel mesaj nu s-a tradus în discriminarea mea, în calitatede client, în nici un fel. Dar el existã, ºi dinperspectiva lui, nici eu nu sunt unambasador al României, aºa cum nicifuncþionarul care încerca jenat sã închidãfereastra care se redeschidea la fiecareoperaþiune nu este un ambasador alLuxemburg-ului.

RReepp:: AAii ppaarrttiicciippaatt llaa ddoouuãã pprrooiieecctteeddee ccoommuunniiccaarree aallee MMiinniisstteerruulluuii IInntteeggrrããrriiiiEEuurrooppeennee,, ppoovveesstteeººttee-nnee eexxppeerriieennþþaa ttaa..

D.I.: Au fost experienþe extrem deutile pentru mine ºi sper cã ºi pentruparticipanþi. Din perspectiva construcþieieuropene, educaþia are un rol aparte, iarîntâlnirile directe m-au ajutat sã înþeleg ºimai bine acest rol. Primul proiect la caream participat a fost �Împreunã pentru oEuropa tânãrã�, când am întâlnit studenþi(ºi printre ei foºti ºi viitori studenþi Erasmus)ºi profesori ºi am analizat împreunãoportunitãþile care se deschid în faþaacestor generaþii de tineri. Dar nu trebuiesã uitãm cã educaþia ca politicãeuropeanã este o politicã tânãrã(lansatã dupã 19 ani de la semnareaTratatului de la Roma), iar proiectul�Europa în ºcoalã� � al doilea programde informare la care am participat,dedicat profesorilor � a trebuit sãsublinieze acest aspect. Chiar dacã amsimþit uneori o undã de dezamãgire sauneîncredere a participanþilor, profesoridin mediul rural, înþelegerea acestoraspecte va ajuta o mai bunã fructificarea oportunitãþilor de colaborareeuropeanã existente la nivel pre-

universitar. Iar, în curând, vom aveapropria voce pentru a decide cum vremsã fie Europa în care vom trãi ca cetãþenieuropeni.

Proiectele au fost extrem de utilepentru stabilirea unui contact efectiv întreideea europeanã ºi viitorii cetãþeni aiEuropei, iar necesarul de informaþie ºivolumul de muncã sunt ºi vor fi enorme.

Din punct de vedere profesional ºipersonal, proiectele m-au încurajat sãînþeleg importanþa comunicãrii, iar dacãacum, în timpul liber, mã ocup de revistastagiarilor, cel mai probabil acest lucruse datoreazã Ministerului IntegrãriiEuropene.

RReepp:: CCuumm ttee ggâânnddeeººttii ssãã vvaalloorriiffiiccii,,ooddaattãã îînnttooaarrssãã îînn þþaarrãã,, ccee aaii ffããccuutt llaaLLuuxxeemmbbuurrgg??

D.I.: În ceea ce priveºtevalorificarea, este greu de spus acum.Nu credeam cã voi deveni membru alErasmus Student Network când amplecat la studii în Italia, ºi nu credeam cãvoi participa la realizarea newsletter-uluiMinisterului Educaþiei ºi Cercetãrii�Dimensiunea europeanã a educaþiei�când participam la proiectele decomunicare ale MIE. Nici mãcar nucredeam, când eram înscrisã laFacultatea de Studii Europene, cã voideveni consilier de integrare.

Este crucial sã învãþãm, iar apoi,valorificarea cred cã înseamnã adapta-rea învãþãrii la condiþiile existente. Mereucred cã intervine ºi ºansa, pentru cã enevoie ºi de ºansã sã poþi valorifica ceeace ai învãþat.

A consemnat IIuulliiaa MMUUNNTTEEAANNUUMinisterul Integrãrii Europene

48


EXPERIENÞE ALE INTEGRÃRIIEXPERIENÞE ALE INTEGRÃRII

Coordonarea aafacerilor eeuropene îîn GGermaniaPentru a-ºi apãra în mod eficient interesele în raport cu Uniunea

Europeanã, Germania a dezvoltat o serie de mecanisme de coordonare aafacerilor europene la nivelul guvernului federal. Procesul de coordonarefuncþioneazã astfel: în momentul în care Comisia Europeanã face opropunere legislativã, ministerul în competenþa cãruia intrã acest act legislativtrebuie sã îºi exprime poziþia în cadrul Guvernului Federal, înainte ca aceastãpropunere sã fie înaintatã Consiliului UE. Toate ministerele vizate depropunerea legislativã a Comisiei sunt anunþate din timp pentru a formula opoziþie. Pe baza acestor poziþii se constituie mandatul pentru negocierileGuvernului cu Consiliul. Fiecare minister în parte este responsabil cucoordonarea acestui proces în domeniul sãu de activitate. Fiecare ministerare un reprezentant pentru afaceri europene, de regulã ºeful departamentuluide afaceri europene. Aceste persoane sunt mandatate sã stabileascã, sub conducerea Ministerului de Externe, poziþiile statului cuprivire la proiectele legislative ale Comisiei Europene. Reprezentanþa permanentã a Germaniei la UE ia parte la aceste ºedinþe49.

DDeeppaarrttaammeennttuull SSeeccrreettaarruulluuii ddee SSttaatt ppeennttrruu AAffaacceerrii EEuurrooppeennee este cel mai înalt organ de coordonare a afacerilor europene dinGermania. Acesta ia deciziile finale în urma ºedinþelor la care participã reprezentanþii ministerelor. În cazul în care la nivelulministerelor nu se ajunge la un punct de vedere unitar, departamentului îi revine sarcina de a lua o decizie. ªeful acestui departamenteste ministrul de stat al afacerilor europene din Ministerul de Externe. Adjunctul acestuia face parte din Ministerul Finanþelor.Ministerul de Externe asigurã secretariatul departamentului. Alte mecanisme de coordonare a deciziilor Germaniei în ceea cepriveºte afacerile europene sunt: Grupul de coordonare al Ministerului de Externe ºi responsabilii cu afaceri europene din cadrulambasadelor50.

În cadrul Departamentului de Afaceri Europene al Ministerului de Externe se analizeazã ºi procesul de constituire a opiniilorde la nivelul instituþiilor europene pentru a se identifica din timp potenþialele conflicte ºi a se stabili o poziþie pentru negocieri.

În cadrul ambasadelor germane rreessppoonnssaabbiilliiii ccuu aaffaacceerrii eeuurrooppeennee sunt, dupã ambasadori, primii parteneri de discuþie în toatechestiunile ce þin de Uniunea Europeanã. Sistemul responsabililor cu afaceri europene existã din 1995 ºi a fost îmbunãtãþit continuu.Ambasadele Germaniei din statele membre UE, din cele patru state candidate (România, Bulgaria, Croaþia ºi Turcia) ºiReprezentanþa Permanentã a Germaniei la UE au o astfel de funcþie. Aceastã reþea face posibil ca poziþia Germaniei în diferitechestiuni sã fie promovatã, dar ºi ca poziþiile celorlalte state sã fie cunoscute din timp.

Informaþiile de care aceºti responsabili au nevoie pentru a-ºi îndeplinii sarcinile sunt puse la dispoziþie de cãtre CentralaMinisterului de Externe.

DDrreeppttuull llaanndduurriilloorr de a participa la afacerile europene, în chestiuni care intrã în competenþa lor, este garantat de Grundgesetz(constituþia germanã), în care, cu ocazia ratificãrii Tratatului de la Maastricht a fost introdus art. 23 denumit ºi articolul �Europa�51.Detaliile sunt reglementate în Legea privind cooperarea între federaþie ºi landuri în afacerile europene ºi în Acordul între uniune ºilanduri din 29.10.1993.

LLaanndduurriillee participã la afacerile europene prin intermediul Bundesrat. Guvernul federal informeazã Bundesrat-ul din timp cuprivire la toate iniþiativele din cadrul UE, care au relevanþã pentru landuri.

În funcþie de mãsura în care sunt vizate interesele landurilor sau competenþele acestora, este prevãzutã o procedurãmultistadialã:

! Participarea landurilor la consultãri pentru stabilirea poziþiei de negocieri, în cazul în care Bundesrat-ul trebuie sã ia o decizie

49 http://www.auswaertiges-amt.de/diplo/de/Europa/DeutschlandInEuropa/entscheidungsfindung.html50 ibid.51 http://www.bpb.de/wissen/ES1MG4,0,0,Artikel_23%3A_Europ%E4ische_Union.html

49


sau dacã landurile sunt responsabile în interiorul statului. În acest scop Bundesrat-ul numeºte 2 responsabili;! Participarea reprezentanþilor landurilor la negocierile din consiliile consultative, dacã interesele landurilor sunt vizate; ! Preluarea rolului de coordonator al negocierilor de cãtre un reprezentant al landurilor în consiliile consultative, dacã

proiectele respective intrã în competenþa landurilor;! Luãrile de poziþie ale Bundesrat-ului privind stabilirea mandatului de negociere al Germaniei în Consiliu trebuie:

" luate în considerare dacã interesele landurilor sunt vizate, dar numai federaþia are dreptul de a legifera. În acest cazguvernul federal nu este obligat sã adopte poziþia Bundesrat-ului;

" luate în considerare prioritar dacã proiectele UE intrã în competenþa exclusivã a landurilor sau se referã la proceduriadministrative ale landurilor. În cazul în care existã divergenþe între Bundesrat ºi Guvern, trebuie adoptatã o poziþie comunã.

Participarea landurilor la afacerile europene este sprijinitã de cãtre observatorii comuni ai landurilor. Principala sarcinã aacestora este informarea landurilor asupra consultãrilor din comitete. De asemenea, landurile dispun de birouri proprii în Bruxellescare colaboreazã cu observatorii comuni ai landurilor ºi cu Reprezentanþa Permanentã a Republicii Federale Germania.

La nivelul landurilor, temele ce þin de afaceri europene se trateazã în cadrul Conferinþei Miniºtrilor Europeni, dar ºi în cadrulConferinþei Miniºtrilor, Cancelariilor de Stat ºi Senatului. LLaanndduurriillee îîººii ppoott pprroommoovvaa iinntteerreesseellee ººii îînn ccaaddrruull CCoommiitteettuulluuii RReeggiiuunniilloorr. Înfebruarie 2004 preºedintele Adunãrii Parlamentare a landului Baden-Württemberg, Peter Straub, a fost ales preºedintele ComitetuluiRegiunilor.

BBiirroouurriillee llaanndduurriilloorr llaa BBrruuxxeelllleess Politicile UE nu intrã doar în competenþa federaþiei. Landurile iau parte, potrivit aarrtt.. 2233 ddiinn CCoonnssttiittuuþþiiee, prin intermediul Bundesrat,

la aplicarea politicilor europene. Interesele landurilor sunt reprezentate la nivelul UE de cãtre ministrul afacerilor federale ºi europene alãturi de ºeful Cancelariei

de Stat din cadrul fiecãrui land. Fiecare land dispune de un Birou la Bruxelles, care sprijinã activitatea ministrului afacerilor federaleºi europene ºi a ºefului Cancelariei de Stat.

SSaarrcciinniillee BBiirroouurriilloorr llaanndduurriilloorr ddiinn BBrruuxxeelllleess5522::! Reprezentarea intereselor landului în raport cu instituþiile UE;! Informarea rapidã a guvernului landului cu privire la mãsurile legislative planificate la

nivelul Comisiei UE; ! Observarea modului în care decurg consultãrile în cadrul procesului legislativ al UE,

în special în Parlamentul European; ! Sprijinirea guvernului landului în promovarea intereselor sale în raport cu UE; ! Sprijinirea reprezentanþilor landului în Comitetul Regiunilor; ! Sprijinirea reprezentanþilor de rang înalt pentru promovarea intereselor în raport cu UE; ! Informaþii privind programele de sprijin ale UE;! Activitãþi de presã ºi publice pentru promovarea gândirii europene;! Prezentarea landului în Bruxelles în cadrul diferitelor evenimente;! Crearea de contacte cu reprezentanþele regionale din Bruxelles;! Consilierea grupurilor din landuri aflate în vizitã; ! Asigurarea rãspunsurilor la întrebãrile cetãþenilor53.

DDiiaannaa BBOOTTEESSCCUUMinisterul Administraþiei ºi Internelor

BBiibblliiooggrraaffiiee:: ! http://www.auswaertiges-amt.de/diplo/de/Europa/ DeutschlandInEuropa/entscheidungsfindung.html;! http://www.bpb.de/wissen/ES1MG4,0,0,Artikel_ 23%3A_Europ%E4ische_Union.html;! http://www.bpb.de/publikationen/7SC3Q1,6,0,Deutsche_ L%E4nder_in_der_Europ%E4ischen_Union.html#art6;! http://www.tatsachen-ueber-deutschland.de/de/

52 Datele de contact ale acestora pot fi gãsite pe site-ul http://www.euvertretung.de/de/de_institutionen/ausgabe.php?verbaende=253 http://www.bpb.de/publikationen/7SC3Q1,6,0,Deutsche_L%E4nder_in_der_Europ%E4ischen_Union.html#art6

50



Politica de coeziune sprijinã investiþii într-o gamã variatãde proiecte pentru a contribui la atingerea obiectivelordezvoltãrii durabile. Paleta largã de activitãþi care pot fifinanþate ridicã însã semne de întrebare la nivelul elaborãrii depolitici. Unde trebuie pus accentul: pe sprijinirea dezvoltãriieconomiei naþionale sau pe cea la nivelul regiunilor? Ar trebuisã se includã o componentã de dezvoltare regionalã în cadrulunor programe de dezvoltare sectoriale? Corelarea întrepoliticile UE ºi cele naþionale are ca efect eficientizareaintervenþiilor prin fondurile structurale sau constrângeflexibilitatea ºi capacitatea de rãspuns a politicilor naþionale?

În continuare vom face o scurtã trecere în revistã aexperienþelor noilor state membre în cei doi ani deimplementare a fondurilor structurale, pornind de la alegerileprivind alocarea sau localizarea unor investiþii ºi insistândasupra aspectelor practice ºi a problemelor întâmpinate înimplementarea acestora.

PPrrooggrraammaarreeaaUnul dintre rolurile politicii de coeziune este de a contribui

la rezolvarea problemelor de dezvoltare la nivel naþional. Cuma acþionat politica de coeziune în acest sens? Ne punemaceastã întrebare deoarece existã riscul ca obiectivele ºitipurile de intervenþii asociate politicii de coeziune sãsubmineze calitatea strategiei printr-un efort de fragmentare aintervenþiilor, prin inconsistenþã sau prin incoerenþã în stabilireaunor obiective clare. Prin urmare, cei care elaboreazã politici ºicei care desfãºoarã activitãþi de programare trebuie sãgãseascã echilibrul optim între aºteptãrile societãþii,disponibilitatea fondurilor publice ºi viteza schimbãrilor carepot fi induse la nivel economic, social ºi în protecþia mediului.

Astfel, luarea deciziilor privind alocarea fondurilorconstituie un proces dificil. S-ar putea sã fie nevoie de alocareaunor fonduri pentru anumite intervenþii cu efect imediat. Pe dealtã parte, în alocarea fondurilor trebuie luat în considerare ºiimpactul estimat dupã o perioadã de timp. Stabilireaobiectivelor ºi a alocãrilor, definirea þintelor pentru proiecte,complementaritatea privind alegerea unei intervenþii sau aalteia sunt numai câþiva factori care influenþeazãimplementarea politicii de coeziune la nivel naþional.

Sumele are au revenit noilor state membre în perioada2004-2006, limitate datoritã orizontului de timp scurt acoperit,au trebuit sã fie alocate luând în considerare varietateanevoilor. Statisticile au demonstrat însã o concentrare mare peinvestiþiile în infrastructura de transport, aceasta datorându-se ºialocãrilor semnificative prin Fondul de Coeziune, pentruproiecte majore în domeniul transportului ºi protecþiei mediuluiînconjurãtor.

Strategiile pentru implementarea politicii la nivelul noilorstate membre au fost elaborate în funcþie de dimensiunile þãrii,de diferenþele între PIB/locuitor ºi media UE, de gradul deregionalizare ºi de eligibilitatea pentru finanþare a acþiuniloravute în vedere. Unele þãri au ales sã se concentreze pedezvoltarea economiilor naþionale în timp ce altele au optatpentru o abordare a polilor de creºtere, concentrând sumelealocate în anumite zone cu potenþial de dezvoltare. În Lituaniade exemplu, s-a urmãrit finanþarea câte unui proiect în fiecaremunicipalitate. Slovenia a alocat aproximat 60% din fonduricãtre zonele rãmase în urmã. Slovacia a avut ca obiectivîmbunãtãþirea legãturilor între Bratislava ºi alte aglomeraþiiurbane, dar ºi îmbunãtãþirea potenþialului centrelor regionalemici ºi stabilizarea populaþiei în zonele rurale. Republica Cehãurmãreºte ca, printr-o dezvoltare echilibratã, sã sprijine atâtpolii de creºtere cât ºi regiunile rãmase în urmã.

Experienþa iimplementãrii ffondurilor sstructurale îîn nnoile sstate mmembre

Sursa: John Bachtler, Irene McMaster � Implementareafondurilor structurale în noile state membre: zece provocãri,European Policies Research Centre

ZZeeccee pprroovvooccããrrii îînn iimmpplleemmeennttaarreeaa ffoonndduurriilloorr ssttrruuccttuurraallee

51


IImmpplleemmeennttaarreeExistã câteva aspecte care creeazã probleme în

implementarea politicii de coeziune la nivelul noilor statemembre. Astfel, în unele, responsabilitãþile nivelurilor sub-naþionale sunt limitate la câteva domenii cheie. Singurele statecare au elaborat programe operaþionale de dezvoltareregionalã sunt Cehia, Ungaria ºi Polonia, iar în Slovacia,Programul Operaþional pentru Infrastructura de bazãîncorporeazã ºi o componentã regionalã.

Principalele problemele cu care se confruntã noile statemembre în implementarea alocãrilor pentru perioada 2004-2006:

CCaappaacciittaatteeaa iinnssttiittuuþþiioonnaallããStructura instituþionalã în unele state este încã neclarã,

structurile fiind nou create, în unele cazuri mult prea complicate,iar eficienþa lor redusã. Slovenia ºi-a exprimat dorinþa de a-ºisimplifica sistemul de implementare. Letonia, o þarã dedimensiuni mici, cu un Document Unic de Programare, a creatopt agenþii de implementare tematice. O altã problemãîntâmpinatã a fost nivelul de pregãtire a angajaþilor. În Malta,cursurile pentru pregãtirea personalului au avut un nivel purteoretic necontribuind la contracararea lipsei de experienþãpracticã. De asemenea, în special Malta ºi Polonia s-auconfruntat cu o migrare a personalului din instituþiile publicecãtre sectorul privat ºi instituþiile UE.

Pe de altã parte, doi factori importanþi care contribuie ladesfãºurarea în bune condiþii a operaþiunilor administrative suntcalitatea proiectelor depuse ºi experienþa beneficiarilor finali.Spre exemplu, efectuarea în timp util a plãþilor este afectatã decalitatea cererilor de platã.

Putem sã ne întrebãm prin urmare cum sã îmbunãtãþimstructurile de implementare pentru coordonare ºi eficienþãsporite?

RReegglleemmeennttããrriillee pprriivviinndd pprroocceessuull ddee iimmpplleemmeennttaarree aaffoonndduurriilloorr ssttrruuccttuurraallee ººii aa pprrooggrraammeelloorr ooppeerraaþþiioonnaallee

Lipsa unui sistem legislativ clar, coerent care sã susþinãcadrul de organizare ºi implementare a politicii de coeziune lanivel naþional a condus la scurt-circuituri în procesul decoordonare interministerialã (Cehia, Polonia, Malta). Aceastaantreneazã de la sine întârzieri în implementarea fondurilor,cifrele care demonstreazã capacitatea de absorbþie fiind multmai mici decât cele previzionate.54 În Estonia ºi Polonia, bazalegalã pentru implementarea politicii de coeziune este vagãºi/sau complicã procesul de implementare a fondurilor. Estonias-a confruntat în acelaºi timp ºi cu modificãri repetate ale

documentelor în etapa de programare, ceea ce a condus înfinal la o corelare defectuoasã în implementarea fondurilor.Lituania însã s-a confruntat cu schimbarea prevederilor carereglementeazã administrarea ºi modul de finanþare a fondurilorstructurale dupã începerea întregului proces de implementare.

PPrroocceedduurriiProcedurile pentru stabilirea unor sisteme clare ºi flexibile

de management ºi implementare din punct de vedereadministrativ a fondurilor la nivel naþional presupun mai multeetape, verificãri ºi aprobãri, activitãþi care în general consumãmult timp ºi au un impact negativ asupra procesului deimplementare a programului � de exemplu, cel pentrudezvoltarea resurselor umane în Republica Cehã. În Polonia ºiîn Lituania, pe de altã parte, a fost necesarã revizuireaprocedurilor de evaluare ºi selecþie pentru a le uniformiza,simplifica ºi a le face mai transparente. În Lituania, procedurilede identificare ºi eliminare a iregularitãþilor sunt încã în stadiu depregãtire.

În unele þãri sistemele informatice pentru monitorizarea ºicontrolul financiar al fondurilor structurale nu funcþioneazã lacapacitate maximã, iar în Polonia acesta nu este operaþional.

SSiisstteemmuull ddee ffiinnaannþþaarree ººii aajjuuttoorruull ddee ssttaattPolonia, Malta ºi Lituania s-au confruntat cu precãdere cu

lipsa resurselor pentru cofinanþarea naþionalã ºi cu lipsa celorpentru prefinanþare. În Cehia procedurile administrative suntcomplicate ºi consumatoare de timp, complicând primireaplãþilor finale.

În ceea ce priveºte ajutorul de stat, principala problemã lanivelul noilor state membre o constituie perioada de timp foartelungã � mai mult de 6 luni � pânã la decizia ComisieiEuropene privind acceptarea schemelor de ajutor de stat. Pede altã parte, Lituania s-a confruntat cu lipsa unei definiþii clarea ceea ce este consideratã a fi o activitate economicã, înspecial în cazul serviciilor furnizate de municipalitãþi.

54 Vezi Tabel 1

52



RReegguullii ddee eelliiggiibbiilliittaattee,, eevvaalluuaarree ººii sseelleeccþþiiee aa pprrooiieecctteelloorrInterpretarea criteriilor de eligibilitate la nivel european în

sistemele naþionale de implementare a fondurilor structurale acreat o bazã bunã de discuþii atât la nivel naþional, cât ºi întrestatele membre care se confruntau cu probleme relativ similare.

Aspectele puse în discuþie se referã cu precãdere la lipsaunor criterii clare, suficiente ºi adecvate privind eligibilitatearegulamentelor europene (Estonia), la lipsa experienþeisectoarelor public ºi privat în implementarea regulilor deeligibilitate (Lituania).

ÞÞaarraa BBuuggeett ((22000044-22000066)) MMEEUURR

CCoonnttrraaccttaarreeMMEEUURR

%% ccoonnttrraaccttaarree PPllããþþii MMEEUURR %% PPllããþþii PPllããþþii aallee CCEE %% ppllããþþii CCEE

CCeehhiiaaFonduri structurale* 1685.2 1033.7 61.34% 166.9 9.90% 321.7 19.09%Fondul de Coeziune** 1,230.2 1,192.0 96.89% 403.5 32.80% 326.2 26.52%CCiipprruuFonduri structurale* 113.9 114 100.09% 11 9.66% 55.1 18.9%Fondul de Coeziune** 79.3 26.3 33.17% 8.5 10.72% 54 13.5%EEssttoonniiaaFonduri structurale* 371.4 304.0 81.85% 110.3 29.71% 147.6 39.74%Fondul de Coeziune** 428.0 402.2 93.97% 107.7 25.16% 114.6 26.78%LLeettoonniiaaFonduri structurale* 625.4 479.7 76.70% 120.4 19.25% 89.2 14.26%Fondul de Coeziune** 710.74 656.11 92.31% 148.2 20.85% 218.4 30.73%LLiittuuaanniiaaFonduri structurale* 895.2 611.2 68.28% 145.7 16.27% 252.2 28.18%Fondul de Coeziune** 825.0 805.5 97.64% 197.2 23.90% 204.6 24.80%MMaallttaaFonduri structurale* 63.2 63.2 100.00% 13.9 21.99% 20.1 31.80%Fondul de Coeziune** 22 22 100.00% 0.7 3.18% 1.9 8.64%PPoolloonniiaaFonduri structurale* 8586.8 6332.6 73.75% 1398.3 16.28% 709.7 8.27%Fondul de Coeziune** 5636.0 5565.8 98.75% 1334.1 23.67% 1113.7 19.76%SSlloovvaacciiaaFonduri structurale* 1546.8 1396.9 90.31% 237.5 15.35% 124.4 8.04%Fondul de Coeziune** 1137.6 924.0 81.22% 282.8 24.86% 319.9 28.12%SSlloovveenniiaaFonduri structurale* 239.1 205.0 85.75% 96.3 40.27% 64.3 26.88%Fondul de Coeziune** 254.2 235.0 92.44% 65.0 25.57% 71.0 27.93%UUnnggaarriiaaFonduri structurale* 1995.7 1919.2 96.16% 535.3 26.82% 626.6 31.40%Fondul de Coeziune** 1484.0 1483.1 99.94% 263.1 17.73% 367.9 24.79%

Sursa: DG REGIO, iunie 2006

* Contribuþia UE ** Contribuþia UE (ISPA+FC); alocãri conform deciziilor CE ºi memorandumurilor de finanþare din 2000 pânã în prezent.

TTaabbeell 11.. SSttaaddiiuull iimmpplleemmeennttããrriiii ffoonndduurriilloorr ssttrruuccttuurraallee ººii ddee ccooeezziiuunnee îînn nnooiillee ssttaattee mmeemmbbrree

53


În ceea ce priveºte proiectele depuse spre finanþare, oparte dintre acestea conþin greºeli, în special în ceea cepriveºte achiziþiile publice ºi calculele financiare (Letonia,Lituania). CCeeaa mmaaii mmaarree rraattãã ddee aabbssoorrbbþþiiee aa ffoonndduurriilloorr pprriinnpprrooggrraammee ooppeerraaþþiioonnaallee ss-aa îînnrreeggiissttrraatt llaa nniivveelluull PPrrooggrraammeelloorrOOppeerraaþþiioonnaallee RReeggiioonnaallee.. Calitatea bunã a proiectelorconcentreazã fondurile în zonele unde existã capacitatea depregãtire a acestora, ceea ce conduce la o distribuþie inegalãa fondurilor (Letonia). Un rol activ l-au avut municipalitãþile dinCehia ºi Estonia care au depus proiecte de foarte bunãcalitate.

Interesul pentru a obþine finanþare în anumite domenii(infrastructurã de drumuri, mediu de afaceri) ºi lipsa deatractivitate a altor domenii conduce la necesitatea redistribuiriifondurilor, ceea ce presupune agrearea unor proceduriuniforme de evaluare ºi selecþie (de exemplu în Lituania).Procesele de selecþie ºi evaluare a proiectelor sunt foarte lungidatoritã calitãþii nesatisfãcãtoare a acestora, dar ºi lipsei deexperienþã a evaluatorilor. Comitetele de monitorizare s-auconcentrat cu precãdere asupra corelãrii ºi eficientizãriiaspectelor de management financiar, în special pentruasigurarea absorbþiei acestora. Principale probleme cu care seconfruntã se pot rezuma la întârzieri în stabilirea unor sistemede monitorizare eficiente, lipsa de personal, indicatori care nusunt bine definiþi ºi fãrã þinte clare, imposibilitatea de a asiguracomplementaritatea între activitãþile finanþate prin diferitefonduri.

EEllaabboorraarreeaa pprrooiieecctteelloorrElaborarea de proiecte este elementul-cheie al întregului

proces de programare, deoarece programele UniuniiEuropene se materializeazã prin implementarea lor. Existã însãdestule provocãri în acest sens. S-a ajuns la concluzia cãtransformarea ideilor, care pot fi foarte bune, în proiecte estedestul de dificilã. Proiectele se elaboreazã mai degrabã caurmare a faptului cã existã niºte surse de finanþare, neluându-seîn considerare atingerea unor obiective mai largi.

Prin urmare, au fost iniþiate proiecte pentru îmbunãtãþireacapacitãþii de absorbþie. În Cehia, un astfel de proiect a fostconsiderat printre cele mai utile din perioada de pre-aderare.Similar, în Ungaria au fost înfiinþate structuri pentru asistareapotenþialilor beneficiari (centre de informare ºi centre depregãtire pentru organizaþiile implicate în managementul ºiimplementarea fondurilor structurale). În Cehia ºi în Estonia s-audezvoltat foarte mult serviciile de consultanþã private caresprijinã beneficiarii potenþiali în pregãtirea proiectelor. Însãserviciile oferite sunt destul de costisitoare ºi nu toþi beneficiarii

îºi permit sã apeleze la acestea. Centrele de consultanþã dinEstonia au tendinþa sã se concentreze în zonele în care suntînregistrate ratele ridicate de depunere a proiectelor, în juruloraºelor Tallin ºi Tartu. O iniþiativã interesantã a avut-o Letonia,prin decizia de a realiza programe de radio ºi televiziune princare sã conºtientizeze beneficiarii potenþiali asupraoportunitãþilor pentru implementarea fondurilor UniuniiEuropene în teritoriu.

ÎÎnn lloocc ddee ccoonncclluuzziiii�� În perioada 2007-2013, cele mai multe regiuni din noile

state membre vor fi eligibile în cadrul obiectivului Convergenþã,ceea ce le va permite accesul la resurse semnificative pentrurealizarea unei game largi de investiþii. Pe de altã parte, nouaperioadã de programare, de ºapte ani comparativ cu trei(2004-2006), aduce cu sine o felie de tort mai mare ºi maiinteresantã. Pentru îmbunãtãþirea exerciþiilor de implementare afondurilor structurale pentru perioada urmãtoare, ar putea filuate în considerare câteva aspecte care rezultã dinimplementarea fondurilor pe parcursul perioadei 2004-2006.

Astfel, este necesarã asigurarea legãturii între obiectivelestabilite la nivel naþional ºi implementarea proiectelor. În acelaºitimp, structura mecanismelor pentru implementarea fondurilorstructurale, oarecum formalã ºi rigidã în unele cazuri, ar puteafi orientatã cãtre un parteneriat pentru dezvoltare al cãruiimpact sã poatã fi sesizat ºi cuantificat în practicã,implementarea efectivã a principiului parteneriatului constituindo condiþie de bazã în implementarea cu succes a fondurilorstructurale ºi în îmbunãtãþirea capacitãþii de absorbþie. Iar un altreilea aspect, foarte important, îl constituie asigurarea,pregãtirea ºi motivarea personalului pentru ca întregulmecanism sã funcþioneze eficient.

LLuucciiaannaa SSAANNDDUUMinisterul Integrãrii Europene

BBiibblliiooggrraaffiiee1. John Bachtler, Irene McMaster � Implementarea fondurilor

structurale în noile state membre: zece provocãri, European PoliciesResearch Centre

2.Vasil Marinov, Hachemi Bahloul, Ben Slay � Fondurile structuraleºi noile state membre: lecþii învãþate, Development and Transition, iunie2006

3.http://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/indey_en.htm4.Materiale elaborate în cadrul cercetãrilor pentru elaborarea

lucrãrii de doctorat cu titlul �Perspectivele dezvoltãrii regionale înRomânia în condiþiile integrãrii în Uniunea Europeanã�

54


PERSONALITÃÞI ALE CONSTRUPERSONALITÃÞI ALE CONSTRUCÞIEI EUROPENE

Pãrinþii ffondatori aai UUniunii EEuropene

În mai 2006, de Ziua Europei, a avut loc ceremonia de inaugurare55 a monumentului dedicat pãrinþilor fondatori ai UniuniiEuropene. Amplasat pe Insula Trandafirilor din Parcul Herãstrãu56, monumentul este compus din busturile din bronz reprezentând 12oameni politici europeni care au avut o contribuþie esenþialã la constituirea Comunitãþii Europene ºi a Uniunii Europene.

55 În afara oficialilor români ºi a reprezentanþilor Corpului Diplomatic, la ceremonia de inaugurare au participat, potrivit comunicatului de presã al Primãriei, ºi Reinier Beyen ºi WendelaLinnebank-Beyen, nepoþii fostului ministru olandez al afacerilor externe J. W. Beyen (1897-1976), iniþiatorul Planului Beyen ºi semnatar al Tratatului CECO din 1951 de la Paris.56 Sursã: Primãria Municipiului Bucureºti, comunicat de presã din data de 9 mai 2006.

Jean Monnet (1888-1979) � diplomat ºi om de afaceri francez, iniþiator, împreunã cu ministrul de externeRobert Schuman, al planului pentru crearea Comunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO) ºi primulpreºedinte al Înaltei Autoritãþi CECO (Comisia Europeanã de astãzi).

Robert Schuman (1886-1963) � om politic francez; premier (1947-1948), ministru de externe (1948-1952). Estecel care la 9 mai 1950 a rostit discursul prin care se propunea înfiinþarea CECO.

Altiero Spinelli (1907-1986) � om politic italian; lider al Miºcãrii Federaliste Europene; a avut un rol important încrearea Comunitãþii Europene de Apãrare ºi a fost promotor al Proiectului de Tratat asupra Uniunii Europene.

Alcide de Gasperi (1881-1954) � om politic italian; premier (1945-1953); unul dintre cei care au promovatideea de unificare europeanã prin CECO ºi NATO.

Konrad Adenauer (1876-1967) � om politic german; cancelar al RFG (1949-1963), iniþiator al CECO alãturide Schuman ºi Monnet; semnatar al Tratatului de la Elysée.

Walter Hallstein (1901-1982) � om politic german; secretar de stat în Ministerul de Externe german, iniþiatoruldoctrinei Hallstein ºi primul preºedinte al Comisiei Comunitãþii Economice Europene (CEE). În timpul preºedinþieisale, a fost iniþiatã Politica Agricolã Comunã.Paul Henri Spaak (1899-1972) � om politic belgian; de 11 ori ministru de externe; a prezidat conferinþa de laMessina (1955), unde s-a înfiinþat comitetul care a redactat raportul Spaak, care va duce la semnareaTratatelor de la Roma de crearea a Comunitãþii Economice Europene ºi a Euratom.

Jean Rey (1902-1983) � om politic belgian; ministrul reconstrucþiei în guvernul belgian; membru al ComisieiEuropene (1958-1967), i-a succedat lui Hallstein ca Preºedinte al Comisiei (1967-1970).

Johann Willem Beyen (1897-1976) � om politic olandez; iniþiatorul Planului Beyen; ministru al afacerilor externecu rol decisiv în crearea Comunitãþii Economice Europene.

Sicco Mansholt (1908-1995) � om politic olandez; iniþiatorul Planului Mansholt de restructurare a politiciiagricole a Comunitãþii Economice Europene ºi vicepreºedinte (1958-1972) ºi apoi preºedinte al ComisieiEuropene (1972-1973).Joseph Bech (1887-1975) � om politic luxemburghez; ministru în multe guverne ºi premier (1953-1958) cu roldecisiv în timpul conferinþei de la Messina (1955), unde s-a creat comitetul care a redactat Raportul Spaak careva duce la semnarea Tratatelor de la Roma (1957) (CEE ºi Euratom).

Pierre Werner (1913-2002) � om politic luxemburghez; premier ºi ministru în multe guverne cu rol decisiv încrearea uniunii economice ºi monetare; considerat tatãl monedei unice "euro".

MMiihhaaeellaa AAuugguussttiinnaa DDUUMMIITTRRAAªªCCUUMinisterul Afacerilor Externe

55


Bertie Ahern este unul dintre cei mailongevivi prim-miniºtri din þãrile UniuniiEuropene. A ajuns la putere în anul 1997ºi de atunci a reuºit sã-ºi pãstreze funcþiade Taoiseach al Republicii Irlanda chiardacã nu are charisma lui Tony Blair sauabilitatea demagogicã a lui JacquesChirac (evocatã bine în cartea luiNicolas Baverez � La France qui tombe,Perrin, 2003).

Patrick Bartholomew (Bertie) Ahern(în irlandezã Padraig Parthalan OhEachthairn) s-a nãscut în septembrie1951 la Dublin, într-o familie cu tradiþiirepublicane, originarã din Cork, unul dincele mai convinse fiefuri republicane.Tatãl sãu a luat parte la Rãzboiul deIndependenþã împotriva britanicilor(1919-1921) ºi la Rãzboiul Civil (1922-1923), ambii pãrinþi continuând sã fiemembrii ai I.R.A. ºi dupã încetareaostilitãþilor rãzboiului civil în urma cãruiaI.R.A. a fost înfrântã. Ahern a declarat cãîºi aduce aminte cum pãrinþii sãiascundeau armele în jurul casei ºi cumPoliþia Specialã (Special Branch) îiinteroga frecvent tatãl.

Ahern a intrat în politicã la vârsta de17 ani când a devenit membru alpartidului susþinut de pãrinþii sãi, FiannaFail (Soldaþii Destinului), partid întemeiatde cãtre Eamon de Valera. În 1977Ahern a fost ales deputat devenind unuldintre cei mai tineri membri ai Dail-ului(Camera Inferioarã a Parlamentuluiirlandez). Ulterior, a parcurs toatetreptele ierarhice ale principalului partidpolitic irlandez, Fianna Fail, devenind în1994 cel de-al ºaselea preºedinte alFianna Fail, într-o istorie a partidului de

60 de ani (!). Trebuie sã recunoaºtem cãeste remarcabilã stabilitatea politicã dinIrlanda, partidele au rãbdare cu lideriilor.

Dupã trei ani petrecuþi în opoziþie,Ahern ºi-a readus partidul la putere,formând o coaliþie cu Partidul Progresist-Democrat, un grup disident din FiannaFail. La 26 iunie 1997 Ahern a devenitcel mai tânãr prim-ministru din istoriaRepublicii Irlanda, având numai 46 deani. Una din puþinele realizãri aleprimelor sale ºase luni de guvernare afost cã a convins Armata RepublicanãIrlandezã sã decreteze un armistiþiu carea condus la reluarea negocierilor asupraIrlandei de Nord. La aceste negocieriAhern ºi-a adus o contribuþie semnifi-cativã alãturi de Tony Blair, cel mai bunprieten al sãu pe scena internaþionalã. Pe26 noiembrie 1998, Tony Blair a devenit

primul premier britanic care s-a adresatvreodatã Dail Eireann (Parlamentuluiirlandez reunit). Acordurile din VinereaSfântã semnate în 1998 ºi aprobate atâtde cãtre electoratul din Nord cât ºi decel din Sud în urma unor referendumuri,prevãd împãrþirea puterii între cele douãcomunitãþi, cea protestantã ºi ceacatolicã, fapt ce a reprezentat o marevictorie personalã a lui Bertie Ahern. Ovictorie incompletã, s-a dovedit ulterior,cãci Executivul nord-irlandez, dupã oscurtã perioadã de funcþionare inter-comunitarã, a fost suspendat de cãtrebritanici datoritã blocajului politic ºi lipseiunei dorinþe reale de cooperare apartidelor nord-irlandeze. Trebuie menþio-nat cã principalele partide moderate dincele douã comunitãþi, care la momentulsemnãrii Acordurilor din 1998 erau celemai puternice, au lãsat locul partidelormai dure (Sinn Fein din partea catolicã ºiDemocratical Ulster Party a reverenduluiIan Paisley, un lider extremist alcomunitãþii protestante).

Alegerile generale din anul 2002au dus la realegerea coaliþiei condusede Bertie Ahern care ºi-a vãzutconfirmate politicile. Ahern a beneficiat ºide rezultatele foarte bune ale economieiirlandeze, devenitã un adevãrat TigruCeltic, tigru sãlbatic care depãºeºte cumult media P.I.B din þãrile UE.

UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannããCel mai mare eºec de pânã acum

al lui Bertie Ahern a fost respingerea, într-o primã fazã, în iunie 2001, a Tratatuluide la Nisa de cãtre electoratul irlandez.54% au respins Tratatul, înregistrându-se

Bertie AAhern �� sscurt pportret aal uunui pprim-mministru iirlandez

UCÞIEI EUROPENE

56


PERSONALITÃÞI ALE CONSTRUPERSONALITÃÞI ALE CONSTRUCÞIEI EUROPENE

cea mai redusã ratã de participare lavreun referendum sau la vreun scrutin,34%. Miniºtrii de externe reuniþi în cadrulConsiliului Afacerilor Generale al UniuniiEuropene ºi-au exprimat regretul pentruaceastã respingere, însã au declarat cãrefuzã sã modifice Tratatul doar pentru afi aprobat de electoratul irlandez.

Bertie Ahern ºi-a exprimat nemul-þumirea spunând cã �nici actualii noºtriparteneri, nici viitorii noºtri parteneri nuvor putea înþelege de ce irlandezii aurespins Tratatul dupã treizeci de ani departicipare la structurile comunitare, operioadã atât de beneficã pentru þaranoastrã. Irlanda a cunoscut efectele uneiextinderi în anul 1972. De ce s-ar opuneea uneia noi?�

Bertie Ahern a fost supus presiunilorcelorlalþi lideri europeni pentru a remediadeficitul produs. Clasa politicã irlandezãs-a mobilizat ºi a mobilizat electoratulabsenteist, supunând Tratatul de la Nisaunui al doilea referendum, în octombrie2002. 63% din voturi au fost favorabilechiar dacã ºi-au exprimat preferinþeledoar 51% din electoratul irlandez. În timpce electoratele olandez sau francez numai pot fi deranjate cu noi consultãri

electorale în privinþa Tratatului privindinstituirea unei Constituþii pentru Europa,cel irlandez nu a avut nimic de obiectat.

Bertie Ahern declara satisfãcut dupãaflarea rezultatelor favorabile Tratatuluicã �irlandezii au analizat mai atentopiniile eurosceptice ºi le-au respins.Continuãm sã fim legaþi de Europa acolounde ne este locul de drept. Obstacolulpus de cãtre irlandezi ratificãrii Tratatuluide la Nisa a fost înlãturat pentru apermite Europei sã avanseze pe drumulei care va permite rezolvarea provo-cãrilor ei istorice.� Cum Irlanda a deþinutpreºedinþia Uniunii Europene în primaparte a anului 2004, lui Bertie Ahern i-arevenit onoarea de a organiza summitt-ulsimbolic care a marcat aderarea celor10 noi state. Cu aceastã ocazie el adeclarat cã �popoarelor Europei care nise alãturã în Uniunea Europeanã le întindmâna prieteniei. Ziua de azi marcheazãtriumful hotãrârii ºi perseverenþei de adepãºi moºtenirea istoriei. Pentru Europa,aceastã zi marcheazã încheierea unuicapitol ºi începerea unuia nou, maiinteresant, din lunga ei istorie.�

Dacã pentru cetãþenii celor 10 statecare au aderat în 2004 Irlanda aacceptat sã îºi deschidã piaþa forþei demuncã nu acelaºi lucru intenþioneazã sãfacã ºi pentru cetãþenii bulgari ºi români.Prim-ministrul adjunct, Michael McDowella declarat recent cã în Irlanda dejamunceºte un sfert de milion de cetãþenidin cele 10 noi þãri (mai ales din Poloniaºi Letonia), iar sosirea altora ar periclitaechilibrul social irlandez.

PPoolliittiiccaa eexxtteerrnnããBertie Ahern era pânã în septembrie

2006 cel de al 5-lea lider european întopul logevitãþii în exercitarea puteriiexecutive, dupã Jean-Claude Juncker(prim-ministrul Luxemburgului, ales în1995), Jacques Chirac (preºedinteleRepublicii Franceze ales în 1995), Tony

Blair (prim-ministrul britanic care acâºtigat puterea în 1997) ºi GoranPersson (prim-ministrul Suediei din 1996),însã a reuºit sã mai urce o poziþie dupãînfrângerea social-democraþilor suedeziîn alegerile din septembrie 2006. CumTony Blair intenþioneazã sã se retragãanul viitor, iar Jacques Chirac nu va maicandida la alegerile prezidenþiale din2007, perspectivele lui Bertie Ahern de adomina acest clasament sunt certe. BertieAhern nu vrea sã se opreascã aici, eldeclarând cã vrea sã candideze ºi laalegerile din anul viitor pentru a câºtigaun nou mandat de prim-ministru. Ar dorisã se retragã din politica irlandezã lavârsta de 60 de ani, în 2011, ºi ar dorisã-ºi continue viaþa profesionalã înmanagement-ul sportiv sau în adminis-traþie (formulã destul de vagã). Este privitde cãtre unii ca un viitor posibilpreºedinte al Comisiei Europene, dupãdouã mandate sudice, latine (Prodi ºiBarroso). ªi are destule avantaje care sã-i susþinã candidatura: este anglofon, estecatolic, este dinamic, se declarã ca fiindultimul social-democrat irlandez chiardacã partidul pe care îl conduce numaisocial-democrat nu este... Într-o oarecaremãsurã ar mulþumi majoritatea þãriloreuropene. Marele lui defect pentrustânga europeanã rãmâne acela de a fimult prea pro-american ºi prea bunprieten cu Blair...

Ahern a dat dovadã de curaj politic,nu o datã retezând cu promptitudine, prindeclaraþii tãioase, ipocrizia unora dincolegii sãi de pe Continent sau a unorgrupãri pacifiste din Irlanda. Fiind acuzatcã a ajutat Statele Unite în timpulrãzboiului împotriva Irakului din 2003punând la dispoziþia aeronaveloramericane aeroportul Shanon pentrurealimentare, Bertie Ahern a replicat înmai 2003 cã �Nu o sã ne cerem acumscuze pentru micul rol pe care l-am avutîn a ajuta rãsturnarea unui dictator care a

57


UCÞIEI EUROPENE

produs mari suferinþe poporului sãu timpde mai bine de 20 de ani, a comis crimeînfiorãtoare ºi care nu dãdea o ceapãdegeratã pe democraþie. A fost înlãturatºi-i mulþumim lui Dumnezeu pentru asta!�

Ahern este catolic practicant însãdivorþul de soþia sa Miriam Kelly cu care

are ºi o fatã nu a fost privit cu ochi bunide cãtre ierarhia catolicã. ArhiepiscopulDublinului, Desmond Cardinal Connell,nu a ezitat sã îl critice pentru faptul cã aîntreþinut o legãturã cu Celia Larkin, oactivistã din propriul partid, Fianna Fail,pe care a întâlnit-o în anii 1980. Poziþiaclerului catolic a fost clarã: un tatã trãindcu o amantã reprezintã un exemplu prostpentru tinerii care doresc sã ajungã într-opoziþie politicã de mare responsabilitate.Ne întrebãm cum au privit prelaþii catoliciirlandezi vizita ºi declaraþiile pe care le-afãcut Bertie Ahern atunci când aparticipat, anul acesta, la 3 aprilie, ladeschiderea oficialã a noului sediu alunei organizaþii homosexuale ºi lesbiene-GLEN (Gay and Lesbian EqualityNetwork). �Sunt încântat, în calitateamea de prim-ministru, deoarececomunitatea homosexualã din Irlanda îºiia locul care i se cuvine în centrul culturalal capitalei noastre. Aþi fost lideri curajoºiîn lupta pentru egalitate în Irlanda.

Aceastã tendinþã se datoreazã lupteiunui mic numãr de oameni care a avutcurajul sã se declare homosexuali saulesbiene atunci când condiþiile eraudefavorabile. Îi respect pe aceºtioameni. Am luat cunoºtinþã de curajul lor.Lupta lor împotriva prejudecãþilor ºiignoranþei a schimbat comunitateanoastrã, ne-a schimbat cultura ºi a dus latransformarea opiniei publice din Irlandazilelor noastre.� Dar, cum în viziuneacurentului corectitudinii politice credinþaocupã un loc periferic, suntem siguri cãpãrerile ierarhiei catolice irlandeze numai conteazã la fel de mult precum ofãceau acum 50 de ani. Tendinþele lumiipost-moderne nu aveau cum sãocoleascã chiar ºi conservatoareaIrlandã.

Am putea spune cã Bertie Ahernîntruchipeazã foarte bine ideea pe carene-o facem noi despre Irlanda: un prim-ministru liniºtit pentru o þarã verde ºiliniºtitã. ªi poate cã într-o oarecaremãsurã avem dreptate, spiritul politicirlandez nu este atât de aprins precumcel de pe Dâmboviþa care pare aexploda în fiecare zi. Bertie Aherncâºtigã destul de bine, el fiind unul dintrecei mai bine plãtiþi prim-miniºtri dinUniunea Europeanã. Salariul lui în 2006este de 258.730 de euro (ceva mai multde 20.000 de euro pe lunã). În acestezile el este implicat într-un mare scandallegat de primirea unor sume de bani înanul 1993, pe când era ministru definanþe, de la niºte prieteni bogaþi.Sumele erau menite a-l ajuta sã iasã dinimpasul financiar în care se gãsea dupãdespãrþirea de soþia sa, Mirian. Aherneste departe de figura politicianului alcãrui punct forte este oralitatea. Uneorise bâlbâie, tuºeºte în timpul discursurilor,eludeazã sã rãspundã la întrebãri sau,dacã o face, foloseºte un limbajambiguu, vag, dând rãspunsuri ezitante.Deputatul Joe Higgins descrie foarte

plastic dezbaterile parlamentare la caree nevoit sã participe ºi Ahern ºi în care elrefuzã sã rãspundã clar interpelãrilorparlamentarilor: �Este ca ºi cum jocihandbal împotriva unei cãpiþe de fân.Auzi un zgomot surd dar mingea nu vineniciodatã înapoi.�

Însã chiar ºi aparenta liniºtitã funcþiede premier irlandez incumbã riscuri. Ceputem citi pe unul din site-urile anarhiste ?�În drum spre o întâlnire la redacþia unuiziar local din Sligo, Bertie Ahern a fostsalutat de Agentul Oarecare ce faceparte din Brigada Brutãriei. La început,agentul nu a fost sigur care este þintapentru cã în faþa lui se afla un grup dedomni plictisitori în costume identice. Darcum nu mai avea timp, s-a pregãtit sãtragã în grãsuþul din mijloc, iar agitaþiacreatã i-a spus cã plãcinta a nimerit bine.Agentul a luat-o la fugã lãsând în urma luio duzinã de lingãi gata sã-i ºteargã faþalui Bertie care este întotdeauna înconjuratde acea duzinã de haidamaci care abiaaºteaptã sã capete o bucãþicã deplãcintã. Într-o secundã, Bertie eracurãþat, gata sã zâmbeascã cu gura luimare cetãþenilor fini ºi bogaþi din Sligo încadrul dineului oferit de Camera deComerþ.� Intervievat de reporteri despreplãcinta aruncatã în faþa premierului,agentul a rãspuns cu nonºalanþã: �Amcrezut cã Bertie poate accepta o glumã,dar am înþeles cã m-a acuzat deîncãlcarea ordinii publice. Poate cã e ºiel doar un alt politician mizerabil ºicorupt dupã cum cred toþi prietenii mei.�Dupã cum se vede, în þãrile civilizateatunci când primeºti un tort sau o plãcintãsau o cãlimarã de cernealã în faþãtrebuie sã ºtii sã spui �Mulþumesc!�, altfelte discreditezi ireversibil.

CCooddrruuþþ CCOONNSSTTAANNTTIINNEESSCCUUPrefectura Prahova

58


ACTUALITATEA EUROPEANÃACTUALITATEA EUROPEANÃ

La 1 ianuarie 2007 Germania va prelua de la Finlandapreºedinþia UE, pentru o perioadã de o jumãtate de an.Preºedinþia Uniunii Europene se schimbã semestrial, înconformitate cu un plan stabilit pe termen lung de ConsiliulEuropean.

Guvernul Federal al Germaniei ºi-a stabilit planul deprioritãþi împreunã cu urmãtoarele douã state care vor preluapreºedinþia Uniunii, respective Portugalia ºi Slovenia. Acestareflectã într-o bunã mãsurã prioritãþile de politicã externã aleGermaniei.

Sarcinile statului care preia preºedinþia sunt de acoordona, în strânsã cooperare cu Comisia Europeanã,afacerile curente ale Uniunii, dar ºi de a da noi impulsuriacesteia. În cazul divergenþelor politice, preºedinþia Consiliuluiîncearcã sã determine statele membre sã caute soluþii decompromis. Preºedinþia UE reprezintã Uniunea pe plan extern ºiexprimã poziþia acesteia faþã de evenimentele externe.

Miniºtrii germani de resort vor conduce în aceastãperioadã Consiliul de Miniºtri, iar cancelarul Germaniei vaconduce reuniunea ºefilor de stat ºi de guvern. Alãturi deaceste reuniuni ce se vor desfãºura la Bruxelles, vor avea loc ºio serie de reuniuni informale în Germania.

Cu ocazia preluãrii preºedinþiei Consiliului, cancelarulGermaniei, Angela Merkel, va prezenta, la data de 17ianuarie 2007, sub forma unui discurs susþinut în faþaParlamentului European, planul de lucru pentru perioadapreºedinþiei, liniile generale ale acestui plan fiind deja anunþateîntr-o serie de discursuri susþinute în vara ºi toamna anului 2006

de cãtre ministrul federal de externe al Germaniei, Frank WalterSteinmeier.

Adresa site-ului oficial al preºedinþiei germane estewwwwww..eeuu..22000077..ddee ºi va putea fi accesatã începând cu 1ianuarie 2007.

PPrriioorriittããþþiillee pprreeººeeddiinnþþiieeii ggeerrmmaannee aa UUEE Preºedinþia germanã a Uniunii Europene survine pe fondul

blocãrii procesului de adoptare a Constituþiei Europene, acreºterii euro-scepticismului ºi a oboselii faþã de extindere, darºi a intensificãrii ameninþãrilor teroriste. În plan intern, deºipprriioorriittããþþiillee pprreeººeeddiinnþþiieeii ggeerrmmaannee a Consiliului European au foststabilite, ppoozziiþþiiiillee cceelloorr ddoouuãã ppaarrttiiddee politice din cadrul coaliþieide la putere - CDU/CSU ºi SPD, ffaaþþãã ddee uunneellee ddiinnttrree aacceesstteeaassuunntt îînnccãã ddiivveerrggeennttee57..

CCoonnssttiittuuþþiiaa eeuurrooppeeaannããUnul dintre punctele principale de pe agenda preºedinþiei

germane a UE este deblocarea procesului de adoptare aConstituþiei Europene. Faza de reflecþie ce a urmatreferendumurilor eºuate din Franþa ºi Olanda trebuie încheiatãiar procesul de adoptare a constituþiei are nevoie de un nouimpuls.

Cancelarul Germaniei s-a exprimat în nenumãrate rânduriîn legãturã cu necesitatea adoptãrii constituþiei pentru o bunãfuncþionare a Uniunii Europene lãrgite ºi a cerut cetãþenilor UEºi guvernelor sã se alãture �efortului pentru întãrirea Europei�.Germania a propus deja Franþei ca, dupã alegerileprezidenþiale ce vor avea loc în mai 2007, sã reia demersurilenecesare adoptãrii Constituþiei UE.

EEnneerrggiiaa ººii mmeeddiiuullPotrivit guvernului federal al Germaniei, în contextul

dependenþei crescute a statelor din UE de importurile energetice,este nevoie de o adevãratã politicã europeanã privind energia,bazatã pe principiile transparenþei, fiabilitatãþii, eficienþei ºi caresã asigure protecþia mediului. Astfel, în luna martie 2007, vaavea loc, la Bruxelles, o reuniune a ºefilor de stat ºi de guvernpentru stabilirea unui plan de acþiune în domeniu.

Preºedinþia ggermanã aa UUniunii EEuropene

57 German coalition at odds over presidency priorities, http://www.euractiv.com/en/agenda2004/german-coalition-odds-presidency-priorities/article-159135

59


În ceea ce priveºte protecþia mediului, Germania îºi propunesã elaboreze împreunã cu partenerii europeni o strategie pentruaccelerarea îndeplinirii obiectivelor asumate prin semnareaProtocoalelor de la Kyoto.

AAffaacceerrii iinntteerrnneeMiniºtrii de interne din Germania, Portugalia ºi Slovenia,

respectiv Wolfgang Schäuble, Antonio Costa ºi Dragutin Mate,au elaborat un program comun de lucru pentru 18 luni,perioada preºedinþiei Uniunii Europene exercitatã succesiv decele trei state.

Programul vizeazã o serie de aspecte precum: ! îmbunãtãþirea schimbului de informaþii între statele

membre prin operaþionalizarea cât mai rapidã a Sistemului deInformaþii Schengen II (SIS II);

! monitorizarea comunicaþiilor via internet între reþeleleteroriste ºi îmbunãtãþirea mijloacelor de luptã împotrivaterorismului;

! transformarea Agenþiei Europene pentru ManagementulCooperãrii Operaþionale la Frontierele Externe, Frontex, într-uninstrument eficient al Comunitãþii în combaterea migraþieiilegale;

! intensificarea cooperãrii în domeniul managementuluicatastrofelor naturale.

AAllttee ddoommeenniiii ddee iinntteerreessAgenda preºedinþiei germane a Uniunii Europene se va

axa ºi pe teme precum Strategia Lisabona, Europa Socialã,relaþia cu Rusia ºi Politica de Vecinãtate, parteneriatultransatlantic.

PPoozziiþþiiaa GGeerrmmaanniieeii ffaaþþãã ddee llããrrggiirreeaa UUEEPPoottrriivviitt ppoozziiþþiieeii gguuvveerrnnuulluuii ffeeddeerraall,, pprroocceessuull ddee eexxttiinnddeerree aa

UUEE nnuu ttrreebbuuiiee ssãã ccoonnttiinnuuee.. ��OO ccoonnssttrruuccþþiiee ppoolliittiiccãã ffããrrãã ggrraanniiþþeennuu eessttee vviiaabbiillãã��, se precizeazã într-un comunicat al guvernului

federal58. Frontiera externã a Uniunii Europene nu trebuie sãdevinã însã o nouã cortinã de fier. Faþã de statele care nu audevenit membre, respectiv Ucraina, Georgia sau Moldova,trebuie sã existe o politicã de vecinãtate dezvoltatã, se maiprecizeazã în comunicat.

În ceea ce priveºte Turcia, spre deosebire de SPD caresusþine aderarea acesteia la UE, CDU/CSU se pronunþãpentru instituirea unui parteneriat privilegiat.

5500 ddee aannii ddee llaa sseemmnnaarreeaa TTrraattaattuulluuii ddee llaa RRoommaa La data de 25 martie 2007, cu prilejul aniversãrii a 50 de

ani de la semnarea Tratatului de la Roma, guvernul federal alGermaniei va face, la Berlin, o declaraþie politicã cu privire lavalorile ºi obiectivele Uniunii Europene ºi la succesulfenomenului unic de unificare europeanã.

DDiiaannaa BBOOTTEESSCCUUMinisterul Administraþiei ºi Internelor

BBiibblliiooggrraaffiiee:: ! e.public, das europa-magazin, Nr. 44 11/2006,

http://www.bundesregierung.de/nn_1520/Content/DE/EMagazines/epublic/044/epublic44.html;

! �Den Menschen den Nutzen Europas erklären�,http://www.bundesregierung.de/nn_1500/Content/DE/Interview/2006/11/2006-11-06-merkel-sz.html;

! German coalition at odds over presidency priorities,http://www.euractiv.com/en/agenda2004/german-coalition-odds-presidency-priorities/article-159135;

! Schwerpunkte der deutschen EU-Präsidentschaft,h t tp ://www.s tern .de/pol i t i k/deutsch land/:Hin tergrund -Schwerpunkte-EU-Pr%E4sidentschaft/574262.html.

58 Schwerpunkte der deutschen EU-Präsidentschaft, http://www.stern.de/politik/deutschland/:Hintergrund-Schwerpunkte-EU-Pr%E4sidentschaft/574262.html

60


DICÞIONAR COMUNITARDICÞIONAR COMUNITAR

NUTS

CCee eessttee?? NUTS este Nomenclatorul Unitãþilor Teritorial Statistice ºi este

utilizat pentru colectarea, îmbunãtãþirea ºi armonizarea statisticiiregionale la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru analiza economico-socialã a regiunilor, dar ºi pentru aplicarea politicilor de dezvoltare.

DDee ccâânndd??Înfiinþat în urmã cu 25 de ani, Nomenclatorul Unitãþilor Teritorial

Statistice oferã un cadru comun pentru colectarea datelor statistice lanivel regional în cadrul Comunitãþii Europene.

Prima referire la clasificarea NUTS este fãcutã în textulRegulamentului 2054/1988 care a stat la baza fondurilor structuralepentru prima perioadã de programare, fãcându-se referire la criteriileprivind acordarea de sprijin prin aceste fonduri. De-a lungul timpului,NUTS a fost permanent actualizat, dar un regulament propriu a fostadoptat de Parlament ºi de Consiliu abia în 2003. În acest regulamentse defineºte împãrþirea teritorialã numai pentru statele membre ale UE ºieste organizat pe trei niveluri statistice ((nniivveelluull NNUUTTSS 11 �� 8899 rreeggiiuunnii;;nniivveelluull NNUUTTSS 22 �� 225544 rreeggiiuunnii;; nniivveelluull NNUUTTSS 33 �� 11..221144 rreeggiiuunnii))..

CCaarree ssuunntt ccrriitteerriiiillee??Regulamentul (CE) 1059/2003 introduce o serie de criterii de

clasificare a unitãþilor teritorial-statistice. Astfel, în cazul în care unitateateritorialã are o structurã administrativã, acesta reprezintã criteriulprimordial de clasificare a unitãþii teritorial-statistice.

Pentru implementarea politicii de dezvoltare regionalã a UE,existenþa acestor niveluri teritorial-statistice este obligatorie, dar nu esteobligatoriu ca aceste zone sã fie ºi unitãþi teritorial-administrative. Totuºi,cele mai multe state membre au realizat o suprapunere a celor douãtipuri de unitãþi, obþinând astfel o mai bunã eficienþã în implementareaprogramelor de dezvoltare.

Indiferent de structura administrativã, regulamentul defineºtenivelurile NUTS pe baza ccrriitteerriiuulluuii ppooppuullaaþþiieeii:

În cazul în care un stat membru nu dispune de unitãþi teritorial-statistice corespunzãtoare celor trei niveluri de mai sus, acesta trebuie sãrealizeze o agregare a structurilor teritoriale de dimensiuni mici având învedere condiþiile geografice, socio-economice, istorice, culturale,problemele de mediu etc. Evident, dacã populaþia unui stat este inferioarãunuia dintre aceste praguri, regiunile de nivel superior sunt însuºi statul.

DDee ccee ee iimmppoorrttaanntt??Analiza economico-socialã a regiunilor se realizeazã la toate cele

trei niveluri teritorial-statistice ºi urmãreºte identificarea problemelorregionale ale UE (prin analiza comparativã a regiunilor de nivel NUTS1), a problemelor regionale ale statelor membre (prin analizacomparativã a regiunilor de nivel NUTS 2), precum ºi a problemelorlocale ale acestora (prin analiza comparativã a regiunilor de nivelNUTS 3).

Statisticile regionale la nivelurile NUTS 2 ºi NUTS 3 sunt folosite deComisia Europeanã pentru stabilirea eligibilitãþii regiunilor pentru primireade sprijin financiar din fondurile structurale. Astfel, cea mai mare parte aacestor fonduri este alocatã regiunilor Obiectiv 1 / Convergenþã,regiuni clasificate numai la nivelul teritorial-statistic NUTS 2.

RRoommâânniiaaÎn baza Legii 151/1998, la sfârºitul anului 1998 s-au constituit prin

asocierea liber consimþitã a judeþelor ºi a Municipiului Bucureºti, 88 rreeggiiuunniiddee ddeezzvvoollttaarree corespunzãtoare nivelului statistic NUTS 2. Stabilite pe obazã voluntarã, ele nnuu aauu ssttaattuutt ddee uunniittããþþii aaddmmiinniissttrraattiivvee,, dar reprezintãunitãþi teritoriale suficient de mari pentru a constitui o bunã bazã pentru

elaborarea ºi implementarea strategiilor de dezvoltare regionale,permiþând utilizarea eficientã a resurselor financiare ºi umane. În 2004,cadrul legislativ a fost îmbunãtãþit, Legea 151 fiind completatã ºiîmbunãtãþitã prin elaborarea LLeeggiiii nnrr.. 331155//22000044 privind dezvoltarearegionalã în România, lege fundamentalã a dezvoltãrii regionale înRomânia, care stabileºte obiectivele, cadrul instituþional, competenþele ºiinstrumentele specifice necesare promovãrii politicii de dezvoltareregionalã.

DDiiaannaa HHAANNGGIIUUMinisterul Integrãrii Europene

Nivel NNUTS 11 Nivel NNUTS 22 Nivel NNUTS 33

Mãrimea medie apopulaþiei

3.000.000 -7.000.000

800.000 -3.000.000

150.000 -800.000

RReeggiiuunniillee ddee ddeezzvvoollttaarree aallee RRoommâânniieeii

LLIINNKKUURRII UUTTIILLEEMinisterul Integrãrii Europene - www.mie.roMinisterul Afacerilor Externe - www.mae.roMisiunea României pe lângã UE - www.ue.mae.ro Centru Român de Informare de la Bruxelles - www.roinfocentre.be Institutul European din România - www.ier.ro Delegaþia Comisiei Europene în România - www.infoeuropa.ro Consiliul Europei, Biroul de Informare Bucureºti - http://www.coe.roSitul Uniunii Europene - www.europa.eu

IInnssttiittuuþþiiii eeuurrooppeenneeParlamentul European - www.europarl.europa.eu Consiliul Uniunii Europene - http://www.consilium.europa.eu Preºedinþia finlandezã a Consiliului UE - www.eu2006.fi Comisia Europeanã - http://ec.europa.eu Curtea Europeanã de Justiþie ºi Tribunalul de Primã Instanþã - http://curia.europa.eu Curtea Europeanã de Conturi - http://www.eca.europa.eu Mediatorul European - http://www.ombudsman.europa.eu

AAllttee ssiittuurrii ddeeddiiccaattee pprroobblleemmaattiicciiii eeuurrooppeennee:www.euractiv.comwww.euractiv.ro www.europeana.ro www.euobserver.comhttp://www.pontweb.rohttp://europe.org.ro/euroatlantic_clubhttp://www.ClubE.ro www.15-25.rowww.9mai.rowww.euromoneda.ro

PPuubblliiccaaþþiiee eeddiittaattãã ddee MMiinniisstteerruull IInntteeggrrããrriiii EEuurrooppeenneeDirecþia Mass Media ºi ComunicareStr. Apolodor nr. 17, Sector 5Bucureºti, ROMÂNIATel. 021-301.15.20, Fax 021-301.15.13E-mail. [email protected] http://www.mie.ro

TTiippaarr:: SS..CC.. MMaaggiicc PPrriinntt SS..RR..LL.. - OOnneeººttii,, Tel./fax: 0234-319.810

Extinderea UE

nr. 6 / 2006

extinderea uemie.ro/_documente/publicatii/2006/consilier_nr6.pdf · extinderea ue beneficii ”i...

Documents