PowerPoint

FAMILIA LA BTRNEE. COMUNICARE PRINI-COPII-BUNEI

Realizat de Baractari Rodica.

Familia este o tema binecunoscuta a artei din toate timpurile.Ea defineste o societate intr-un anumit stadiu de civilizaie,dar marcheaza profund destinul fiecarui individ. Literatura urmreste cu precdere traseul parcurs de om de la familia in care se nate pn la familia pe care i-o ntemeiaza,fixndu-i astfel statutul social.Familia reprezinta o reunire a vrstelor dar i un potenial conflict intre generatii.Societatea tradiionala impune individului,ca o cale de integrare in comunitate,dar i de mplinire individual,ntemeierea unei familii.Modelul acesteia este adoptat sau respins in functie de propria experien de formare dar i de spiritul epocii.Ca instituie familia confer stabilitate unei societai de aceea este protejat prin legi scrise si nescrise.

Familiaaceasta forma istorica de comunitate umana are un nucleu social elementar ntemeiat prin casatorie si apoi prin raporturi strnse de ordin biologic,economic,si nu in ultimul rnd spiritual.Pentru o reusita totala in cladirea unei familii este nevoie de inteligenta si de o stradanie continua de a ne modela pe noi insine printr-un adevarat act de vointa,de educatie si de forta morala.Cu aceste cuvinte,att barbatul cat si femeia,trebuie sa devina in ultima instanta,creatorii propriului chip,calauzitor spre armonie,frumusete fizica si spirituala,sinceritate si mai ales ncredere.

Exist mai muli autori care au descris pe larg funciile pe care le ndeplinete o familie. O prezentare clar i detaliat o gsim n lucrarea Mariei Voinea Sociologia familei (1993). Prezentm o scurt trecere n revist a principalelor funcii ale familiei:

Funcia economic presupune asigurarea resurselor materiale, financiare, necesare existenei familiei (locuin, hran, haine etc). Ea joac un rol foarte important. Dac este ndeplinit corespunztor, atunci familia se poate concentra i poate ndeplini i celelalte funcii. Aceast funcie este realizat de ambii soi prin aducerea veniturilor (ca urmare a exercitrii unei profesii, cel mai des), prin procurarea i producerea hranei, a obiectelor de mbrcminte i de trai, prin transmiterea profesiei i/sau susinerea copiilor n alegerea profesiei.

Funcia de socializare presupune transmiterea, cu scopul asimilrii de ctre copii, mai ales, dar i de ctre toi membrii familiei, a atitudinilor, valorilor, principiilor, modelelor de comportament caracteristice unui anumit grup social. Cu alte cuvinte, este vorba despre funcia de educare. Scopul acesteia este integrarea n societate a persoanei (copilului). Educaia se manifest la toate nivelurile: material, fizic, psihologic, moral, spiritual. Evident, familiile au diferite grade de manifestare a acestei funcii: unele se preocup foarte mult de educarea membrilor si, n timp ce altele mai deloc.

Funcia de solidaritate presupune asigurarea unitii i stabilitii familiei. Ea implic manifestarea sentimentelor de afeciune, de respect, de apartenen la grupul familial, a ncrederii membrilor unii n alii, a ajutorrii i a susinerii reciproce de-a lungul timpului, a dezvoltrii intimitii. Se observ c n ultima vreme aceast funcie pare din ce n ce mai slab ndeplinit, fapt dovedit de creterea ratei divorurilor i a nmulirii relaiilor de concubinaj, a celibatarilor i a familiilor monoparentale.

Funcia sexual-reproductiv presupune satisfacerea sexual reciproc a celor doi soi i aducerea pe lume a copiilor. Cele dou componente ale acestei funcii sunt ndeplinite diferit, n sensul c n unele familii accentul se pune pe mplinirea sexual, n timp ce n alte familii, se acord o importan mai mare aducerii pe lume a copiilor. Evident, acest lucru este dependent de cultura din care fac parte familiile, de gradul i tipul de educaie avut, de credinele religioase, de dorina i caracteristicile fizice i psihologice ale celor doi soi (parteneri). Actualmente, n societile mai avansate economic, cuplurile i familiile tind tot mai mult s pun n prim plan mplinirea afectiv-sexual, i n plan secundar pe cea reproductiv.

Familia este mediul adecvat n care copilul se dezvolt, spaiul unde se pun bazele progresului su social, cadrul n care copilul contientizeaz c este iubit i nva s iubeasc.

Comunicarea este cheia principal pentru consolidarea relaiei dintre prini i copii. Iar comunicarea trebuie nceput nc de la cele mai mici vrste, astfel nct, la adolescen, copiii s fie mult mai deschii i chiar s fii primii crora le cere ajutorul sau n faa crora s-i deschid sufletul atunci cnd au probleme.

BTRNEEA este perioada apropiat de sfritul duratei medii de via i reprezint ultima parte a ciclului vital uman. De obicei se prefer utilizarea eufemismelor pentru a indica faptul c o persoan este btrn. Btrnii au capaciti regenerative limitate i sunt mai vulnerabili dect adulii din punct de vedere imunitar.

BTRNEEA nu poate fi definit cu precizie, deoarece acest concept nu are aceeai conotaie n toate societile. n multe locuri din lume oamenii sunt considerai btrni ca urmare a anumitor schimbri n activitatea lor sau n rolul lor social, ca atunci cnd de exemplu cineva devine bunic, ori cnd din cauza mbtrnirii o persoan este constrns s ndeplineasc sarcini diferite ori s reduc ritmul de lucru.n general se asociaz vrsta de 65 de ani cu nceputul btrneii, deoarece muncitorii ncep s se retrag din activitate percepnd astfel o pensie. n lume, numrul persoanelor care au depit 65 de ani este n puternic cretere, n principal aceast cretere se manifest n rile n curs de dezvoltare. Aceast situaie este n mod sigur un simbol pozitiv al creterii calitii vieii, dar n acelai timp creeaz o serie de exigene i probleme de abordat pentru a evita consecine socio-economice grave n perspectiva viitorului.

Creterea nepoilor de ctre bunici

Venirea pe lume a copiilor este un moment unic plin de incarcatura emotionala care aduce bucurie si implinire. Orice ins se simte implinit atunci cand aduce pe lume un copil. Dar cred ca um om este implinit total doar atunci cand isi vede nepotii. Indiferent de situatia financiara sau de starea de sanatate a bunicilor, venirea pe lume a unui nepot este apogeul implinirii totale pe timpul vietii. Sentimentul ca am ajuns la varsta cand sa ne vedem nepotii crescand, este defapt un sentiment de maturitate deplina si ne simtim utili si putem spune ca nu am trecut prin viata ca gasca prin apa.

Acum depinde de la bunici la bunici, pentru ca din pacate sunt si bunici care nu au nicio treaba cu nepotii, bucurandu-se de venirea lor pe lume si atat, fara alte implicari in educarea si cresterea lor. Depinde de cum au fost ei la randul lor ajutati de parinti pentru a-si creste copiii, bunicii se vor implica mai mult sau mai putin in cresterea nepotilor, asta depinzand foarte mult si de propria lor constiinta. Chiar daca nu au fost ajutati de parintii lor, unii bunici vor sa ajute copii in cresterea nepotilor, facand exact ceea ce ei nu au avut in viata, si anume ajutorul neconditionat al parintilor in cresterea copiilor. Foarte multi din bunici anunta cu mult inainte de a se naste nepotii, ca ei nu se vor implica in educarea si cresterea lor si isi anunta copiii sa nu se bazeze pe ei prea mult in aceasta privinta. La polul opus sunt insa bunicii care deabia asteapta venirea pe lume a nepotilor pentru a putea avea grija de ei. Pentru acesti bunici venirea pe lume a nepotilor si ingrijirea lor este un motiv de bucurie si extaz. Pentru ei este chiar o mandrie si o onoare sa iasa cu nepotul in parc, asa simtindu-se util familiei, nu aruncat la spate datorita inaintarii in varsta.

Aceasta fala a bunicilor ca au grija de nepoti, denota faptul ca au asteptat acest moment de foarte mult timp, si asa fiind utili familiei in implicarea educarii nepotilor, varsta inaintata trece oarecum pe locul doi, aceasta indeletnicire ocupandu-le mai tot timpul. Nu putem obliga pe nimeni sa ne creasca pruncii, dar orice ajutor din partea familiei, mai ales de la bunici, este bine venit. Nu in toate cazurile avem parte de ajutorul bunicilor prin simplul fapt ca ei au decedat inainte de nasterea nepotilor, si astfel ajutorul lor nu mai poate fi luat ca in seama.Nu intotdeauna educarea si cresterea nepotilor de catre bunici este si benefica, mai ales atunci cand sunt diferente mari de varsta intre acestia. Fiind mai batrani si fiind mai expirati nu toti sunt in trend cu noile aparitii de moment, si cate odata metodele lor mai arhaice nu sunt intotdeauna si cele mai bune. Nu putem spune ca o fac din rautate, dar pur si simplu neevoluand, unii dintre bunici tind sa creasca nepotii dupa metode invechite. Nu este cazul sa spunem ca sunt proaste daca sunt si vechi, dar uneori metodele aplicate nu sunt in concordanta cu ideea de crestere a unui copil din partea copiilor lor

In aceste situatii apar unele discutii despre cum sa ne crestem copii si nepotii, chiar ajungandu-se uneori la renuntarea ajutorului dat de bunici si implicarea totala a copiilor in acest fenomen. Nu stiu daca e bine dar multi nu vor pur si simplu sa le creasca altcineva copiii, chiar si bunici fiind, zicand ca ei sunt destui de maturi si intelepti in a-si creste singuri copii. Se va vedea pe parcurs cat de bine au stiut sa gestioneze diferitele faze ale cresterii copilului fara sfaturile bunicilor. Multi cred ca implicarea totala a bunicilor este chiar o problema, pentru ca bunicii sunt mai iertatori si trec peste multe probleme provocate de nepoti, ceea ce tinerilor parinti li se pare o amenintare pentru viitorul copilului lor. Fiind prea cocolositi si prea alintati, nepotii tind sa nu creasca asa cum ne-am dorit noi, si de aici pana la discutii contradictorii nu este decat un pas. Nu intotdeauna ne putem baza pe bunici pentru ca unii dintre ei sunt bolnavi si nu pot face acest lucru, dar intotdeauna este bine sa ascultam de sfatul lor batranesc.

Parerea mea este ca e bine sa tinem cont de sfaturile batranilor, chiar daca ni se par mai invechite, si aceste mici contradictii, sa fie doar constructive in cresterea pe viitor al nepotilor. Cu totii vrem sa avem copii si nepoti sanatosi, buni cetateni ai acestui popor si nu cred ca este nimeni din familie care sa le vrea raul, chiar daca sunt cazuri de exceptie cand bunicii vad venirea nepotilor ca pe o povara, stiind ca, in loc sa se odihneasca la pensie, trebuie sa aiba grija de nepoti, ceea ce acest lucru le displace. Una peste alta venirea pe lume a nepotilor nu poate decat sa bucure familia si mai ales pe bunici. Aveti grija de nepotii dumneavoastra pentru un trai mai bun si o batranete linistita, pentru ca niciodata nu vei stii pe mana cui ajungi sa ceri o cana cu apa, copiilor sau nepotilor.

Copii, sprijin la batrinete.

Zmbet, suflet i culoare

Aproape toti parintii doresc de la copiii lor sa le fie "sprijin la batranete", "sa le dea o cana cu apa". Grija pe care fii/fiicele adulti trebuie sa o arate parintilor varstnici este ceva de la sine inteles, de cele mai multe ori. Parintii au o mare frustrare si o depresie consecutiva cand se considera neglijati sau abandonati de copii ("i-am crescut, maica, si acum nici unul nu-mi mai deschide usa"). Ei adesea nu inteleg sau nu accepta explicatiile/motivatiile/justificarile copiilor, cel mai adesea pertinente, care, adulti fiind, au propriile probleme existentiale, pe de o parte, si viziuni sau filozofii de viata mult diferite de ale parintilor (aparand conflictul dintre generatii).

Astfel ajungem la psihologia copiilor/fiilor adulti. In copilarie ei asteapta iubire, intelegere, protectie, sustinere din partea parintilor. In functie de personalitatea copiilor, exista relatii armonioase sau tensionate cu parintii. Unii psihologi afirma ca problemele psihice sau emotionale ale parintilor indica o problema a familiei (care se manifesta prin copilul simptom). Este limpede ca fiecare copil are propriile vise, dorinte, sperante, asteptari, iar acestea nu coincid de multe ori cu cele ale parintilor. De aici pot apare multiple conflicte, mai ales daca parintele nu intelege ca propriul copil nu este o marioneta care danseaza cum i se canta, iar ideea eu l-am facut, eu il omor este absurda (desi uneori este pusa in practica). Copilul nu este un simplu robot viu, care trebuie sa se comporte, sa gandeasca in conformitate cu programul pe care parintele i l-a creat, in mod precis si fara abateri.

O vorba celebr spune: Jobul tu nu te va iubi cand vei fi btrn. Crud adevr Atunci cine? Evident, copiii ti si toi cei crora ai tiut i ai reuit sa le oferi de-a lungul vieii tale clipe frumoase, amintiri speciale i bucurii, multe bucurii.

Este dificil pentru oricine sa vada cum trec anii, cum ii cresc copiii, cum mai apare un fir alb razlet, care parca nu era acolo, langa tampla, cum schimbam prefixul, cu alte cuvinte cum imbratranim. Este cu atat mai dificil, insa, sa iti vezi parintii imbatranind sub ochii tai. Ce simti este ca un montagne russe emotional. Acestia sunt oamenii care ti-au dat viata, pe care ii stii dintotdeauna, care au avut grija de tine si acum a venit clipa sa ai tu grija de ei. Iar aceasta sarcina nu este dintre cele mai simple, nici pentru tine si nici pentru ei. Corpul lor nu mai are vitalitatea de alta data, iar acest lucru le creeaza depresii si vii nemultumiri. Ca si tine, si ei pot fi incapatanati. Si lor le este foarte greu sa accepte realitatea ca devin neputinciosi, total sau partial, la mana copiilor, din mai multe puncte de vedere: fizic, financiar, emotional, practic. Multi se vor infuria pe ei insisi si vor opune rezistenta primirii de ajutor constant de la copiii lor ajunsi oameni mari, la casele lor, refuzand sa accepte limitele pe care le au acum, la noua lor varsta. Cum sa fie ei la mana copiilor, ca doar ei detineau candva controlul, cum sa il piarda acum? Altii isi accepta limitele si se lasa, ca niste copii mici, la latitudinea deciziilor copiilor lor, pierduti uneori intr-o lume necunoscuta celor din jur.

Ca sa te poti descurca onorabil cu parintii tai care imbatranesc, trebuie sa inveti sa devii tu factorul de decizie in raport cu ei (fapt uneori dificil, cata vreme toata viata a fost invers), sa le intelegi lumea si valoarea timpului (care e sensibil diferit de al tau) si sa le asculti nemultumirile, problemele (reale sau imaginare) si vaicarelile (ce devin din ce in ce mai multe la batranete). De fapt, aceste vaicareli si plangeri iti vor indica cu claritate care sunt adevaratele lor probleme. Deci, fii pregatit sa asculti cat de mult poti tu.

Deciziile bunicilor vs deciziile parintilor

mpreuna

Unii copii sunt norocosi si au parte de bunici care sunt rabdatori, buni povestitori, amuzanti iar altii au parte de bunici morocanosi, posaci si necomunicativi. Relatia dintre bunici si copil este una necesara bunei cresteri a bebelusului dar si bunului mers al vietii de familie. Sunt persoanele cele mai de incredere, si de ce sa nu recunoastem cele mai la indemana, cand vine vorba sa il lasam pe bebe in grija cuiva.

Se zice ca un bunic isi iubeste inzecit nepotul in comparatie cu dragostea pe care o are pentru fiica sa sau fiul sau si ca va incerca sa recompenseze nou-venitul in familie cu toata afectiunea si rabdarea pe care nu le-a avut cu copiii lui. Din proprie experienta, si vorbind si cu alte mamici, va spun sincer ca este intru totul adevarat.

In preajma bunicilor, copiii par a-si deschide mai usor sufetul. Bunicii nu mai sunt ancorati in necesitatea unor rezultate scolare bune, nu au obiectivele parintilor si pentru asta sunt mai relaxati si dragostea oferita de ei este, ca sa zic asa, mai neconditionata decat a parintilor. - Bunicii dau mai multe laude si incurajari nepotilor decat parintii, asta ajutand foarte mult in dezvoltarea personala a copiilor. - Copii au ocazia sa socializeze cu alte rude, verisori, vecini ,lucru care le imbunatateste capacitatea de comunicare si sociabilitatea.

Catedrala copilriei mele a fost mereu reprezentat de casa bunicilor Gabriel Petru Bean (1986)Nu nelegi un lucru pe deplin dect dac poi s i-l explici bunicii.

Fii fericit alturi de persoanele dragi sufletului tu.

Triete cele mai frumoase momente de care i vei aduce aminte o via ntreag