feb specii zootehnice de importanta economica

8/16/2019 Feb Specii Zootehnice de Importanta Economica

1/85

Specii zootehnice deSpecii zootehnice deimportanta economica –importanta economica –clasificare, cunoastereclasificare, cunoastere

Seminar 1Seminar 1Asistent : Dr. Mariana GRODEAAsistent : Dr. Mariana GRODEA

[email protected]@yahoo.com


2/85

Valoarea producţiei

ramurii aricole ! "#11

• $aloarea producţiei ramurii aricole repre%int& e'presia $aloric& a $olumului tuturorproduselor aricole $eetale (i animale) *&r& pierderi (i intraconsum) o+ţinute ,ntr!un ancalendaristic) a cheltuielilor cu ,n*iinţarea (i ,ntreţinerea plantaţiilor de pomi (i $ii p-n& laintrarea lor pe rod) a ser$iciilor aricole e'ecutate de c&tre unit&ţi speciali%ate) precum (ia acti$it&ţilor secundare nearicole nesepara+ile

• intraconsumul repre%int cantit ţile de produse aricole o+ţinute (i consumate ,n cadrulǎ ǎaceleia(i unit ţi) ,n aceea(i acti$itate aricol /seminţele utili%ate laǎ ǎ ,ns&m-nţ&rile dintoamna anului) laptele utili%at pentru hrana animalelor• e$aluarea producţiei $eetale (i animale ,n preţuri curente) s!a *&cut cu preţurile medii de+a%& pe ţar& /preţurile produc&torului la care se adau& su+$enţiile pe produs (i se scadimpo%itele pe produs0


3/85

Structura $alorii producţieianimale pe principalele rupe

de produse


4/85

Zootehnia –

notiuni generale• Zootehnia studiaza numai animalul domestic, 1acelanimal care cre(te (i se ,nmulte(te ,n prea2macasei omului) c&ruia ,i aduce ,n schim+ anumite

*oloase “ (sursa: “Marea enciclopedie aricola”)• În ultimul timp, interesul oamenilor s-a etins !iasupra unor specii s"l#atice, ori semidomesticecare se cresc ast"zi chiar industrial, pentru

scopuri economice: nurca , nutria , $ulpea argintie , %derul , zi#elina , hermelina , enotul, #izamul,castorul, chinchila, strutul, prepeli&a '


5/85

Specii de animale si

pasari - clasificare• u toate c" num"rul animalelor eploatatede om cre!te mereu, totu!i grupul lorr"mne infim fa&" de totalul animalelorcare populeaz" glo#ul !i care cuprindeaproimati$ *+ de specii

• ietuitoarele care fac o#iectul Zootehniei,

apartin urmatoarelor su#increngaturi:Molu(te) Artropode !i Verte+rate


6/85

Su#increngătura Molusca • intereseaza:stridiile -culti$ate pentru

came !i perlemidiile

melcii


7/85

Su#increngătura Artropode • intereseaza:

al+inele /apicultura0$iermii de mătase/sericicultura0


8/85

Su+increnătura Verte+rate • intereseaza urmatoarele clase:A.clasa Mammalia /mami*ere03.clasa A$es /păsări04.clasa 5isces /peşti0


9/85

.'lasa /ammalia

(mamifere mari)• cuprinde cele mai multe (i cele maiimportante animale domestice

• 1. *amilia 3o$idae /rumeatoare0 cuprinde: su+*amilia 3o$inae) din care fac parte taurinele

sau #oul domestic (0os taurus), %e+ul (0osindicus), +i$olul (0os #u#alus)

su+*amilia 4apro$inae) din care fac parte oaia (1$is aries) !i capra (apra hircus)


10/85

A.4lasa Mammalia /mami*ere

mari0 ! continuare• ". *amilia Suidae /nerumeatoare0 cuprinde: su+*amilia Suinae din care face parte porcul (Sus

domesticus)

• 6. *amilia E7uidae) din care fac parte calul (23uus ca#allus), asinul (măgarul) (23uus asinus)

• de reţinut:• CATÂRUL se obţine din încrucişarea dintre IA! şi

"!#AR• $AR%&UL se obţine din încrucişarea dintre "!#!RI'! şi

AR"!AR


11/85

.'lasa /ammalia

(mamifere mici)• 1. *amilia 8eporidae /ro%atoare0) dincare face parte iepurele de casa (4epus

europaens)• ". *amilia Mustellidae) din care fac partenurca (/ustela lutreola), nutria (/5ocastorco5pus), $i%onul (/ustela $izon)

• 6. *amilia 4anidae, din care face parte$ulpea arintie (ulpes $ulpes ful$a)


12/85

0'lasa .$es (pasari)• *' familia Anatidae) din care facparte sca (.nser domescicus) si

raţa (.nas plath5r5ncha)• 6' familia 5hasianidae) din care facparte ăina (7allus domestica), curca

(/eleagris domestica), +i+ilica (8umida meleagris)


13/85

'lasa 9isces (pesti)• cuprinde:ordinul 9eleosteeni ( crapul) (tiuca)

cleanul) pl&tica) mreana) somnul) carasul)linul) şalaul) p ăstra$ul) macroul) somonul ) ordinul Acipenseridae /sturionii0) din care

fac parte morunul) nisetrul) cea) p ăstrua


14/85

0o$ine – aurine - rase• 1.rase locale a0 primiti$e/autohtone0 : /ocăniţa (aca de

munte) si Sura de stepă +0 ameliorate :mi'te: 0"l&at" ;omneasc", 0runa de /aramureş,

9inzgau de ransil$ania

pentru lapte: 0"l&at" cu 8egru ;omneasc",;oşia do#rogeană


15/85

0o$ine – aurine – rase -

continuare• ".rase importatea0 pentru lapte: erse5+0 mi'te: Simmental, Sch?5z, 9inzgauc0 pentru carne: harolaise,


16/85

0o$ine – 0u#aline (#i$olul)• rasa: 0i$olul românesc (omologat in*@AB)

• aria de raspandire a efecti$ului:peste @C Dn ransil$ania, respecti$ Dn %ude&ele S"la%, lu%, 0ihor !i

/aramure!


17/85

2c$ine (ca#aline) - rase• 1.rase locale: alul ;omânesc de Şes, alul de/unte,


18/85

1$ine - rase• 1.rase localea0 pentru lnă :

*ină: /erionos de 9alas, /erinostransil$anean, Spancăsemi*ină: Ţigaieroasă: Ţurcană


19/85

1$ine – rase - continuare+0 pentru lapte : =rizăc0 pentru pielicele : EaraFul

• ".rase importatea0 cu lnă *ină: /erinos de

Sta$ropol, /erinos australian+0 mi'te: ;omne5-/arsch, Gle de

=rance


20/85

aprine - rase• 1.pentru lapte: Sannen si .lpinafranceză (rase importate), .l#a de

0anat,• ". pentru lnă: .ngora• 6. pentru pu*: aşmir

• ;. mi'te: arpatina


21/85

9orcine (suine) - rase• 1.rase locale: Stocli, 0azna,/angaliţa, 8egru de Strei

• 1.rase importate: /arele .l#,4andrace, /arele 8egru, 9ietrain,Huroc,


22/85

9ăsări (specii si rase)• 1. ăina domestică < rase: usoare: 8ehorn mi'te: Rhode!=sland) 5lymouth!Roc>) Susse') Gt olaş

de 9ransil$ania rele: 3rahma) 4ornish)4ochinchina

". raţa domestică si leşească 6. sca domestică

;. curca domestică ?. +i+ilica . porum+elul

9AR=BE


23/85

9AR=BE1.Rase locale

a0 primiti$e /autohtone0 :• Mocaniţa /Vaca de munte0 si Surade stepă < datorita *aptului ca:

productia media de lapte este sca%uta < 1###!1"##litrilactatie /Sura de stepa0 si 1"##!1?## litrilactatie/Mocanita0

$arsta maturitatii de reproductie la $itelele) este mai marecomparati$ cu alte rase de $aci /"C!6# luni) *ata de in medie1?!"; luni0

aceste rase nu mai *iurea%a in planurile de crestere in rasacurata) ele *iind insamantate cu reproducatori de rasa 3runasi ri%a

9AR=BE


24/85

9AR=BE1.Rase locale

+0 ameliorate ! mi'te :• Rasa 3&lţat& Rom-neasc& de tip Simmental /carne!lapte0 a rezultat Dn urma unei lungi Dncruci!"ri dintre Sura de step&

transil$&nean& !i tauri Simmental importati din 2$e&ia, .ustria,7ermania, ehia !i Slo$acia (s-a omologat in *@+@)

$ia a sa economic" este de A-@ lacta ii cu durata acestora de 6B-ț țII zileJlactatie culoarea este al# cu ro!iatic, capul !i partea de la genunchi pn" la

copite fiind Dntotdeauna de culoare al#" o $ac" produce Dn medie, anual, I-I+ litri de lapteJlactatie,

cu I,B-I,AC gr"sime !i I,K+C proteine este principalul furnizor de carne de #o$ine al &"rii noastre randament la taiere de ++-+LC, spor mediu zilnic @ - *I grame

9AR=BE


25/85

9AR=BE1.Rase locale

+0 ameliorate ! mi'te :• 3runa de Maramureş /lapte!carne0 lacta&ia $ariaz" Dntre I !i I+ de litri, cu un procent de I,A

C grasime si I,ILC protein" calitate deose#ita a laptelui (E-caseina de tip 0), fiind cel mai

indicat pentru industria #ranzeturilor datorita randamentuluiridicat laptele contine cu B-AC mai mult calciu si fosfor, dar mai putine

cloruri, ceea ce-l face foarte gustos culoare #runa, mucoase pigmentate, in %urul #otului prezinta un

inel de culoare al#a spor mediu zilnic A - ** grame randamentul la t"iere este de +K-+BC pentru tineretul taurin

mascul si +6-+KC pentru $acile adulte recondi&ionate

9AR=BE


26/85

9AR=BE1.Rase locale

+0 ameliorate ! mi'te :• 5in%au de 9ransil$ania are o arie mica de r&spandire) doar in %ona muntilor Apuseni a *ost atestata ca rasa E5in%au de 9ransil$ania F in 1# are calit&ţi de rusticitate) de re%istenţ& la mediul speci*ic %onelor

colinare (i muntoase si se pretea%a cresterii la altitudine $alori*icand+ine *ura2ele din %ona de munte

productia medie de lapte este *oarte $aria+ila) in *unctie de %ona) de la1?## litri pana la "?##!6### litri cu 6)C!6) H rasime

culoarea este rosie castanie cu o duna al+a care porneste de larea+an) pe linia superioara a corpului) latindu!se pe spinare) sale)

crupa) co+oara cuprin%and coada < perineul) uerul a+domenul si capulpieptului) *ormand inele al+e in reiunea superioara a mem+relor reali%ea%a sporuri de I##!I?# ,n sistem semiintensi$ (i de ;##!?##

,n sistem e'tensi$ randamentul la t&iere este de ?#!?6H

9AR=BE


27/85

9AR=BE1.Rase locale

+0 ameliorate < pentru lapte :• 3&lţat& cu Beru Rom-neasc& /lapte0 a *ost omoloat& ca ras& ,n anul 1CI su+ denumirea de ras& ))3&lţat&

cu neru rom-neasc&E /3BR0 are o asem&nare enetic& de 6CH cu rasa ri%& Olande%&) 6IH cu ri%a

Dane%&) IH cu rasa ri%& German& (i ,n proporţie apropiat& /de cca. ;H0 cualte opt rase de tip ri%& (i Jolstein

culoarea ro+ei este) dupa cum suerea%& (i numele) +&lţat& al+ cu neru)petele al+e (i nere a$-nd o reparti%are $aria+il& pe corp

este principalul *urni%or de lapte al ţ&rii noastre) producţia medie de lapte*iind de ###!C### litrilactaţie) cu 6)C!6)H r&sime

tineretul supus ,nr&(&rii intensi$e reali%ea%a un spor mediu %ilnic de circa## %i

randamentul la t&iere este de ?6H

9AR=BE


28/85

9AR=BE".Rase importate

a0 pentru lapte :• Jolstein!ri%ă poarta di*erite denumiri ,n *unc ie de ara ,n care se cre te /de e'emplu: ri%&ț ț ș

Olande%& < CH) ri%& Dane%a < I#H) ri%& =sraelian&) ri%& American& < #H0 este cea mai r&sp-ndit& ras& de lapte din lumea ,ntrea& i *ormea%& +a%aș

aproape e'clusi$& al produc iei de lapte ,n sisteme industriale de produc ieț ț

in cadrul rasei) se deose+esc dou& tipuri: american /mai usc& i$) selec ia *&c-ndu!ț țse numai pe produc ia de lapte) reutatea corporal& *iind mai mic&ț ) randament lasacri*icare de ?#H0 si european /mai de%$oltat) cu reutatea corporal& mai mare)randament la sacri*icare de ??H0

pre%inta o ro+a +altata cu neru) cu proportii di*erite intre %onele pimentate sicele nepimentate) insa cu reiunea capului intotdeauna pimentata) dar apar si$ariante +altate cu rosu /Red Jolstein0

productia standard de lapte este de 1#### litri lactatie cu un procent derasime de 6)?!;H) si 6)"!6)?H proteine) productia ma'ima reali%and!o inlactatia a! =V! a.

9AR=BE


29/85


a0 pentru lapte :• Roşie dane%ăculoarea este rosie uniforma

productia medie de lapte este de LlitriJlactatie normala, cu I,AC grasimese adapteaz" #ine Dn aproape orice climat


30/85

".Rase importatea0 pentru lapte :

• Lersey este a doua rasa de lapte din lume este originar" din insula >erse5 (.nglia), situat" Dn analul /necii a fost importat" !i Dn &ara noastr" Dn perioada *@+B-*@L*, pentru a fi

folosit" la Dncruci!"ri de infuzie cu rasa 0run", 0"l&at" ;omneasc",;o!ie Ho#rogean"

productia de lapte este de K-K+ Eg cu +,+ - L,+ C grasime (semai numeste si “rasa de unt”)

randamentul la sacrificare este mic de doar K+ - KAC taurinele de ras" >erse5 $alorific" foarte #ine p"!uneaM capacitatea

acestei rase de a $alorifica eficient p"!unile de calitate mediocr" sauchiar inferioar" nu este dep"!it" de nici o alt" ras" de taurine'

9AR=BE


31/85


+0 mi'te:• Simmental /carne!lapte0 este originar" din 2l$e iaț , #un" produc"toare de lapte i carneș in 2uropa se cre te ca ras" mit", Dnș .merica ca ras" specializat" de

carne culoarea este de la #"l at" de culoare g"l#uie deschis"ț , la o #"l at" cuț

un ro u Dnchisș M pe cap eist" un desen caracteristic dominant al# $acile au Dntre L - A Fg, taurii Dntre @ - *I Fg tineretul taurin mascul supus Dngr"!"rii intensi$e realizeaz" sporuri

medii zilnice de **-*I grame

randamentul la t"iere este de LC produc ia medie anual" de lapte oscileaz" Dntre I-+ț

litriJlactatie cu K,-K,6C grasime (unele linii selectionate pot a%unge sila * litri), $acile fiind eploatate K-+ lactatii

9AR=BE

http://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Bia


32/85


+0 mi'te:• Schy% /lapte!carne0 este oriinar& din 4antonul Schy% /El$eţia0) *iind cunoscut& (i su+

denumirea de 3run& el$eţian& este r&spandita atat in Europa) cat si in America) A*rica) Asia

culoarea este +runa) uni*orma) de la nuante inchise la cele deschise)mai intensa *etele laterale si e'tremitati) a$ind o duna mai deschisape linia superioara a trunchiului) iar in2urul +otului) un inel al+

producţia medie ,nreistrat& este de ?### litri laptelactaţie) cu ;)#Hr&sime

sporurile medii %ilnice la ,nr&(area intensi$& a tineretului taurin mascul

sunt de ##!1### randamentul la t&iere este de ?;!??H.

9AR=BE


33/85


+0 mi'te:• 5in%au /lapte!carne0 pro$ine din zona de $est a .ustriei (Salz#urg) de la altitudine mai

mic" de * m ro#a #"l&at" ro!u-$i!inie cu al#, oglinda #otului este ro!ie, desenul

ro#ei este specific: dung" al#" de la ni$elul speteiJgre#"nului –spinare – crup" – a#domen – la #aza mem#relor posterioare !ianterioare

productia medie de lapte este de 6+ – I+ litri lapteJlacta&ienormal" cu KC gr"sime

la Dngr"!area intensi$", sporul mediu zilnic este de Dn medie de* grame, iar randamentul la t"iere de ++C

9AR=BE


34/85


c0 de carne:• 4harolaise este una din cele mai $echi rase de taurine din ranţa) speciali%at& pentru

producţia de carne) *iind rasa de carne num&rul unu ,n ranţa (i ,n Europa s!a adaptat la *el de +ine ,n peste I# de ţ&ri de pe ? continente) la toate

latitudinile) din 4anada p-n& ,n Australia) din Si+eria p-n& ,n A*rica de Sud)

inclusi$ ,n 3ra%ilia) naria sau =ndia a *ost importat& ,n Rom-nia ,n 1;) *iind *olosit& la ,ncruci(&ri industriale la ,nr&(area ,n sistem intensi$ tineretul mascul reali%ea%& sporuri medii %ilnice de

1"##!16## (i randamente la t&iere de peste #H

produce cele mai rele carcase) cu o carne sla+& *ara r&sime Greutate:

• Vaci adulte : ,ntre I## (i 11## >• 9auri adulţi : ,ntre 1### (i 1?# >• Viţei de I luni : ,n medie ,ntre "I? (i 6"# > la *emele ,ntre 61# (i 6# > la

masculi

9AR=BE


35/85


c0 de carne:• Jere*ord este oriinar& din Anlia) 4omitatul Jere*ord din Nara Galilor/climat

+l-nd (i p&(uni a+undente0 la ,nr&(area ,n sistem intensi$ tineretul mascul reali%ea%& sporuri

medii %ilnice de 1###!11## (i randamente la t&iere de #!?H Greutate:

• Vaci adulte : ,ntre ?# (i I## >• 9auri adulţi : ,ntre I?# (i C## > reutatea optima la sacri*icare la tineret este de 6#!6C# a *ost importat& ,n Rom-nia ,n perioada 1?C ! 1;) *iind *olosit& la

,ncruci(&ri industriale• carnea o+ţinut& de la animalele ,nr&(ate ,n sistem semiintensi$ sau

e'tensi$ conţine mult& r&sime /seu0) moti$ pentru care aceasta estemai puţin apreciat& de c&tre consumatori.

9AR=BE


36/85


c0 de carne:• A+erdeen ! Anus s!a *ormat ,n 4omitatele A+erdeen (i Anus din nordul Scoţiei) *iind cea

mai populara rasa de carne din insulele +ritanice tr&s&tura de +a%& a acestei rase ! nu pre%int& coarne

capacitatea e'traordinar& de cre(tere ,n sistem e'tensi$) $alori*icande'celent pasunea la ,nr&(area ,n sistem intensi$ tineretul mascul reali%ea%& sporuri medii

%ilnice de 1###!16## (i randamente la t&iere de ?!I#H carnea o+ţinut& de la animalele ,nr&(ate p-n& la $-rsta de 1?!1C luni ,(i

p&strea%& calit&ţile oranoleptice (i culinare superioare a *ost importat& ,n Rom-nia ,n 1#) *iind *olosit& la ,ncruci(&ri industriale Greutate:

• Vaci adulte : ,ntre ??# (i I## >• 9auri adulţi : ,ntre C## (i 1### >

9AR=BE


37/85


c0 de carne:• Santa Gertrudis este originar" din SO., fiind format" Dn statul eas, format" din

Ze#u 0rahman !i rasa Shorthon (rasa tipic americana) la Dngr"!area Dn sistem intensi$ tineretul mascul realizeaz" sporuri

medii zilnice de *-*6 g !i randamente la t"iere de L-L6C 7reutate:• aci adulte : Dntre L+ !i B Fg• auri adul&i : Dntre A+ !i @ Fg• itei la *+-*A luni : + Fg calitatea c"rnii e superioar" celorlalte rase de carne engleze!ti


38/85

Ec$ine /ca+aline0

1.Rase locale• Jutul ras& autohton& de cai mici /cu o reutate de apro'. ;## >0) care a ap&rut

,n nordul Rom-niei) ,n %ona 4arpaţilor si a *ost mentionata pentru prima oarain anul 1#

in tara noastra) aceste ca+aline se ,nt-lnesc la herhelia 8ucina /3uco$ina deBord0) care a *ost in*iintata in 1CII) *iind una dintre cele patru rase purecrescute in herheliile de stat din Romania /alaturi de 5ur s-ne enle%)Ara+ si 8ipiţan0

este putin pretentios la conditiile de hrana si inri2ire) do$edeste o marelone$itate) putand des*asura acti$itati de munca si de reproductie pana la$arsta de "? ani si peste

datorita temperamentului +land) este ideal pentru copii care $or sa inceapade mici sportul ec$estru

se poate utili%a si pentru munca) 2ocuri pe echipe) turism ec$estru pentrucopii!calarie

Ec$ine /ca+aline0


39/85

Ec$ine /ca+aline01.Rase ameliorate

a0 usoare• Ara+ rasa isi are oriinile in Orientul Mi2lociu /mai ales in peninsula Ara+ica0 si este cea mai

$eche si cea mai $estita rasa de cai din lume) calul ara+ *iind cel mai *rumos cal dintretoti caii

rasa s!a de%$oltat in desert) caii *iind *oarte pretuiti de +eduini) care!i adaposteau chiarin corturile lor) aceasta apropiere) creand cea mai echili+rata rasa de cai intelienti siascultatori

de!a lunul secolelor) caii ara+i s!au raspandit in toata lumea prin ra%+oaie si comert pe teritoriul tarii noastre) caii 5ur!sane Ara+ erau crescuti in herheliile +oierilor din

9ara Romaneasca si Moldo$a in anul 1II? s!a in*iintat herhelia de la Radauti iar in 1"C s!a in*iintat herhelia de la

Manalia) care este asta%i principalul nucleu de reproductie pentru caii 5ur!sane Ara+ dinRomania

pot *i *olositi cu succes in orice acti$itate) sporti$a sau in aricultura datorita re%istentei e'traordinare la e*ort) caii din aceasta rasa sunt cei mai +uni la

competitiile de anduranta /capacitatea de!a re%ista la e*ort *i%ic0

Ec$ine /ca+aline0


40/85


a0 usoare• 5ur sane enle% rasa 9ur Sange 2nglez este o rasa aristocrata din .nglia, acesti cai

fiind folositi cu succes in cursele de $iteza, primele do$ezi aleeistentei acestor animale magnifice aparand in secolul PG

rasa a fost introdusQ Dn ;omnia dupQ anul *AB, prin importurisporadice Dntreprinse de marii proprietari de cai

in prezent) caii de rasQ 9ur snge englez sunt crescuti Dnhergheliile de stat la islQu si 0alc

este utilizat pentru competitii si calarie

rasa a fost folosita pentru inno#ilarea multor rase de cai, impunandno#lete, tarie, performanta si $iteza

Ec$ine /ca+aline0


41/85


a0 usoare• Gidraneste o $arietate anglo-ara#a, de origine

ungara, cu ro#a eclusi$ roi#aare calitati deose#ite pentru calarie si

atela%, fiind un cal eleganteste o rasa foarte rara in lume, in pericol de

disparitie, in ;omania, se creste la hergheliaulucesti - %ud' 7alati

Ec$ine /ca+aline0


42/85


+0 mi'te• Bonius ca si 7idranul, populatia 8onius face parte din grupul de $arietati

create la inceputul sec' PGP in Gmperiul .ustro-Ongar

in grupul Bonius s-au format doua familii: marele Bonius : caracter #land, greutate L+ Eg, caii find folositicu succes la muncile campului, nu sunt foarte #uni la calarie

micul Bonius : temperament #land, o constitutie ro#usta, mersulecelent, se deplaseaza rapid

in ;omania, caii 8onius se cresc la herghelia Gz$in (;ecas), %udetulimis

Ec$ine /ca+aline0


43/85


+0 mi'te• 8ipitan este cea mai $eche dintre rasele moderne de cai din 2uropa si face

parte din categoria cailor de sange spaniol originile spaniole fac din 4ipitan un cal predispus la pro#leme de

comportament, starnite, in special, de independenta si caracterulenergic

primele eemplare de 4ipitan au fost aduse in ;omania in anul *ABK,la os - =agaras, intr-o zona in care climaera asemanantoare cu cea din localitatea de origine

acesti cai eceleaza in dresa%ul de inalta scoala, a$and calitatiinnascute pentru aceasta disciplina

Ec$ine /ca+aline0


44/85


+0 mi'te• 9rapasul romanesc istoricul rasei 9rapas) mentionea%a ca a *ost creat si consolidat in

secolul PV===!lea) in 5eninsula Scandina$ica) de unde s!a raspandit apoiin Europa) Asia) America

in Romania) *ormarea 9rapasului a inceput in anul 1CCI) din 9rapasulamerican) 9rapasul Orlo$) *rance%) rusesc) si iepe locale) iepe Bonius siurioso Borth!Star

per*ormantele pe hipodrom ale trapasului romanesc sunt in*erioare altorrase de trapasi din lume

a a$ut un rol important la *ormarea rasei Semireu romanesc) dar si laameliorarea cailor autohtoni

este un cal cu temperament $ioi) docil) linistit) in ciuda *aptului ca este orasa de $ite%a

in Romania) la herhelia Rusetu) 2udetul 3u%au se creste un nucleu dereproductie

Ec$ine /ca+aline0


45/85


+0 mi'te• urioso!Borth Star este o $arietate de origine maghiara, formata prin contopirea a doua

familii, intemeiate de armasarii =urioso si 8orth-Star in ;omania, aceasta rasa se creste la


46/85


c0 rele• Ardene% zona de formare a rasei este cuprinsa in regiunea de granita dintre

=ranta si 0elgia este una dintre cele mai $echi rase de cai, fiind atestati inca din

timpul Gmperiului ;oman in ;omania, aceasta rasa se creste in rasa curata, structurat, pe

linii si familii, la


47/85


d0 *ormateper*ectionate• Semireul romnesc conturarea rasei a inceput in 2urul anului 1#) urmarindu!se crearea

unei rase pentru tractiune rea) care sa *ie +ine adaptata conditiilorpedoclimatice ale tarii noastre si sa ai+a in acelasi timp o re%istenta sio mo+ilitate +une) dar si o putere de tractiune mare

la +a%a *ormarii acestei rase stau incrucisarile sistematice intre rasele9rapas) urioso Borth Star) 8ipitan) Ardene% si iepe locale ialomitene/s!a +re$etat ca rasa in 1C?0

este un cal docil) +land) cu un caracter +un si un temperament $ioi poate *i utili%at la tractiune) atat in alura de pas cat si de trap

caii pot sa tracte%e o reutate de 6!; ori mai mare decat reutatealor $ie) pe distante luni) in alura de pas in Romania) la herhelia Rusetu) 2udetul 3u%au se creste un nucleu de

reproductie

O$ine


48/85

O$ine1.Rase locale

a0 pentru l-n& *in&• Merinosul de 5alas /rasa mi'ta de carne si l-n&0 a *ost omoloat& ca ras& ,n anul 1#) este considerat& cea mai per*ecţionat&

ras& de oi din Rom-nia) *iind competiti$& pe plan internaţional cu rase de tipmerinos * caractristici:

• producţia de l-n&: +er+eci < 1"!1; >) oi !C >

• reutatea medie: +er+eci < 1#" > oi < ; >• randamentul l-nii la sp&lare < ?#!??H• +er+ecuti a2un in ;!? luni la ;#!?# > carcasele sunt de +una calitate• randamentul de sacri*icare: ?;H o$ine adulte si ?"H +er+ecuti la inrasat• +rod, medie de lapte pe per, de 1"C de %ile: 16# litri) din care "# H lapte mar*ă• indici de reproducţie: *ecunditatea < ?)H) proli*icitatea < 16#!16?H)

• E4BD=9A9EQnumarul de animale estante dupa e*ectuarea insamantarii saumontei • 5RO8==4=9A9EQnumarul de produsi $ia+ili o+tinuti in decurs de 1" luni

O$ine


49/85

O$ine1.Rase locale

a0 pentru l-n& *in&• Merinosul 9ransil$anean este o ras& de o$ine) *ormat& ,n reiunile 4ri anaș iș Maramureș) prin

,ncruci area +er+ecilorș Merinos /import ran a0 cu oi autohtoneț s!au *ormat dou& tipuri: de c-mpie) mai masi$ i precoce) mai numerosș

i cel de colin& locali%at) ,n deose+i) ,n 2ude ul S&la2ș ț indicii reproductiei: 11#!11?H proli*icitate ?!H *ecunditate reutate medie : ;? >oaie si C >+er+ec mieii ,n &rca i la C#!# de %ile) crescu i ,n condi ii tehnoloice *oarteț ț ț ț

+une) au reutatea de "?!6# > randamentul de sacri*icare este de ;;!?1H

productia medie de lana: ;)?!1# >oaie 1#!1; >+er+ec productia medie de lapte pe perioada de 1"C de %ile este de I#!C#

litri

O$ine

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ras%C4%83_(biologie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Oaiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cri%C8%99anahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cri%C8%99anahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maramure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Maramure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Maramure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Cri%C8%99anahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oaiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ras%C4%83_(biologie)


50/85

O$ine1.Rase locale

a0 pentru l-n& *in&• Spancă • este un produs de Dncrucisare dintre #er#eci de rasa /erinos !i

Rigaie• productia de lna #er#eci – L-* Fg, oi K-+ FgM

• greutatea corporala #er#eci – L-L@ FgM oi – K-+ FgM• finetea fi#relor de lna – 6K-6@ microniM• randamentul lnii la spalare – I@-KACM indicii reproductiei: **-**+C prolificitateM @AC fecunditateM

O$ine


51/85

O$ine1.Rase locale

a0 pentru l-n& semi*in&• Niaie a fost creat" la Sta&iunea de ercet"ri pentru re!terea 1$inelor

;u!e&u, %ude&ul 0uz"u, Dn perioada anilor *@L6-*@A+ prin Dncruci!area oilor Rigaie cu #er#eci orriedale !i ;omne5 /arsh,urmat" de izolare reproducti$" !i selec&ie Dn direc&ia sporirii

produc&iilor de ln" semifin" !i carne a fost omologat" ca ras" Dn *@AA 4aracteristicile rasei:• produc&ia de ln": #er#eci – L-A Fg, oi – K-+ FgM• greutate corporal": #er#eci – A-@ FgM oi K+-+ FgM• sporul de cre!tere la miei – 6+-6A gJcapJziM

• produc&ia total" de lapte – *+-*B litriM• prolificitatea – **+-*IC'

O$ine


52/85

O$ine1.Rase locale

a0 pentru l-n& roas&• Nurcan& forma sal#atica din care deri$a oaia Rurcan" nu se cunoaste cu

precizie, dar cercetatori de prestigiu din ;omania, sustin ca oaiaRurcana a fost domesticita in &inutul muntilor arpati inca dinperioadele preistorice, de aici rasp&ndindu-se prin transhumanta Dn

toate tarile din 2uropa entrala, fiind considerata una dintre celemai $echi rase de o$ine 4aracteristicile rasei:• indicii de reproduc&ie sunt: @+C fecunditatea !i *+C prolificitateaM• greutatea corporala la urm"toarele categorii de $rst" sunt: *K Fg la

6 luniM 6K Fg la L luniM I+-++ la oiM KA-A Fg la #er#eciM

• produc&ia de ln": 6-K Fg – oi !i K-L Fg - #er#eciM• produc&ia de lapte este de *K-*L litri, din care ++ l laptele marf"cu B,AC gr"sime !i L,+C protein" Dntr-o perioad" de *+-6 de zilede lacta&ie

O$ine


53/85

O$ine1.Rase locale

+0 pentru lapte• ri%& este o ras" de oi de culoare al#", cu coada scurt", originar"

din Gnsulele =rizice de est, 7ermania este specializat" pentru produc ia de lapte,ț produc&ia

medie fiind de K Fg anual, cu un con inut deț r&sime deL,KC oile fat" de regul" cte doi i adesea trei, patruș miei produc ia anual" de ln" este Dn medie de L Fgț Dn ;omnia este pu in r"spndit" i folosit" pentru infuzieț ș

Dn rasa R urcan&

O$ine


54/85

O$ine1.Rase locale

c0 pentru pielicele• ara>ul /de 3oto(ani0 s!a *ormat din com+inarea rasei ara>ul /masculi pro$eniti din +a%inul 3uhara <

Asia Mica) Germania) Austria) 3asara+ia0 cu *emele din rasa 9urcana neara si+rumarie) rasa cu l-na rosiera) +ine adaptata la conditiile speci*ice din nord!estul Moldo$ei

omoloarea rasei ara>ul de 3otosani) $arietatea neara si ri) s!a *acut in 1CC

1I? < "#1# : se pun +a%ele *ormarii liniilor de o$ine ara>ul colorate / sur) ro%si al+a0 1I# < "#1# : s!a creat) consolidat) sporit numeric si omoloat linia ara>ul maro 4aracteristicile rasei:• pielicele din clasele Record (i Elit& < C#!C?H• supra*aţa pielicelelor < 1 ?##!1 ## cm"• reutate corporal& medie la +er+eci < I#!C# >) la oi ;#!;6 >• producţia de lana *i%ica: 6 > la oi si ;)? > la +er+eci

• producţie total& de lapte < C#!# litri pe oaie• *ecunditatea ?!IH) proli*icitate 1#?!1#CH

O$ine


55/85

O$ine".Rase importate

a0 cu lana *in&• Merinos australian este o rasa speciali%ata pentru lana *ina si repre%inta I#H din

populatia de o$ine din Australia) *iind una dintre cele mai $aloroaserase pentru productia de lana si ca amelioratoare

reutatea corporala: 6?!;; > la oile de tip mic ;"!;C > la oile detip mi2lociu ?#!# > la oile de tip mare si I#!1## > la +er+eci productia de lana este de ?! > la oi) C!1" > la +er+eci si cu un

randament la spalare de peste ;?H ,nsusirile sale superioare au determinat importul de reproducatori si in

tara noastra) in anii 1I#!1I; pentru in*u%ia cu Merinos de 5alas si

Merinos 9ransil$anean

O$ine


56/85

O$ine".Rase importate

+0 mi'te• =le de rance este larg r"spndit" Dn =ran a i Dn /area 0ritanieț ș M 4aracteristicile rasei:

• greutate corporal" medie: la #er#eci – **-*6+ Fg, la oi L+-A FgM• tineretul ingrasat realizeaza la * zile greutatea de I6-I+

Fg, cu spor de I gJziM• productie de lana (fina) este de K-+ Fg la oi si B-@ Fg la

#er#eci• fecunditatea @+-@@CM prolificitate *I-*LCM


57/85

4aprine

1. pentru lapte• Al+a de 3anat s-a format in zona 0anatului prin incrucisarea caprelor din rasa

arpatina cu rasa Saanen si 8o#ila 7ermana 4aracteristicile rasei:

• greutate corporal" medie: la tapi – +-B Fg, la capre KA FgM• productia medie de lapte este de + litri Jlactatie de B-A luni de

zile, cu un continut de grasime toamna de +,+C si prima$ara deI,LC, in conditii #une de intretinere, productia poate a%unge si laA litri

• numarul de iezi fatati este mare, +C dintre ele nasc cate doi iezi,chiar I-KM


58/85

4aprine

1. pentru lapte• Saanen este o rasa specializata pentru productia de lapte fiind numita Jolstein!ul

caprelor” este originara din alea Saanen, in sudul regiunii 0erna din El$etia

4aracteristicile rasei:• greutate corporal" medie: la tapi – @ Fg, la capre LA FgM• durata medie a lactatiei este de @ luni si fata adesea unul sau doi iezi pe an

cu o prolificitate de *+-*B CM• productia medie este de I Fg de lapte pe zi, sau ##!11## Fg pe lactatie cu

un continut de grasime de ")? < ; H) si I,* C proteinaM

• culoare al#a in Romania se utilizeaza pentru ameliorarea diferitelor populatii de caprine

locale, pentru sporirea productiei de lapte, in special a rasei arpatina


59/85

4aprine

1. pentru lapte• Alpina *rance%a este o ras" european" format" Dn mun&ii .lpi, prin Dncruci!area

raselor locale cu rasa Saanen, foarte raspandita in =ranta(BCdinefecti$ul de capre)

4aracteristicile rasei:• greutate corporal" medie: la tapi – @ Fg, la capre L-B FgM• culoarea este ro!cat" cu negru pe linia superioar", pe fa&", pe

coad" !i pe etremitatea mem#relorM• produc&ia anual" de lapte este de L+-B+ litri Dn 6+ zile de

lacta&ie cu I,+C gr"sime• a fost importat" si Dn ;omania pentru a ameliora produc&ia de laptela rasele de capre autohtone


60/85

4aprine

". mi'te• 4arpatina este o rasa de capre crescuta in sud!estul Europei atat pentru carne cat si

pentru lapte detine un procent de circa I#H din totalul e*ecti$ului de capre din Romania) *iind

cea mai raspandita si cea mai $eche rasa de capre

este o rasa inca insu*icient de ameliorata) o rasa rustica si re%istenta 4aracteristicile rasei:

• reutate corporal& medie: la tapi ?# < # >) la capre 6#!;# >• culoarea este in ma2oritate ri de di*erite nuante) al+a) +altata si roscata• nu este per*ormanta la productia de lapte) productia medie este de ";#!"# litri

in luni de lactatie

• incrucisarea cu rasa Saanen a adus mai multe a$anta2e economice• proli*icitatea rasei 4arpatine este cuprinsa intre 1"?!1?# H

5 R BE


61/85

5OR4=BE

1.Rase locale• 3a%na s!a *ormat ,n urma unor ,ncruci &ri nediri2ate ,ntre scroa*e de ras& Manali a iș ț ș

$ieri de ras& 3er>) ,ncep-nd din anul 1CI") ,n localitatea 3a%na) din9ransil$ania a *ost atestat& ,n 1;C) dar este pe cale de dispariţie pentru c& d& prea mult&

r&sime (i prea puţin& carne 4aracteristicile rasei:

• culoarea caracteristic& rasei este near&) cu +r-u al+ care ,ncon2oar& trunchiul ,ndreptul spetelor) cuprin%-nd i mem+rele anterioareș

• proli*icitatea rasei este +un&) cu o medie de )? purcei la o *&tare) din care ,n arc& cca. C purceiț

• purceii au 1;!1? > la ,n &rcare) care se *ace la $-rsta de " luniț

• sporul mediu %ilnic este de ??#!## ) cu un consum speci*ic ridicat) de ?!?)?.B.• sacri*icarea se *ace la #!11# >) dar *iind o ras& mi't& cele mai +une re%ultate

se o+ in la ,nr& area p-n& la reutatea de 1;#!1# >) c-nd rapotulț șcarne:r&sime ,n carcas& este de 1)6!1); : 1

5OR4 BE


62/85

5OR4=BE

1.Rase locale• Manaliţa este usor de crescut pentru ca mananca orice *el de *ura2e) poate *i tinut in

li+ertate) este re%istent la +oli) iar slanina lui este *oarte ustoasa i se mai spune Fuleiul de masline cu ; picioare) r&simea acestuia *iind la *el de

s&n&toas& ca cea de somon.

reteta oriinala a salamului de Si+iu) se *ace cu carne din rasa Manalita este una dintre cele mai apreciate rase ,n Europa datorit& c&rnii ustoase iș

parselate i se mai spune Fporcul cu lana trupul ,i este acoperit uni*orm cu p&r cre careț

poate a$ea ; culori di*erite /+lond) ri) neru) roscat0 un porc /dintr!o alta rasa0crescut ,n sistem industrial are) ,n eneral) o cantitate

de r&sime de circa 1C > la 1## > /animal tran(at0) spre deose+ire de rasaManaliţa unde r&simea e mai mult dec-t du+l&

acesta este (i moti$ul pentru care porcii din rasa Manaliţa nu sunt c&utaţi deprocesatorii locali) ei *iind crescuţi ,n eneral pentru o+ţinerea de produsetradiţionale

datorita carnii sanatoase) care contine mai putine rasimi si un ni$el redus decolesterol) porcii Manalita au reintrat in ratiile crescatorilor romani

5OR4=BE


63/85

5OR4=BE

1.Rase locale• Stocli este cea mai $eche rasa crescuta in tara noastraM parul este a#undent, aspru, si prezinta coama

(seamana cu mistretul)M la 6 ani, scroafele a%ung la *K+ FgM prolificitatea este de L,6+ purceiM a stat la #aza formarii raselor de suine .l# de

;usetu si 8egru de Strei

5OR4=BE


64/85

5OR4=BE

1.Rase locale• Beru de Strei este o popula ie de porcine rom-neasc&ț /ca si 3a%na0) *ormat& ,n depresiunea

Ja eului de!a lunul r-ului Streiț ) ,ncep-nd din anul 1CI# prin ,ncruci &rișnediri2ate ale rasei locale Stocli cu rasele Manali a) 4ornall) 3er>ț

4aracteristicile rasei:

• culoarea caracteristic& rasei este near&) cu parul neted /ca la 4ornall0 sauu or ondulat /caracter mo tenit de la Manali a0ș ș ț

• se ,ncadrea%& ,n tipul de produc ie mi't) de carne i r&simeț ș • scroa*ele adulte cu reutatea corporal& de 1?#!1# >) iar $ierii 1C#!1# >• proli*icitatea scroa*elor este de !1# purcei) din care intarcati C• este apreciat pentru re%isten a i rusticitatea sa) pro+a+il) se $a men ine caț ș ț

re%er$& de ene• porcii la inrasat reali%ea%a sporuri medii %ilnice de crestere in reutate de;C#!??# rame) cu un consum speci*ic de ? ! ?)6 B> spor

5OR4=BE


65/85

5OR4=BE

".Rase importate• Marele Al+ este o rasa *ormata in Anlia) pe +a%a porcilor locali) declarata ca rasa in anul 1CC)

rasa cosmopolita) cea mai raspandita din lume) considerata ca una din rasele cu rolameliorator uni$ersal

in tara noastra a *ost importata din Anlia in repetate randuri) incepand din anul 1##

4aracteristicile rasei:• *ecunditatea este de "!?H) se o+ţin 1" purcei la o *&tare) din care se ,nţarc& cca.1# purcei cu o reutate medie de I! >) la $-rsta de ? s&pt&m-ni

• tineretul se pretea%& la ,nr&(area timpurie) cu sacri*icarea la reutatea de 1#?!1"#>) pe care o atine ,n condiţii o+i(nuite de cre(tere (i ,nr&(are la $-rsta de I!C luni)reali%-nd un spor mediu %ilnic de cca. ## cu un consum speci*ic de 6)?!6)C >concentrate pe > spor

• randamentul de sacri*icare este +un) de I?!IH iar carcasele sunt de calitatesuperioar&

rasa este lar r&sp-ndit& ,n toate reiunile de la noi din ţar&) *iind crescut& at-t ,nras& pur& c-t (i su+ *orm& de meti(i cu alte rase

5OR4=BE


66/85

5OR4=BE

".Rase importate• 8andrace s!a *ormat in Danemarca) intre anii 1C?#!1#I) a$and la +a%a

inrucisarea porcinelor locale cu rasele al+e) in mod special rasa MareleAl+) recunoscut ca rasa in 1#I

in anul 1? s!au *acut primele importuri in tara noastra datorit& ,nsu(irilor +une de producţie) rasa 8andrace este pre$&%ut& ,n

proramul naţional de ameliorare din tara noastra 4aracteristicile rasei:

• este speciali%at& pentru producţia de carne) (i se pretea%& cel mai+ine pentru producţia de +acon

• se o+ţin 1#!11 purcei la o *&tare) din care se ,nţarc& cca. !1# purcei• tineretul la inrasat) a2une la 1## de > ,n 1I?!1C# de %ile /circa luni0

5OR4=BE


67/85

5OR4=BE

".Rase importate• 5ietrain s-a format in %urul localitatii 9ietrain din 0elgia in anul *@+M 4aracteristicile rasei:

• culoarea este al#a #altata cu pete de culoare neagramergand pana la roscatM• prolificitatea este #una mergand pana la * purceiJfatareM• purceii realizeaza A-@ Fg, la L-B luniM• randamentul la taiere este de BA-ACM

• proportia de carne in carcasa est de BC

5OR4=BE


68/85

5OR4=BE

".Rase importate• Duroc s!a *ormat la mi2locul secolului 1 in Statele nite ale Americii din

incrucisarea mai multor rase in tara noastra s!a importat pentru prima oara in anul 1C 4aracteristicile rasei:

• culoarea este rosu ! ruiniu ! deose+ita *ata de culoarea celorlalterase

• tineretul porcin mascul) a2une la 1#C de >) la $arsta de 1C# %ile /circa luni0

• sporul mediu %ilnic este de circa ?#!?# rame• proli*icitatea este +una merand pana la ! 1# purcei*atare $alori*ica *oarte +ine *ura2ele) productia de carcase este de calitate

superioara si re%ista *oarte +ine la conditiile de mediu

5OR4=BE


69/85

5OR4=BE

".Rase importate• Marele Beru a fost rezultatul incrucisarii dintre rasele de culoare neagra

He$on si orn?all si porcii europeni descoperiti in estul.nglieiM

in prezent, in .nglia, /arele 8egru este crescut pentruproductia de carne macra si sunca

este cunoscut si pentru adapta#ilitatea crescuta ,prolificitate, pentru natura sa docilaM

culoare neagra este o caracteristica nu *oarte apreciatade procesatori'

5OR4=BE


70/85

5OR4=BE

".Rase importate• Jampshire este o rasa mai noua /recunoscuta ca rasa in 1#;0) *ormata in America in

statul entuchy este apreciata pentru calitatea superioara a carcaselor /are un strat su+tire de

slanina0

este o rasa de porci de carne) cu de%$oltare rapida si cu calitate *oarte +una acarcasei

in anul 1C a *ost importata pentru prima data in Romania 4aracteristicile rasei:

• culoarea este neara cu +rau al+ pe la mi2loc) care acoper& picioarele din *aţ& • tineretul porcin mascul) a2une la " de >) la $arsta de 1C# %ile /circa luni0

• sporul mediu %ilnic este de circa ?## rame• proli*icitatea este de purcei*atare

5OR4=BE


71/85

5OR4=BE

".Rase importate• 3er>shire sunt porci care apartin uneia dintre cele mai $echi rase identi*icate) au *ost

adusi cu peste 6?# de ani in Statele nite ale Americii iar in 1CI?) crescatoriide porci au *ormat asociatia american 3er>shire /A3A0) *acand ast*el primul rupde crescatori din lume care a$eau si un reistru de certi*icare a rasei

porcii se pretea%a) in special) la un sistem ecoloic de crestere) pentru catraiesc in aer li+er si sunt adaptati per*ect pentru cresterea pe pasune sunt porci de culoare nera) cu puncte al+e /%ona picioarelor) +ot si coada 0 carnea lor este mai inchisa la culoare) mai suculenta si mai aromata mai nou) in SA) s!a demonstrat) in urma testelor si anali%elor) a 1 rase) ca

este rasa care da cea mai ustoasa carne de porc carnea de porc din aceasta rasa este cautata la e'port) indeose+i in Laponia

5ASAR=


72/85

5ASAR=

Gaini < rase usoare• 8ehorn rasa pro$ine din portul 8i$orno) =talia) dintr!o populaţie italian& *oarte $eche pre%int& 1" $ariet&ţi de culoare) cele mai repre%entati$e *iind: al+&) +run&)

pot-rnichie) near&) +arat&) pestriţ&) al+astr&) al+en&) arintie (i aurie productie medie anuala de ""# de oua cu reutatea medie de ??!?I si coa2a de

culoare al+a /la unii hi+iri%i industriali se a2une la "?#!"I# +ucatioua) in timp de16!1; luni de e'ploatare0

maturitatea se'uala se instalea%a la 16#!1?# %ile /;)?!? luni0 au instinctul de clocit *oarte redus) de doar ;H =B43A9=A /48O4=980 8A GA=B= DREAA 6 SA59AMAB= reutatea corporala la cocosi $aria%a intre 1)I!")# > /tipul american) erman)

olande%0 si 6!6)? > /tipul enle%0 reutatea corporala la aini $aria%a intre ")?!")I > /tipul american) erman)

olande%0 si "!")? > /tipul enle%0 in Rom-nia rasa 8ehorn deţine primul loc ,n asiurarea producţiei de ou&

5ASAR=


73/85

5ASAR=

Gaini < rase mi'te• Rhode!=sland este recunoscut& ca cea mai important& ras& mi't& cu aptitudini aproape

eale pentru producţia de ou& (i de carne s!a *ormat ,n SA /Rhode =sland (i Massachusetts0 ,n perioada 1C?# <

1C e'ista dou& $ariet&ţi de culoare: ro(ie (i al+&) dar datorit& *aptului c&

ultima este *oarte puţin r&sp-ndit& ,n Europa) la noi in tara) su+denumirea de Rhode!=sland) se ,nţelee aproape ,ntodeauna numai$arietatea ro(ie

puicutele incep sa oua la luni tineretul creste multumitor /cocoseii a2unand la " luni la peste 1)6 ! 1);

>0 productie medie anuala de 1I#!"## de oua) cu reutatea medie de ?C

si coa2a colorat& +run!,nchis reutatea corporala: coco( 6)? < ;)? > (i &ina ")? < 6)? >

5ASAR=


74/85

5ASAR=

Gaini < rase mi'te• Susse' este o rasa $eche a carei oriine este contro$ersat& crescut& ,n sudul Anliei /Susse' (i Surrey0 a participat la e'po%iţii ,n

anul 1C;? productie medie anuala de 1I#!1# de oua) cu reutatea medie de #!?

rame si coa2a pimentata in +run!ca*eniu) cu o oarecare nuanta de ro% puicutele incep sa oua la luni reutatea corporala: coco( 6 < ; > (i &ina ")? < 6 > are trei $arietati de culoare: pestrita) herminata!deschis si rosie /in

Romania cea mai raspandita si apreciata este cea herminata!deschis0 carnea este *oarte *raeda) de calitate superioara) ustoasa si suculenta)

ceea ce *ace ca ainile rasei Susse' sa se incrucise%e cu cocosii raselor4ornish) Roc>!=sland sau Roc>!Al+) pentru a reali%a pui de tip +roiler.

5ASAR=


75/85

5ASAR=

Gaini < rase mi'te• 5lymouth!Roc> sunt orignare din Statele Onite ale .mericii, formate prin

incrucisarea gainilor locale cu rasa Hominicana, $arietatea #arata,ochinchina si 0rahma, in 2uropa fiind aduse pentru prima oara in

*ABM are sase $arietati de culori: al+a) +arata /porum+aca0, al#astra,potarniche, caramizie si herminataM

puicutele incep sa oua cu 6-K sapt mai tarziu decat ;hode si SusseM greutatea corporala: coco! I,+ – K Fg !i g"ina 6,+ – I FgM

productie medie anuala de *+-*B de oua, cu greutatea medie deL-L+ grame si coa%a colorataM

5ASAR=


76/85

5ASAR=

Gaini < rase mi'te• Gat olas de 9ransil$ania este o rasa oriinara din 9ransil$ania) de o importanta deose+ita pentru noi)

repre%entand o $aloare nationala /*ost pentru prima oar& pre%entat& la oe'po%iţie internaţional& la Viena) ,n anul 1CI?0

iniţial s!a considerat c& aceast& ras& de &in& s!a o+ţinut prin ,ncruci(area

dintr!o &in& (i un curcan cercet&rile ulterioare au do$edit c& -tul ol alacestei rase se datorea%& unei mutaţii enetice. a(a cum ,i spune numele) are -tul) u(a (i pieptul *&r& pene culoarea pena2ului este neru) al+) ro(iatic sau +arat reutatea corporala: coco( ")? < 6 > (i &ina "!")? > productie medie anuala de 16#!1I# de oua) cu reutatea medie de ?!I? rame

si coa2a de culoare al+a

5ASAR=


77/85

5ASAR=

Gaini < rase rele• 3rahma rasa a *ost *ormat& ,n 4hina) adus& ,n SA) unde a *ost ameliorat& (i

de unde a a2uns ,n Europa ,n anul 1C?# reutatea corporala: coco( 6)? < ? > (i &ina 6!;)? >

productie medie anuala de 1"#!1;# de oua) cu reutatea medie de ?6rame) culoarea co2ii oualor este +run < al+uie precocitatea +una pentru o rasa de carne) /$arsta depunerii primului ou

este de 1# luni0) este o ras& rustic&) a$-nd o carne *oarte +un& din punct de $edere

calitati$ (i) cel mai important) nu ,(i ,ncetea%& ouatul ,n lunile de iarn&

ca semn distincti$) se remarca pena2ul *oarte a+undent /incaltatura0)din care atra atentia Fmansetele de pe picioare

5ASAR=


78/85

5ASAR=Gaini < rase rele

• 4ochinchina format" Dn mod natural, rasa ochinchina este originar" din hina !i

a fost adus" Dn 2uropa Dn secolul al PGP-leaM face parte din rasa de g"ini grele dar este crescut" (i pentru

ornament prezint" cinci $ariet"&i de culoare: gal#en", potrnichie, al#",

neagr" !i #arat"M fluierele picioarelor sunt inc"l&ate cu pene mari a$nd culoarea

gal#en" M

greutatea corporala: coco! K,+ – + Fg !i g"ina I,+-K FgM produce anual A-** ou", cu coa%a pigmentat" Dn ro!u-#run, cugreutatea medie de ++ g !i cu o mai mare proporţie de &l+enu(

5ASAR=


79/85

5ASAR=Gaini < rase rele

• 4ornish s-a format Dn .nglia (&inutul orn?all), fiind specializat"

pentru produc&ia de carneM greutatea corporala: coco! K,+ – +,+ Fg !i g"ina I,+-K FgM culoarea pena%ului este al+) negru, ro!cat, gal#en, ro!u

marginat cu al# M productia de oua este mica, de A-*I oua anual, greutatea

medie a oului este de L-L+ grame, coa%a pigmentata in

#runM

5ASAR=


80/85

5ASAR=Ra

ţe

• Rata domestica este foarte populara si se gaseste peste tot in lume, mai putin in

.ntarctica inghetataM in 2uropa cresterea ratelor se situeaza pe locul trei, dupa cresterea

gainilor si a curcilor ratele sunt crescute pentru carnea, ficatul, ouale, fulgii si puful lor incu#a&ia ou"lelor de ra&" dureaz" K saptamani (6A zile), o ra&"

putnd cloci @-** ou" Dn acela!i timpM productia de oua este foarte $ariata, la unele rase fiind foarte mare,

ceea ce duce la o productie mare apropiata de a gainilor *A-66 ouaM raţele au ne$oie de ap" (cea domestic" petrece doar *C din timpul

s"u Dn ap")

5ASAR=


81/85

5ASAR=Ra

ţe

• Rata leseasca in ciuda numelui ei (le escTpolonez, rusesc), aceast" specie pro$ineș

din /eicM in %urul anului *L a fost domesticit" pe scara larg" Dn 2uropaM

ra a le easc" are ca specific noduli ro ii Dn %urul ochiuluiț ș ș M dintre toate p"s"rile de curte, la aceasta ra "ț clocitul durea%& cel

mai mult)respecti$ ? s&pt&m-ni este o ra " care nu m"c"ne, emi nd niste sunete asem"n"toareț ț

ssituluiM

greutatea corporala poate fi de I-K Fg la femela, si de +-L Fg lamascul

5ASAR=


82/85

5ASAR=Gaste

este r"spndit" mai ales Dn 2uropa entral" unde este reprezentat" de gsca cenu ie”ș(.nser anser) din care pro$ine gsca domestic"”M

dup" afirma ia oamenilor de tiin " locul de #a tin" ini ial al g tei este regiuneaț ș ț ș ț șarctic", unde de fapt este locul de cui#"rire a celor mai multe specii de g te s"l#aticeș M

este prima pasare care a *ost domesticita) cu peste 6### de ani in urma) in Eipt este una dintre “orataniile” nelipsite din gospodariile indi$iduale rurale, unde este

ingri%ita si pretuita, pentru ca, in afara de adapost, hrana si apa din #elsug, crestereaacestor pasari nu ridica alte pretentiiM

gastele se cresc usor, sunt rezistente la diferite conditii de mediu (frig, caldura), perioada de ouat este scurta si productia $ariaza intre 6-A ouaM carnea de gsc" este considerat" o delicates" – ea putnd fi comercializat" ca atare

(piepul de gsc") sau procesat" M

gastele sunt de asemenea utilizate pentru productia de ficat gras, mai ales in =ranta,Ongaria, 0ulgaria si, mai recent, in 4ituaniaM fulgii de gsc" sDnt considera&i o materie premium, utiliza&i Dn producerea de umplutur"

pentru perne, pilote sau Dn c"ptu!eala unor haine de iarn"

5ASAR=


83/85

5ASAR=4urci

curcanul este o pasare de talie mare) oriinara din America) domesticita inca dintimpul a%tecilor si a *ost adusa in Europa cu ;## de ani in urma

poate sa ai+a pena2ul al+) rosu) neru sau pestrit carnea de curca este cea mai sla+a dintre toate $arietatile de carne) de aceea este

recomandata ca o hrana *oarte sanatoasa) in dieta curenta) dar si in ca%ulpersoanelor care tin reim de sla+ire sau care au pro+leme cu $alorile colesterolului

curcanul este una dintre cele mai cunoscute pasari din America de Bord un curcan adult poate atine inaltimea de 1 m si o reutate de 1# > *emelele sunt

mai mici ) au circa # cm si o reutate de ; > productia de oua dintr!o perioada de ouat este in medie de C#!# oua

5ASAR=


84/85

5ASAR=3i+ilica

• denumite si “picherite) sunt originare din .fricaM• se cresc Dn special pentru carnea lor de calitate superioar", care

este considerat" delicates"M• greutatea corporala la #i#ilica comuna este de *,+-6 Fg, iar la

#i#ilica de rasa grea , de 6,+-I,+ chiar K Fg• produc&ia anual" de ou" este de L-A #uc"&i, greutatea medie a

ou"lor fiind de K+ g, coa%a tare, pigmentat" !i pres"rat" fin cu petemaroM

• pena%ul este de culoarea gri Dnchis, Dmpestri&at cu pete al#eM• nu este recomanda#il ca #i#ilicile s" fie &inute Dn acela! loc cu

celelalte specii domesticite, pentru c" ele alung" restul p"s"rilor dela hran"M

5ASAR=


85/85

5ASAR=5repelita

• prepelitele isi au originea in toate continentele (mai putin in .merica), dar au fostdomesticite in .siaM

• eist" dou" mari categorii de prepeli&e: prepelite s&l+atice !i prepelite domestice• prepeliţa de cresc&torie a fost o#&inut" prin eforturi indelungate ale oamenilor- in

special ale %aponezilor-din prepeli&ele s"l#aticeM• coloritul este #run-cafeniu cu striuri longitudinale de culoare deschisa si intunecata

• oul de prepeli&" este considerat UmedicamentU uni$ersal datorit" calit"&ii proteinei dinal#umen, a lecitinei care emulsioneaz" gr"simile (de aceea se spune c" oul de prepeli&"nu con&ine colesterol) !i a compozitiei sale, are rol $itaminizant, cu efecte terapeuticeM

• productia medie anuala de oua este de circa 6A-I #ucatiM• greutatea corporala medie este circa *I-*+ grame

feb specii zootehnice de importanta economica

Documents