fi alexondr zinoviev - libris.ro sovieticus - alexandr zinoviev.pdfineald ca de obicei. un roman...
TRANSCRIPT
FI
Alexondr Zinoviev
HOMO SOVIETICUSIn rom6neqte de Andi $tefEnescu
ffiffiEDITT]RAVREMEA
BUCTTRE$Tr2018
iirhiri are qi hdrtoape
t --iProverb
occidental)
fur.o, b"t".
4g (proverb rusesc)
Prima alarmil
S-a petrecut intr-o noapte in care am inceput sd delirez. Se
frcea c[ eram tir0t undeva.
-Unde mergem? am intrebat mut.
- La Judecatd, a bubuit o Voce fErd sunet.
- Care?
-DeApoi.-Pentru ce m[ judeci dacl mi-ai predestinat fiecare clipl?
-Pentuvia,ti.- Cu ce-o s[ plitesc pentru ea?
- Plata pentru via
altfel, unul gi acelaqi lucru iEi arat[ imediat goliciunea ;i inuti-litatea. De exemplu, si ludm Problema Num6rul Unu: to be or
not to be? - a fi sau a nu fi? Pentru ruEi ea se pune sub forma:
a bea sau a nu bea? $i nu pot fi dou[ rispunsuri la aceastd
intrebare: desigur, a bea. $i inc[ bine! DupE care incepi sd bei
din nou. Mai apoi, mai bei ceva. $i in cele din urmd, o iei de
la inceput. in limba rusi poli formula aceasti Problemi Num6-rul Unu qi in alt fel: a bate sau a nu bate? La care nu poate fidat decdt un singur rlspuns: a bate. Sigur ci trebuie s[ ba!i. $imai ales peste ochi! in Occident desigur ci nu se infelege asta,
pentru c5 problemele ruseEti nu se pot traduce in limbile occi-dentale. Dac6 incerci sE o faci, dispar toate nuanfele romantice
qi intreaga profunzime psihologicS.
Dorinla de a sta degeaba se naqte in mine tot mai des. Fac
atunci eforturi titanice de a mi-o implini, reuqind intotdeauna.
G6nditorii occidentali v6d in asta ,,tipica lene ruseascd". Se
inEald ca de obicei.
Un roman politic
Doresc acum s5 scriu un roman. De ce nu? Tofi emigranliiruEi scriu ceva. Sunt mai prejos decit ei? Nu! Deci un roman.
Un roman sentimental. Mai mult! Un adevdrat roman senti-
mental, inchinat deci in intregime iubirii. Cuprecizarea c[ este
vorba de o poveste de iubire ceva mai deosebitd: intre UniuneaSovieticd (pe scurt Moscova) gi Occident. V-afi putea intrebaindignafi despre ce fel de iubire poate fi vorba dacS?... Acest
,dacd" dovedeqte insl cd e vorba de Adevdrata Iubire. ,,IubirepdnS ce moartea ne va despdrfi" s-ar putea spune. Daci a1i cititmotto-urile de la inceput, ar trebui si inlelegeli despre ce evorba. DacI insl le-afi s6rit, citili-le neapdrat. Vd va lua numaiun minut qi vefi gdsi infelepciune pentru o viaf6.
Iubirea dintre eroii mei nu este numai adevdratd, ci in ace-
lagi timp contemporand: deci homosexualS. Iar Moscova este
U n amic de-al meu a sPionat'::*^,
r tort descoPerit nu femult' !1"::,i.*" * P*i" ""
* ziarist local' P
;;t; o aemoltgl:9f::T:H* a*t*r"t' intdmPlarea " T11; * ;;; ;'. "ii' :Y :'- 11"?'ffff""
iat, fiagere de inim6 qi cu mena;a
#;;t6and in relalii':'d':l"fl;";;t la Moscova amic.ul T:l,Y;.fi sd sPun6. ca ':l.eisP::H fil:,:ffi ti'""'l a*t'ii I nu meritn dec*
i;i;;tJ;intele de care m-zrm ru+inatt
Convingeri filozofice Ei
Dovezi ale unui martr
Si iate acum un mister Pentru cru
.*ri*i" "o"'ingerile' B? T::1*qr:tr','Yruu* -"-- nici un fel de
ter aParent: eu n-am
r.r.dt *;t mult sau mai e.YT^s:*
;';;-i;"esc; un stereotiP de cot
.r"qJ."t6feanului occidental' nu
de
J-F:;-.
n roman politic
u r-: roman. De ce nu? To[i emigrantiiir pre.ios decet ei? Nu! Deci ,, ,-;;.,].!: multl Un adevdrar roman senti_
il:-.:_lr. iubirii. Cu precizare, .e;;r;r rr ! ! r\ a mar deosebitd: intre Uniunea.o.r:,. ti Occident. V_ali putea ,r,*b,
lllb,r,. poare fi vorba daci?... Acest
l: ] ":P. de Adevdrata Iubire. ,,rrb;;:o:Il s-ar purea spune. Or.a ,1i .ititt ar trebui sd inlelegeli A".p."-".".nr citili-le neapirat.
"Va uulr; ;;";epciune pentru o viafd.
:j:,.:" numai adevdratd, ci in ace_rrLr lomosexuall. Iar Moscova este
8
:artenerul activ. Intrebali orice cet5lean sovietic ce-i face
\foscova Occidentului qi veli auzi un rdspuns care sprijind::1e de mai sus. Cet[fenii din !6rile occidentale v-ar spune
,celagi lucru folosind ins[ expresii mai pulin indecente. Atitu-::nea oamenilor sovietici fald de aceastd impreunare este total:::-erita. Occidentul considerd cd este ceva sdn[tos Ei resimte
:e.e mai voluptoase satisfaclii. Senzafia noastrl e de ru;ine qi
::zgust. E adevdrat, nu pentru noi inqine, ci pentru Occident.
Dovezi ale unui martor ocular
Un amic de-al meu a spionat zece aniintr-o !ar[ occidentalS.r. :ost descoperit nu demult, printr-o intdmplare. Beat fiind,:]-'use un pariu cu un ziarist local, prieten de chefuri, c6 ar putea
-:Janiza o demonstralie de protest impotriva a orice i-ar trece
:::n cap ziaristului. int6mplarea a flcut v6lv6 in presd qi i s-a
: -s in r,edere amicului sd pdriseasc[ !ara. Autorit5lile au ac]io-
.:: :ird tragere de inimi qi cu menajamente, pentru cdacea[ard
:-::a sd rf,mAnd in relalii cordiale cu Uniunea Sovieticd. CAnd
: : lns la Moscova amicul meu (beat din nou, bineinleles) a
-:;:put sa spun[ cd ,,neisprdvilii [ia (stdngiqtii, pacifi;tii, ;i-::;lectualii occidentali) nu meriti decAt s6-i..." $i a continuat
:i.osind cuvintele de care m-am ruEinat mai devreme.
Convingeri filozofice ;i stereotipuride comportament
Si iatd acum un mister pentru cititor; ceea ce spun nu-mi
;rpnmd convingerile. Ba mai mult, e vorba numai de un mis-
::: aparent: eu n-am nici un fel de convingeri. Am numai
:3rctii mai mult sau mai pu{in stabile fa!5 de orice lucru de
-:re mI lovesc; un stereotip de comportament. Convingerile
,:artin ceti{eanului occidental, nu omului sovietic. in locul
convingerilor, acesta din urmd are ,,stereotipuri de compor-
tament". Ele nu presupun nici o convingere Ei de aceea sunt
compatibile cu orice fel de convingere. Cdnd se confund[convingerile cu stereotipurile de comportament pot rez;ulta
neinlelegeri, iar occidentalii pot cdpdta idei stranii despre
comportamentul sovietic. Daci altcineva ar spune ceea ce
spun, ag incepe sI discut cu el in contradictoriu. Cdnd cauli siajungi la adevdr trebuie sI te implici tu insufi. Spun asta maimult pentru a face pe grozavul decdt din convingere, dat fiindcI nu mai caut s[ ajung la adevlr.
Convingerile sunt un semn al imaturit5lii intelectuale. Con-
vingerile compenseazi doar imposibilitatea de a inlelege repede
qi corect un fenomen dat in manifestdrile sale concrete. Ele sunt
indrumdri A PRIORI asupra modului in care trebuie si te com-porli intr-o situalie concretd frrd a inlelege concretefea acesteia.
Un om cu convingeri este rigid, dogmatic qi greoi, iar de regul6,prost. Mult mai adesea ins6, convingerile nu influenleaz[ com-portamentul oamenilor. Ele nu fac dec6t sd poleiasci vanitatea,s5 ugureze conEtiinlele inclrcate qi sd ascund[ prostia.
Eu qi Moscova
Sunt un emigrant sovietic in Occident. Cuvintele ,,in Occi-dent" ar putea foarte bine sd lipseascd, pentru cd un emigrant
sovietic in Est este o imposibilitate logic6: oricum ai lua-o,
suntem in Est. Am si pdstrez insd aceastl expresie deoarece
mulli occidentali, de frica Armatei Rogii, o gterg englezeqte inEst. Ei igi imagineazd cd qi noi putem face la fel.
Acum trdiesc in Occident qi md simt ca qi cum aq fi fost
aruncat in fundul unei provincii ruseqti. E un lucru la care m[gdndesc adesea. Pentru mine existd numai o singurd capital[ inlume: Moscova. Orice altceva e provincial. Moscova este nunumai capitala unui stat. Este capitala istoriei. Aqa cd atuncicAnd am p[r[sit-o am frcut o boacdn[: m-am exclus din istorie.
in pace!
- Am wea s-o facem' am strls'
Siberia e frig qi mocirli'Pustiel&
:r ."*"rttte' re 9n9 1u,11:
:r irr$J---- maibine?I'lu
sunt minunate' Unde-t - . N
Jr n"-u* sdflrat Pin6-n gA'.dt 1uftf *ti*P"t,:'i'ery:
- N-o .a "a
l6sdm s[ ve'nili
;i indignat'
-ffi Pri*'l Ei Pt"b"bl:sprrs. Din Pacate, te-ai treatlrea
Eu qi
- Ce aveli cuEuroPa
Si asa aveli Prea mult Plm0nl
uLsau d"nunluri' N-am fost t
studiez denunturi caParte a ac
rienP in domeniu' Sunt sPecrau
iuni teoretician, nu Practicant hEste de necontestat c[ a
St aqa
Mecanismul dorinPlor mele
L";il ce am incePut Y -i qPGrt f f Bng-PEN SEE-uI -": T;;;i;i"" si scrii un dentmP c!
.. *i." P"oi"eqte' Ceva *.tIJr" t.rl.ti.' Aici ins1 va tebui
,o*U uiulu mea vreun-denun! I
u m., 1r., ce1 Pe care l-am me
,*i a vreodatl vreun dentm!
oect si de fric[ Pe care o avea
ruri. Ele qi-au Pierdut nuanta
l0
:-.ir i::- -=tr ::J ..S:(!r.sL-:-n nicr er conr.i;:::1'pY'i
de compor-
::ce :i. o. .*;;;".'gere gi de aceea sunt
::: : : i; .;:' : :il';":,T"l,J il"l"T,X;-":]::r,"Ii
pot capdta ia"i ,t Jr]i ffi;::1,: 1. Daca altcineva ar spune ceea ce];.::r,
.-, et.in contradicroriu. C6nd;il ;;::ure -ia te implici tu insufi. Spr, ,ri, ilri:e lrozarul decdt dinu:3: -a adevdr. convingere' dat fiind11: semn al imaruritEfii intelectuale. Con_
: ::j. imposibititatea_de a rrt.l.*.;";#
: :1,, manifestarile .ale concrete]Ei;;;- as-riT modului in care febuie .I;;;;:
i:-.,a rlra a infelege concretefea acesteia.este:rgid. dogmatic sira r_ _: ,. greoi, iar de reguld,
l';j.':-:^l *: d_ecdt sd poreiascd vanirarea., u,!:r cartr sl sa ascundi prostia.
f u si -\Ioscova
31ierr,, in Occident. Cuvintele ,,in Occi_,]1:r, Iipseascd, pentru ,a r,
"rigruntTi^-.lbl,i,:te logicd: oricum ri-il;:;;l.rT., insd aceastd expresie deoarecerca Armatei Roqii, o Eterg englezil;:a sr noi putem face Ia f.el.cloeni si ma simt ca
:I 1,";i **,,
" ; ; iilffi ,':":" fl.Jmrne existd numai o singura capitald inlltr-e\a e provincial. Moscova,e;; ;
1 f
1e capitala istoriei. aq" "e-rrrr"l:ut o boacdn5: m_am exclus ain irtJ".
10
Eu si Occidentul
- Ce aveli cu Europa Occidentald? m-a intrebat un localnic.S: a5a avefi prea mult p[m6nt. DefriEafi-vd Siberia qi ldsafi-ne
:: pace!
- Am wea s-o facem, am spus, insd pune-te in locul nostru. InSiberia e frig qi mocirl[, pustietatea e nesfhrqitd gi roiesc lAnlariis: musculilele. Pe cind la voi e confort gi bog6!ie, iar peisajele
s:rt minunate. Unde-i mai bine? Nu ne mai tot trimiteli in Sibe-
:-3- ne-am siturat pin6-n g6t de ea. Noi aici venim, in Europa. $ii:!ri. cu timpul, o sd v[ trimitem noi pe voi in Siberia.
- N-o sd vi ldsdm sI venili aici! a strigat localnicul speriat
.. :rdignat.
- Egti primul qi probabil singurul care vorbeqte aqa, i-am. : :r s. Din pdcate, te- ai tr ezit pr ea tdr ziu. Suntem dej a aici.
Denunfuri
\Iecanismul dorinlelor mele este foarte rafinat construit.
-::ediat ce am inceput sd md gAndesc la scrierea unui roman,
?R-EMIERE-PENSEE-uI meu mi-a goptit: de ce rm roman? N-ar
--. nai bine s5 scrii un denun!? Cititorul va spune poate cI e ceva
:e mi se potrivegte. Ceva ce ar fi mai apropiat de modul de g6n-
::e sovietic. Aici ins[ va trebui si vd dezamdgesc: n-am scris tn:::td viata mea weun denunf. Nu mi credeli? O cunoqtinld de
. ::rea (nu cel pe care l-am men{ionat anterior, ci altul) n-a scris
:.:.'i el weodat[ weun denun!. insi el era ofi1er KGB gi lui i se
.:-:esau denunquri. N-am fost ofiler KGB. Am alut insd ocazia sd
':.idiez denunfuri ca parte a activit6fli mele, aEa cd am ceva expe-
:.:nti in domeniu. Sunt specialist in denunfuri, dar nu tumdtor.
i -rt teoretician, nu practicant in acest cdmp de activitate.
Este de necontestat cd a dispirut atitudinea de deosebit res-
::;t 5i de fricl pe care o aveam cAndva cu tolii fald de denun-
*:-r. Ele gi-au pierdut nuanla romantic-revolulionara. Nu mai
11
e posibil sa le defineEti rolul in istoria timpurilor noastre.Denunful si-a pdstrat insi o enorml semnificafie epistemolo-gicd. Este singurul domeniu cultural in care se poate dobdndiun anumit grad de competenli frri nici un fel de pregltire sauindemdnare literar6. Pentru a scrie denunfuri nu e nevoie sd fiimembru al Uniunii Scriitorilor Sovietici. $i, aqa cum se cdntiintr-o binecunoscutS operd, toate vdrstele sunt susceptibile dedenunguril.
A fost o weme cdnd KGB-ul a fost inundat de o asemeneaavalanqd de denunfuri inc6t securi;tii nu mai puteau face fa15
singuri. Au fost nevoif; sd cearl ajutorul specialiEtilor din afar[,fiind cooptafi sute dintre ei, printre care eu insumi. Nu v[ puteflimagina dimensiunile mormanelor de denunfuri necitite de prinbirourile Securitdlii, stivele adunate in republici, provincii Ei dis-tricte in figierele qi seifurile KGB-iqtilor. Pe c6te oare s-a cerut,,trecerea la acf,une"! $i cdte n-au dispSrut sau au fost distrusein rizboi! Ce enorm[ cantitate de energie, sentimente Ei gAnduris-a cheltuit in intregul proces al denunfului!
Sarcina mea era ca din mii Ei mii sd le aleg pe cele caremeritau atenfie qi sI arunc restul; sau, cum se spunea pe atunci,,,sI le scot din inventar". Am citit denunfuri ale unor copii ino-cenli in dimineafa vielii qi ale unor bStr6ni cuminlili de viaf6,ale carieriqtilor tineri qi sobri qi ale alcoolicilor irecuperabili,ale academicienilor binecunosculi qi gospodinelor, tinerelor qiiinocentelor virgine, funclionarilor de partid, cretinilor analfa-be!i, invSfdtorilor, invalizilor Ei artiEtilor. Toate erau la fel, camonedele de aceeagi valoare sau ca ploEnilele. Era ca si cum,in loc de a fi produsul suprem al istoriei omenirii, denunful arfi fost sddit in genele noastre de la bun inceput. $i atunci amrealizat ci denunful este cea mai profundd, cuprinzdtoare gisincer[ formi a exprimdrii individuale.
t Referin!5 la celebra arie a lui Gremin din ultimul act al opereiEvghenii Oneghin de Ceaikovski, al c[rei libret se bazeazdpe roma-nul omonim in versuri al lui Puqkin. (Pufkin scrisese: Toate vArstelesunt susceptibile de iubire.) (n.t.)
?,;at c6 mii de tone de der";:':s
'- '.',
a. liberalizare' A dispiru: :":i u
r -"i enorm numdr de Persoane :3 :rzr
,"a, it,oti"l' Desigur' denunrur' i cr-'
= lr"t.
"" ins[ la o asemenea s;ari'
;.;. inteligen!6 qi pasiune ii cu utgc
,.o.i. E trist cd lucrurile ns $r ltrr EIll
Dubii
De ce si scrii in forma discreditui
:m inventat un alt gen literar de o pm
n"portut Oficial? in acest caz nu 2r
.*oa" de conEtiinli Ei s[ suterim (t
It *reodatal atunci cdnd ni se cere crI
:apo* desPre o excursie' o adunare
;apt nici nu e nevore sd ni se cearl c
*'"t.l"P""ne desPre orice lucru e d
naiba de nu le-a venit ideea asla P€
;;;;e simPld: nu existau ind
t.A. qi hirtie' Poli scrie denuntun t
". o tu"ati"[ de Pungd' RanSane.k
iii" """iu de hartie qi o masini &
Noi qi Occid
Amicul care a fost exPulzat dinu
tului a scris in raPortul siu' duPS:
.lltrru ce EuroPa de Vest va fi fo
i" ,"*"f rind vor trebui lichidaf
,nod b.n.nol ajutorul: comunlstll'
int"t".toutii, scriitorii liberali' pro
g""oi"f de felul6sta' De ce? Dea
13t2
meqd rolui in istoria
I tu o *;;r.ffi,'LTlY"'o1 noaske.
bmeniu .;1,;l xrrurrrrcaf ie epistemolo_
ffi :.trffi ;#::{ii{;,ii':Tti*irto"l* i"#;;.tl nu e nevoie sd fiiopera,"; ;;;.; :l,1ti:Hff:111
[|?l r, a fost inundat de o asemeneaI mcat securi;tii nu rnri prr.*?."?i,j.:* aj utorul rp..iurie,iiJi##:rc et printre care eu innormanelor a. a.n*olT- 11
vd. nuteti
5:'9,v:" ; ffi ; i[;:]fl: l; :fflT: IcB-is-tiror.
pe .ai. "r."'r_, .J,rli
:tTtll n:uu dispirut sau au fort ai.t r."Etrtale de energie, senl.rres al denunfului!
rmente giganduri
din mii. si mii sI Ie aleg pe cele careoc resful: sau, cum se s. am crtir J.l;ffi :,'ffiil .#:::gr ale unor bdtrdni cusobn si "l."J;ili:',llil
0",i1r.1,
-o':,, t i t1 *",r"li,lilifl::J,X? ,.,i
+trlan-l or de partid, .r.,r"ii".-.r'""#alor si ani;tilor. Toatrxare sau .r'or"i, ii.[.';rT:ji,ti:Trn :l istoriei omenirii, A*rrfri'",y. O. Ia bun inceput. gi atunci am
=Y,Tj profundd, cuprinzdtoare sir mdir.iduale
]-H 9*y,l din utrimur act at operei
#lE,',,'#','.'r:..f Xffil"Trl:.ll
12
Pdcat c5 mii de tone de denunluri au fost arse in timpulanilor de liberalizare. A dispdrut ftrA urme intreaga GUVREa unui enorm numir de persoane ce trdiserd o pasionanti peri-
oadd istoricS. Desigur, denunfuri vor continua si se scrie Ei
in viitor. Nu insd la o asemenea scari, cu o asemenea rev[r-sare de inteligenli qi pasiune qi cu ingeniozitatea inventivi de
erunci. E trist cE lucrurile nu se vor mai repeta niciodat[!
Dubii
De ce si scrii in forma discreditati moral a denunfului dacd
rm inventat un alt gen literar de o puritate de cristal, qi anume:
Reporrul Oficial? in acest ca:-fil_mai suntem nevoili sd avem
nustrdri de conqtiinf6 Ei sd suferim (dac6 intr-adevdr am sufe-
rit rreodat6) atunci c0nd ni se cere cu amabilitate s[ scriem un
nport despre o excursie, o adunare sau o conversafie. $i de
:apt nici nu e nevoie s[ ni se ceari, deoarece Etim cu tofii cI a>.rie rapoarte despre orice lucru e datoria noastrd sacr6. Cum
-iba de nu le-a venit ideea asta pe timpul lui Stalin? Expli-:aria e foarte simpl6: nu existau indeajuns de multe maqini de
scris ii hdrtie. Poli scrie denunfuri cu ultimul capbt de creion
:e o bucdlici de pung6. Rapoartele sunt insd de neconceput
:iri o coal6 de hdrtie Ei o maqind de scris.
Noi;i Occidentul
Amicul care a fost expulzat dintr-una din capitalele Occiden-
:lui a scris in raportul s[u, dupd zece ani de trai in Occident,
:i dupd ce Europa de Vest va fi fost ocupatd de Armata Roqie,
: primul rdnd vor trebui lichidafi toli cei care ne-au oferit in:od benevol ajutorul: comuniEtii, st0ngiqtii, pacifiqtii, neutrii,::slectualii, scriitorii liberali, profesorii, tinerii cu barb[ gi tot
.-;:oiul de felul dsta. De ce? Deoarece ei si-ar veni in cele din
13
urmd in fire Ei se vor intoarce impotriva noastrl. $i in general,fie sI ne apere Domnul de prieteni: duqmanii ni-i eliminim sin-guri! Pe l6ng6 asta, aviza amicul meu, existi o oarecare rafiunein a-!i ocroti duEmanii, in mlsura in care poli trage unele foloasede pe urma lor. Dar sd ne intoarcem mai bine la teoria raportului.
Raportul
Oamenii sovietici au fost pregStili si scrie rapoarte despreorice. Este vorba de un element al organizdrii comuniste amuncii. Rapoarte lunare, rapoarte trimestriale, rapoarte anuale,rapoarte cincinale. Un salariat al institutului nosku, vechi bol-Eevic, a scris un raport despre intreaga sa via{d de la revolulieincoace. Trei mii de pagini cu litere puchinoase. $i-a pus epo-calul raport in doui plase vechi gi soioase ;i l-a c[rat pindlabiroul de partid, unde le-a spus oficialitdlilor s6-l studieze qisd,tragd inv[f[minte din el. Secretarul biroului de partid mi-aincredinfat mie aceastd nobild misiune. tntr-o jumitate de ordmi-am scris raportul la raportul bitrdnului bolEevic, fEr6 sd-lfi frunzlrit mdcar. in anii puterii sovietice (asa suna raportulmeu) cel in cauzd a consumat at6tea gi atdtea tone de pdine qicaq[, a bdut exact atAtea vedre de votc5, a flcut exact atdteadenunfuri secrete in scris qi exact atdtea prin viu grai, a statexact atfiia ani in qedinle gi atdlia la cozi.
- Rdzi de el, mi-a spus Secretarul.
- Ba din contri, ii pl6ng de mi16, i-am rdspuns.
- Ce putem sd facem? m-a intrebat.
- ii trimitem autorului o adeverinli oficial[ in care-l infor-mim ci manuscrisul a fost trimis Secliei Secrete a ArhivelorCentrale de Partid, i-am spus.
- De ce o adeverinli oficia16? m-a intrebat Secretarul.
- Pentru ca autorul si o poatd inrlma qi atdrna pe peretealSturi de cele circa cincizeci de diplome pe care le-a primitde-a lungul intregii sale vie{i stupide, i-am rispuns.
- Dar de ce c[tre Seclia Secre6?
- Pentru ca s[ nu ne mai chinuiet
i-am r6spuns'
- $i cu astea ce facem? m-a
olaseie vechi qi soioase in care se
i'iu1a u unei generalii intregt'
- La eunoi, am spus'
- Oa-i bdtaie, a spus Secretanrl'
scurt raPort desPre ce ai f6cut--- ef,a au,a, mi s-a dat sarcina de
.le membrii unei delegafii qtiin$fio
o,t.rnulionul' in delegali" Hyan."t. b0 de raPoarte' Unii distir
, a- q i a"*o"streze devotamrcntrl'
.^*n avea 50 de Pagini beffie la
savanlii indrdgitelor Organe! Det
'- prof..o, din APus s[ treac['
;i4ile in Uniunea Sovieticl sau
,Jirectorul unui laborator secret'
Ir', alutoruf unei fete demne de i
Rapoartele delegafiei erau
insd scriem raPoarte nu Pentnr a
*r*, ci datoriti unei ralirmi tn
in numele formalismului imPus
acolo tot ce qtim, ceea ce facePr
,*f a" invenfie' $i de faPt n1
,im"ni nu citegte raPoartele' lodatd c6 am descoPerit zece nol
asta din interes Pur ,stiin[ific' Pe
telor. Directorul secfiei m-a
a incePe si cred c[ teona mea
fac griji. RaPorhrl meu' ml-a I
N-afvrea s[ adaug vreo douE
demagogic[: valoarea unul rapn
d" pagini, ci in ceea ce s-a ficrf
t4
s€ \'0r intoarce impotrDomnul de prieteni: o,lll::.i'qu. qi h general,
*c 1:,,, u, i.ur -"u]t*lT ;:1.:":lTiHT;uaaii. in mdsura in car.lRofi.;;;;;;i,::r"
)ar sE ne intoarcem mai Uine,, ,1"j,,rr"#r,.
Raportul
::1 i, fosr pregAtifi si scrie rapoafte desprea de un element al r, r,-*.. opo;;ffi :l#r=", fi ;#,ffiI
"le. Un salariat al institutuhi;".or,;;;;:;_napon despre inreasa
-d: tii;:; ".#ff J:::y;,i: ;JJ":,j:r,. p.ase r echi si soioase U, ,_, "r*r"ri#ilunde ie-a spus oficialrtdfilor si_l studieze sie O.ln et. Secretarut biroului de-jaiffij;rasu nobila mjsiune. intr_o jumal;;;;;u;l Ia raRorrut bdtranutui b"i;;;i;,;;;_;_In
anii puterii sovierice (r$;.;;; ,ffi|[,i"-::nrurl, atAtea gi utat", ion"'a;;#:;3l"j t:O.e de vorcd, a facut.-r.;;;;;;m,scns si exact atatea prin
"i, ;rl, ;..;;;rcdinre 5i at6fia la cozi.-a spus Secretarul.
-1r,1n* de milI, i-am rdspuns.
tcem? m-a intrebat.
Ti:i o adeverinfd oficiald in care-l infor_
l":t::lhimis Secfiei Secrete , or#,";-arn spus.in15 oficiali? m-a intrebat Secretarul.
T-:1: t":,a.i-r1tuu ei uta.n., f.l"r.t.qncrzeci de diplome
"r. ui"ri.tio,ol'.J Hff[.'*' Primit
14
- Dar de ce citre Seclia Secret6?
- Pentru ca sd nu ne mai chinuie niciodatd cu amintirile lui,:-am rispuns.
- Si cu astea ce facem? m-a intrebat Secretarul ardtOnd spre
:lasele vechi qi soioase in care se afla neprefuita experienli de
riata a unei generalii intregi.
- La gunoi, am spus.
- De-i bitaie, a spus Secretarul, qi s6-mi trimili dup[ aia un
:;'"rt raport despre ce ai f[cut.-\lta dat6, mi s-a dat sarcina de ,,a retuqa" rapoartele frcute
:e membrii unei delegalii Etiinfifice, participant[ laun congres
::iema[ional. in delega]ie fuseseri 50 de persoane, insi au fost
:];ute 60 de rapoarte. Unii distingi savanli de renume, dorind
ii-si demonstreze devotamentul, scriseser[ cdte dou6. Fiecare
3D.f,rt avea 50 de pagini bdtute la maqind. $i ce nu comunicau
-:r antii indrigitelor Organe! De exemplu, cd l-ar putea face pe
.:: profesor din Apus s[ treaci de partea noastrd publicAndu-i
:i:tile in Uniunea Sovieticl sau ci ar trebui invitat la Moscova
:::ectorul unui laboratot secret, urmAnd ca apoi sI fie qantajat
:: :.iutorul unei fete demne de incredere, Ei aga mai departe.
Rapoartele delegaliei erau adevirate qi instructive. De obicei
::.si scriem rapoarte nu pentru a recapitula sau a trage inv6!i-
=rnte. ci datoriti unei raliuni mult mai inalte, de ordin mistic.
-: numele formalismului impus. De aceea, din principiu scriem
..'olo tot ce qtim, ceea ce face practic imposibil de deosebit ade--. irul de invenfie. $i de fapt nici nu e nevoie de asta. Oricum
:rmeni nu citeqte rapoartele. in raportul trimestrial am scris
rlata ci am descoperit zece noi particule elementare. Am flcut:-qa din interes pur qtiinfific, pentru a-mi verifica teoria rapoar-
::.or. Directorul secliei m-a chemat la el. Eram pe punctul de
: :ncepe sd cred ci teoria mea era greEit[. N-ar fi trebuit s6-mi
-: griji. Raportul meu, mi-a spus Directorul, este prea scurt.
\-e> rrea si adaug vreo doud pagini? I-am frcut o declaralie
:smagogic6: valoarea unui raport, am spus, sti nu in numdrul
:: pagini, ci in ceea ce s-a frcut - potrivit celor scrise in raport.
15