30MUMSTE

368 Based on this law, p rs c i for “propaganda

Ffr-<e, from the National s institution.

:rs -ssembly’s activity, rs: .'.ere a part of the Florian Banu*

Lagarele de munca forjata - cea mai arbitrara forma a represiunii comuniste

riografia dedicata represiunii orchestrate de regimul comunist de la Bucure§ti impo- r i poporului roman, ale carui interese pretindea ca le reprezintS, s-a imbogafit in ■trrni ani cu o serie de contribute valoroase care au permis descifrarea multora dintre aafcolicele mecanisme construite pentru a zdrobi orice impotrivire fa{a de edificarea

eta{ii comuniste.Cu toate acestea, in opinia noastra, o serie de aspecte au fost tratate insuficient in

s e e n cu impactul distructiv pe care 1-au avut in societatea romaneasca §i chiar in raport ex mportan{a pe care le-a acordat-o regimul in epoca. Printre aceste aspecte credem ca k :~mara regimul de munca forjata la care au fost supu§i foarte mulji romani in anii ’50. Crrcolo de aspectul cantitativ, deosebit de important de subliniat este faptul ca aceasta incza de represiune a permis cele mai mari abuzuri, intrucat internarea in „unita{ile” nu. .coloniile de munca” (cum au fost denumite eufemistic lagarele) se fScea pe baza ■ k t decizii ale M .A .I., §i nu pe baza unor hotarari judecStore§ti care, oricat ar fi fost Ik i-~itrare, aveau macar un suport legislativ.

?? mind de la aceste premise, studiul de fa{a dore§te sa creioneze cadrul pseudolegal t -jt s au fost create lagarele de munca, sa evidenjieze care au fost rajiunile regimului t ~ rmentul apelarii la aceasta forma de represiune, sa prezinte conditiile de via{a din *=sse lagare §i, in final, sa incerce o evaluare a impactului lor asupra societatii romane§ti 9 i :ontribu{iei acestora la instaurarea sentimentului de teroare generalizata.

Abandonarea sistemului democratic in anul 1938 a marcat intrarea Romaniei intr-o |>c--: ic l a abuzurilor §i ilegalitajilor, printre care sistemul de internare in lagare a ir~ ::^ n ta t o forma de prima importan{a in arsenalul represiv al sistemelor autoritare §i ik sao ria le care s-au succedat pana la preluarea puterii politice de cStre comuni§ti.

lagSrele, precum cele de la Miercurea Ciuc sau Vaslui, au fost destinate doar ■ ■ -- in i unor opozanji politici consideraji periculo§i, cum a fost cazul legionarilor, dar,

cu intrarea Romaniei in randul tSrilor ce au pus in aplicare mSsuri represive de rasiala, a aparut §i sistemul muncii forjate, desfa§urata in sistem de lagar sau nu.

Zrcsiliul Naponal pentru Studierea Arhivelor Securit2;ii

60 INSTITUTII §11NSTRUMENTE ALE REPRESIUNII COMUNISTE

Beneficiind de o astfel de „traditie” , regimul comunist, odata cu consolidare; structurilor sale administrative §i opresive1, a considerat necesar ca sistemul lagSrelor s3 fie folosit in reprimarea „du§manilor poporului” intr-o formula noua - instituirea muncii formate

Posibilitatea internSrii anumitor categorii de definu{i in colonii de munca a fos: dezbStutS de conducerea Ministerului Afacerilor Interne inc3 din 23 septembrie 1949 Teohari Georgescu, Marin Jianu, ministru adjunct, §i generalul maior Nicolschi, dup3 ce au discutat problema penitenciarelor, au luat o serie de hotSrari dintre care am intim :

„(...) 2. Detinu{ii condamna{i (cu caracter politic), care au de executat pedeapsS de peste un an, dupa expirarea pedepsei, se vor depune de c&tre penitenciare la organele judejene de securitate, care vor proceda ordinului ce-1 vor primi de la D.G.S.P. (...)

6. Cei de la pet. 2, care vor objine avizul negativ din partea D.G.S.P. pentru eliberare, vor fi indrepta{i de catre serviciile judetene la locul de munca ce se va stabili. La fel se va procedi §i cu cei ce sunt depu§i administrativ §i nu pot fi condamnaji din lipsS de probe sau alte motive

7. Pentru indeplinirea celor prevSzute la pet. 6, se va elabora Legea chemSrii la munc3, ce va fi aplicata §i acestor categorii.

8. Se va lua legatura cu Ministerul Minelor §i Petrolului pentru a se stabili locul de munca pentru categoriile de la pet. 6”2.

in punerea in practica a acestor hotarari, urmarirea executarii sarcinilor ce revenea. Directiei Generale a Penitenciarelor o efectua ministrul adjunct Marin Jianu, iar cele specifice Securitajii erau supravegheate de generalul Alexandru Nicolschi.

In 13 ianuarie 1950, Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R. adopta Decretul nr 6/1950 pentru infiin{area unitajilor de munca. Pentru o mai buna injelegere a concepjie: care a stat la baza legalizarii acestei forme de detente, vom reda continutul decretului3

Ai

I

1. Exercipul puterii §i cSpStarea unei experienje ca forta guvernamentaia nu a schimbat c o n c e p t despre legalitate a liderilor comuni§ti. Astfel, optica guvernanfilor comuni§ti asupra represium. este pe deplin relevatS in §edin{a Secretariatului C .C. al P.M.R. din 10 noiembrie 1949 discujiile in privin{a arestSrii fostei elite politice fiind duse f5r5 echivoc, foarte tranjant: „Tov. Gheorghiu: De fapt, ace§tia sunt fo§tii §i actualii conducatori ai partidelor burgheze. reactionary din neamul BrStienilor, Ramniceanu, HudijS §i al{ii, nu §tiu de ce ii mai {inem a$a Eu cred ca ar trebui sS ne gandim la toate jigodiile acestea, ele fac un cuib, prin ins2§i prezen^ lor prezintS un pericol. Cercurile burgheze §tiu cS sunt liberi §i, probabil, interpreteaz2 ca L las am liberi pentru c3 ne temem de ei. in America nu e atat liberalism. Cred s5-i punem capi: acestei situajii, sa ne gandim, s3 ne sfatuim. Este timpul sS-i arestam pe to{i, conducatori a: partidelor burgheze, liberali, trebuie ridicat §i Bejan, care nu se astamp2ra, are §i un grup de prieteni. Nu facem gaiagie.Tov. A na: Au reprezentan{i in Parlament, partidul nu e dizolvat.Tov. Luca : Vin §i iau parale.Tov. Chi§incvschi: Trebuie sa-i scoatem din Parlament.Tov. Gheorghiu: La scrisoarea lui Bejan trebuie dat un raspuns prin scoaterea lor dir Parlament, este incompatibil insu§i cu continutul regimului, sa arestam capeteniile, Alexandrini Tatarascu”. (Arhivele Nationale ale Romaniei, Stenogramele sedinfelor Biroului Politic }i ale Secretariatului Comitetului Central al P.M.R. 1949, vol. II, Bucure§ti, 2003, p. 547)

2. Serviciul Roman de Informajii, Cartea Albd a Securit&lii, vol. II, Bucure§ti, 1994, pp. 210-2113. Vezi §i „Expunerea de motive” in A .N .I.C ., fond C .C. al P.C.R. - Cancelarie, dosar nr. 78

1950, f. 7.

■'UN'ISTE LAGARELE DE MUNCA FORTATA - CEA MAI ARBITRARA FORMA A REPRESIUNII... 61

oiata cu consolidarea i sscemul lagarelor sa fie cstituirea muncii fortate >lonii de munca a fost in 23 septembrie 1949. laior Nicolschi, dupa ce dintre care amintim:

k executat pedeapsa de jenitenciare la organele i de la D.G.S.P. (...)S. P. pentru eliberare, vor ifafli. La fel se va proceda de probe sau alte motive. » ra Legea chemarii la

n u a se stabili locul de

i sarcinilor ce reveneau t Marin Jianu, iar cele Nicolschi.

* R. adopta Decretul nr.[ inielegere a conceptiei continutul decretului3:

12 nu a schimbat concep{ia snunijti asupra represiunii

din 10 noiembrie 1949, hivoc, foarte tran§ant: n ai partidelor burgheze, p u de ce ii mai tinem a§a. i cuib, prin ins5§i prezenta obabil, interpreteaza ca ii m . Cred sa-i punem capSt im pe top, conducatori ai zmparS, are §i un grup de

a prin scoaterea lor din n capeteniile, Alexandrini, t o r Biroului Politic si ale c$n, 2003, p. 547) curefti, 1994, pp. 210-211. Cancelarie, dosar nr. 78/

Art. 1 - Pentru reeducarea elementelor du§manoase Republicii Populare Romane §i in Titoerea pregatirii §i incadrarii lor pentru via{a sociala in condi{iunile democra{iei populare §i construirii socialismului, se infiinfeaza colonii de munca.

Art. 2 - Pot fi trimi§i in unitatile de munca :a) acei care, prin faptele sau manifestarile lor, direct sau indirect, primejduiesc sau

xcearca sa primejduiasca regimul de democratic populara, ingreuneaza sau incearca sa rireuneze construirea socialismului in Republica Populara Romana, precum §i aceizire, in acela§i mod, defaimeaza puterea de stat sau organele sale, daca aceste fapte nu::r_>tituie sau nu pot constitui, prin analogie, infractiuni;

b) condamnatii pentru infractiuni impotriva securitatii Republicii Populare Romane, a re , la expirarea executarii pedepsei, nu se dovedesc a fi reeducati.

Art. 3 - Trimiterea in unitatile de munca se face prin Decizia Ministerului Afacerilor jaerae.

Art. 4 - Durata reeducarii in unitatile de munca va fi de §ase luni pana la doi ani.Ea poate fi redusa sau prelungita, in raport cu rezultatele reeducarii, fara a putea

jepa$i cinci ani..Art. 5 - Parasirea unitatii de munca fara autorizajie scrisa prealabila se pedepse§te cu

rchisoarea corectionala de la §ase luni la cinci ani.Art. 6 - In cadrul Ministerului Afacerilor Interne se creeaza o directie a unitatilor de

irunca.Art. 7 - Organizarea §i functionarea unitatilor de munca se va stabili prin Hotararea

I :nsiliului de Mini§tri.'Prin acest decret se deschidea, practic, un drum larg arbitrarului §i abuzurilor de tot

Mul, intrucat oricine putea fi incriminat ca, „direct sau indirect, primejduie§te sau reearea sa primejduiasca regimul de democratic populara, ingreuneaza sau incearca sa ngreuneze construirea socialismului”. Se recuno§tea, de asemenea, in mod expres, ca iceste prevederi se aplicau acelor persoane care, nici macar prin „analogie” , nu puteau f icuzate de savar§irea unor fapte cu caracter penal, care sa atraga dupa ele o pedeapsa privativS de libertate.2

.\rhivele Nationale ale Romaniei, Romania - via {a politico in documente. 1950, Bucure§ti, 2002, pp. 30-31. Continutul art. 7 a fost modificat prin Decretul nr. 60/1950 din 11 martie, fiind reformulat astfe l: „Organizarea §i modul de functionare a Directiunii Unitatilor de Munc2, precum §i a unitatilor de munca infiintate in cadrul acestei Directiuni se vor stabili prin decizia Ministerului Afacerilor Interne” (Ibidem, p. 83).Textul articolului 1 Cod Penal a fost modificat prin Decretul nr. 187/1949, publicat in Buletinul Oficial, nr. 25, din 30 aprilie 1949, pp. 170-171. In noua forma, art. 1 suna astfel:„Art. 1 - Legea penaia are drept scop apararea Republicii Populare Romane §i a ordinii sale de drept impotriva faptelor periculoase pentru societate, prin aplicarea masurilor de aparare sociala fata de persoanele care savar§esc asemenea fapte.Sunt periculoase pentru societate in intelesul aliniatului precedent orice actiuni sau omisiuni care aduc atingere structurii economice, sociale sau politice ori sigurantei R.P.R. sau tulbur2 ordinea de drept statornicita de popor in frunte cu clasa muncitoare.Faptele considerate ca periculoase pentru societate pot f i pedepsite §i atunci cand nu sunt anume prevazute de lege ca infracliuni (subl. n. - F.B.), temeiul §i limitele responsabilitatii determinandu-se in acest caz potrivit dispozitiilor prescrise de lege pentru infractiunile asemanatoare”.

62 INSTITUIII §1INSTRUMENTE ALE REPRESIUNII COMUNISTE

Precizari suplimentare au fost aduse conjinutului articolului 2 din decret prin Ordinul Cabinetului M .A.I. nr. 100 din 3 aprilie 1950. Potrivit acestui ordin, puteau fi internal in unitati de m unca:

„1. Toti cei care lanseaza sau raspandesc zvonuri alarmiste, tendentioase, du§manoase; asculta §i difuzeaza propaganda de§an{ata a posturilor de radio imperialiste.

2. Toti cei care aduc injurii P.M .R., conducatorilor sai, Guvernului, Uniunii Sovietice §i conducatorilor sai §i tarilor de democratic populara.

3. Toti ceta{enii romani care intretin legaturi de prietenie cu legatiile imperialiste, care au frecventat sau frecventeaza bibliotecile, concertele §i, in general, manifestable propagandistice ale legatiilor imperialiste, precum §i toti cei ce sunt in relatii cu familiile func{ionarilor ambasadelor imperialiste.

4. Toti cei care ataja la manifestari rasiale §i §ovine.5. Instigatorii la nesupunere sau neexecutare - cei ce due actiuni du§manoase atat la sat,

cat §i la ora§ - in contra masurilor Guvernului, cu privire l a :- colectivizari, colectari, planuri de culture, com asari;- elementele cu un trecut reacjionar cunoscut sau fo§tii exploatatori care ocupa inca

posturi de raspundere in productie §i care dovedesc continuu, prin atitudinea lor, delasare grava, nejustificata prin incapacitatea lor profesionala;

- atitudine care atrage dupa sine defectiuni vizibile sau franarea productiei.

6. To{i cei care sub masca religioasa fac prozelitism (diferite religii sau secte), adica speculeaza sentimentele religioase pentru a determina la atitudini ostile, du§mSnoase regimului, minciuni, prelegeri cu dedesubturi du§manoase, §ovine etc.).

7. Cei care prin corespondenta interna sau internationala iau atitudine du§manoasa, transmit §tiri tendentioase, alarmiste, du§m5noase, reactionare, instiga” 1.

Internarea persoanelor in unitati de munca, potrivit art. 3 din Decretul nr. 6/1950, se facea prin Decizia Ministerului Afacerilor Interne.

Prin Ordinul nr. 100 Cabinet, din 3 aprilie 1950, s-au dat instructiuni regiunilor de securitate despre modul in care sa faca propuneri Directiei Generale a Securitatii Statului pentru arestarea §i trimiterea in unitati de munca a celor care se incadrau in prevederile ordinului mentionat.2

1. Apud Ion Balan, Regimul concentra(ionar din Romania. 1945-1964 , Bucure§ti, Fundatia Academia CivicS, 2000, pp. 80-81.

2. Instructiunile aveau un caracter pur orientativ, de cele mai multe ori primand cu totul alte considerente. Astfel, in 1968, colonelul Ilie Badica, fost loctiitor al Directiei Generale a Penitenciarelor §i Coloniilor de Munca, recuno§tea ca „multe retineri §i intemari erau dispuse in mod cu totul arbitrar. Astfel, directorul general al Canalului Dunare - Marea Neagra, Gheorghe Hossu, cand avea nevoie de brate de muncS se adresa ministrului Afacerilor Interne, cSruia ii cerea un numar oarecare de persoane. Acesta din urma, la randul sSu, ii ordona §efului Directiei Anchete sS. asigure numaml de persoane solicitat. Directia Anchete repartiza pe regiuni cifra stability §i, dupa ce acestea f2ceau propuneri, pe baza de tabele nominale, cu aprobarea ministerului, se trecea la retinerea §i internarea persoanelor in cauza”. (Arhiva Consiliului National pentru Studierea AihLvelor Securitatii [A .C .N .S .A .S .], fond Documentar, dosar nr. 55, vol. 51, ff. 167-168).

2 din decret prin Ordinul ordin, puteau fi internal

.centioase, du§manoase; liio imperialiste. mului, Uniunii Sovietice

;gatiile imperialiste, care in general, manifestable cei ce sunt in rela{ii cu

11 du§manoase atat la sat, l a :

rloatatori care ocupa inca inuu, prin atitudinea lor,sionala;Inarea productiei.

religii sau secte), adica udini ostile, du§manoase jovine etc.).

a atitudine du§manoasa, ^re. instiga” 1.

n Decretul nr. 6/1950, se

ritruc{iuni regiunilor de rale a Securitajii Statului e incadrau in prevederile

3 NfUNISTE

'.?64, Bucure§ti, Fundapa

e ori primand cu totul alte or al Directiei Generale a ri ji internM erau dispuse in - Marea Neagra, Gheorghe

erilor Interne, cSruia ii cerea ana >efului Directiei Anchete pe regiuni cifra stability §i,

rsLrsa ministerului, se trecea i Xaponal pentru Studierea : 55. vol. 51, ff. 167-168).

Ca urmare, regiunile de securitate inaintau dosarul persoanei in cauzS cu propuneri pentru :: ;mare in unitati de munca (intre 6 luni §i 2 ani) la fosta Directie a Vlll-a, mai precis la i r x J Unitati de Munca - condus de locotenent Draganescu Elena §i locotenent Mateescu Ella.

Biroul Unitati de Munca intocmea tabele nominale care cuprindeau datele de stare = continutul pe scurt al materialului existent in dosar §i propunerea pentru timpul de ::.;mare facuta de regiune. Tabelele erau prezentate spre aprobare ministrului adjunct al

Aacerilor Interne, Gheorghe Pintilie, sau generalului maior Alexandru Nicolschi, care Esau termenul de internare in unitati de munca pentru fiecare persoana in parte. Pe baza * is :o r tabele §i a ordinului rezolutiv, se intocmeau decizii colective (existau, mai rar, §i zixizii individuale de internare) care erau semnate de acelea§i persoane.

Evident, a§a cum reiese §i din numarul mare de internari ordonate intr-un interval e_rt de timp (din 2 mai pana in 25 iulie 1950 au fost internate 2.664 de persoane prin accizii colective, fara a mai socoti persoanele internate prin decizii individuale1), au fost s ir§ite o multime de ilegalitati §i abuzuri, fiind internate toate persoanele care, dintr-un mccv sau altul, apareau ca indezirabile pentru puternicii zilei, fie ei mai mici sau mai itzn Interesant este faptul ca pana §i autoritatile comuniste au fost nevoite sa recunoasca

ca au existat numeroase abuzuri §i depa§iri ale literei legii, care oricum dadea cn d o r represive suficient camp liber de manifestare. Chiar conducerea centrala a Seairitatii a atras atentia §efilor directiilor regionale de securitate asupra modalitatii r : : : :e de aplicare a legislajiei. In acest sens, §eful D.R.S.P. Cluj, intors de la o §edin{a pautS la M .A .I., le comunica subordonatilor: „Ni s-au aratat lipsurile in legatura cu ~ :runerile pentru U.M. S-au propus tehnicieni, profesori, studenji care au mai avut o Lira pana la examene, iar, in unele locuri, au fost ridicaji to{i chiaburii din comuna, in ;c ca, din fiecare comuna, sa fi fost ridicat chiaburul cel mai agresiv, tanar, sanatos, cu

: ..ere de munca. Trebuie sa analizam propunerile noastre prin prisma politica, ca sS nu -xreunam prin masurile noastre indeplinirea Planului de Stat, sa cautam ca, prin aceste nisuri, sa mic§oram numarul du§manilor, §i nu sS-1 marim”2.

Evident, retorica oficiala era una §i realitatea cu totul alta. Conducerile P.M.R. §iV A.I. §tiau foarte bine care erau realitatile §i, totu§i, nu luau m5suri pentru restabilirea- J t clamatei „legalitati socialiste”. Interesant de subliniat ca, nici privind retrospectiv, cri ce au detinut functii de raspundere in acele vremuri nu accepts realitatea. De : 'rmplu, Paul Sfetcu, fostul §ef de cabinet al lui Gheorghiu-Dej, relateaza cum Dej a iflat, „extrem de surprins” , in primavara anului 1952 despre internarile abuzive in ^arele de munca de pe traseul Canalului Dunare - Marea Neagra. Vestea i-ar fi fost

ic-sa de invatatoarea Maria Ionescu, din comuna Rame§ti-Valcea, in casa careia Dej se icipostise dupa evadarea din lagarul de la Tg. Jiu, cel „internat” pe baza unei simple : r arari administrative a M.A.I. fiind chiar soful invatatoarei. Potrivit lui Sfetcu, pe Dej, .re de o parte, il mira o astfel de nedreptate facuta unui om, pe de alta parte, era : : patient ca un astfel de caz poate fi utilizat de adversarii sai politici”3.

LAGARELE DE MUNCA FORTATA - CEA MAI ARBITRARA FORMA A REPRESIUNII... 63

A .C .N .S .A .S ., fond Documentar, dosar nr. 55, vol. 7, passim.I Proces verbal al D .R.S.P. Cluj din 8 iulie 1950, in A .C .N .S .A .S ., fond Documentar, dosar nr.

173, ff. 112-113.: Paul Sfetcu, 13 ani in anticamera lui D ej, Bucure§ti, Editura Fundatiei Culturale Romane,

2000, p. 92.

64 INSTITUTII §1INSTRUMENTE ALE REPRESIUNII COMUNISTE LAGARELE DE MUNCA PC

Autorul ne informeaza ca respectivul ceta{ean a fost eliberat, dar „uita” s3 spuna ce masuri a luat Dej pentru curmarea abuzurilor de acest gen. Ba, recidiveaza cu o alta amintire asemanatoare. In toamna aceluia§i an, 1952, Dej o prime§te in audien{5 pe mama unui tanar violonist, internat in acela§i mod samavolnic. Intrucat audienfa fusese fixatS pentru ora 23, femeia a refuzat initial sa se prezinte la sediul Consiliului de Mini§tri, fapt ce 1-ar fi facut pe Dej sa remarce : „0 asemenea stare de spirit la oameni nu ne face cinste”. Dupa ascultarea cazului, Dej ar fi conchis : „Nu se poate ca oamenii sa fie arestati pe baza de prezumtii de vinova{ie, iar internarea in lagare de munca §i inchisori sa se faca prin hotarari administrative” 1. Din nou, niciun cuvant despre trecerea de la declara{ii la fapte.

Cu toate abuzurile savarjite, in 1952, ministrul de Interne, Alexandru Draghici, a propus abrogarea Decretului nr. 6/1950, considerandu-1 „prea bland”. Pornind de la faptul ca durata de detenjie in unitatile de munca era „prea limitata” , respectiv intre §ase luni §i doi ani, ca „au ramas in afara prevederilor legii destule elemente du§manoase sau dubioase, care, in aceasta perioada de ascu(ire a luptei de clasa, uneltesc in diferite feluri, submineaza §i saboteaza regimul nostru §i opera de construire a socialismului” , Draghici a venit cu o noua propunere. Astfel, era avuta in vedere infiintarea a trei forme noi de privare de libertate, respectiv coloniile de munca, batalioanele de munca §i domiciliul obligatoriu. in fapt, prin Decretul nr. 257/1952 au fost abrogate dispozitiile Decretului nr. 6/1950 §i s-a emis §i Hotararea Consiliului de Mini§tri nr. 1554 din 22 august 1952, prin care unitatile de munca au primit o nou5 reglementare juridica, fiind transformate in colonii de munca.

Explicatia oficiala a infiin{arii coloniilor de munca se regase§te in art. 1 al H.C.M. nr. 1554 din 22 august 1952 : „avand in vedere rezistenta tot mai activa a elementelor du§manoase regimului §i faptul ca incearca in continuu sa saboteze in mod organizat masurile Guvernului §i Partidului indreptate spre intarirea dictaturii proletariatului $i construirea cu succes a socialismului, pentru a u§ura supravegherea activitatii elementelor du§manoase §i straine de clasa muncitoare, pentru a le atrage la munca de utilitate sociala”2.

Noul act normativ preciza §i categoriile de persoane care erau pasibile de internare in coloniile de m unca:

- cadre active ale fostelor grupari §i partide fasciste §i burghezo-mo§iere§ti, cum sunt: fostele cadre legionare, cuziste, imrediste, nylosiste, sioniste, partide hitleriste, na{ional-{araniste (maniste), liberale (bratieniste), titeliste, tatarasciene, bejeniste;

- vechea agentura a fostului Serviciu Special de Informatii (S.S.I.), vechea agentura a Marelui Stat Major, a Siguranfei, Politiei, agentura de spionaj §i contraspionaj germana §i maghiara3;

1. Ibidem, p. 93.2. Cu alta ocazie, Alexandru Draghici preciza ca scopul coloniilor de munca era de „a antrena

elementele criminale pe care le avem arestate §i condamnate, de a folosi mana ieftina de lucru pentru interesele construirii socialismului §i pentru a lovi cu toata puterea du§manul” (Arhivele Militare Romane [A .M .R .], fond Microfilme AS 1, rola 403, c. 597).

3. In aprilie 1952, prin Ordinul M .A .I. nr. 26500 fusesera rejinuti fo§tii poli{i§ti §i incadrati in U .M . - A .C .N .S .A .S ., fond Documentar, dosar nr. 19, vol. 3, f. 247.

- fo§tii condam naji pentn .- chiaburii care saboteazA i- fbjtii condam nati pentn .- fo§tii condam nati pentru !

la trei ani in sus ;- rudele tradatorilor de p a

copii m ajori, b a rb aji);- rudele elem entelor du§m l

1944, ale fostelor cadre -mo§iere§ti care due actr b ir b a t i);

- ;ondam natii pentru infrac La expirarea executarii pe fb lo s ito r i;

- recidivi§tii de drept conn pericol pentru lini§tea 51

Durata incadrarii in coic In baza art. 4 din H.C.-M

•n-rria unei comisii specia TrTr>_nerilor Directiei Genes — .grul Afacerilor Interne

m fftst 1952 prin care a stab ■ g . 'j j adjunct al M .A.I :: c -r .a ti: Alexandru N :;:

■sjntate, Iosif Erdei, It.-co E n o m , maior de securitao

3ecizia sus-mentionatl 1 Bhecpi a VUI-a va function (■Krialului §i tinerii evide i .i :r - .:are, de It. Dragaoes. j r - ’Tirs lucrarile refer:::i:

De menjionat este fapa xarp:nenta acelora§i mem M A J. nr. 744/1952, iar, i — tori. Astfel, procesul-i

. -s'*d Ion Baian, op. cit.. mm ifilor, coloniilor f i loc irsar nr. 55, vol. 51, ff. 8

1 > c Baian, Internari in lag a: 160-173.

I J v o ti privind com ponent a jnita;i, colonii, locuri ^ C .N .S .A .S ., fond Docs

.■N1STE -\GARELE DE MUNCA FORTATA - CEA MAI ARBITRARA FORMA A REPRESIUNII. 65

iar „uita” sa spuna ce recidiveaza cu o alt!

ime§te in audienja pe micat audienja fusese sediul Consiliului de ire de spirit la oameni u se poate ca oamem: in lagare de munca 5: :uvant despre trecerea

dexandru Draghici, a 'land”. Pornind de la

respectiv intre §ase lente du§manoase sau l, uneltesc in diferite lire a socialismului”, afiin{area a trei forme 'ioanele de munca $i : abrogate dispozitiile n^tri nr. 1554 din 22 jentare juridica, fiind

: in art. 1 al H.C.M. activa a elementelor

:ze in mod organizat Lirii proletariatului $i activitajii elementelor i de utilitate sociala”2. isibile de internare in

ao§iere§ti, cum sunt: e. partide hitleriste. rasciene, bejeniste; .), vechea agentura a jnaj §i contraspionaj

':>tii condamnaji pentru trecerea frauduloasa a frontierei, incepand din 1945 ; .i-aburii care saboteaza masurile luate de G uvern;:;d i condamnati pentru sabotaj, incepand din 1945 ;r jtii condamnati pentru specula - incepand din 1945, care au avut o condamnare de

.i trei ani in sus ;-.ie le tradatorilor de patnie §i spioni, care au fugit peste grani{a din 1945 (tata §i : :pii majori, bSrbati);-.ie le elementelor du§manoase regimului nostru care au fugit peste granita inainte de W4, ale fostelor cadre legionare, membri de vaza ai fostelor partide burghezo- r .05iere§ti care due activitate de defaimare a regimului nostru (tata §i copii majori,

^ rb a t i) ;:: idamnatii pentru infractiuni impotriva securitatii Republicii Populare Romane care, -i expirarea executarii pedepsei, prin comportarea lor, nu prezinta incredere de a fi r lositori;*rcidivi§tii de drept comun care au mai mult de trei condamnari §i care reprezinta un rericol pentru lini§tea §i asigurarea avutului oamenilor muncii. ” 1

I ’-rata incadrarii in colonii de munca putea varia de la 6 luni pana la 5 ani.2 s baza art. 4 din H.C.M . nr. 1554/1952, care prevedea ca internarea sa se faca prin

unei comisii speciale din cadrul M .A.I. §i care trebuia sa decida pe baza crilor Directiei Generale a Securitatii Statului §i a Directiei Generale a Militiei,

Afacerilor Interne, Alexandru Draghici, a semnat Decizia nr. 744 din 25 1952 prin care a stabilit urmatoarea componenta a com isiei: Gheorghe Pintilie,

adjunct al M .A.I. §i general de securitate, pre§edinte, iar, ca membri erau a{i: Alexandru Nicolschi, general maior de securitate, Aurel Corin, colonel de

ate, Iosif Erdei, It.-col. de militie, Francisc Butika, maior de securitate, Wilhelm 1 , maior de securitate.

Zecizia sus-men{ionata mai prevedea ca Biroul Unitati de Munca din cadrul fostei pBccpi a V lll-a va fiinctiona pe lang3 comisia instituita in vederea pregatirii, prezentarii

lului §i tinerii evidenjelor necesare. Biroul Unitaji de Munca a fost condus, in re, de It. Draganescu Elena §i It. Mateescu Ella, care prezentau comisiei spre

J l p ’Tcare lucrarile referitoare la persoanele ce urmau sa fie internate.3le mentionat este faptul ca nu in toate cazurile comisia speciaia a functionat in

snta acelora§i membri, uneori fiind cooptate persoane neprevazute in DeciziaI. nr. 744/1952, iar, in alte cazuri, comisia a functionat cu un num3r redus de

ri. Astfel, procesul-verbal nr. 1 din 9 septembrie 1952, prin care s-a dispus

unc& era de „a antrena si m in i ieftinS de lucru tz du§manul” (Arhivele

r«:lip§ti §i incadraji in

iamd Ion Baian, op. c it., pp. 81-82. Vezi §i Acte normative care au stat la baza infiin}arii ~~~:dfilor, coloniilor fi locurilor de muncfi obligatorii, in A .C .N .S .A .S ., fond Documentar, ::<ir nr. 55, vol. 51, ff. 80-83.ao BSlan, Interndri in lagare de munca, in Arhivele Totalitarismului (A .T .), V, 1997, nr. 4,

rc 160-173._ V x i privind componenta comisiilor §i procedura de urmat in vederea internSrii unor persoane- unitati, colonii, locuri de munca obligatorie §i in fixarea domiciliului obligatoriu” , in K C .N .S .A .S ., fond Documentar, dosar nr. 55, vol. 51, ff. 92-96.

66 INSTITUTH SI INSTRUMENTE ALE REPRESIUNII COMUNISTE -Xl4KEL£ DE M U

internarea in colonii de munca a unui numar de 101 persoane, este semnat de pre§edin£§i cinci membri, in loc de §ase, printre acegtia figurand fostul ministru adjunct Alexanc*. loan §i general maior Mazuru Vladimir, care nu erau prevazufi in decizie. Comi.a intrunitS in aceea§i componenta la 11 septembrie 1952 a semnat §i procesul-verbal m 1 de internare in colonii de munca a unui numar de 410 persoane.

Au fost cazuri cand comisia a functionat numai cu pre§edinte §i doi membri, cum sur. cele din zilele de 27 §i 28 octombrie 1952, cu care ocazie s-au incheiat procesele-verba.: nr. 16 §i 17, prin care s-a hotarat internarea in colonii de munca a unui numar de 131 j respectiv, 184 de persoane.

In alte cazuri, deciziile de internare in colonii de munca erau semnate numai o: ministrul adjunct al Afacerilor Interne, Gheorghe Pintilie, fara a le mai prezenta spr*_ examinare comisiei. Astfel, numijii Porcutan Constantin, Dimbu Vasile §i al(ii au fos internal in colonii de munca, pe termene de la 6 la 12 luni, pe baza deciziilor nr. 611 611, 615 §i 616 semnate numai de Gheorghe Pintilie, in calitate de pre§edinte. Au exists §i cazuri cand internarea unor persoane in colonii de munca s-a f3cut din ordin_ ministrului Afacerilor Interne, Alexandru Draghici1, fara a mai fi supuse spre aproba.*: comisiei speciale. Astfel, numitii Tabacovici Radu §i Iovanovici Mladin au fost interna, in colonii de munca, primul pe timp de 60 de luni §i cel de-al doilea pe 36 de luni.

De asemenea, aceea§i H. C.M. nr. 1.554/1952 prevedea §i infiin{area de batalioane :: munca. in acestea puteau fi incadrali, „acolo unde statul avea necesitaji, to{i barbajii ape de munca, care vor fi dovediii ca circa 6 luni pe an nu muncesc §i ca nu au o ocupa; : precisa §i permanenta”. Puteau suferi aceea§i incadrare §i „micii speculanti, meseriai fara autorizajii §i neincadra{i in campul muncii, cei care traiesc din vanzarea obiectelr personale acumulate §i care nu se incadreaza in campul muncii”.2

Internarile in coloniile de munca, dar §i eliberarile erau lasate la bunul plac al micilcr zbiri locali, reconstituirea tuturor abuzurilor s3var§ite fiind astazi imposibiia. Discujiir. purtate in 28 februarie 1952, cand s-a desfa§urat o conferinta cu comandantii regions.§i judejeni de Securitate §i Militie, convocata chiar de ministrul de Interne, Teohar Georgescu, sunt elocvente pentru maniera de lucru a organelor represive. Cu aceas_ ocazie, ministrul, adresandu-se subordonaiilor, intreba retoric: „Oare nu este o piedi;. pentru noi in a lovi in aceste elemente [du§manoase] faptul c3 ridicam la un moment da oameni contra carora nu avem probe (subl. n. - F .B .)?”3. A§adar, abuzurile erau bin; cunoscute, dar, dincolo de „mustrari parintegti” , nu se lua nicio masura pentr. curmarea lor, acelagi Teohari Georgescu spunand: „Ce dictatura a proletariatului esi: aceasta ca sa se lase lovita de toata chiaburimea, de toate elementele du§mane ? Au frici | de noi, au aceste elemente frica, tremura ele de aceasta dictatura, tremura ele d: organele de Securitate sau de M ilitie? Nu, tovara§i, nu tremura, nu le e teama §i frici Dac3 le-ar fi teama §i frica, nu ar face ce fac astazi. Da, sunt de acord cu dvs. ca von I

voenkwri, i

1. Pentru rolul lui Alexandru DrSghici in „internarile administrative” , vezi Mircea Chiritoi- „Marirea §i dec3derea lui Alexandru Draghici”, in Dosarele istoriei, nr. 5/1996, pp. 39-4"

2. Ion B21an, op. c it., p. 82.3. A .C .N .S .A .S ., fond Documentar, dosar nr. 199, f. 83.

XXMUNISTE -J>GARELE DE MUNCA FORTATA - CEA MAI ARBITRARA FORMA A REPRESIUNII. 67

este semnat de pre§edir.^ rinism i adjunct Alexancr. Szufi in decizie. Comii^ a t §i procesul-verbal nr. I ne.te §i doi membri, cum s a incheiat proceseie-verb^: ca a unui num&r de 131

I erau semnate numai tie iri a le mai prezenta spn nbu Vasile §i al{ii au fcs pe baza deciziilor nr. 611.; de pre§edinte. Au exists, ica s-a f5cut din ordiru. ai fi supuse spre aprobar? ri Mladin au fost interna: l doilea pe 36 de luni. rrfiintarea de batalioane at jecesitaji, to{i b3rbai;ii ap: esc ?i c5 nu au o ocupap; n-:ii speculanji, meseria: sc din vanzarea obiectelcr a i” 2ue la bunul plac al micilcr lIzi imposibila. Discufiu;. a i comandantii regions. L Strul de Interne, Teohar io r represive. Cu aceasi . .Oare nu este o piedici rvdic&m la un moment da jadar, abuzurile erau bin; tua nicio m^sura pentr. aurt a proletariatului esc eniele du§mane ? Au frici ijctatura, tremura ele d; x i. nu le e teama §i frici t de acord cu dvs. ca voc

r.«", vezi Mircea Chirijoi— wid, nr. 5/1996, pp. 39-4"

. nSsuri, vom lovi, vom pune la respect, dar aceasta nu inseamna ca sa terminaji lupta I ra sa”1.

I . bunSvointa, ministrul le ar3ta subordonatilor §i ce „instrumente” juridice le-a pus nspozitie Partidul §i, mai ales, modul in care sa le foloseasca ab il: „Ne-am ingradit e ; intr-o parte ca sa incaicam in cealalta parte toate legile. Am spus ca nu putem

in Justice elementele contra cSrora nu avem fapte concrete, dovezi. Sigur ca aici . :*:aie fi vorba decat de o lipsa a noastra. Partidul nostru §i Guvernul, in grija pe care

: ie a asigura buna desf3§urare a muncii in fara noastra, a tuturor oamenilor cinstiji, gindit s3 dea pentru organele noastre posibilitatea ca acele elemente care nu puteau

I z_i:rate in texte de lege, ca acelea din cod, a§a cum spunea un tovara§, nu aveam valabile concrete, s-a venit cu o lege care permite ministerului nostru ridicarea

■ acelora care agita, care due activitate du$manoasa, care due activitate impotriva ui nostru §i care nu se incadreazd in texte de lege, dar due aceasta activitate. Sa-i

sa se obi§nuiascd cu o muncii, cu o alta viafa. Aceasta, fara indoiala, va veni z+xru l tovar&$ilor care due munca de Securitate sau Militie (subl. n. - F.B.).

r_r ca aceasta lege are menirea de a putea da o arma in mana noastra impotriva x care, in adevar, in Justice n-ar putea fi incadrafi, dar putem sa-i aparam pe linia :: de aparare a Republicii noastre, de a-i trimite pe linie ad m in is tra te pentru un lnnitat, de a-i scoate din viafa Republicii noastre pentru o anumita perioada, de a

e rca sa-i schimbam. §i, dac3 nu, atunci fara indoiala se vor gasi alte metode pentru n e t pe ace§ti du§mani sa infeleaga ca nu le ramane decat incadrarea in regimul nostru

aemocratie populara”2.k :eea ce prive§te haosul ce domnea in acest sistem, sunt graitoare chiar documentele

i^r.iatii. in iulie 1953 a avut loc o §edinfa de analiza a activitafii Serviciului „C ” & Operativa, in cadrul caruia funcjiona §i Biroul Colonii de Munca. Din discujii

ca, la acest birou, existau serioase deficiente. Se aprecia ca „situa{ia figelor de la este dezastruoasa, nu exista o eviden{d clara (subl. n. - F.B.), nu toji indivizii

in evidentele C.M.-ului au dosarele in cadrul aparatului central. In cadrul biroului_____familiarism, nu se {in §edin{e de analiza a muncii, nu se controleaza lucrarile.Ib b e aceste lipsuri de la Biroul C.M . se datoreaza §efei de birou, care are lipsuri

c a : ingamfata, nu ajuta pe tovara§ii sai in munca, nu a cautat sa lichideze cu smul ce a existat acolo”3.

i-rczurile savar§ite in punerea in practica a prevederilor H.C.M. nr. 1.554/1952 au : iiat de numeroase, incat autoritajile comuniste au preferat sa puna capat acestui trist

lent la data de 11 martie 1954, cand, prin H.C.M. nr. 337/1954, s-a abrogat [C U . nr. 1.554/1952, prevazandu-se desfiinfarea coloniilor de munca, punerea in

■ er^ ie a persoanelor care s-au reeducat §i nu mai prezentau pericol deosebit pentru itatea statului, fixarea de domiciliu obligatoriu pentru cele nereeducate §i deferirea elor de urmarire penaia a acelor persoane care savar§eau fapte ce intruneau ntele constitutive ale unei infractiuni.

t bitiem , f. 84._ M t a n, f. 89.E t im , dosar nr. 200, f. 89.

68 INSTITUJII §1INSTRUMENTE ALE REPRESIUNII COMUNISTE . DE

Evident, nu era vorba decat despre o cosmetizare, regimul comunist dovedindu-. nereformabil, a§a cum sta marturie Decretul nr. 89 din 17 februarie 1958, prin care se infiinfau locurile de munca obligatorii. In aceste locuri de munca obligatorii puteau f trimise acele persoane care, prin faptele sau manifestarile lor, primejduiau ordinea i stat, dar farS a savar§i infractiuni. Prin H.C.M. nr. 282/1958 au fost precizate mai cl_ care erau categoriile de persoane vizate de acest decret:

a) fo§tii legionari care au avut func{ii de la §ef de garnizoana, inclusiv, in sus ;b) fo§tii legionari care, la expirarea unei pedepse privative de libertate, prezentau inci

pericol pentru securitatea statului;c) fo§tii legionari care, prin faptele sau manifestarile lor, primejduiesc sau incearca s.

primejduiasca ordinea in stat, daca acestea nu constituie infractiuni;d) alte elemente care, prin faptele sau manifestarile lor, primejduiesc sau incearca si

primejduiasca ordinea in stat, daca acestea nu constituie infractiuni1.

In ceea ce prive§te masura administrated de internare in locuri de munca, aceasta aplica, potrivit art. 2 din H.C.M. nr. 282/1958, prin ordinul ministrului Afacerila Interne, la propunerea unei comisii formate din doi adjunct ai ministrului Afacerilcr Interne §i un locator al Procurorului General. Aceasta comisie avea urmatoarea componenta

1. General maior Buc§an Gheorghe - loctiitorul Procurorului G eneral;2. General maior Alexandru Nicolschi - secretar general al Ministerului Afacerilc

Interne;3. Colonel Negrea Vasile - secretar general al Ministerului Afacerilor Interne.

Secretarul comisiei era fostul general maior Nedelcu Mihail.De§i H.C.M. nr. 282/1958 prevedea ca, in componenta comisiei, trebuie sa fie do

adjuncti ai ministrului Afacerilor Interne, in realitate aceasta a functionat cu doi secretar generali ai Ministerului Afacerilor Interne. Ulterior, comisia a functionat numai cu dc. membri, §i anum e:

1. Colonel Drago§ Cojocaru, loctiitorul Procurorului General;2. General It. Negrea Vasile, adjunct al ministrului Afacerilor Interne.

Secretarul comisiei speciale a ramas in continuare general maior Nedelcu MihaL (dosar ancheta nr. 100125 §i nr. 118619).

Propunerile de internare in locuri de munca pentru persoanele aflate in stare de libertate se faceau de catre fostele direcjii regionale de securitate, care inaintau materiale Serviciului „C ” pentru a fi prezentate comisiei spre aprobare. De asemenea, propuner. pentru incadrarea in locuri de munca mai facea Directia Anchete Penale, cu aprobarea conducerii M.A.I.

1. ..Documentar privind internarea unor persoane prin mSsuri administrative in unitSli de munca colonii de munca, locuri de muncS obligatorie §i stabilirea domiciliului obligatoriu” , in Romania lib e r i, 5 ianuarie 2004.

ftxrivit ciftekw persoane. d im e Tec alta infracj

Peg ru regimul jcejua, vezi M xrm inus a l Can arhivele Secura jr n in d regimmt rundapa Acadc Lrviu jaranu, _ Dosarele is torit

MSTE LAGARELE DE MUNCA FORTATA - CEA MAI ARBITRARA FORMA A REPRESIUNII. 69

Mnunist dovedindu-s; rie 1958, prin care ss i obligatorii puteau f. unejduiau ordinea at bst precizate mai clar

:lusiv, in su s ; ertate, prezentau incl

-•.esc sau incearca si:puni;uiesc sau incearca si ^iuni1.

de munca, aceasta se ainistrului Afacerilor oinistrului Afacerilor rsatoarea component

le ra l;imsterului Afacerilor

rrilor Interne.

tei. trebuie sa fie do: ponat cu doi secretar. cuonat numai cu doi

em e.

aior Nedelcu Mihail

le aflate in stare de ire inaintau materiale asemenea, propuner. Penale, cu aprobarei

jve in unitati de munca. :‘:ului obligatoriu”, in

Pentru persoanele care urmau sa se elibereze din penitenciare se proceda in felul to r:

- Direcfia Generala a Penitenciarelor §i Coloniilor de Munca inainta Serviciului „C” «m M.A.I. cu pu{in timp inainte de eliberarea dejinutului o nota-raport in legatura cu ;:i=rortarea §i starea sanatafii acestuia. Totodata, Serviciul „C” solicita Serviciului „K” at jc langS penitenciarul respectiv date despre persoana in cauza, in legatura cu .rcportarea din perioada detenfiei. Pe baza datelor primite, Serviciul „C” intocmea un

at prin care propunea internarea in locuri de munca ori fixarea de domiciliu .ia to riu sau punerea in libertate a detinutului, de la caz la caz. Propunerea era

i r :■ rata de §eful Serviciului „C” , generalul maior Nedelcu Mihail, care, ulterior, prezenta caii cazurile comisiei speciale M .A .I. Aceasta comisie, la randul ei, facea propuneri E ^_strului Afacerilor Interne in legatura cu masura ad m in is tra te ce urma sa fie luata c x r i v a celor in cauza.

Dupa ce ministrul Afacerilor Interne era de acord cu propunerile comisiei, se emitea a :rdin in care erau incluse persoanele, masura ad m in is tra te §i durata acesteia.1

.Gestionarea” unui numar atat de mare de arestaji a reprezentat o adevarata problema scxru regimul comunist. Pana in 1954 au functionat in paralel doua direcfii - Direcfia uc^isori §i penitenciare, alaturi de Direcjia lagare §i colonii de munca - §i Serviciul ■icoii minori. La 1 septembrie 1954 toate cele trei structuri au fost contopite §i a *z*-tat Direcfia penitenciare, lagare $i colonii. Aceasta a functionat pana in vara anului

156. cand, in urma unei noi reorganizari §i reduceri de personal, a fost infiinfata .-?.*/ia Generala a Penitenciarelor $i Coloniilor de Munca (D.G.P.C.M .), structurata

?•- ::o5 direcjii, §ase servicii §i un birou.\rribufiile acestei direcfii constau in paza §i izolarea celor condamnati de catre

J n p e sau arestati preventiv, „reeducarea lor prin munca”2, „reeducarea” minorilor r : eniii din vagabondaj, cer§etorie etc .3

\ctivitatea D.G.P.C.M. era reglementata prin mai multe legi §i hotarari: Codul f e l l . Capitolul III, Decretele nr. 72/1950, 38/1951, 75/1951, 504/1952, H.C.M . nr. 129 1951, 1240/1951 §i 809/1954. In fara, D.G.P.C.M . detinea: 56 de penitenciare, 16 c :nii de munca, zece colonii minori, dou5 centre primire minori, doua gospodarii lEr.oile de stat (Chilia §i Salcia), trei fabrici de car3mizi, un trust aur cu patru fcrrprinderi. Aceste unitati erau impartite in trei categorii, dupa criteriul efectivelor de ir-:'.u{i, categorie penaia §i volumul productiei.

Pooivit cifrelor oficiale, in perioada 1958-1963 au fost internate in unitati de munca 3.663 de rersoane, dintre care 777 au fost internate dupa executarea unor condamn3ri, f3ra a s3var§i t c o alta infractiune (A .C .N .S .A .S ., fond Documentar, dosar nr. 55, vol. 51, f. 4).

j^ntru regimul aplicat dejinutilor din coloniile de munca §i modul in care erau „reeduca{i” ;ce§tia, vezi Monica Grigore, Oana Ionel, Colonia de munca forfata Capul M id ia : punct i'minus al Canalului suferinfei, in Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Arhivele Securitd{ii, Bucurejti, Nemira, 2004, pp. 94-115 ; Virgiliu Toma, Mdrturii acuzatoare :nvind regimul de exterminare in lag&rul de la Salcia, in Analele Sighet 8, Bucure§ti, rundatia Academia Civica, 2000, pp. 443-454.Liviu Jaranu, „Aspecte ale regimului concentrationar din Romania la mijlocul anilor ’50 ” , in Dosarele istoriei, nr. 2/2005, pp. 57-58.

70 INSTITUTII §1INSTRUMENTE ALE REPRESIUNII COMUNISTE LAGARELE DE MUNCA FORTA

In 1956, schema de personal a directiei (aparatul central) prevedea un efectiv necesa: de 341 de oameni, existent 321, dintre care 166 de ofiferi, 32 de sergenji §i 123 de angajati civili. 1

Daca numarul celor ce efectuau paza §i „mobilizau” , adesea prin mijloace oribile de{inu{ii este mai lesne de aflat, impactul legislatiei referitoare la unitatile de munca §i apoi, la celelalte forme de munca fortatS (colonii de munca, batalioane de munca, locur de munca obligatorii) este aproape imposibil de evaluat, de§i s-au facut eforturi de c3tre numero§i cercetatori. Un aport deosebit in cunoa§terea dimensiunilor represiunii 1-a avut, ir mod paradoxal, tocmai institutia care a implementat aceste prevederi legislative - Securitatea

Pentru a incheia paginile rezervate analizei legislatiei referitoare la munca fortata vom face referire tot la un document realizat in timpul anchetei-maraton ordonate de Ceau§escu in 1967. Ne referim la Dinamica arestdrilor efectuate de c&tre organele Securitdfii Statului in anii 1950-1968, document inregistrat pe 17 aprilie 1968 la Cabinetul pre§edintelui Consiliului Securitatii Statului, Ion Stanescu. Potrivit acestu: document, intre 1950 §i 1968 au fost arestate 91.333 de persoane. Dintre acestea, 16.942 (adica peste 18%) au fost arestate ilegal, fara respectarea macar a procedurii penale ir vigoare atunci §i puse apoi In libertate inca din faza de ancheta sau achitate de instantele judecatore§ti ca nevinovate, din lipsa de probe. Celelalte persoane au fost trimise in fata justitiei §i condamnate.2

Pentru cei internal in colonii de munca intre 1950 §i 1954, „ca urmare a fimctiilor detinute in fostele partide burgheze §i pentru manifestarea unor nemultumiri in legSturJ cu cooperativizarea agriculturii”3, arestarile erau ilegale chiar potrivit legislatiei penale de atunci. Dintre cele 22.077 de persoane trimise in colonii de munca In aceasti perioada, doar pentru 1.600 de cazuri procuratura a emis mandate §i a inceput ancheta penala, iar, dintre acestea, numai 509 au fost trimise in fata justitiei, restul de 21.568 (adicS peste 97%) fiind puse in libertate pana in 1954, iar cauzele clasate.4

intre 1958 §i 1963, alte 3.663 de persoane au fost trimise abuziv in colonii de muncS Dintre acestea, 777 de persoane au fost internate dupa executarea unor pedepse cu inchisoarea, cand, de fapt, trebuiau sa fie puse in libertate, intrucat i§i isp3§isera pedeapsa §i nu mai comisesera alte infractiuni.5

Cifrele de mai sus nu au decat o valoare orientativa, in opinia noastra fiind imposibila reconstituirea adevaratelor dimensiuni ale represiunii. in acest sens, vom aminti aic: faptul c3 Pavel Stefan, fost ministru al Afacerilor Interne in perioada 1952-1953 recuno§tea in timpul anchetei din 1968 ca a eliberat din coloniile de munca peste 25.00C de oameni in numai trei luni6, cifra care depa§e§te totalul internarilor administrative dir.

1. Arhiva Ministerului de Interne (A.M .I.), fond D .M .R.U ., inv. nr. 7364, dosar nr. 12, ff. 150-1522. A .C .N .S .A .S ., fond Documentar, dosar nr. 55, vol. 51, f. 1.3. Ibidem.4. Ibidem, f. 4.5. Ibidem.6 . Memoria nu 1-a in§elat prea mult pe fostul ministru (sau poate a exagerat cifra din dorinfa de

a se prezenta intr-o lumina mai favorabilS), cSci un document din arhiva Securitatii face referire la 22.077 de persoane eliberate „panS in 1954”. A .C .N .S .A .S ., fond Documentar dosar nr. 55, vol. 51, f. 4.

-c-.oada 1950-1954, reconstituit c — oximativ 100.000 de persoane

In incheiere, vom prezenta, s rersoanele internate in lagarele d semente propuse pentru incadrar —-pare a culpelor identificate de

_ lansarea de zvonuri - „dac5 u du§i in Rusia §i toti aceia care de telegraf cand vor veni am comuni§ti” , „Anglia §i Americ sunt in Iugoslavia §i razboiul e false in privinja U .R .S .S .” , J „in curand vin americanii §i wc comuni§tilor”, „ americanii ne sunt pline de partizani” , „in U.R.S.S. §i americani, iar ru; sub comuni§ti” ;

I afirmafii du§mfinoase - „cot pamantului” , „to{i sarantocu oameni pe nedrept” , „regimui Dumnezeu, Truman ii putemk ii jupoaie pe to{i oamenii, in i comunigtii se vor tari pe jo s ' invatamant sunt toti pro§tii, a oameni de calitate” , „statul sc .a adus elogii marfurilor ame lui Marx, injurandu-1 grav”, Guvernul actual, jo s cu comu

: instigari impotriva cre&rii de j \a schimba lumea §i, atunci, \ timp cat exista el in comuna. Lnfiintarii gospodariei colecmi \o r duce in Siberia” , „s-a expr este o nenorocire §i saracire p colectivului, injurand pe conn

Pentru perioada 1950-1954, esti (Cristian TroncotS, Colonia de m Constantin Aioanei §i Cristian Tr cifra de 21.859 de persoane inx60.000 de persoane dislocate $i i Aioanei, Cristian TroncotS, „Arr

I Dennis Deletant, „Coloniile de : Bucure§ti, Academia CivicS, 195

COMUNISTE _\GARELE DE MUNCA FORTATA - CEA MAI ARBITRARA FORMA A REPRESIUNII. 71

prevedea un efectiv necesz | U 32 de sergenji §i 123 ce

aesea prin mijloace oribik are la unitatile de muncS ; batalioane de munca, locur i s-au facut eforturi de c5tr: tunilor represiunii 1-a avut, xkri legislative - Securitatea jferitoare la munca forjati chetei-maraton ordonate ce tfectuate de c&tre organtj. b k pe 17 aprilie 1968 i Stanescu. Potrivit acesr_ xr,c Dintre acestea, 16.9^1 sScar a procedurii penale i t sS sau achitate de instanje ; soane au fost trimise in far

54. „ca urmare a functiilc aor nemultumiri in legStur: ar potrivit legislatiei pena^ lonii de munca in aceaju ondate §i a inceput anche a a justitiei, restul de 21.56* :auzele clasate.4 abuziv in colonii de munca xecutarea unor pedepse c l

meat i§i ispS§isera pedeap i

mi a noastrS fiind imposibiH cest sens, vom aminti aid j£ in perioada 1952-1953. niile de munca peste 25.001 ernarilor administrative dir

~364, dosar nr. 12, ff. 150-152

a exagerat cifra din dorin{a de sa din arhiva Securitatii fac; N .S .A .S ., fond Documentar

p r :ada 1950-1954, reconstituit din evidentele Securitatii. 1 Alte estimari vorbesc despre umativ 100.000 de persoane detinute numai in lagarele din Delta Dunarii.2

Ir incheiere, vom prezenta, succint, cateva dintre „crimele” pe care le savargisera | psn>:anele internate in lagarele de munca, a§a cum sunt ele consemnate in „Tabele de •nerente propuse pentru incadrare in ordinul 100/C Cabinet, U .M .”. Am reu§it chiar o pmcare a culpelor identificate de vigilentii ofiteri de securitate in cateva mari categorii:

L ~-jarea de zvonuri - „daca se vor inscrie in gospodarie, li se vor lua copiii §i vor fi xu§i in Rusia §i toti aceia care sunt inscri§i in gospodarie vor ft spanzuraji pe stalpii ae telegraf cand vor veni americanii” , „razboiul dej a a inceput §i o sa fie vai de :otnuni§ti” , „Anglia §i America fac mari pregatiri contra U .R.S.S.-ului” , „americanii ?_nt in Iugoslavia §i razboiul este la hotarele {arii noastre” , „lanseaza diferite zvonuri i s e in privinta U .R .S .S .” , „lanseaza zvonuri de razboi in favoarea imperiali§tilor” , . in curand vin americanii §i vor trage la raspundere pe toti aceia care asculta ordinele : :muni§tilor” , „americanii ne vor scapa de comuni§ti” , „a lansat zvonul ca padurile _at pline de partizani” , „in mai 1950 a lansat zvonul ca se incepe razboiul intre

V R.S.S. §i americani, iar ru§ii, in Coreea, sunt batuti §i, in curand, o sa scape de sab comunigti” ;tfirmalii du§manoase - „comuni§tii sunt cei mai lene§i oameni de pe suprafata rimantului” , „to{i sarSntocii sunt azi la conducere §i vin ca sS ia pamantul de la rameni pe nedrept” , „regimul comunist nu poate sa dureze mult timp, caci nu cred in Z'jnnezeu, Truman ii puternic, el poate sa intunece cerul cu avioane” , „statul numai i jupoaie pe toti oamenii, in era maghiara era mai bine” , „va veni timpul cand toti ; :muni§tii se vor tari pe jo s” , „critica masurile Guvernului, spunand ca, astSzi, in ^ • ajamant sunt toti pro§tii, fSrS niciun nivel cultural §i i-au dat afara pe cei care sunt :ameni de calitate” , „statul socialist nu §tie altceva decat sa ia bunurile oamenilor” , .a adus elogii marfurilor americane, dejosind organizarea actuala” , „a adus insulta id Marx, injurandu-1 grav” , „in anul 1946 a strigat cu voce tare: Jos Stalin, jos Guvernul actual, jos cu comunistii” ;-.stig&ri impotriva cre&rii de gospoddrii agricole colective : „a spus ca, in curand, se •a schimba lumea §i, atunci, va fi rau de toti cei inscrigi in colectiv” , „a spus c8, atat rmp cat exists el in comuna, colectivul nu va lua fiinta” , „face mari greutati contra Lrfiintarii gospodariei colective” , „pe acei care se vor inscrie in colectiv comuni§tii ii ■or duce in Siberia” , „s-a exprimat ca colectivul este o sarade pentru toti” , „colhozul rite o nenorocire §i s3racire pentru toti taranii” , „a dus munca de subminare contra colectivului, injurand pe comuni§ti” , „in anul 1950 s-a exprimat contra colectivului,

Pentru perioada 1950-1954, estimSrile privind internarile re{in cifra de 22.077 de persoane .Cristian TroncotS, Colonia de munct5, in Arhivele Totalitarismului, nr. 1/1993, pp. 172-173). Constantin Aioanei §i Cristian TroncotS avanseazS, pe baza unor documente ale Securitatii, §i :ifra de 21.859 de persoane internate in colonii de muncS in perioada 1948-1964, respectiv50.000 de persoane dislocate §i cu domiciliu obligatoriu in perioada 1949-1962 (Constantin Aioanei, Cristian TroncotS, „Arhipelagul ororii” , in Magazin Istoric, nr. 3/1993, pp. 22-27). Dennis Deletant, „Coloniile de munca din Delta Dunarii. 1949-1960”, in Analele Sighet 2, 3 ucure5ti, Academia Civic5, 1995, pp. 384-385.

72 INSTITUTII § 1 INSTRUMENTE ALE REPRESIUNII COMUNISTE LAGARELE DE MUNCA FORTAl

spunand c3 se incadreaza numai {iganii §i cei care au numai copii” , „indeamna tSram a nu se inscrie in GAC, deoarece in colectiv este robie pe viafa. O sa se ia totul §i \ x munci pe mancare ziua §i noaptea” ;

4. instigari pentru nepredarea cotelor agricole: „face greutaji contra colectarilor' „agit3 popula{ia ca sa nu predea cotele obligatorii la stat, intrucat cerealele sur. trimise in Rusia” , „indeamna locuitorii din comuna ca sa nu dea nimic la colectar. ca, in curand, regimul se va schimba” , „indeamna locuitorii sa nu duca grau la are §i s3 nu dea cota obligatorie la stat, ca, la toamna, se va incepe razboi §i, atunci, i fi foamete mare” , „a instigat populafia ca sa nu dea cota de cartofi” , „a vandut vac: : pentru a nu da cota de lapte” ;

5. insulte aduse U.R.S.S.-ului: „aduce cuvinte huliganice §i de injosire la adre;. U .R.S.S.-ului” , „face propaganda ostiia contra U.R.S.S.-ului, defaimand in difer..: forme via{a din U .R .S .S .” , „ru§ii furS toate cerealele din jara §i le duce in R u s h

unde se pregatesc de razboi” , „aduce injurii §i insulte la adresa Partidului, indeamrJ locuitorii sa nu dea ascultare ordinelor comuni§tilor, ca to{i vor fi spanzurati . schimbarea regimului” , „conducerea sunt compu§i numai din oameni nenoroci{i, fSri pregatire” , „aduce injurii U.R.S.S.-ului §i la adresa P.M .R.-ului” , „jara este vanduii ru§ilor §i totul ce se produce in {ara se transporta la e i” , „a facut ni§te versuri pe can le-a r3spandit §i prin care aducea insulte tovara§ului Stalin” , „in anul 1944 a batut ui tovar3§ rus cu o furca de fier pana 1-a facut sange” ;

6 . insulte aduse partidului comunist §i activi$tilor de p a rtid : „conducerea t3rii sun compu§i din oameni nepreg3ti{i care duce Jara la razboi” , „aduce injurii §i insulte adresa Partidului, indeamna locuitorii sa nu dea ascultare ordinelor comuni§tilor, cl to{i vor fi spanzura{i la schimbarea regimului” , „conducerea sunt compu§i numai dir oameni nenoroci{i, f3r3 pregatire” , „s-a exprimat ca ticalo§ii de comuni§ti vrea s3 re ia toate bunurile §i pe noi sa ne faca robi” , „comuni§tii sunt diavoli, insa vor ven americanii §i ne vor scapa” , „are ie§iri ironice §i disprejuitoare fata de Pre§ec Comit. Prov. Comunal” , „s-a exprimat cu cuvinte insultatoare la adresa conducen actuale” , „s-a exprimat ca, la conducerea Comit. Prov., Milijiei §i chiar in Guven sunt ne§tiutori de carte” , „s-a exprimat ca noi suntem sub conducerea jidoavcei can sta la Bucure§ti §i i§i bate joc de muncitori” , „s-a manifestat c3 sunt pro§ti oamen: c3 se las3 condu§i de femeia Ana Pauker” , „a adus insulte la persoana tov. Ani Pauker in anul 1947” , „fiind sesizat de a se scula in picioare de c3tre anumiji tov. ir timpul cat se canta Interna{ionala, acesta s-a exprimat cu cuvinte vulgare, spunanc totodatS ca comuni§tii au vandut tara ru§ilor” ;

7. ascultarea posturilor straine de radio : „ascult3 mereu posturile de radio imperialiste iar, apoi, lanseaz3 zvonuri false de razboi in favoarea anglo-americanilor” , „asculti §i difuzeaza §tiri mincinoase ale posturilor de radio str3ine anglo-americane” , ^ spus c3 a vorbit la radio expropriatul rege Mihaiu c3 se va incepe razboiul” , „lanseazi Stirile auzite la Vocea Americii, in iulie 1950 s-a exprimat c5, in curand, se va incepe un r3zboi contra U .R .S.S ., in care americanii vor cajtiga” ;

8 . orientarea religioasa : „a fost c31ug3r la M3n3stirea Obreja, jud. Alba. D3 instruc{iun preo{ilor nereveniji cum s3 saboteze prevederile legii” , „este un aderent al secte: interzise Studenji in Biblie, in cadrul careia duce o intens3 propagand3, difuzanc

rraterialul propagandist al aces Martorii lui Iehova, in cadrul :a$tiga ca{i mai mulji adererq Cauta s3 duc3 in eroare popul ca caracter antidemocratic in f i_ ideilor sectei interzise Maru

acest cult, raspandind bro§u celor dou3 biserici, a dus o i comuni§tilor” , „este membr o>mun3 din cauza acestui ind i fost contra unificSrii biseric U.R.S.S.-ului” ;

§ :us{inerea rezisten{ei armate cu cantita{i insemnate de ah niun{i” , „are legSturi cu fug.$i el” , „in 1949 a compatic Turda” , „a fost sprijimton ilimentat fugari politici", , politic Diamandi Ionescu".

La capatul demersului nosn .ixrunist a fost unui al domni<

-;a umana. Readucerea in au le-au oferit un gir de oe

scstitu ie intr-un memento ne r^ a n e de a fi disp3rut, iar a u a . pentru o credin{3 rehgia rle i provoacS inc3 victime, fi

Forced Labour O, of Communist Re

The historical works on t^e against the Romanian p< completed, in the last fe* These papers allowed tr^ ;n order to extinguish any Nevertheless, in my op~ report to their destructivt significance that the regif to forced labour, to which in the 1950s. Beyond

-MSTE _\GARELE DE MUNCA FORTATA - CEA MAI ARBITRARA FORMA A REPRESIUNII. 73

ii” , „indeamn3 {araoi0 sa se ia totul §i vor j

contra colectarilor* atrucat cerealele sun lea nimic la colectir a nu duca grau la are e razboi §i, atunci, vi ofi” , „a vandut vacL:

de injosire la adre;, defaimand in diferm

I §i le duce in Rusll Partidului, indeamri vor fi spanzuraji _

imeni nenorocifi, far; i ”, „{ara este vandut t ni§te versuri pe car; i anul 1944 a batut ur

»nducerea jarii s u e

ce injurii §i insulte .. elor comuni§tilor, ci it compu§i numai dr comuni§ti vrea sa re

liavoli, insa vor ver. aare fa{a de Pre§ec la adresa conducer.

fi ?i chiar in Guverr ucerea jidoavcei can1 sunt pro§ti oamer_ a persoana tov. Ani cStre anumiji tov. ir

ite vulgare, spunan;

ie radio imperialiste ericanilor” , „asculti iglo-americane” , „a razboiul” , „lanseazl curand, se va incepe

\lba. D3 instrucfiun un aderent al secte: ■opaganda, difuzanc

rraterialul propagandist al acestei secte” , „este un predicator mare al sectei interzise Martorii lui Iehova, in cadrul careia cauta sa duca o intensa propaganda, c3utand a :ijtiga caji mai mulji aderenji ai acestei secte. A facut un botez interzis de lege, lauta sa duca in eroare populajia prin aceea ca explica diferite paragrafe din Biblie a i caracter antidemocratic in favoarea americanilor” , „este un inver§unat r3spanditor -- ideilor sectei interzise Martorii lui Iehova, cautand sa atrag3 cat mai mul{i locuitori• acest cult, r3spandind bro§uri cu caracter antidemocratic” , „cu privire la unificarea

:elor doua biserici, a dus o munca de rezistenta spunand ca este numai ma§ina{ia :omuni§tilor” , „este membru in cultul baptist, care §i in prezent se mare§te in ; :muna din cauza acestui individ, care are o influen{3 mare in populate” , „in 1948 i fost contra unificarii bisericilor. S-a manifestat ca biserica ortodoxa este la cheremul U.R.S.S.-ului” ;. j-slinerea rezistenjei armate : „s-a v3zut in nenumarate randuri c3 mergea la munte :u cantit3{i insemnate de alimente, din care rezultS c3 avea legSturi cu fugarii din -un{i” , „are legSturi cu fugarii din mun{i, pentru ca, in caz de nevoie, s3 poat3 fugi

el”, „in 1949 a comp3timit pe bandi{ii prin§i §i distru§i pe Muntele Mare, jud. Tarda”, „a fost sprijinitorul fugarului politic §u§man Leon” , „in 1948-1949 a ihmentat fugari politici” , „in 1948 a sprijinit, a g3zduit §i a alimentat pe fugarul politic Diamandi Ionescu”.

La cap3tul demersului nostru, credem c3 suntem indrept3{i{i s3 susjinem c3 regimul list a fost unui al domniei bunului plac, al abuzului §i al dispre{ului total fa{3 de

irrra uman3. Readucerea in aten{ie a mecanismelor represive §i a instrumentelor juridice c r ? le-au oferit un gir de onorabilitate din punct de vedere legislativ trebuie s3 se crcstituie intr-un memento necesar, mai ales intr-o lume in care delictul de opinie e urrirte de a fi disp3rut, iar acuzajiile c3 nu manife§ti aderenja pentru o ideologie sau _ n pentru o credin^a religioasa sau alta, c3 nu simpatizezi un puternic sau o putere a

ti provoacS inc3 victime, fie §i numai in plan simbolic.

Forced Labour Camps as the most Arbitrary Form of Communist Repression

The historical works on the repression directed by the communist regime in Bucharest against the Romanian people, whose interests it pretended to represent, were completed, in the last few years, by a series of valuable contributions in the field. These papers allowed the unveiling of numerous diabolical mechanisms designed in order to extinguish any resistance against the setting up of the communist society. Nevertheless, in my opinion, a number of issues were insufficiently dwelt upon by report to their destructive impact on Romanian society and even by report to the significance that the regime placed on them at that time. One of these issues refers to forced labour, to which a considerable percent of the population was subjected to in the 1950s. Beyond numbers, it is important to note that this form of repression

1 COMUNISTE

list Romania

: r e testimonies referring - 3 iack that must be, at rated in penitentiaries by m their files. On the other

: ncriminations. In many = rters are still “protected”

s st of the cadres’ files ; -enitentiaries (A.N.P.) a i interval 1945-1989. The .s rg the way these files r e General Management

• * e as on the social and typ es of abuses that the ■ n th ese files are also to : r e appalling differences :e r s used to send to the - '"act, the main question

ressive instruments within

A n d re i M u ra ru *

Rrofilul reeducatorului. Biografia lui Gheorghe Craciun

„Romanii m-au iubit §i m-au respectat pentru ce am facut in acele vremuri tulburi pentru neamul nostru. Fara a fi lipsit de modestie,

afirm ca n-a avut universitatea o figura mai populara ca mine. Am fost divinizat! ”

Gheorghe Craciun

k iLeria torjionarilor comuni§ti, Gheorghe Craciun - reeducatorul de la Aiud, cum este aracscut in literatura de specialitate - ocupa un loc aparte. In anii ’90, cand se vorbea p am j prima oara despre grozaviile „tor{ionarilor” , Gheorghe Craciun statea lini§tit, fed remujcari, intr-o casa din Bucure§ti. Vorbitor extrem de dibaci1, a§a cum confirmaI ; xumentele de partid, CrSciun a ramas in istoria documentarelor de televiziune prin bki r.ele rostite in timpul unui interviu. intrebat care a fost scopul reeducarii de la Aiud d rerioada 1958-1964, Craciun a raspuns cu satisfacjie ca dorea sa-i aduca pe dejinu{ii

3*1 tk i din lad in Purgatoriu, redandu-le „statutul de oameni”.Biografia fo§tilor ofi{eri de Securitate este astazi, in multe cazuri, pazita cu stragnicie

e nstitu{iile care administreaza documente ale fostelor structuri de represiune.2 Acesta

'_;titutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romaniaj'-eorghe CrSciun nu a ezitat dupa 1989 sS-§i exprime punctele de vedere asupra celor retrecute la Aiud in vremea in care a fost comandant. Pentru alte detalii referitoare la opiniile sale asupra reeducarii, a se vedea Cristina Anisescu, Compulsie la repetijie. Colonelul de Securitate Gheorghe Crdciun, in Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii,- -hivele Securitd;ii, vol. II, Bucure§ti, Nemira, 2004, pp. 386-429; Viorel Cacoveanu, Icianizarea Romaniei, Craiova, Obiectiv, f .a ., passim . Ultimul volum menjionat este de fapt : rrobS de disculpare in aproape 200 de pagini.Un exemplu elocvent in acest sens de data recenta s-a petrecut la pu{in timp dupa prezentarea icestui text la simpozionul de la FSg2ra§ (iulie 2007). La inceputul lunii august, Institutul de nvestigare a Crimelor Comunismului in Romania (I.I.C .C .R .) a depus la Parchetul de pe

J_ig5 inalta Curte de Casafie §i Justice - Secjia Parchetelor Militare o sesizare penala pe rumele fostului colonel (r) de Securitate Gheorghe Enoiu. Faptele vizate erau cele care intrau

110 INST1TUTII §1INSTRUMENTE ALE REPRESIUNII COMUNISTE ?*Q H U .X 1

este §i motivul pentru care reconstituirea biografiilor fo§tilor cSlSi comuni§ti repro operatiune atat de dificiia. Istoriografia cu privire la aceasta chestiune este s5rac5. autori facand eforturi considerabile pentru a reconstitui CV-urile oamenilor fo structuri. 1 Despre personajul nostru, Gheorghe Craciun, cercetatoarea Cristina Ar nota, referindu-se la un interviu dat de acesta: „ Atat de invocat in memoriile §i mSiTw - celor care au supravieiuit inchisorilor comuniste, ca personaj calculat, pervers, nemuia ] cu abilitaji de persuasiune malefice, cu o inteligenja speculativS convertivS performanti oferS ultima lec{ie de reeducare §i de rezistenjS la dovezile §i argumentele prezentulu

Gheorghe Craciun3 s-a niscut la 24 iulie 1913 in comuna Mintiu Gherlii (Son intr-o familie de tSrani greco-catolici4 cu §ase copii.5 De profesie cazangiu,

in fapt in „fi§a postului” unui anchetator: „cercetarea abuzivi, de c5tre el §i ofiteri. subordine, a unui numar foarte mare de persoane, in timpul anchetelor din aresturile Minisi Afacerilor Interne (aflat in subordinea sa), in torturarea acestora §i supunerea lor la r tratamente, izolarea §i infometarea celor aflafi in aresturi sub acuza{ia de a fi comis acte regimului comunist, amenintarea §i exercitarea de numeroase alte violente urmSrind recunoa$ de cStre ace§tia a unor fapte pe care nu le-au s5var§it, toate acestea avand drept coi vat5m5ri corporale grave, arest&ri §i condamnSri abuzive, inscenarea de procese pe— condamnarea unor oameni nevinovati §i chiar sinuciderea ori tentative de sinucidere din par victimelor”. Presa a relatat pe larg in acele zile despre eveniment, insistand pe faptL. 1 secretarul general al Ministerului Internelor §i Reformei Administrative, chestorul Nicoae Berechet, a restricjionat accesul cercetatorilor I.I.C .C .R . la dosarul de cadre al fostuui anchetator, de§i, din punct de vedere legal, erau intrunite toate condi{iile. Nicolae Berechza fost incepand cu 1974 §eful Milijiei din Curtea de Arge§, pentru ca, apoi, s2 ajungi ?eni Serviciului judiciar, iar, in perioada 1985-1989, a condus Militia din Pite§ti („Tortionaru i Paul Goma, in boxa acuzaplor”, in Evenimentul zilei, 10 august 2007; „De ce nu i-am p u s prinde §i noi pe tortionari ? ” , in Timpolis, 13-15 august 2007; „Chestorul Berechet, «gardiar_ tortionarului Enoiu! ” , in Cotidianul, 15 august 2007).

1. Gheorghe Cri§an, Piramida p u ter ii: oameni politici §i de stat din Romania (23 august 19— - 22 decem brie 1989), Bucure§ti, Pro Historia, 2001; Marius Oprea (editor), BanalitcLt. r&ului. O istorie a Securitdfii in documente. 1949-1989, Ia§i, Polirom, 2002; Doina Je^ Drumul D am ascului: spovedania unui fo s t torfionar, Bucurejti, Humanitas, 1999; I dr*. Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste, Bucurejti, Humanitas, 2001; ConsiLm National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Membrii C. C. al P. C.R. 1945-1989. Dictione- coord. Florica Dobre, Bucurejti, Editura EnciclopedicS, 2004; Consiliul National penr: Studierea Arhivelor Securitatii, Pseudomemoriile unui general de Securitate: documer. \ selectate §i editate, Bucurejti, Humanitas, 2007.

2. Cristina Anisescu, op. c it., p. 387.3. lata descrierea sumara pe care Raportul final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictatur.

Comuniste din Romania il face fostului comandant: „Cr3ciun Gheorghe, colonel, Sibiu, §e'_ Directiei Regionale de Securitate Sibiu. A fost inventatorul unui instrument de torturj pedeapsJ: carcera de 60 cm pe 60 cm captu§it8 pe interior cu cuie. L-a impujcat in inchisoc: pe Petre Margineanu, fratele prof. Nicolae M3rgineanu, aiaturi de al{i 6 t3rani rascula;.' Comisia Prezidentiaia pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, Raport final, 20Cr p. 182, http://www.presidency.ro, accesat la 22.12.2006.

4. Doina Jela, Lexiconul n egru ..., ed. c it., p. 86 .5. Unui dintre fratii lui Gheorghe Craciun, Ion Craciun, era la sfarjitul anilor ’50 gardian .

Gherla. Ibidem, p. 87.

: i y x a ia - c a r a ricui

fc. i 51 U=£2:

q s - i iacix iacbcmd c

■bar, C ric ±nc pramowt j

:C.FJL G : jcoali de ira

c e dm dosarul i i^estuia du

i . jrp ^ :72pj prat : C.F.R.

t E 1951.legisla^d

ereviste prir ic is pe vutoru

. C.F.R. ^ rC.F.R. in

Im %jocapei Scolilor a 3uc^rc$d impreuui

arji-rechiznorii pe aceas

ar. ’ :ai accesul la i Jtiiem .Itesem , f. 46.

Jela, L exica Despre dosarul de c c r j pupne soidii | Cbekea, .O fic ialrz t jnui profesor ur Marius Oprea (coo Seairiftii pam du h xssim ; Andrei ) Cotnitetului Jude^e X U , 2005, pp. 4 n u rio ru l Pamduh i t Investigare a O Vtihai Burcea, M il in Elite comunisu Comunismului in I Dosarul-rechizitor Ibidem, f. 45.

NU COMUNISTE PROFILUL REEDUCATORULUI. BIOGRAFIA LUI GHEORGHE CRACIUN 111

i cursului primar s-a angajat la Atelierele C.F.R. Cluj. Craciun a absolvit patru j. §coala industrial de ucenici, pe care a inceput-o in 1927. La mods in perioada

el a f3cut parte din grupele de cerceta§i, fiind comandant de grupa §i de in aceasta calitate, tan3rul Craciun a facut doua vizite in strainatate, in

acia §i Ungaria, in perioada 1931-1932.2 Carierea de cazangiu de la Atelierele Cluj s-a incheiat temporar in 1934, cand a fost incorporat in Regimentul 81

ie, incheind carierea militara in 1936, cu gradul de caporal. Dupa satisfacerea -.a militar, Craciun a revenit la fostul loc de munca, dar nu mai devreme de anul nind promovat ajutor de maistru.3 in acela§i an, Gheorghe Craciun a fost transferat

- i :erele C.F.R. Grivifa, datorita retragerii administratiei romane§ti din zona. Aici a : o §coal3 de intrejinere telefonie, comenzi §i semnalizare.4

- _eie din dosarul de cadre5 al fostului colonel Gheorghe Craciun vorbesc despre ■E _uea acestuia din perioada interbelica, menjionand faptul ca ar fi intrat in anturajul

. :rganiza£ii profasciste” §i, mai mult, ca ar fi refuzat in 1933 sa ia parte la grevele a atelierele C.F.R. Cluj, fiind chiar ostil organizatiilor sindicale. intr-o autobiografie

in august 1951, Craciun sus{inea ca a fost de acord cu organizarea grevei, dar cu rea legislatiei in vigoare.6 De asemenea, a motivat refuzul sau de a participa la

[le greviste prin argumentul „ca ii este frica de urmari”. Organizatia „Noi” , care 5 atras pe viitorul colonel de Securitate, era etichetata drept fascista. in acest timp,

srea C.F.R. 1-a numit pe Craciun in functia de pedagog al ucenicilor din cadrul k ::elor C.F.R. in 1934, tanarul cazangiu a fost numit intr-o alta funcjie - pre§edinte t ^jcciaiiei §colilor Profesionale (A.S.R) din Cluj.7 in acela§i an, Craciun s-a deplasat■ E xure§ti impreuna cu al{i camarazi pentru a participa la un presupus atentat la adresa

5Tir§itul anilor ’50 gardian

'■.iarul-rechizitoriu al Colonelului (r) Gheorghe Craciun, dosar nr. 15/P/1999, ff. 45, 49. ■'i Jjumim pe aceasta cale domni§oarei Raluca Grosescu, care ne-a semnalat existenfa §i ne-a

i i il ita t accesul la acest dosar.2 idem.~::dem, f. 46.

!*. Doina Jela, Lexiconul n egru ..., ed. c it., p. 8 6 .I-espre dosarul de cadre, de fapt dou2 dosare cumulate (dosarul politic §i cel profesional), s-au K ris pu{ine studii panS in prezent. EnumerSm in continuare cateva dintre acestea: SeptimiuI.ielcea, „Oficializarea reprezentSrii private a propriei vieti. Studiu de caz : dosarul de cadre . unui profesor universitar, 1950-1965”, in Sociologie romaneascd, 2000, 2 , pp. 136-149; Marius Oprea (coord.), Nicolae Videnie, Ioana Cirstocea, Andreea NSstase, StejSrel Olaru, Securiftii partidului. Serviciul de cadre a l P.C.R. ca polifie politicd , Ia§i, Polirom, 2002, : 2ss im \ Andrei Muraru, „Instructiunile Secjiei de Cadre. Un studiu de caz pe Arhiva Comitetului Jude{ean de Partid Ia§i”, in Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol", tom XLD, 2005, pp. 483-496; Idem, Secfia de cadre ca instrument de verificare si control in jueriorul Partidului Comunist, in D e ce trebuie condamnat comunismul. Anuarul Institutului i t Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, vol. 1/2006, pp. 141-161; Marius Stan, Mihai Burcea, Mihail Bumbej, „Recrutarea cadrelor superioare de penitenciar: 1945-1989”, in Elite comuniste inainte si dupd 1989. Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Ccmunismului in Romania, vol. 11/2007, pp. 85-122.Dosarul-rechizitoriu al Colonelului (r) Gheorghe CrSciun, dosar nr. 15/P/1999, f. 49. Ibidem, f. 45.

112 INSTITUJII §1INSTRUMENTE ALE REPRESIUNII COMUNISTE PROFILUL REED

Regelui Carol al Il-lea .1 In calitate de pre§edinte al ASP, menjioneaza referatul Secjiei x Cadre2 a Securitatii din anul 1964, a incercat sa saboteze „unitatea sindicaia” §i si sparga §edin{ele muncitorilor. De asemenea, a facut parte sau a condus mai muie „organiza{ii reac{ionare” : „Armonia” , „Reac{iunea”, „VoiniciiluiManiu” sau „Sentinels' In calitate de membru al acestor asociafii, Craciun a adus „calomnii la adresa P.C.R. . sindicatului, cat §i a Uniunii Sovietice” avand chiar relajii cu unii legionari § informatori ai Sigurantei.4 Un exemplu in acest sens este §tefan Pene§, comerciant cu Cluj, impreuna cu care Gheorghe Craciun a fost primit de Valeriu Pop, fost ministru _ Justitiei. Din verificarile Serviciului de Cadre a rezultat ca Gheorghe Craciun nu a fost informator sau agent al Sigurantei, de§i au existat suspiciuni profunde in acest sens.5 Q diferite ocazii, Craciun a luat cuvantul alaturi de oficialita{i la Cluj, Bucure§ti, Oradei Bra§ov sau Ia§i. De altfel, din diferite surse reiese ca Gheorghe Craciun era un orat; - iscusit, cel putin la intrunirile din perioada interbelica.6 La o manifestafie, se destaini i acesta in autobiografia din 1951, a declarat ca „noi nu vrem sa fim bol§evici sau sa £e la noi ca in U .R .S .S .”7. In anii urmatori, 1938-1939, Craciun a fScut parte din Consil;_ de administrate al asigurarilor sociale din Cluj. In aceea§i perioadS. a publicat in revisu „Reactiunea” un articol vehement, cu accente antisemite, la adresa Uniunii Sovietice * Lucrurile au evoluat §i in viaja de familie a lui Gheorghe Craciun. El s-a c5s5torit ir: 1938, fiind cununat de Octavian Bucur, director al Atelierelor C.F.R. C lu j; mai tarzi. Gheorghe Craciun va avea doi copii. Chiar §i nunta este un subiect controversat ir dosarul de cadre, la aceasta participand doi agenji ai Sigurantei.9

Modificarea viziunii politice a lui Gheorghe Craciun a survenit, dupa toate datele pi care le definem, in perioada imediata inceperii razboiului. In 1942 il g&sim deja p; Craciun in relate cu mai multi membri ai Partidului Comunist, obtinand o casa conspirati'. i pentru intalnirile acestora. 10 Apropierea lui de comuni§ti a continuat odatS cu mutarea 11 Sibiu. Totu§i, intr-un chestionar de cadre completat in 1949, Craciun i§i exprima it continuare rezerve in chestiunea najionala. 11

Din 1944-1945, Gheorghe Craciun intra in contact direct cu membrii Partidului Comunis; fiind incadrat in P.C.R. in 1945.12 Dovada a puterii sale din acei moment - Cr&ciun ; contribuit in martie 1945 la instalarea prefectului comunist de la Cluj. 13 In acela§i an"

1. Ibidem , f. 49.2. In 1964, §eful Direcpei Cadre a Securitatii era colonelul loan Pate§an.3. Dosarul-rechizitoriu al Colonelului (r) Gheorghe Craciun, dosar nr. 15/P/1999, f. 46.4 . Ibidem.5. Ibidem.6 . Ibidem , f. 50.7. Ibidem.8 . Ibidem , f. 52.9. Ibidem , f. 60.10. Ibidem , f. 46.11. Ibidem , f. 49.12. Ibidem, f. 46.13. Doina Jela, Lexiconul negru ..., ed. c it., p. 86 .14. AltS surs5 da ca sigura instalarea lui Craciun la Sibiu in ianuarie 1946. Cristina Anisescu, op

c it., p. 388.

j t e r g h e Craciun a fost n RC R.. chestor de polipc ' m zadre. a ezitat in mai n 3t e i in 1947 a indeplinit ;nar pentru o luna).2 In a j isfiintarea Securitatii5. fes 3tnnit §ef al Directiei I

§i-a aratat excesul *rzzani. printre care 51 ^ ic w d (1 9 4 5 ), A.C. Cu: rr-rana din zona.

De§i sch im base radka tl i renun{at la vech ile T jc a c y o n a r i” §i a intrepn je ierv ic iu in varsta de 1

t 1951, C om isia con T fentoare la legaturile sa s i rw rderea funcjiei d in 1 in re acuza{iile care i s-a

Dosarul-rechizitoriu al 1 Cristina Anisescu, op. < Despre Gheorghe Pindl im intea: „Eu il conskk zg iri Plugar, care au fca intregi, unde lucreazS. iimpatic ca un clovn d spune, adic5 vorbele s rstracteze ceea ce a spc castraveti sau gaini, far: sau il mintea”. Alte car superficial ji destul de pregStit, dar avea spare contau mai mult ca unri grea”, in Securitatea. p Bucure§ti, 1998, p. 188 Dosarul-rechizitoriu al Nicolae Dabija §i alp anchetei in 1949, sub inhumarea intr-o groa •Maior Nicolae Dab:jj p. 388. Vezi §i Nicola* Fundatiei Culturale Ra Cluj-Napoca, Dacia. 1 Dosarul-rechizitoriu a Ibidem, f. 60.Ibidem.

IOMUNISTE PROFILUL REEDUCATORULUI. BIOGRAFIA LUI GHEORGHE CRACIUN 113

rghe Craciun a fost numit, in baza rela{iilor pe care le intrejinea cu unii membri ai3. . chestor de police la Sibiu. in 1946-1947, mentioneaza o referinta de la dosarul

: _icre, a ezitat in mai multe randuri sa acjioneze eficient impotriva „reactionarilor”.' in 1947 a indeplinit funcfii in police (prim-chestor) la Cluj §i la Constanta (aici, rentru o luna).2 In august 1947, Craciun a revenit la Sibiu in functia de inspector,

r runtarea Securitatii3, in 1948, el a fost avansat la gradul de locotenent-colonel §i a : numit §ef al Directiei Regionale M .A.I. Sibiu (1948-1950).4 In aceast post, Gheorghe

i §i-a aratat excesul de zel in slujba noului regim : a anihilat mai multe grupuri de ai, printre care §i grupul lui Nicolae Dabija5, §i a arestat personal pe Vaida

(1945), A.C. Cuza, Emil (Iuliu?) Hatieganu, precum §i alte persoane de etnie din zona.

De§i schimbase radical linia politic&, Gheorghe Craciun, spun inspectorii de cadre, i rsnuntat la vechile „legaturi bolnavicioase”.6 A continuat sa-i ajute pe fo§tii amici

„T-r- ::onari” §i a intretinut relatii intime cu unele subordonate, abuzand chiar o femeie >irviciu in varsta de 17 ani.71- 1951, Comisia controlului de partid 1-a sanctionat pe Craciun pentru acuzatiile

Dare la legaturile sale inainte de 1944 cu „vot de blam cu avertisment” , precum §i . : erderea func{iei din partid. De mentionat ca Gheorghe Craciun a recunoscut in mare

acuzatiile care i s-au adus in legatura cu activitatea desfa§urata pana in 1941.8 in

?46. Cristina Anisescu, op

Z5.

Do sarul-rechizitoriu al Colonelului (r) Gheorghe Craciun, dosar nr. 15/P/1999, ff. 56-57. Cnstina Anisescu, op. c it., p. 388.Despre Gheorghe Pintilie (1903-1977), director general al D .G .S .P ., Gheorghe Craciun i§i iz iin tea : „Eu il consideram pe Pintilie un om simpatic, care bea multS vodca, fumeazS multe :£iri Plugar, care au fost confiscate de organele noastre, §i ca se inchide in birou ceasuri §i zile 'mregi, unde lucreaza, el §tie ce, fumand {igar2 de la {igara §i golind sticle de vodca. Era ■unpatic ca un clovn de circ, vorbea stricat §i vulgar romane§te, cu rezerve intotdeauna ce .•rune, adica vorbele §i instrucjiunile lui 13sau loc la interpretari, avand posibilitatea s3 -en-acteze ceea ce a spus daca nu era favorabil §i s3 minta ca orice precupeaja, vanz3toare de castraveji sau gaini, fara s3 ro§easc3, privind in fata cu ranjet §i greaja pe cel pe care il instruia sau il mintea”. Alte caracteriz3ri fScute lui Pintilie de catre Craciun: „tip §mecher, mincinos, superficial §i destul de du§manos fa{3 de oamenii care nu-i erau lui pe plac” ; „un om slab rregatit, dar avea spate puternic : N .K . V .D . ” ; „pentru Pintilie libertatea sau viaja unui om nu contau mai mult ca unei vie{uitoare oarecare” (Colonel (r) Gheorghe Craciun, „Aiudul, temni0 erea”, in Securitatea, poli[iepo litick , dosare, informatori, ed. General div. (r) Neagu Cosma, 3ucure§ti, 1998, p. 188, apud Cristian Troncota, Torfionarii, Bucure§ti, Elion, 2006, pp. 42-43). Dosarul-rechizitoriu al Colonelului (r) Gheorghe Craciun, dosar nr. 15/P/1999, f. 47. Nicolae Dabija §i alfi §ase membri ai grupului de rezistenja anticomunista au fost supu§i inchetei in 1949, sub comanda lui Gheorghe Craciun. Execu{ia sumara a fost urmata de Lihumarea intr-o groapa comuna in cimitirul rcforma^ilor din Sibiu. „Grupul de rezistenja• Maior Nicolae Dabija»”, in Memoria, nr. 13/1995, p. 60, apud Cristina Anisescu, op. cit., p. 388. Vezi §i Nicolae Margineanu, Marturii asupra unui veac zbuciumat, Bucurejti, Editura Funda{iei Culturale Romane, 2002, p. 341; Idem, Nicolae Margineanu, Amflteatre $/ inchisori, Cluj-Napoca, Dacia, 1991, p. 249.Dosarul-rechizitoriu al Colonelului (r) Gheorghe Craciun, dosar nr. 15/P/1999, f. 47. Ibidem, f. 60.Ibidem.

114 INSTITUTII SI INSTRUMENTE ALE REPRESIUNII COMUNISTE

momentul sanctionarii, s-a tinut cont de „cotitura [pe] care a facut-o din 1941 ; ■ special de rezultatele pozitive pe care le are in munc3, unde a dat dovada de cun acjiuni §i de ata§ament fa{3 de regimul nostru” , propunandu-se folosirea lui in aparaai militienesc.1 Intr-un referat in care apareau §i ofiteri cu „trecut dubios” §i „necc*r- punz3tor” , redactat in 1956, se regasea §i Gheorghe Craciun.2

De asemenea, in 1959, Craciun era cercetat de Colegiul de partid pentru a c tiv i ty desf5§urata in perioada interbelica, propunandu-se excluderea din partid, precuc i demiterea din cadrul MAI. in perioada 1951-1952, Gheorghe Craciun a fost s-erut Directiei Regionale de Securitate Craiova, apoi a fost mutat la Directia Lag3re §i Colcna de Munca, cu sarcini administrative la Canal (adjunct al centrului informativ ce acoper-a litoralul M3rii Negre3). Dup3 indeplinirea functiei de director al intreprinderii at constructii al M .A .I., Cr3ciun a fost numit §ef al Grupuiui operativ din muntii FagSraj (1954) §i loctiitor §ef al directiei regionale Bra§ov. Pentru rezultatele obtinute in lupu e contra partizanilor - capturarea membrilor grupuiui Gavriia din Fag3ra§ Craciun < fost promovat ca §ef al Directiei Regionale M .A.I. Bra§ov (1955-1958), cu gradul oc colonel. Din noiembrie 1958, Gheorghe Cr3ciun a fost comandant al Penitencian.hi Aiud. Pentru rezultatele muncii sale4, printre care §i implementarea procesului reeducar. mentioneaza caracterizarea Directiei Cadre din Securitate, Craciun a fost recompense cu bani in mai multe randuri, precum §i cu ordine §i medalii.6 in autobiografia redactat la 2 noiembrie 1951, Craciun recunoagte comportamentul brutal de care a dat dovada it cadrul M .A .I.7 in 1959, intr-o adresa a Comitetului regional Cluj c3tre Secretariate C.C. al P.M.R. se ar3ta ca, avand in vedere legaturile din tinerete ale lui Craciun cu unz legionari, precum §i activitatea sa in cadrul Mi§c3rii Legionare din Cluj, Comitetu. Regional de partid Cluj a fost impotriva numirii lui in functia de comandant al Pen: tenciarului Aiud §i solicita in continuare destituirea acestuia §i incadrarea lui in Militie

Avem chiar o descriere fizica sumar3 a celui care avea s3 fac3 viata grea detinujilo: de la Aiud in ultimii ani din timpul regimului dejist. Mihai Biajut, fost subaltern, il descria pe Gheorghe Cr3ciun astfe l: inalt, „cu o constitute solidS, masiv3 chiar, haineh militare §i caciula lui brumarie facandu-1 s5 pSrS un adev3rat gigant”9.

Gheorghe Craciun a fost comandant al Penitenciarului Aiud in intervalul 1 noiembrie 1958-1 octombrie 1964, perioada in care au avut loc cele mai multe decese, potrivr. Directiei Generale a Penitenciarelor (138 de decese, in perioada mentionata, fa{3 de 216.

1 .

2 .3.4.

5.6 .7.8. 9.

Serviciul Roman de Informajii, Cartea Alb& a Securita[ii, Bucure§ti, 1994, vol. II, p. 354. apud Cristina Anisescu, op. c it., p. 388.Cristian TroncotS, op. c it., p. 62.Cristina Anisescu, op. c it ., p. 388.DatoritS indeplinirii planului de producpe, Penitenciarul Aiud a primit in 1962 calificativul „foarte bine”. Dosarul-rechizitoriu al colonelului (r) Gheorghe CrSciun, dosar nr. 15/P/1999. f. 60.Ibidem.Ibidem, f. 48.Ibidem, f. 53.Ibidem, f. 58.Doina Jela, Lexiconul negru ..., ed. c it., p. 86 .

.ate in perioada 1950-1964 ____uorului: „Cat a stat la Aiud.

Ia r rx i i i elevi de liceu. La petreca 1 r icsa s3 le joace farse amicii.

care se prezentau drept dub1

b e -iria§e”2.

(I f numele lui Gheorghe Crici i . .irparatie cu reeducarea de n r tg r .c i : „metodele lente, jocurile ilBH±ilibreze psihicul detinupkn

In c ite , combinate intr-un timp in cazuri deplorabil3, a celcn ji foamea.4 Acestui proces j

jes legionari. Iat3 ce declara Cr jefl$urat timp indelungat: an:, ■riadndu-le un regim diferenpaL rsrup i cu ei, le-am acordat aten jrscrins de lumea lor”5.

Conform documentelor din d ijjd o formatiune a Securitatii.

ofiteri acoperiti care indepli: Iriciun era §eful G.O.A. Ierarhi r in s tru de Interne la acea dat ia r te important3 in aparatul de orjctor regional al SecuritSpi. ! e-xionar care se b3nuia c3 exist a r randul detinutilor inchiji p xerativS, precum instalarea d centifice niciun centru legions

La finalul stagiului in func I r*54, Craciun a fost propus in a 1 decembrie 1964, a fost p

Dosarul-rechizitoriu al ColonI Doina Jela, Lexiconul negru.} Marius Cristea, „Procesul ck

Metoda Aiud”, in AIO - Anua ClujeanS, 2003, p. 242.

J- Ibidem.5 Arhiva Consiliului National

nr. D 3.463, f. 11. Muljumiiexisten{a §i ne-a facilitat act

6. Dosarul-rechizitoriu al colo7 . Ibidem, f. 48.

PROFILUL REEDUCATOR1

•MUNISTE PROFILUL REEDUCATORULUI. BIOGRAFIA LUI GHEORGHE CRACIUN 115

i facut-o din 1941 §i it i dat dovada de curaj folosirea lui in apara:_

ait dubios” §i „necores-

panid pentru activitaiesi din partid, precum s se CrSciun a fost §efj. irecjia LagSre §i Colourii informativ ce acoperse tor al intreprinderii cc rativ din munjii FSgSra '-aele obtinute in lupte.; in FSgSra? - , CrSciun i >55-1958), cu gradul ce ndant al Penitenciarul- a procesului reeducan: ciun a fost recompense : autobiografia redactedde care a dat dovada ix

Cluj catre Secretariat— e ale lui Craciun cu uhl ltc din Cluj, Comiter_ de comandant al Pen:-

cadrarea lui in Militie 1 za via{a grea dejinutilcr lllju{, fost subaltern. 1 A, masivS chiar, haine.t igant”9.a intervalul 1 noiembn;; multe decese, potriv r.enjionata, fa(a de 216.

pi. 1994, vol. II, p. 354.

rnnit in 1962 calificativu iun , dosar nr. 15/P/1999

i t r : : jtra te in perioada 1950-1964).1 IatS §i cateva amSnunte despre viaja personals a .catorului: „Cat a stat la Aiud, sojia lui era funcJionarS la jude{eana de partid Sibiu,

.ar copiii elevi de liceu. La petrecerile cu subaltemii, recita §i canta din George Co§buc. I : Jcea sS le joace farse amicilor, costumandu-§i subordonajii in de{inu{i de drept

i care se prezentau drept dublu §i triplu-asasini §i care ii serveau la masS, manuind uria§e”2.

He numele lui Gheorghe CrSciun se leaga fenomenul „reeducarii tarzii” de la Aiud. je : :mparatie cu reeducarea de tip Pite§ti (1949-1952), la Aiud au fost fost utilizate alte

: i : „metodele lente, §ocurile psihice, picStura chinezeasca §i mutajiile de natura s3 :hilibreze psihicul de{inu{ilor”3. La Aiud s-a pus accentul pe metodele mai pu{in

hraole, combinate intr-un timp mai indelungat, §i pe starea fizica §i psihica, in cele mai ■rifft cazuri deplorabiia, a celor incarcera{i. Instrumentele de §antaj erau: izolarea, Seoul §i foamea.4 Acestui proces au fost supuse sute de persoane inchise la Aiud, dar mai ■B legionari. IatS ce declara Craciun despre reeducarea legionarilor: „Cu ace§tia am ■s rijurat timp indelungat: ani, sSptSmani, luni, cu unii chiar ani, munca individuaia, x: -cindu-le un regim diferenjiat, le-am pus la dispozi{ie material documentar, am purtat fcrupi cu ei, le-am acordat aten{ie mai mare §i i-am apropiat de noi pe masura ce i-am -e.;rrins de lumea lor”5.

Conform documentelor din dosarul-rechizitoriu, la finalul anilor ’50 se constituise la t a d o formajiune a Securitatii, Grupul Operativ Aiud (G.O.A.). Structure era formata z r :fi{eri acoperi{i care indeplineau in penitenciar atribujiile plutonierilor, iar colonelulI *i:iun era §eful G.O.A. Ierarhic, CrSciun era subordonat direct lui Alexandru DrSghici,

<tru de Interne la acea data. Dupa toate informajiile, func{ia lui Craciun era una carte importanta in aparatul de securitate, acesta fiind asimilat, ca §ef al G .O .A ., unui erector regional al Securitatii. Misiunea sa avea drept scop „depistarea comandamentului e;:onar care se banuia c3 exista in Penitenciarul Aiud” , dar §i racolarea de informatori fin randul detinulilor inchi§i pe criterii politice. De§i s-au luat diferite masuri pe linie xcrativS, precum instalarea de tehnicS de ascultare in celule, G.O.A. nu a reu§it sS a r tif ic e niciun centru legionar de rezistenjS in unitatea carceralS.6

La finalul stagiului in funcjia de comandant al Penitenciarului Aiud, in octombrie B64, CrSciun a fost propus in functia de loctiitor §ef al Directiei a Ill-a din M .A .I.7, iar, a 1 decembrie 1964, a fost pus la dispozi{ia Directiei Cadre din M .A.I. Superiorii lui

Dosarul-rechizitoriu al Colonelului (r) Gheorghe Cr3ciun, dosar nr. 15/P/1999, ff. 348-349. Doina Jela, Lexiconul negru ..., ed. c it., p. 87.Marius Cristea, „Procesul de reeducare in universul concentra{ionar comunist din Romania. Metoda Aiud”, in AIO - Anuarul Institutului de Istorie Orala, IV, Cluj-Napoca, Presa UniversitarS Clujean3, 2003, p. 242.Ibidem.Arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, fond Documentar, dosar nr. D 3.463, f. 11. Multumim pe aceasta cale domnului Dumitru L3c3tu§u, care ne-a semnalat existenta §i ne-a facilitat accesul la acest dosar.Dosarul-rechizitoriu al colonelului (r) Gheorghe CrSciun, dosar nr. 15/P/1999, ff. 216-218. Ibidem, f. 48.

116 INSTITUJII §1INSTRUMENTE ALE REPRESIUNII COMUNISTE ?®DRU

nu au uitat faptele „bune” pe care acesta le-a comis in funcjiile pe care le-a deiinut de-a lungul anilor, astfel ca, din 1964 §i pinS in anul 1967, Gheorghe Craciun a lucrat is Direcjia a Ill-a Informa{ii Interne, dar fara a avea o funcjie de conducere.

Schimbarea gSrzii de putere in 1965 a atras cu sine §i modificari importante in rela:_; dintre Partid §i Securitate. infiinjarea Consiliului Securitatii Statului in 1967 a fc-si urmatS de punerea in discutia Comitetului Central a abuzurilor comise de unele cadrr din polijia politica. Mulji ofijeri au fost atunci cercetaji §i indepartaji din Securita.; fiind pensionati §i trecuti in rezervS. Printre ace§tia se afla §i colonelul Gheorgrc Craciun. 1

In decembrie 1998, impotriva lui Gheorghe CrSciun a fost depusS o plangere pena. 1 de cStre Asociatia Romana a Fo§tilor De{inu{i Politici §i Luptatori Anticomuni§ti, pent'. sSvar§irea infracjiunii de genocid, incadrarea fiind apoi schimbata in omor deosebit ce grav. Rechizitoriul instrumental impotriva colonelului Gheorghe Craciun in data de septembrie 2000 de catre procurorul militar Alic Saiciuc, din cadrul Parchetului Milita: de pe langa Curtea Militara de Apel, constata abuzurile §i incalcarile grave ale drepturil:r detinujilor de catre fostul comandant.2

lata concluziile procurorului legate de activitatea lui Gheorghe Craciun la conducer:, Penitenciarului A iud : „Odata cu venirea la comanda penitenciarului a invinuitul_ col.(r) Craciun Gheorghe, situa{ia s-a agravat ca urmare a initiativelor acesluia in cadr.. unui a§a-numit proces de «reeducare» (subl. din dosar, A .M .). Cei ce refuzau reeducarex erau supu§i pedepselor, precum §i unui regim de lenta exterminare”3. Cei care s-: opuneau erau supu§i unor constrangeri greu de suportat care constau i n : „rajii alimentar; reduse ori chiar in suspendarea hranei, condi{ii igienico-sanitare necorespunzatoare celule igrasioase §i inghe{ate (fara incalzire) care duceau la imbolnaviri §i decese. imbracaminte subjire neadecvata, lipsa plimbarilor in aer liber, lipsa asistenjei medicale'^

intr-o declara{ie data procurorilor la 27 septembrie 1999, Gheorghe Craciun marturisei ca este grav bolnav, pierzandu-§i auzul aproape complet §i fiind in incapacitate de a deplasa.5 in 7 septembrie 2000, procurorul Alic Saiciuc stabilea cheltuieli de urmarirc penala de 100.000 de lei.6 Demersul procurorilor a fost insa tardiv, caci Gheorghe CrSciun a incetat din via{a, incheindu-§i conturile cu aceasta lume. Poate ca multe dintre crimele §i abuzurile comise, tratamentul inuman aplicat de{inu{ilor §i procesul reeducari: tarzii vor fi fost cantarite de un alt judecator. Unui care nu se impiedica de termene de prescriptie, Cod Penal sau adeverinte medicale.

_ ___ !;

sue. s zss

c -zcrsser

v t sartBd, ~

1. Cristina Anisescu, op. c it., pp. 389-390.2. Dosarul-rechizitoriu al colonelului (r) Gheorghe CrSciun, dosar nr. 15/P/1999, passim .3. Ibidem, ff. 344, 348.4. Ibidem, f. 346.5. Ibidem, f. 151.6. Ibidem, f. 358.