ANUL IV. No. - 785. 10 BANI EXEMPLARUL SAMBATA 12 IANUAR1E 1880, rr...arm,ftfts ,ftf wier...rftill,Mtv.'ffri.ffflfflarMeaftg; ; rjp,r.-F7 ..5mspl25s0., ^ . rpFTIVraVatelgrakIWAME11Marimmimanimmeariv,

Orr*.

A_PAJIR.. TO..A..=A.130NAMENTIM :

In Capitali : 1 an 30 ler, 6 lud 15 ler, 3 lunr 8 Id.

In Districte: 1 an 36 ler, 6 lunr 18 ler, 3 lunr 40 ler.

In Streinritate: 4 an 48 ler, 6 lunr 24 lei, 3 luhr 42 let

Director : D. AUG. LAURIAN.

Pentru Abonamente, Anunciuri i Reclame a se adressa:In Romania: La administrafiune, Tipografia St. Mihalescu §i la eorrespondentir çliarulur din judete.In Francia: La Société Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.In Anglia: La D-nu Eug. Micoud's, Foreign Advertising Agency, 130-140 Fleet Street, London.In Austria: La D-nu B. q. Poppovitz, furnisorul Our.t.e Romane, Stadt Fleischmarkt, 15, si la D-nu H.

Schalek, I. Wollzeile 12, Wien.In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wespen, in

Hamburg.

. ' ZIONKISIMEIP2igErIZEIEED02=1

STIRI TELEGRAFICEdin ziarele strine

Berlin, 20 Ianuare. - Puterile europene nusnnt de acord asupra propuneriT facute din Pe-tersburg, ea sä' seTtrimeata ageu ti. speciali laAlbania, cu soopul d'a supraveghia actinneaMuctar page,.

Petersburg, 20 Ianuare. - «invalide» anuuta :,5tirea falsä respandita de gazetele germane asu-pra uneT pretinse insular intre ofieeri pm:ad

rueT la Calie, a indignat foarte mult pe Ofi-ceriT germara aI regimentulta 4 oincilea ,de

husari, postatI la frontiera.Et ai1 trimis oolegilor ruei printr'un oficiar

de stat major espresiunea pIrerg de réé. Isentru neouviineioasa denaturare a lucrurilor, ofi-ciaril rug ail prima aoeasta declaratiune cu celmal mare respect.

Impératul RusieT a conferit ambasadoruluTgerman, baronuld Langenail, ordinul AlexandraNewski in brilante. Baronul Langenaá va fi

primit mitine in audientä de despartire.

Paris, 20 Iantiare, - Louis Blanc va presentaazT proeotuI sé'ä de amnestiä, cergnd tot o data

urgena j3entru realisarea luT. Cabieetul, vap5stra o atitudinelpasiva si nu 'se va pronuntapdpil la desbaterile generale.

Freyoinet reorgriniseaza oficiul de esterne. La-zrárile se vor mal conoentra.

La postul ler vor remanea toti representantiIFrandeI, afara de eel de la ,Vatican.

Constantinopol 19 Ianuare. - Naaptea.nelatinnile cu Muntenegru sunt ineordate de laultimul menaorand muntenegrean.

,New-York 21 Tanuarie. - FueionietiI legisla-hug din Statul Maine nu sunt dispuel a se su-pune decisinne tribunaluluT suprem. Refusén-du-li-se intrarea in legislatura, tinura indértuledificiuld un meeting, ce i az1 l'a continuat.In orae inehiriarä o sala ce va fi locullegislaturi executivei fusionietilor. ET cred

congresul federal le va reeunoaete legalitateapasuld lor de organisatiune. Dupé afirmarilelor, eT ar dispune afar:A de case statului incade atkea sume, ea in deoursul erneT á 'eT poatäpläti pe functioniT bor.

PariS, 21 Ianuare. <<Repubiique Francars-e»observa intr'un artielu, in care cere schimbareapersonaluluI diplomatic, - aceste: 'Strainata-tea cu plaCere i multumire va vedea faeéndu-se aceste sehimbarT, ce vor dovedi, cä Franoiae servitri de oamen1 capabili. a o representaearl' nu vor Igsa sä treacil nefolosia niel o oca-sinne, pentru a aproba o politicä ce asigurä bu-nele relatiuni eu Europa »

Madrid, 21. Ianuare. - <<Diario Espsnal, a-nuntil. Regele a subsemnat azi decrete, in vir-tutea ekora se aprobä dimisiunea ministruluTde, esterne, care va lua presedinta in camera, nu-mindn se in loc Canovas del Castillo.

Paris, 21 Ianuare. Proieetul de lege a luTFerry privitor, la invétämgntul obligator - pro-pune peutru sigura indeplinire a leger treTdispositiunT, i anume, dojana saü publieareanumelor parintilor negligent( de cátre politiesi oferirea d'ajutoare copiilor naseuti din parinti.Arad, De oare ee instruetiunea va fi gratuitä,comunele vor fi obligate, sa uroe veniturile lorCu 4 panä in -5 centime.

ServIciul telegralic al Romania Libere- 22 Inure. -4 ore seara -

Londra, 22 Ianuare. - Se telegrafiaza dinLahora eiltre Daily-Nevs: «25,000 Gait' s'aconcentrat la 60 mile de Cabnl, gate a inaintaasupra Capitalei ; eT sunt comandatT de Moha-met-Ion. 20.000 EngamanI vor asista duplsosirea lor la Cabul.

Alte triburT se pregäteso a indrepta un ataocontra IelalabaduluT.

Londra, 22 Ianuare. IerI a avut loc la hui..lerele din Leyoett, oomitatul Stafford, o esplosiede foe. Num4rul lueratorilor morfi se urcri dela 70 lariat la '90.

Madrid, 22 Ianuare.. -Camera a adoptat legeapentru desfiintarea selavagiuld in coloniele spa-niole.

(HAvas).

A se vedea ultime sciri pe pagina 111.

Bucuresci II Inure,Nu scim de va fi mai remas in tail un

singur om luminat, a Carla' consciintä sd nufie indbusitd de interesele lui individuale,a cdrui ratiune sa nu fie intunecatd, de pre-judiciile sectel politice, ce, din nefericire,mänd azi carul statului nostru, .77- nu scim deva fi mai esistAnd un asemenea um, care

nu-sT fi format deja couvingerea profunda,ca natiunea, numai pentru dorinta nealtu-turatii, de putere a stelelor el liberale, estenecontenit izbit d. de cele doué stand' po-laice! actuale, de compromiterea intereselorei economice de o parte, de primekliile caii se intocmesc indatd din afard, cänd dem-nitatea ei atinsl i ratiunea sa revoltatd seridica a protesta in contra atdtor jertfe ne-drepte, cari i se tot imPun.

A venit cestiunea Evreilor i solutiuneapatronatd de guvernul cosmdpolit al natio-nalilor nostri liberall imbrtincea tara ciarepericolul economic, de a vedea trecènd, caprin farmeC, in mama lacomiei fail fund al "

inchinatorilor lui Mamona, o mare partedin avatul séd strdanosesc, negarantatd cumse afla in contra unel cutropirr atdt de pu-ternice. Faimoasa solutiune ai sustindtorilorAliantei tindea poi si la falsificarea grab-nich i sigurd a unei bune din cole-giele noastre electorale, prin inundarea lorcu torentul semitic, care umbla 'se reversein vieata noastrá publicd.

Periculele acestéa oral"' invederate, si con-sciinta nationalä, instinctul ei de cons er-vare. strigati zilni la urechia

eä rdspinge'-c-u indignatiune teoriilelor umanitare i diplomatice, in cad voiail

imbrobodeascd acea nenorocitä solutiune.Striviti astfel sub greutatea vointei de fer

a térii, care sciu s b apere atunci drep-tul ei de autonomie, prietenii Aliantei scoa-sera la iveall ratiunile de stat, fan-tasmele politicei inalte, amenintitrile cu peri-cule, inzecit mai marl, dud tara nu se vasupune orbesce deslegdrii soptite din regiu-nile intunecoase, din earl d-nii ministri seinspire' in actele lor patriotice !

Tara era dar, prin tactica aceastdadusd, la trista necesitate de a se

pronunta intre sacrificiul intereselor el eco-nomice, al demnitatit si al autonomiel salede tea, de veactai liberá, i intre fulgerilepoliticeI esterioare pe cart' d-nii ministri leintocmiserd, .cu multä dibacid, in oficina pre-sei guvernamentale, tare inalzitd pe atunciprin dorul ei de umanitatea jidoveascd.

Faptele sunt prea recente, ca tarh sd lefi putut uita.

Aceiasi nenorocitá cornedid se joacdazi natiunei cu fata'a rescumpdrare, ce, din-

tr'un ceas intr' altul, amenintd, sa o ve

dem fapt implinit, lege votatd i intdritdcu' vointa de sus a Domnului ei.

Azi soarta pare insä cd ne e cntrarie.Fiul omului nu are unde mal placecapul!" Nici o licarire de sperantd, c tankva avea uncle sd-si ascundd, acum zilele sprea nu fi loyal de dureroasele urmiri ale calcu-lelor stdine, sustinute de influenta omnipo-tentd a d-lui Brätianu, de inchipuiteletiguri ale satelitului sad de la finante !

8i azi tot in impasul unei nenorocite al-ternative ne-a condus geniul rd al cabine-

S'W .riarVYKINMASfiliYeMPOStrWileX MEW' V:.4.11WriC:If , 442

tului de sub egida populard a martirilorde la 481

Alegeti" ni se striga si acing, ca si incestiunea Evreilor intre sacrificiul intere-sului vostru national, cufundärid tara intr'odatorie sdrobitoare pentru creditul i pentruavintul el economic, i intre periculile ce vamenintd pe calea internationald!"

E .rea conventiunea ; e monstroasdeminamente 'nefastä, din punctul de vederejuridic» : ail mIrturit chiar una din cei maidevotall amici regimului de azi. 8i dovaddare tara, ca importantul amendament altransferdri sediului juridic al Societdtif laBucuresci a plecat chiar din tabdra politicia patrioticului nostru guvern.

.\.ceeasi taberd insä, ca o sfidare arun-cata seriositita actelor noastre parlamen-tare, ca o derisiime amard indreptatd. dem-nitätii noastre nationale, va vota acumstergerea acelei unice garantii, care ne lasasperanta, cd actionaril vor consimti, in grabi

far% altd conventiune cu stralucite afa-cell«, la o completa, destIcere sociald, la olichidare totald, care sa ne puie, in fine, instapInirea deplind i lamuritd a cailor ferate,atat de inspaimntator pretuite de patriotaluminati ai stdpInirii noastre de azi.

«E rea i pericoloasd conventiunea intoc-mitt! la Berlin de pdtrundltoarea politied ad-lui Sturza" : iata ce ail recunoscut darChiar stlpiI lauterei actuile, i, spdiratintatiel insisl de consecintkle, acelei conventiuni adcutezat sd o amendeze, cel putin in par-tea aceea care striga nedreptate si care a-meninta tara cu vre-o altd tneoire, princare ea sa fle din nuou silitä la sacrificii dede milioane, ca s poatd scdpa odatd dindantul fatal ai tovärdsii cu cotcara

«De nu primal insd, urailirea i perde-rea basel vostre juridice i economice, a-tuna cerul diplomatiei Psi va deschidetecele i va turna peste vol un potop dealte cestinni i ma! amenintAtoare" : iatd, lace a. recurs si de astil data guvernul, ca sätortureze consciinta nationald i sd smulgdadesiunea ei la un . act de enorme pierderi,de grave complicatinni pentra viitorul elpolitic !

Politica este dar aceasi : punga saPviata!

Unde vom merge MO, pe terenul acestaprapdstios al jertfelor nesfrsite cdtre in-teresele strèine ? !

Ne garantdm oare esistenta politick sle-indu-ne financiarmente ? ?

Ne intiltdm in ochil lumil, arätändu-netot-d'a-una servili intregilor lor diplomatice ?

Poate CL v e gdndul atunci sd sfársiticu amaneterea total& a trii !

Dud. vi se inglduie incd; dacd, consciintavoasträ impetritd. nu .se mat turburd, atuncinu vé" opritt: faceti din epoca tristei voastreputer, vreme de-apo a tärii...

Nam

CRONICA ZILEIS'a sanctionat de Donau legea prin care se

deschide pe seama ministeruluT, agricultureT, co-merciuld ei luorkilor publiee un credit extra-ordinar de leT 184,979 Waal' 22, costal lucruri-lor suplimentare executate de primaria capitaleila eandi 'area i pavarea sistematica a eilleT asti-zi numitä Vitoria i a stradeT Carol 1, in aniT1868 pang la 1872, si plitite din casa comu-nag, respe ctivä, in comptul statuluT.

Aceastä sumä de 184,979 leI 22 banT, se vaacoperi din fondul de leT 200.000, acordat mi-nisteruluT de interne prin legea din 5 halm 1879,si care nu s'a intrebuintat pentru infiiintarea decarantine la frontierä in contra epizootieT depests bovina, cum era destinat.

ANZTNOIXTRILE:Linia de 35 milimetre .pe pagina IV-a 35 bad.Reclame pe pagina III-a 1 Len.

Al Al ay il-a . . . 2Epistole nefrancate se refusa

Articolir nepublicatr nu se inapoézA.Pentru rubrica : Insertir si reclame, redactiunea

nu e responsabila.

Prim-Redactoi: STEP. C. MIOHALLES0II..

Plata servioielor din Dobrogea, pe lunele Ia-nuare, Februare i Marte, 1880, se vor face ouaualogie, dui:A budgetul anuluT 1879, zice un de-oret dom uese.

Strängerea veniturilor pe aceste luni se va in-cepe conform regulamentuluT respectiv, dupa pre-vederile' budgetuluT de venituri al DobrogeT, peand 1879:

-X 7-"-L oo ui tozil impro prietätT pe moeiele StatuluT,

prin aplioarea art. 5 si 6 din legea rurala. forpläti, pene.ru luerarile de delimtare a pänintu-rilor pe cart s'ail impeoprietarit, ate 1 leá50 banI de pogon.

Aeeasta plea o vor aohita in curs de trei anTeke 50 banT pe fie-care an. Ea se v a vs, per-oepe o-data ou plate anualt a. plmänturilorse va varsa la case de depun4;re.

Pentru äntarnpinarea cheltuelilpr luoraeilorde delimitare, se autorisa casa, de depunerT sa,facia' administratiunei domenielor StatuluT wean-suet', in compt carent, pane' la conourenta sumeTde 400,000 leT.

Aceste avansurT, impreuna cu eu-venite, se vor restituT casei de depunirT din ba-nib se vor incasa de :la siltenI, conform art.1 al attestei legI.

Se vor inscrie in registrele easel pens iunilor,ou dreptui la pensiune de seriieitl, urmatoarelepereoane.

D. sub-loci:4. Joachim ben . 79D. ban Petrescu . . . . . . 55Orfana Maria Minescu 74

D. V. Geafenou 82D. Gheorghe Popovici. 55

D. Constantin Protopopescu . . 49D-na Eleonora G. Constantinesou 86D-na Elena D.' Mosoi'ti . . 172D-na Carolina V. Dumitrescu. . 172D. gener. Nicolae Haralambie . 1234D ban Triandafil 246D. capita'n Matei Trandafiresou 195

D-na Profira Lekaci 49Orfana M. C. Siernan. . . 93D. Pompiliu Pisone 185

D. Gavriel Solovief 123

D-na Polics.',Petrache Paunesou 55

D. Tache Cioran 55

D. Nioolae Bajesou 111

D-ra Alexandrine I. Lerescu 61

D-na Flora D. Givan. 148D. locotinent V. StePineseu 88

D. Dimi trie P. Emlomu. . 493D. Victor C. Radovid . 148

D. State I. Carteanu 80

D. Constantin Preda . . 222D. T. nut ...... . . 185D-na Ecaterina S. Constantineseu 65

D. C. Vasilescu . 98

D. eilpitan I. Rusu 130

p. Atanase Plavalesou 122

D. capitan C. David 11 5

27D-na Ecaterina Liein .D-na Maria Andreescu 47

D-na Eleniva I. Bräilescu 53

Orfana Alexandra Nitesou ' 74

7555

7

30

384183828590

387518445555117214508214242218

76

22944771

7

Plata acestor pensiunT, carl mensual stint deleT 5,347 banT 41, iar pe an lei 64,168 banT92, se va face de, comitetd pensiunilor, din four.durile sale, fixate prin legea de la 1868 ei ace-ea din 1872, cu inoepere pe la 1 Ianuare 1880 ,

-X -Comitetul societ4iI Reuninea femeiler romäne

din I iT, dorind sa sporiaseä fondurile destinate,pentru sustinerea sooaleT profesionale de fete, ahint deciziunea a da patru baluri in cursul a-ess411 carnaval.

Aeeste baluri se vor da la 12 si 24 Ianuare.la 16 Februare ei la 1 Marte, in sala TronuluTde la palatulul adminstrativ.

Pretul inträrei este 5 lei, de persoana.-X-

$i

$i

-

ale

partY

mini§trilor,

iesui-tied,

slit

pan-

,,

ce

-X-

.

.

.

..

.

.

.

.

.

1NBERA

luT

-

§i

'I

s.

sd

cä

sd

indatd

§i

cit§-

§"

§i

mosimommii

dobiincjile

-

-

.

--

. 45

- -

-

'el

el

-

....

gi

.

.

.

.

. .

.

. .

. .

. .

ROMANIA LIBERA

Vineri, la 4 ale curentei:s'a inaugurat - nespune aDemocratul, deschiderea oaleI deetT din urbea Cgmpina.

0 multime imensä de ceteri' ail asistat laaceastil ceremonie.

-X-Primäria oraaulul nostru, prin buletinul sí

statistic asupra micri populatiuneï Thiourea -tilor, ne spune, oil de Dumini&O 30 Decembre1879, pang Sgrabgeti 5 Ianuare 1880, s'arc nag-cut 138 emit din earl 66 aunt de sex ni. ei 72de sex fern.

Aú murit 200 oarneni, din earl' 113 bilrbati,87 fang.

In ease zile, date numgrul mortilor a intreoutpe al ngscutilor ou 62 !

Causele prinoipale a mortalitiltil sunt variola,scarlatina, phtisia pulmonarä, tuberculoasa pul-monarg, pneumonie, pleuropneamonie i bron-chin. -X -

A-searg, ea in toate Juoile i Durninicele, afost o frumoasil serbare de patinagid pe basinulooieti rornäne de arme, gimnasticg ai dare la

seran,- curtea biserei sf. Spiridon *whirr.Cel ce vor s invete a patina ggseso aoi o

scoalg din care in curönd pot iesi mgestril inpatinagid.

D Moceann si altI vr'o 6 profesorl sunt, iatoata seara, la dispositiunea amatorilor de a in-vats, acest esercitiu fisic.

Pang acum s'ati instrnit deja bine vre-o 36de elevi.

Ar fi bine ca publicul capitaleI A visiteze malbine basinul de care vorbirr, de cgt lacul Cis-rnigiulai, care e intrecut, afarg de dimensiuni,in toate privintele.

- X-Balul ce se va da in curnd de societatea

studentilor roman! de la universitatea din Viena,(Romania jung., are pang acum opt patronese.

Cea d"ántäiti din aoeste patronese e d-na BA-iguana, sotia ministrulul nostru plenipotentiarla Viena.

Ni se spune, ea statul major al legiunei VIdi n garde tivica s'ar fi imbrgncit ai pglmuit inziva de Boboteazg.

Se vorbia de provoeari la duel.Ziettuia ar fi prey( - se zice - din cause

g,efuliff de leghine.

DIN AFARA

Cestiunea turce-greae4.Grail nu ail ajuns, cu toate sthruintele

lor, in cestiunea rectificarei granitelor, lan ici un resultat. Poarta este neclintith inho tarirea sa, nu de a da Greciel numai unmic i neinsemnat teritor, - cum i se at-ribuia pänä acum dar in planul, de a tota mAn a pe cts binetul atenian cu vorbe, pänä,and, la un moment potrivit, sal respinghcu deshvr§ire toate cererile, i cele malmoderate.

Guvernul grec pare a'§i fi perdut de totcuragiul, cu care se fudulia paint acum.0 corespondent& din Constantinopol ne spune,ch dd. Konduriotis i Brailas - ori ell de»nerlbdetori" sunt - cu toate aceastea

hothrit sit mal astepte, ca sh nu fielor respunderea pentru un conflict even-

tual."SlaM mhnghiere.

Coneentriirile de trupe rus64iin Polonia ruseaseA.

0 telegramh ne vestise zilele trecute, ehguvernul r us a desmintit §tirile ziareloraustriace i germane, privitoare la concen-trarea trupelor rusesti in Polonia messed.Am declarat inch de atunci, cit aceastä des-mintire nu prea este vrednica de credit.Cu toate acestea impArtä§im a dupaInvalidul Bus», textul acestel desmintiri, ca

act politic de o important/ destul demare.

Ziartle germane el austriace zice ,Invali-dole - ag inceput in vremea din wing sä ngs-weiaseg din nod, in found de telegrame, atiri

sensationale, privitoare la preparative militare,earl s'ar face la granitele noastre apusene. A-

eestea sgomote, call nu se pot pune in acord

ou raporturile de prietinie, esistente intre marilep uteri, produo o neliniete pggubitoare in sinul

societátei.

Acesta este motive), pentru care le desmintimin mod categoric, declaränd tot deodatg, eä toatevestile despre intgrirea i ooncentrarea trupelornoastre in Polonia, precum i cele privitoare lainarmgrile uoastre estraorlinare, fac parte fleaniel o deosebire din lumen fabulelor: Ceea ce faceguvernul nostru, nu are in vedere deck intere-sele i efectivul armatel noastre departe de

fi sporit, sufere dinpotrivg Nader! neconteniteai inert in curgerea lune' lui Decembre fil-cut pe companii, escadroine i bateril neate re-dueeri, a ciíror totalitate se urea' la 36,000 deoameni.

Acesta este textul desmintirei cabinetuluirussc, caruia, arh' tasem cu alta ocasiune,motivele, pentru car! nu trebue sh-T, damnici un creslment, multumindu-ne a'l luaca pe un act obicinuit in diplomaVe.

Francia i Germania.Nordd. Allg. Ztg.. » publieh zilele aces-

tea un articol, privitor la raporturile dintreGermania si Francia, in care declara, eh

cabinetul de Berlin observä o reservä sistematich fatä, de toate schimbarile ce sefac in interiorul Franciei. Cu aceasta nus'ar 6 zis nimica ; dar oficiosul cancelaruluigerman destäinuia, el aceeasi reservii, a ob-servat'o cabinetul german si scum doi an),

and ministeriul Broglie-Decazes Mouse nestedemarse pe Mimi el, pentru o evenivalä lo-vitura de stat in interiorul Franciei."

Aceasta destäinuire a produs o mare sen -satiune in toata, Francia, cad din ea ar re-sulta - daca ar ii adeverath ch, cabi-netul conservator Broglie-Fourtou voise sit

restoarne regimul republican, cu ajutorulcelor maI mad vräjma§i aI Franciei. Darsensatiunea aceastä nu tinu mult. Lumea se

mat' mult de märimea scorni-turei ziarului german, did nimeni nu semal indoieste, cit principele Bismark a voitsit compromitä prin aceastg, fats& desthi-nuire partidele monarchiste ale Franciei,de a citron patriotism nu se indoieste ins/nici un frauces.

Le« Temps», Francais" organul luIBroglie,-« Moniteur " , numesc afirmatiunealui Nordd. Allg. Ztg,« o seornitura toe.mai atat de falser, pe cat i de comica,p rovocand pe ziarul berlinez sit aduca, dad,poate, cea mai micä probit.

Scoala de meserii Zaman din CaracalPrimim din capitala districtului RornanatT,ur-

mgtoarea epistolg

Domnule redactor,

La 2 Ianuare s'a inaugurat intr'acest oneacoala de meseril, fondatä de judet pe local do-nat de d. Ion Mihail Zeman.

Serbarea s'a inceput printr'un servicig divinoficiat in atelierul stabilimentului de cuvioaia saprotoierul judetului, la care a asistat : pregedin-tele consiliului judetian impreung cu consilieriiprefeotul judetuluT, primarul urbei, deputatii a-ilati in ora i o multime de cetgteni. Ruga princare s'a invocat benedictiunea lul Dumne4u5 a-supra scoalei a fost insotitg de trel salve deprise a'e gardei cetsgteneati, inairate in curteastabilimentului.

Dupg servieiul divin, preeedIntele consiliuluidistrictual a tinut o cuvintare, prin care a argtatfoloasele material! ale acoalei, ai a multumit,in numele judetuluT , donatorulu i. localululacoalei i loculta pe care s'a construit atelierullde darul ce a Meat, care a meritat sä, se deastabilimentuluI numele sgá.

Prin cgte-va cuvinte improvisate, direotorulscoalei a zis, cg un mecanic avnd a face alt ce-va decgt euvintki oratorice, ambitiunea sa o vapune a da districtului ai naliuu1i 'neater! bunTin ferarie ai in lemngrie.

Apol a vorbit d. N. B. Locusteanu, deputa-tul colegiuldf II, despre utilitatea acoalei dinpunctul de vedere national ai politic, al cgruidiscurs a lost ou atentiune ascultat i cu sim-patie primit de oetátenii carT ad felieitat pe vor-bitor.

Terminándu-se solemnitatea, adunarea a tre-out in sala stabilimentulul, unde o astepta ogustare frugalg, ai unde comesenii fgcut in-ohináciuni ai mart

Preeedintele consiliului districtual, d. Ion Bu-recescu, a inchinat in AnOtatea ergaenilor ai ju-detenilor, din ale direr contributiuni s'a createcoala de meseril ; a prefectului distriotual, d.

George Protopopescu, pentru concursul oe a datca representant al g ivernului i ca eagle., ai

a urat Maim! s. nrmeze p3 Wean! in fapteleacestora nationali ; la care a naming d. IonGuran, c juniT vor ti sä se arate tot-d'aannademni de pärintil lor ei de munele ce poartg.

D. Nioulae Guran, deputatul colegiuldi III, ainchinat pentru der,' i pentru corpul didacticroman, la care a multumit directorul acoalelordin Caracal, d. N. Tomes..

La cupa ridicattt pentru garde eetiltOneascg,a reepuns comandantul, d. locotenet colonel Bill .paint.

Dootorul judetului, d. Al. Libert. a fgcut u-rant pentru infiint tree unei soon' da ageigulturänursed, acestui judet eminamente agricol.

D. R. Pärvulescu, membru al representatiu-neT districtuali. i advocat public, a inchinat insilnOtatea deputetilor carT ad fgcut sa se inscrie,in budgetul statuluT o subventiune pentru aooalade meseril din Caracal, care pang acum nu s'ahint pentru c coala nn era infiintatg, i mem-brilor gavernuldf earl' ail primit cu favoare in-scrierea (wester', subventiudi.

Diractorul acolel de meseriT, d. Costache Ri-ureanu, a inchinat un toast in slngtatea oetiit e-nilor de intrecerea oe ad pus la infiintarea sta-bilimentulul, a &Anti a directiune este incredin-tata d-sale, si a primaraltif oraaulni, d. Ilie Prep-beanu.

o cupg a fost ridicata de d. Chili Poppumembru al representatiunei judetene, pentrudoamnele romgne, earl ail avut la aceastg ser-bare representantE le d-lor.

D. Loousteanu a tinut o micá cuviatare ju-nilor elevi ai roalel de meserii, consiliändu-i a fiascultgtori okra profesoril lor, laboriog, cum-ptati, ecor orni, silitorT, a invOta arta la caredad, ai care de va fi eultivat de &Are dángii ouarnoare ai cu inteligentg, la va asigura viitorulai le va atrage considerat iunea oamenilor.

In timpul guetgrii, musica gardei a executatmal multe aril notional!.

De la scoalg mai multi cetäten1 at mers lapreeedintele consiliului judetean a nag, uncle a-duogndu-li-se vinuri strine, le-ati refusat errandah li sä serveaseg vinuri romgne ai locale de

Petroaeni ei de egrets! Ion.Astfel s'a petrecut aceastä frumoasO Arbatoare

ceateneasc4, care va teal in aducerea aminte atuturor cetiltenilor, lgturänd pe le %net ceastii

dare de seamg discursul rostit de d. N. B. Lo-custeanu, cu ruggciunea de a 'I da un loc in

oolumnele pretio e' T d-niei tale foi bine voiesce,domnule redactor, a priimi mai dinainte mul-tumirile mete i expresiunea simtimintelor melede inaltä stimg.

G. S,,

Discursul pronuntat de d. N. B. Locusteanuin zioa de 2 Ianuare, la inaugurarea ecoalei

de meserii din orfaaul Caracal.

Domnilor,Inaugurarea ce se face astgzi ecoalei de Inge

iestrii infiintatg de judet, este una din eele maimemorabile sárbátori, oe a dat urbea fonds. deBassien-Antonin Caracalla i districtul descen-

dentilor colonilor näscuti la Roma.Presenta atätor cettiteni iubitori de prosperi-

tat ea, ai putea zice de mgrirea districtuluigi urbei lor - mgrire pe care o fac arteleseiintele, veselia ce se vede p fetele tu-tutor intr'o mood in care tare sg aft sub lovi-rea injustitei oamenilor i timpilor, este o pro-bg de sperantä, ce ou drept ouvánt dv. puneti inresultate le bine fäcátoare ale aped!, pentru acä-rei a cekbrare suntem adunati

Sgrbgtoarea la care asistäm, are un caracterreligios.

La popoarele luminate ale antichitgtiT, arte-lor, sciintelor, travalialui, li se ridica temple.In templul lui Apoline se adorati al tele frumoase;in al Cer erei se aduceall onori divine aricul-turd. ; in al luI Vulcan travaliur lor metalur-gice.

Art( le, sciintele, laboarea adorate ca niece di-vinitäti, flung märirea popoarelor care le da a-ceste onorI.

Grecia datoresce vechia ei splendoare, nu res-betel or oe a purtat ei artelor ce a cultivat.

Gloria Rome'''. entice n'ad party teat'. faptele Cide arme, ci luerärile sale de era : agile petrel e,apeductele, pantile aruncate peste riuri, cetgtile,valurile, tumulele ridicate pretutindeni pe unclea pianism civilisatiunea romani. StrOluoireacare a supravietuit armelor sale, a fäcut'o litera-ture ei, legistatiunea ei, operile sale grandioasein orl- ce namen a sciintel ai a activitätii, carivor reohfema mult Limp la aducerea aminte a1 u meT acest prier, nu pentru cg a fost glorios

in resbele, dar pentra-cg a stet mare in paceprin arte ai prin sciinte.

Sclave invinseprin norooul schimbgtor al arme-lor; misere, chiar invingiitoare prin devastärileresbelulni, popoarele nu A pot bucura de bunultraid ai de adevgrata libertate de &It prin /nonceluminat4 de sciintg.

Scoala, dar, are un indoit scop liberarea fipolitiog a omelet.

Dacg acoala ce se desohide astgzi ar fi numaIun luerkor de fergrie ai de Várnplärie ; dug ean'ar da deck rneateaugari, totuel folosul ar ficonsiderabil prin dotarea judetului cu un stabi-li.aent, a cgrui.lipsse era simtitä ai a &Arta fondareera reclamatt de o multime de trebuinte ; darin actuala stare in care A afiä tare', o oaläde ingiestrif are o menire mai

Construind gcaale profesionali, o natiune pu-ne basele nu numai ale inavutirei sale, dar aiale indipendentei sale ; cäci, prima conditiunea domnirei de sine est3 existenta prin sine ; estestarea unit! om sag a mini popor neatgrnatgde alt om sati de alt popor, stare care nu sepoute avea decal prin laboare, prin arte i prinseiinte.

Un om nu pate eg fig indipendent in adevgrataacoeptatiune a cuváutului, dac nu posedä o a-vere sag o artg care facii neatärnat.

0 taxi); si poate proclama indipendentg, dardacg nu e pommel de centeni indipendenti, eanu e deck sclavg de -Eqpt, fig a proprilor ei eon-ducgtori, fig a sträinuluioare face dintegnsa anfeud ai din locuitorii el niece iloti.

Neatgrnarea nu se decreta, se face. Liberta-tea nu se naendicg, se cuceresce.

aotuala sistemit de educatiune, folosiloaredin punt]] de vedere al luminilor, nu poatedea nici libertatea in nauntru, nici neat6rnareain afarg,

Scoalele de sciinte neexacte ad produs numaipostulanti ; ele art impuiat proletarismul biuro-oratio, falanga involontarrt de pretorienT a tutu-lor for melor de despotism.

Este de nu interes vital al Orel sit' se deaalta d'rectiune invélgmentului nostru public.

Activitatea guvernelor se consumg in afaceri,oar I priveso politica exterioarg. SI ne mangerno! de politica interioarg, %lag, in piírOsire.

sg nu se parg cuiva o eeormitate, 'and zictrebne s cugetimm noT la politica din ng-

untru.

Cuvantul politicä derive de la polis, ceta testat. Cel ce Sil ocupg de trebuintele, de intere-sele politici, cetatii, judetului, trei, numeasca-se el om de stet sail nu, face politiog ; i aceastgpoliticO e i oea mai adevgrata, i cea maT sal-

atoare.

Nu numai oamenit ale numiti politioT fgcuNemuritorul Eliade care nu era un per-

tonagiu politic, care nu era de cgt un literat, unpoet, un profesor, fäcea politicO invatand pe ro-&Ira istoria patriel, cgrafánd luptele pärintilorlor pentru apgrarea nationalitOtiY, puriaadlimbade elemente eterogene care o fOcea necunoecutg,wand &gall' de educatia jerimei, flegelgnd vi-tiul, Wieland virtutea, iu infecliind trádarea. Vo'-taire, Jean-Jaques Rousseau, n'ad fost chematiMel* o datä' in oonsiliile principilor, i ou toateacestea ad flout cea mai inaltg politicO soriind :unul pe Brutu i dict,irnarul filosofic; eel aleltconfesiunile i contractul social. Nol agricultori,industriaal, comercianti. meseriaaY, meateaugarl,artiati ; noT hi, membrii, representantii corau-nevi, judetului, &And strginii nu lash guverne-lor noastre aid timpu, nici rápaus de a cu-geta la nevoile tare!, de a se ocupa de prospe-ritatea ei, de viitorul el, sil facem noi politicginterioarg, construind temple sciintelor positive,a rtelor mecanice aproape prosorise din invë'tg-mgntul public, singure in stare a ne scgpa destrOinii educe am devedt tributuri, ai a re-media rául unei organisatiuni greaite i unei in-structiuni necomplete.

Instructiunea i eduoatiunea, atgt de imper-feete,' astäzi, eta de neingrijite, sunt petrile unghiu-lare pe care se apace edificiul social ; sunt basepe care s5, construesce societatea. Dacg aceastabash nu e solidi, edificiul e amenintat de sgdere.Sooietgtile umane nu se distrug, statele nu cadde egt prin insuficienta instructiunnii i prinnesoliditate educaaiunei; 'And legile nu se mairespectqcOnd moravurile art corump prin descate-narea pasiunilor pe care o edueatiune aubredgecletin4toare, morbidg, nu le mat retine-

Maid instructiunei altg menire, insemnánd e-ducatiunel altg cale, complectand invgtOmäntulprin creare de snit profesionali ai de institutede crescera, arocurgm nuoilor generatiuni mij-loace de existenta independent4, iucrm spre

bit-

.

.

-X-

-

.

s'atia

,

-

pleeT,

as'ad

:

,

.

.

ei,

:

sic/

inaltg.

politicg,

a

t

.n_

-

'

n

ad

4 {,44,11W. 'eh*, rdf,

sil

a-eI

ei

i

,

sal

sg

cit

mira asta zI

-

-

.

-

pi

Si

çíI

face pe cetatean avut i liber, i ;tam prosperáneattrnatt. (Finea va urina)

Casa de (1ep1ll1e1' i consemnatiuni siSocietaea galatianai «Crucea de Aur D.

Institutiunea Casa de depuneri si consemnatiuni, ca institutiune de Stat, Lintereseaza in mai.

mare grad pe public, ca i pe autoritttile publice,

in relatiunile ce ag ou aceastii cast, pentru ca

nu urmärim de aproape operatiunile el si starea

de prosperitatc sat scridere in care se gtsesee. Cuaoest titlu ne vom ocupa astiizi a face 0 dare deseamii cetitorilor despre starea easel acestuT asezt-

mnt, dupa bilant constätttor a comisiu-mi parIsmentare.

La 31 Decembre anal trecut, comisiunea par-lamentara a coustatat dup_seripte, urmlitoareasituatitme :

Numerar 6, 791, 821 lei 99 b; in efeote §i o-biecte de valuare : 100,818,982 lei 46 b..; satun total general de 107,610,804 lei 45 b.

In numgrarul eitat s'a constatat cg se aflii anr:1000 poll si 1851/2 napoleonT, ear in argintyubles'ad esit 1,475,000, inchise in 171 Mai.

In efecte si acte s'ad g'äsit : 81/2 milioane o-bligatiunl rurale, 17 .milioane domeniale, totattte scrisuri fonciare rurale, 4 milioane hrtiiíde rent, tot atttea scrisurl lonciare urbane,15 milioane diftrite actiuui romtne si sträinesi 33 milioane acte i obieote sigilate de valoriparticulare.

In aceste conditiunT gsindii.se starea cagey dedopuner i consemnatiuni la finea anuluT tre-cut, nu credem de prisos a o imptatsi cetito-rilor nostri spre a cunoasee sohditatea deplinäin care se aflt acest aseamtnt.

- Fiindca suntem asupra cestiunilor finan-ciare, nu credem Mat interes a da seamii ce-titorilor i despre situatiunea in care se glise-ste case tinerel noastre societlitl private, stareaeasel economice Crucea-de-Aur, din Galati.

Aceastil societate a inceput vieata sa in lams-arie 1878, cu 311 actinnI, representrind un ca-pital de 41,867 lei 25 b.

In decimal anului 1879 .nuilogrul actiunilor amal cresout eu 351, adeet peste tot 662 actiunioar! cu amendile si procentele resultate din o-peratiunT, at infiltisat peste tot, in seara de15 Decembre, un capital bi ut de 136,798 lei59 banT.

Bentfleiul neto ce at dat cele 311 actiunidin 1878 a fost de 4,511 leT 45 b ceea ce vineun dividend de actiune de 14 lei 41 banT, eartotalul aetiunilor pe 1879, adect. cele 662;actiuni

dat un beneficid neto de 5,769 lei 74 b.,sat ufi divider d de 8 lei 71 bani. Cu alte cu-,vinte o actiune vechiii din 1878 are un dividendde 23 lei si 22 bani.

Acesta .ni se spune, eg este beueficiul netope actiune, adeca saztaidu-se toate cheltuelile.Nol credeni ci reeultatele operatinnilor societt-tii sunt destul de satisftatoare in rapotou maul timp de and a inceput existenta so-cietttil i cu eh( ituelile exceptionale ce a tre-bait st supoarte in decursul anului espirat, cuooasiunea iusta1riT, adecii cumprarea easel defer mobilier, etc. cheltueli earl negresitcut odatt pentru tot timpul societttfi.

Proba osea mai inbuourritoare despre confientace a irceput se inspire tgngra asociatiune,este afluenta cu care se gritbesc a se in-serie din ce in ce mai multi artionari.. Asa nise spune et de la 1 a curentk i 'Ant aseadisalt ma inscris 155 actiuni noue: prin urma-re, de si mal avem print la finea lunii ina 214ile cu drept de primire de noni actionarT, to-

numal cu actiunile páná astälf societatateava incepe operatiunile anului present on 817actiuni, ceea ce represinai pe fie-ce hind uncapital de 8,170 lei, seat la finea anulul 1880un capital de 98,040 lei, care, reunit ou 133,000capitalulul neto aproximativ a anulul expirat,este cent cg,, la finea anulul 1880, juna societateeconoinict va poseda un capital total de 231,040

Aeesta credem et e un frump exempla dece poate spiritul de aseciatiune, care numal indeurs d e 3 anis si din rate de 10 leT pe lanea putut st, realiseze un capital de aproape 240,000leT. Urtm dar bunt prosperitate tinerel sooietati.

(V. C.)

ARENA MARELOR.Romänul», vesel cd, in zilele astea Ca-

mera va incuviinta conventiunea pretinselrescumprdr1 cu scaunul la Berlin, love§tein opositiuue, si se incearcl a mal atrage

1.0AIANIA LIBERA

in plasa sa pe cdti-va, artänd cd situati-unea raporturilor noastre cu drumurile defer tot are sit fid maT bund, in urma con-ventiuniT, deal este astzi cand striniidispun de toate.

sit admitem si noT, cd in parte ar fi cevamai bunk dar intrebäm : oare acele parti-ale foloase merit& dnsele sit fia pld,tite prinemiterea a milioane de polite d'ale StatuluT,prin zdlogirea monopoluluT tutunurilor siprinadmiterea juditiunei sträine ?

Mai departe Romänul" analisdnd un ar-ticol din Stafeta", criticit op'ositiunea siIns esce .maT ales in partidul national-demo-cratic al princip. Gr. M. Sturza, läudändpe guvern §i pe oameniT si.

*** Tot despre graba ce pun guverna-mentalil spre a sal* cu rescumpérarea, asacum le a fost poruncitd, de la Berlin, vor-beste si Binele Public'.

Da, se grabesc, pentru el, nu pot st mai a-atepte actiunile de drumuri terate, in care si atpus mult-putin, at at avut, ou speranta sat ellcertitudinea d'a se imbogäti; se . gräbese pentru

remlin inmIrmuriti Is idea cii pot pierde pu-terea, ct pot fi din not retinal la stsrea, in cares'at glisit, ,in tot timpul de la 1869 ping la1876.

*** Ca i RomAnul", confratii de laPresa» sunt veseli Cil deputatiT grä-bit a veni sa resolve cestiunea rescump-rdrii, asa cum o cere gavernul, aratInd cilde aceastd cestiune e legatd, recunoascereaindependentiT, si soarta until insemnat nu-mr de marl interese politice, economice,finantiare, administrative, etc :

*** Timpul" demonstrd, cd, este gresitd,idea acelora, earl cred cil institutiele schimbd,numaT de cat pe oamenT, cu esemple dinstarea noasträ, inveninatä prin deprinderileincd vii fanariotice si prin pisecherlicul"urmasilor Fanariotilor, asunsl sub numero-minescT, dar prigonitorT a tot ce este cuadevrat roman. Spre a 'se putea opera oschimbare salutard in societatea romäneascd,trebue ca zilnic sil descoperim tesätura de

.perversitate morald si de siretlic stupid al«acestor oamenT, trebue zilnic sd, le spunemcare e adevrul si sil indreptarn in copil

in stränepot1 ceea ce a fost stramb, inchir-cit si rd in parinti1 bor."

*** «Democratia Nat;onald," se sperie demizeria, ce domnesce prin stradele märginaseale capitaleT, laudä initiativa d-lui Cogäl-niceanu pentru a a veni in ajutorul saräci-meT, care moare de frig, de foame sf deboale, cere ca aceste ajutoare sil vina malcurnd, si nu se piarda vremea in desbaterT deforme.

NieT o datil n'am vdut multimea mai inolinatt.spre revolutie ea acum. Indignarea i desperareaeste atilt de mare, in at ne cutremuram andougettm la urmärile ce ar putea s aibt o ati-tare din partea unora.

AM11.

In §edinta de ieri a CamereT deputatilord. Märzescu s'a desvoltat interpelarea saprivitoare la administrarea si conservareaaver el orfanilor,

Ministerul public de dincolo de Milcov,-nu ItiO de cel de dincoaci - nu e o sen-tineld constiintioasd, in aceea ce priveste a-verea copiilor minori, r6nasi fart paring&al lipsitl numal de unul din el.' zic d,Marzescu:

D. minisru de justitie rspundnd pro-mite et va depune pe biuroul AdundriT unproiect de lege care sit reguleze si cestiuneaaceasta.

Se continua apoi discutiunea asupra legeTsanitare.

Se primeste art. 34 Mil modificArT; laart . 35 se primeste un amendament al d-lufFleva, dar nu se voteaza, cad la 4 ore sijumtate mandatarii tlii nu maT sunt in nu-mrul reglementar,

MUZEUL-,.PAPAZOGLU"

Sentim en tele de patriotism a unlit bun romansunt aoelea ce le dfsvoltt cine-va pentru folosulsi binele patriei sale atiit prin onorabile srvi'-cii ei, ett si prin lueruri folositoare.

Aceste marl calittti le-am descoperit tot-d'a-

tuns si le descoperim si astral in persoana he-trännluT nostru arheolog lot.-colonel D. Papa-soglu.

El a servit trei-zeci de ani ca ostasi inert dela äntia organizatie a oastel romane anal 1830.

Mal in urint retrtgändu-se din rändurile o-stirei i-a pItcut a se ocupa Lai liicruri folosi-toare Ora si armatei, iar predilexia sa a fostsingura archeologie a patriei sale.

Astafel cil poate da astilaT o mare colectiunede monumente istorice, dace si romane, in ob-jecte, in pietarii sculptate cu inscrip, in vasesi in monete Am putut afla cu mare satisfacerea inimi noastre oil btriinul septagenar ar fi propusguvernnlui de all vinde oolectiunea sa catrestat i din pretul eY s dea 534 pentru ajutorulcelor in Epee de hranii oi bine care fapt maipatriotic are diva de astii-di pe and moaremuncitarul de foame, de cat a veni cine-va, sä-sivanda singura sa pläcere din copiliirie, singuraavere a copiilor sgT, ai sä rupii partea din tränsapentru ajntorul nenorocitilor? facutat asa ceT.

ce arendeaza astri-di? eel ce iinehiriazt ? ceT cevged? a da mäcar unu la sutt, din acaia-ee elprofita, ctoT uu este o gluma and famlii in-tree gem asttadi ai lipsa de hrant ! i ape alecol aunt acele famil,T, ale romilnilor nostri,(410 sudoarea ctrora ne hanim ne imbacani

petrecem astt-di.Pe ett dar Iäudm faptul biitrínuluT nostrn

veterinar pe atilt facem apel gavernulul ea aia acea colutiune de antichittp care este a a-duce doug foloase tart : 1) at nu va lisa a seinstreina din tart o colectiune de monumenteadunate in decurs de 50 de ani, si 2) a se vaajuta i sii va mngiia mai multe familii inlipsii, cu acea ofrandt ce proprietarul eT lastdin fundul pretului vändäri cu care se va in-voi. Noi din partene läucliim faptul colonelululPapazoglu si al aducem de tsemplu la totl ro-mtnil eel' bunt P.

Serviciul Telegratic al Romaniei libere"de la 23 Ianuare - 9 ore dim.

Pesta, 22 Ianuare. - D. Mocsary a propus,in Camera ungart, BA se numiasca o comisiunecare st fie instroinata ou facerea uneT ancheteasupra celor din urmt tulburirl ce s'at produsin Capitalä. Camera va botari maine and se vapune in disutie aceastt propunere.

Vi ena, 22 Ianuare, Clubul liberalilor a adop-tat o resolutiune prin care esprimt ptrerile salede 45, eta a vgdut pe partidul progresist iesinddin comitetul central constitutional in privintaiegel asupra armatei, a otrei votare nu va im-plica de loo o cestiune constitutionall.

Resolutiunea esprimg in acelasT timp speranta,actiunea celor doug partide, liberal si pro-

gresist, va fi eoniunt in taste cestinnile eons-titutionali.

Berlin, 22 Isnuare. - Un project ce se ra-poartt la oare-oari modifiarT in legaa militart

imperiului, s'a depus la consiliul federal. Dup .acest proiect, din luna Aprile 1881, infanteriava fl formatt de 503 batalioane, artileria deoampanie se va compune din 340 baterii, ar-tileria pedesta din 31 batalioane i sapieril de19 batalioane.

Intre altele, se va _forma din not : 11 regi-mente de infanterie, un regiment de artilerie pe-desla, un batalion de sapieri si 32 bateriil decampanie.

Cheltuelile permanente ale acestor noui con-tmgente se vor ridica la 17 milioane de marci;iar cheltuelile de formatiune la 26,750,000 demiirol.

Paris, 22 Ianuare. - Gamera deputatilor.D. Louis Blanc a depus o propunere asupra a-mnestiei plenare ; dar respingerear,acestel pro-puneri e consideratt deja ca sigurâ.

Petorsburg, 22 lanuare. - Noutatea relativala littaia ce ar fi mancat Rusili de la Turko-wanii-Tekkesi i ptasirea posiPei din Tchiki:shier e deamntitä in mod oficial.

Viena, 22 Ianuare - Se telegrafeazt dinConstantinopol ziar ului sPolitisohe Corespon-deny :» « Conventiunea privitoare la tratamentulnegrilor va fi sewn atä mtine de Savas-pasasir Layard, dupt auterisatia datä de sultan.

Se asigurt, c ambasadorul EnglitereT va rgs-punde la nota Rota relativil la ultimatul setin afacerea monachuluT Tewfik.

Berlin,, 22 Ianuare. - Proiectul asupra legeimilitare, prfsentat consiliulusi federal, contine,i ntre altele ea de la 1 Aprile 1881 'Ant la fi-

nea lui Marte 1888 ; efeetiul in timp de paceva fi 1 la 100 din populatiunea GermanieT.Dupa aceastt bast, efectivul armatei pe timpde pace va fi de la 401.000 piing la 427,250 ea-meni.

Motivele acestui proiect se rapoartt la refor-mele militare ale statelor vecine, de earl' Germa-nia a rgmas indtat, sub raportnl infanterielartilerieT, desT s'aa propus augmentatiuni.

(Ham).

MAI NOUAseart s'a tinut, la otelul Herdan, o intrunire

destul de numeroasä a grunului sBinelui Pubic.»S'a citit programul partideT format de libe-

raliT indopendenti, earl ali aderat la ideile susti-nute pin.% azi de acel important organ.

D. Verneseu a linut un diseurs asupra situa-taineT, aprobat prin viT i numernase aplalise.

is 'a ales si comitetul dirigent al ¡line( partide.Urrim col mai stralucit suoces. Tara ara ne-

voe do concursul lumlnat i patriotic al cettte-nilor de bin°,

BIBLIOGRAFII

Librgria Frati loniçiu & Comp. anuntii apa-ritia urmätoarelor Catindare pe anul 1880 apt-cute in editiunea librärieT noastre i anume :

Calendarul pentru top RomaniiÇoprindänd pe längt eele neoesaril i Sora de

caritate, episod din istoria resbelului indepen-dintelf RomänieT, si Emilia, nuvelä coniporana-si Tichia lug Aghiutá nuvelä comica de N. D.Popescu, toati ilustrate!in text, si alte istorioare,Anecdote si poesii, avgnd premiul tabloul Bata-lia de la Smardan sat tabloul Capitularea Plev-neT atre Generalul roman Cerchez. Foartefrnmos lithographiat in culori la Dresda.

Pretul cu premiu 2 lei 50 bant.Calendarul amusant i picant

coprind'and : Viola unei curtesane, FidelitateaAglaitti si La un bal mascat, &bite de moravurlcontimporane, ilustrate in text, de N. D. Pop-.pescu, §i alte istorioare, anecdote si poesiT, avgndca Pr emiu 8 ilustrapuni marl in 8, imprimateea 5 culori, represintiind diferite tipurl si scenecornice contimporane, - Pretul cuilustratil 2 lei.

Almanachul American.Ale ctrui date stint ou total nuoT, culese din

cele din urmä evenimente romiine in doug edi-punT editie ordinara 11. 50 b. editie de lam2 b. 50 b:

UREA BURSA NATIONALA

M FERMO & FRATII BENZAL

No. 41 bis, Strad& LlpscanI, No. 41 bis.

CURSUL BUCURESCI

Pe ziva de 11 lanuare 1880, ora 10

OBLIGATIUNI

10 % Rurale '

etite la soil8 % Domtniale - -

gite la sorg -Dob. 10 fr. Oblig. easel pens. 300 I.7 70 &rind fonciare rurale f. ;7 % » urbane -8 % Impr. Municipal - -

» cu pr. Buc. (bil. 20 1.)5 % Renta romini - -

Actinal Dacia, -, CRominia,

Mod de R mini&Cupoane rurale ezigibile

, domenialescrim! -

Argint contra aur -Bi lete hypotecare contraRubla !ArtieFlorinul -Lose otomane

a 11 r

CURSUL DIN VIENA

22 Ianuare 1880Napoleonol -Ducatul- -Lose OttomaneRuble }Artie- - - -

CURSUL DIN BERLIN

22 Ianuare 1880

Oblig. cáile ferate romane -AcVnnile ,Priorit4 ,Opppenheim -Ruble !Artie- -Stern - -Lose ottomsne

CURSUL DIN PARIS

22 Ianuare 1880Renta Romani- -Lose Ottomane- -

SCHIMBUL, lilanuareParis (3 -

, la sedere-Londra (3 lump

, la vedere-Berlin (3 Inn°-

. la vedere-Tien& la vedere-

-------AdreseEpentro telegram.

--C.

Curly. Vend.

97 971699%99% 10099%183 1859411, 943487 87%97114 982731, 2811,68114 68e,,210 21575 80332 337

arg.11,2

1/2

4 list3 11.2 622 15

38

9 33Y5 5218 2022114

aur.3 3/42 3142 632 1642

9 331/,5 5217 50122

95 80 95 8045 44 90

102 90102 50107 90107 90

212 11 60

33 32

60 68 504114 40

8

99 4010025

2510

25311/,1231/41241.,2141,

FEB jto Bila4 ix"

ulti

s'ad

s'ail

dar

aduse

ei

a

- - -

-

lanD

1/2

ei

ad

tu§l

leI.

fa-

eso1110-4ei-'

cg.

si

,

AM.

cg

§i

ei

LA.

I.

»

-

,

-- - -

-

el

-- ----

- - ---

-

- - - -

-- - - -

- - -- - -- - -

--- - -- - -

...I........,Se cautd un Comptoirist

care pe Ring doppia scripture, saaibt, cunoscinta pi in corespondentacomerciala in limba francesä, ro-mana i germang.

Oferte sorie, acompaniate de re-ferenta sub A. G. primepte admi-nistratia ziarulut

ROMANIA LIBERA

4111111111111.1111111111111111................._....._,,,.."-_,..-.........,___.,_..._._-..-Nr--..--9.-f

11-1R flik I OIL IL ii itcoIFFUER PARFUMEDRÌT 'I- , -44Sigl it

FURNISORUL A. S. R. DOAMNEIi`

No. 37, CALEA TICTORIEI, No. 37 "FA iCu onoare incunosciintez pe onor. Nobilime ca

am asortat magasinul me5 bogat on urmatoarelei artioole pentru Toalet5 :

PARFUMEME,I PERII , PEPTENI, FLORI ARTIFICIALE,

IvE.AaNTLTSIPER qualitate superiórit, ARTICOLEAe LUX etc.

asemenea am aranjat un

Mr SALON SPECIAL12 instalat arum din nod pentru

COAFAT SI PRIMIREA DAMELOR

Salon pentru coafura, tuns §i ras bdrbali

7

arangiat din nod, elegant gi serviciul prompt.

11T1111111I1111111111111111111111111111111111111111lli1111111111111111llinir

MALADIES DE POITRINE /:'ate persónele cart sufer de maladi I dc ppt precdin Ca!arrhe, phthtsia,

guturaiuri si tusse invechite trebue sa intrebuinteze

MOP ITHIPOPHOSPHITE DE ME DE GRIMM &care, prescris de multi annii de medicii lumet intregi, a dat in tot d'aunacure minunate.

Prin holm buintarea continua a acestui Sirop, tussea inceteasa, sudorilenocturne dispar, alimentatiunea bolnavilor se amelioreaza rapide, ceace se poate constata prin ingrasiarea si aspectul unei sanitati maiinfloriteire a bolnavului.

Aceste fapte stint confirmate prin urmetoarele observatiuni :

Siropul de Hypophosphit de calce allui Grimault si trebtiesce consiliat inphthisia pulmonara la tote gradele incea mai mare parte a caselor el educe tiavindec,are compleota seu cel pucin naainelioratiune sensibila.

Tribuna MedicalaEstras din din Paris.

Opt bolnavi de phthisia la gradul Ilutratati cu Siropul de Hypophosphit decalce al lui Grimault si Ci' in temp desesse septemani pena la paint seu cinciluni, sum astth,li atat de bine. Meat este cu

neputinta a constata la dinsi presinta tuber-culelor in plarnani i vindecarea se man-tine de mai bine de 2 anni.

Estras din Gazetta Medicala din Vienna(Austria).

Ve fac complimentele melle pentru Si-ropul domniei-vostre de Hypophosphitde calce. Il intrebuintez qilnic la adulti sicopii bolnavi de plamani si de float ; aceastapreparatiune intrece tóte cele cunoscutepena adi.

J. H. LANG,Doct. med. la Melburn (Australia).

Siropul nostru de Hypophosphit de calce este de colder pembe si sevinde flaccirie turtite de forma ovala, revestite de marca fabricei , cusemnatura Grimault si Cie , si timbrul Guvernului frances.

LA PARIS, CASSA GRIMAULT ET Cie, 8, STRADA VIVIENNESI IN PRINCIPALELE PHARMA.CII

11111111W nill all I I I illtilli I Milli LI WM

I1=1 .11

FIESCIIIIHOTEL1

Bucuresci, in centrul conerciului, Str. Selari No, 7

RESTAURANT i

cu totul din nod, cu telegraf in fie-care odaie. Serviciu exact,

033AIde la 1 fr. AA la 5 fr. pe zi.

I APARTAMENTE PENTRU FA MILIIAbonamente pe Ind cu rabat

SALA DE DANT DE ADUNARE SItotul decorat cu elegant&

.11.1111INNIMI

°P.r op ri et ar , FIESCHI

.411111111

De arendat mo§ia Scaeniidin comuna Scäeni plasa Podgoria judetul Prahova in depärtare

de 20 minute de oragul Ploe§t1 avänd pc d)nsa, locurI de argtu-

räturä, mosel, han i alte imburtätätiel. AmatoriT se

pot adresa la propietarul mo§iei Pam Bäläceanu in Ploe§ei, Casa

Varga, strada Bucure*ti spre a putea cunoa§ce pretul, termenulcelelalte cond tiuni arendat.

211111111111111§111111111111111111115011111111111111.111&

I IMPORTANT 1!Numeroasele confusiunT din cauza asemänariT de titlurl

§i magasine unde se vsnd marfur7 sab numele me5 ;determinat a lua masur7, chemänd atentiunea onor. P. T.Public chiar in interesul onor mele clientele rugand cu vioi-ciune a nu fi indu§7 in eroare pi a nota bine numaT la

MAGASINUL ME8 CENTRAL

CEL MAI MARE I RENUMIT

Strada Carol I, No. 8 (Curtea Veche)Uncle priimind aoum un begat assortiment de

1L9r111 NM 11.1.4b1917 1E1PENTRU

BARBATI, DAME SI COPIIdin cele maT fine, fasonate pi solid efectuate, m'am decisa le vinde cu preturl ails de eftine ca clupei prix-courantul

fabricelor.Pentru notarea firmei i numereise visite invita ou tat, stima

SAL. WElSERMAN.PROPIETARUL FIRMEI

LA REGINA ALBINILORU

VIOLETParfumaril

Furnisorii

de differite Curfl

do/,t,DE 7

\<-Et,

Ì'PARF,::0

PARIS, RUE SAINT-DENIS, 225

INVENTOIUTSI UNICULl FABRICANITJ

aIí

&VENOM ROYAL DE THRACERecomandatii de ciltreCelebritAile Medicate

ARTICOLf SPECIAL!A- LE CASSET

VIOLETCare suntil in yoga mai cu deosebire

in Rom5nia

Sing ROYAL DE THRONESPUN UELOUTINE

EMAILLINB

(Smelting)

Sarnia, Parfumii,Apä de

toaletii

CU CHAMPAKA(*ampaka)

PASTi-DENTIFRICIB(Pastil pentru

dint()S5punii, Parfumil,

0[66, Apii detoalet5

CU FOIN COUPÉCliatia)

ESTRASii ESS-BOUQUETPuma de OREZO POMPADURAceste articole precumil crib alte

Produssurl a- le Cassel VIOLET se'IEEE. in principalele MagasinurT dinFrancia si din Strein5tate.

A SE FERI DE CONTRAFASÓNPSI IMITAIIUNI

41////1/11/1111II, CALEA GRIVITA, H

ETAGIUL I.

Metoda cea mai nod de Paris

MAMIE JEANNE L.croesce i inseileada rochi paltoane,rufe i altele, face modele de hr-ti rochT., primesc diferitecusaturl la ma§ina, i invata lapensionate i mina' croftul roohilor.

1111111111111111111111.11111r

Se cere EleviA se adresa la tipografia din str.

LipscanT No. 11.

Do inchiriatetajul de sus din strada Lipscani,No. 72 in colt. - DoritoriT sä seadreseze la Dimitrie Läzgrescu josin paneárie.

DRAGEE, ELIXIR SI SIROP DE FERDOCTORULUI RABUTEAULaureat al institutului FraneieL

Numer6sele studiT Monte de inviStatiT eel" maT (Satins a epoceI nets, afdemonstrat c preparatiunile de fer a Dr. Rabuteau sunt superire tutulorcelor-alte ferugindse pentru

fefet, Perderttratamentul baelor urmitóre : Chloros,

Anemia, Palorea Slabaciunea Copiilor i uSte Mete causateprin Aria' sângeltu.

DRAGEELE D-ruluT RABUTEAU : Nu inegresc distil î aunt mistuitede stomachurile cele maT glebe fare a produce conViipaliuni : A se lua2 dragele, una diminéta i alta sera in timpul mâncgrei

ELIXIRUL RABUTEAU : Recomandat yers6nelor a ciror tune-tint dipstive ail trabuinlä de a fl restabilité sau stimulate. A se lua ateun piharut de rachiii diminéta i

RABUTEAUsera inaintea mâncAre'l

SIROPUL D-ruluT : Destinat in special copiilor...Tratamentul feruginos prin DRAGEELE RABUTEAU este Nile econo-

mic, ele nu dau loc de cat la uâ cheltuiaM neinsemnaM pe fiecare 01.A se feri de contra-faceri si pe flao6nele de fer a Rabuteau, a

se care ca garanlie, marca fabricel (deposal purtänd semnitura hiT OLINsi C-nia i MEDALIA PREMIULUI MONTYON.

PARIS, CLIN i C-nia, 14, STRADA RACINE.

D ;posit in Bucuresci la D-nil Ovessa, C. Gersabek, droguist §i la D -nuRisdofer, farmacist.

ococcfccNaccao caccoo,c, coccoacoovaoc>040 cap0 0

8MAGAZIN DE PANZARIE 0

0O DIMITRIE LAZARESCURvO Strada Lipscani, No. 72, in colt 0

2 Ad sosit felurite pgnze nuoi precum Olandä de Rumo burg de trot colt latimea, iriptire §i groan& madipolon 0O meosican, percal, rainy() picbet, cm';;§1 de cluing, §i ca- 00 valer, fuete, ciorapi, ba tiste felurite colori i albe, mese 0O i peyote albe i colorY, prooape, gulere, manjete, cra- ,,,02 vate, umbrele, recede, panza de transperante §i mindire UA albe i colori,

nuflanele felurite, galo§i,

toate§(a., i

sepapucT, pi 2

altele earl' sunt notate aci, acestea procurä V00

en preturi mjclerate.foarte (10-2-9) 00

00'040004:7040040040C400400G)COCC)04000000

Membrif Societätil Concordia Romani"CROITOM CIVILI SI MILITAM

EZMURZSCI, 10 Strad:. rcua 10, Butt.TRESCI

Subsiding cu onoare aducem la curiotinta Onor. Public,pentru sesonul de toarnna pi de idol ne-am asortat cu

STOFE MODERNEPF NTR,T7H

minenliarnalesei

din fabricele cele maT rEnumite ale EuropeT.Basati pe experienta noasträ, avem curagiul s promi-

tem clientilor noptri confectionarea hainelor in moduleel maY perfect pi cu preturile cele maT moderate.

> I. B. Costandines.eu & D. A. Antofiloiu.

ill111=1111111111211Msfie.. mtnsta

Dim de iniormatiuni si comisiunePENTRU VENVARE SI CUMPARARE

Objectè de valoare, imprumurY de beta, inchirierY de mo§iY

case, se dad informatiuni asupra cumpärilril §i venTaril demo§iY, acareturT, §i producte, mapine de treerat pi in toateafacerile pendinte de comercid. Bani pe objecte de valoare semijlocepte prompt pi cu conditiunI convenabile.

Rog pe onor. P.T. public d'a ra'ë onora cu comisiunile res-pective, cu asigurarea cg, 'mY void da toate silintele spre asatisface pe oLor. clientelä.9 Cu stimg

A. ROTTENBERGPasaginl Roman (Ronda)

LA NOR MAGASIN DE NOUVEATENo. 28, STRADA LIPSCANI, No. 28.

SEMITOI COROANAAil sosit un mare asortiment de incältäminte pentru dame pi ecum

Pantoli d Glase Brodali fasonul Luis XVasemenea

[GHETE SI PANTOFI ALBI OEESATINModelul eel maY nod, pentru nuntl i Wino;

Beta argenté d'oré i argenté preparate, siTcorón(6 mariage.

5011511"=Trria."Eli"id

BUCURESCI, No. 1 SUS, STRADA §ELARI, No. 1 SUS

Institut de insIrucliune si edueatiuneJElleTTECT.T

CLASE PREMIUM I GYMNASIALEPREPARATIUNI PENTRU SCOALA MILITARAINI

Semestrul 1-kinnepe de la 1-Wilar.uariii, firE urcare de pieta.

informatiunY in toate zilele ee la 9-11 a. m. pi 4-6 p. m.

11111Elis

De vrOaret_ (maclaturi) hartie stricatä(cm ocaua)

A se adresa la Tip. St. Mihälescu in Strada Lipscani No. 11

A SOSIT UN MARE ASORTIMENT DE

CASEDEFER SIDE OTIELDIN RENUMITA, FABRICA

CYRUS PRICE dt Cm"WOLVERHAMPTON 'Anglia)

LA_

D-nul GEORGE GEORGESCUNo. 12, STRADA BARATIEI, No. 12.

REPRESENTANT PENTRU TOATA ROMANIA

1_101JIS ABM-US

Tipografia Stefan Mihrdetcu, Strada LipescanT No. 11-13

o =°....

a

g33-4.----4.---b---4.--,.---v----v----v---).----...-gg.-4--3.---.0----v---,.---*---0,---0

';..43.'.%1"

.

.,

I

AollRo=GOINIMINIOarlM.I.A......."17727AAJIATEffaMt

de

MAGASIN INCALTAMINTEDIN

I

privi-leghiatti

pentru

A

9

D-ruluT

.

:

de

st

s

° + .

A

.

'.°

° 1

et

T -

r5,;

:.,, i

'i

1 111-

i r,':

i ..t.-

n iT T

;,,...

. .. t= rg -,' - ri,,A .. . - . d°: .... .-.7.81° ' - -,,:.-0. 4.. ,'. 3.. .2i.,=.. °, 1;:=:' ....? " . '. - . eT V Z

" '

"k11 II 1

C"

1111 10111111101111 HID 1 11 /

DE NUNTA

.emagoomvamsealrow...

livezY,

Vi25211111118111111"

,

4a73:7;)

m'ati

ROMANIA.

(:;.7-it;w; i's=7,172:54)47

-

." 3lee:4".Z.O,V

oe.# v.sa4. 4.-,th,o3Atz, 4)4,..ttr .3Ar

,%

I6?l

1

'

-

'

°.

`?;D-rului ,

7.°

pi

IIIII.IIIIIIZIMI= 4105 Wr102, ik.WC:KY - ' 3:7,r "A, -marrenusearzeiiur

t

i!,

1

11

A

so. -.34,0v5,i540.,o0.....

13.A=Ige¡s.

52.° ±ti

1Z7rEZ=111385114WINWPW-P* ,°41=' '°, "il ai":%'*IkaWi 'r..&3:6,41F6stteu4sitv'llE2bAgil"

017111,"

i :1Kiir

k

/2-,

t(

==-

s

»

in

MIL

Nor .111116

HILARDEMICE

All

MIME

(Edna

Cá

1111Q

-1

pi

111.1enr7

I

Mgr