fugi, rabbit 1

8/16/2019 Fugi, Rabbit 1

1/218


2/218


3/218

JOHN UPDIKE

Fugi, Rabbit


4/218

Traducere din engleză de ANTOANETA RALIAN şi GEORGE VOLCEANOV

HUMANITASFiction


5/218

Mişcările Graţiei , duritatea inimii;Circumstanţe exterioare.

PASCAL

Cugetări , !"


6/218

O gaşcă de #ăie$i %&acă #a'c(e) *n %urul unui ')+l de )ele-&n de care au agă$a)& 'c+ndură cu un c&ş. Pici&are *n /işcare, $ie)e0 H+rş+i)ul şi r+c+i)ul g(e)el&r e ie)rişul de e alee are 'ă le ca)aul)eze gla'urile *n aerul al#a')ru şi u/edde /ar)ie, 'u', dea'ura ca#luril&r. Ra##i)1 Ang')r&/, */#răca) *n c&')u/ul lui

de lucru, urcă e alee, 'e &reş)e şi ur/ăreş)e %&cul, cu )&a)e că are d&uăzeci şişa'e de ani şi e')e d&i /e)ri. E a)+) de *nal), *nc+) nu &a)e -i a'e/ui) cu unieure, dar *n'u-le$irea -e$ei lui al#e, al&area &c(il&r al#aş)ri şi )re/urul ner2&'al #uzei de 'u', 'u# na'ul 'cur), de c+)e &ri *şi 2+ră & $igară *n gură, e3lică, *nar)e, &recla care i '4a da) *ncă din c&ilărie. S)ă l&cului, *ng+ndura), şi c&iiidau nă2ală 're el, 'e */#ulze'c.

Prezen$a lui ac&l& *i ')+n%eneş)e e #ăie$i. Se ui)ă cu 'u#*n$ele' unii la al$ii. Ei %ucau #a'c(e) en)ru lăcerea l&r, şi nu ca 'ă &-ere un 'ec)ac&l unui adul) care'e li/#ă rin &raş *n)r4un c&')u/ ca-eniu la d&uă r+nduri. 5a c(iar li 'e areciuda)6 ce cau)ă un adul) e aleea a')a7 Unde *i e')e /aşina7 8i $igările e carele -u/ează -ac a)/&'-era şi /ai 'ini')ră. Oare n4& -i unul din ăia care & 'ă le

&-ere $igări 'au #ani ca 'ă 'e ducă cu el *n 'a)ele -a#ricii de g(ea$ă7 Au auzi) eide a'e/enea lucruri, dar nu 'un) rea 'eria$i, *n -&nd, ei 'un) şa'e şi el e unul'ingur.

Mingea ric&şează din an&ul de care4i rin' c&şul, )rece e')e cae)ele cel&r şa'e şi a)erizează la ici&arele celui 'ingur. Ace')a & rinde c+nd 'are *n 'u' cu& iu$eală care le ia uş)il&r iui)ul. C+nd 'e zg+ie'c la el, *l 2ăd 'cru)+nd n&riial#aş)ri de -u/ de la -&curile de #uruieni, & 'ilue)ă neagră, ca un c&ş de uzină,r&-ila)ă e cerul duă4a/iezii de ri/ă2ară, lan)+ndu4şi a)en) ici&arele,

*n2+r)ind ner2&' /ingea *n -a$a ie)ului, cu & /+nă /are, al#ă, *n)in'ă r&)ec)&r dea'ura #al&nului şi cu cealal)ă 'u'$in+ndu4l dede'u#), clă)in+ndu4i cu ră#darede arcă ar -i 2ru) 'ă4i gă'ea'că & &zi$ie ec(ili#ra)ă *n aer. Ung(iile lui au n&i$e

/ari, al#e, *n -&r/ă de 'e/ilună.9e&da)ă /ingea 'e ridică 're re2erul dre) al (ainei şi i 'e de'rinde de eu/ăr, *n )i/ ce genunc(ii i 'e la'ă *n %&': '4ar -i zi' că l&2i)ura & 'ă ra)eze,en)ru că, deşi lan'a'e /ingea din)r4un ung(i #un, acea')a nu 'e *ndre)a 'regruul de #ăie$i. ;iindcă nici nu -u'e'e arunca)ă *n)r4ac&l&. A ica) dre) *n inelulc&şului, -rec+ndu4'e de la'ă cu un -+ş+i) elegan).

< Hei= ')rigă el cu /+ndrie.< C(e')ie de #a-)ă= C&/en)ează al)ul din)re uş)i.< 5a de riceere, *l c&n)razice el. Hei, e O> dacă %&c şi eu cu 2&i7Niciun ră'un', d&ar /u)re nedu/eri)e, )+/e. Ra##i) *şi 'c&a)e (aina, &

*/ă)ureş)e -ru/&' şi & aşază e caacul cura) al unei u#ele. ?n 'a)ele lui,uş)ii *n 'al&e)e 'e -&ie'c din n&u. Ra##i) 'e #agă unde4i *ngră/ădeala /ai/are ca 'ă rindă /ingea, *i -ace 2+n) din /+inile u'că$i2e cu *nc(eie)uri/urdare ale unui uş)i şi4& ia *n /+inile lui. Vec(ea 'enza$ie a ielei ne)ede, #ine

*n)in'e, *i *nc&rdează *n)reg )ruul, le dă arii #ra$el&r lui.Si/)e că a -ăcu) un 'al) *ndără), e')e ani, ca 'ă re)răia'că a'e/enea

)en'iune. 5ra$ele i 'e *nal$ă cu de la 'ine u)ere şi /ingea lu)eş)e 're c&ş,

1 Rabbit , ieure @engl. @N. )r..


7/218

2enind de unde2a de dea'ura caului 'ău. Se 'i/)e a)+) de #ine, clieş)e c+nd/ingea cade *n c&ş şi re$ de & cliă 'e *n)rea#ă dacă nu cu/2a a aluneca) rininel -ără 'ă a)ingă la'a.

< Hei, eu de care ar)e %&c7 ?n)rea#ă.9uă & -&ială /u)ă, d&i #ăie$i 'un) delega$i 'ă -acă ec(iă cu el. Ad2er'arii,

ceilal$i a)ru. 9eşi de la #un *nceu) Ra##i) *şi creează un (andica, la'+ndu4'ela a)ru /e)ri deăr)are de c&ş, )&)uşi 'i)ua$ia e dezec(ili#ra)ă. Ni/eni nu4şi #a)ecaul 'ă $ină 'c&rul. Tăcerea l&r &'acă arcă *l necă%eş)e. C&iii 'e ')rigă/&n&'ila#ic unii e al$ii, dar e el *l ign&ră )&)al. Pe /ă'ură ce %&cul 'e *n)e$eş)e,

*i 'i/)e *n %urul ici&arel&r lui, *n-ier#+n)a$i şi *nne#uni$i, *ncercănd 'ă4i unăiedică, dar li/#ile c&n)inuă 'ă le -ie lega)e. Ra##i) n4are ne2&ie de acea')ăd&2adă de re'ec), ar d&ri 'ă le 'ună că nu *n'ea/nă ni/ic dacă creş)i /are,nu4$i )re#uie cine ş)ie ce cali)ă$i en)ru a')a.

9uă zece /inu)e, unul din cei d&i #ăie$i din ec(ia lui )rece de ar)eacealal)ă, aşa *nc+) nu/ai el, Ra##i) Ang')r&/, şi cu un 'ingur uş)i 'e *n-run)ă cucinci ad2er'ari. 5ăia)ul ră/a' e *ncă i)ic, dar de e acu/ '-idă)&r, 'e /işcă cu

/are uşurin$ă: e cel /ai #un din)re )&$i şa'e: &ar)ă un -e' )ric&)a), cu /&$ 2erde,care4i 2ine +nă la 'r+ncene şi e')e urec(i, d+ndu4i un aer de cre)in. E un)alen) *nnă'cu). ?$i dai 'ea/a nu/ai c+) *l 2ezi cu/ 'e /işcă *n la)eral, -ără 'ă-acă aşi, arcă alunec+nd e r&riul lui (ar. 8i -elul *n care +ndeş)e *nain)e dea 'e /işca. Cu u$in n&r&c, e')e un )i/, la c&legiu, & 'ă a%ungă un a)le) deri/a /+nă: Ra##i) ş)ie #ine cu/ /erg lucrurile. Urci )rea)ă duă )rea)ă, +năc+nd a%ungi *n 2+r- şi )&a)ă lu/ea )e acla/ă: din ricina 'ud&rii care *$i#r&neş)e -run)ea, nu &$i 2edea -&ar)e #ine şi gălăgia )e #ui/ăceş)e, 'i/$i că $i'e de'rind ici&arele de e ă/+n) şi a)unci eş)i *n aer, la *nceu) nu c(iar ui)a),d&ar *n a-ară, şi )e 'i/$i #ine, şi rela3a), şi li#er. Eş)i *n a-ară, *n aer, şi *n)r4un -elarcă lic(e-ia), şi c&n)inui 'ă )e *nal$i, +nă c+nd a%ungi, aşa cu/ )e 2ăd uş)ii

ăş)ia, d&ar un e)ic din cerul adul$il&r care lu)eş)e e')e ei *n &raş, un e)ic decer care, din cine ş)ie ce ricină ciuda)ă '4a ar&ia) de ei şi i4a *nnegura).Ei nu l4au ui)a)6 /ai rău, nici n4au auzi) 2re&da)ă de el. 8i )&)uşi, la 2re/ea lui,

Ra##i) era -ai/&' rin $inu)6 *n ri/ul an de liceu, a ')a#ili) un rec&rd la #a'c(e) *n liga 5, iar *n ul)i/ul an, a a)in' un rec&rd care nu a -&') deăşi) dec+) a)ru ani/ai )+rziu, adică e3ac) acu/ a)ru ani. Tri/i)e /ingea cu & 'ingură /+nă, cua/#ele /+ini, e 'u# /+nă, direc), cu 'a)ele, din 'ări)ură şi de e l&c. Mingea'e ridică *n aer, ne)edă şi /ă)ă'&a'ă la a)ingere. ;a)ul că 'enza$ia a)ingerii e

*ncă 2ie *n /+inile lui *l e3al)ă. Se 'i/)e eli#era) din)r4& lungă şi aă'ă)&are&'&/&rală. 9ar )ruul '4a *ngreuna) şi re'ira$ia i4a de2eni) /ai 'cur)ă. ?lener2ează că g+-+ie. C+nd cei cinci c&ii din ec(ia ad2er'ă *nce 'ă #&/#ăneşi '4& la'e /ai /&ale, şi duă ce, din greşeală, )r+n)eş)e un #ăia), care 'e ridicăde %&' cu & /u)ră #&'u/-la)ă şi renun$ă la %&c, Ra##i) e ga)a 'ă 'e la'e ăgu#aş.

< O>, 'une. 5ă)r+nul 'e cară. 9e )rei &ri Bura= .5ăia)ul de l+ngă el, cel cu -e'ul, adaugă6< La re2edere, ca/i&nule=

?i e')e recun&'că)&r ace')ui #ăia) care a c&n)inua) 'ă4l ur/ărea'că cu &ad/ira$ie dezin)ere'a)ă, *n )i/ ce )&$i ceilal$i de2eni'eră /&r&căn&şi. 9e'igur,


8/218

)alen)ele *nnă'cu)e 'e recun&'c *n)re ele. C(e')ie de in')inc).Ra##i) *şi *nş-acă (aina */ă)uri)ă şi & $ine ca e & 'cri'&are *n )i/ ce & ia la

-ugă *n 'u'ul aleii, e l+ngă -a#rica de g(ea$ă ără'i)ă, care 'caă #ucă$i de#+rne u)rede e la)-&r/a de *ncărcare. Pu#ele, &r$i de gara%, garduri de'+r/ă en)ru c&)e$e rin)re care 'e *nc+lce'c )ulini de lan)e /&ar)e. E luna

/ar)ie. Iu#irea lu)eş)e *n aer. T&)ul 'e *n2i&rează. Ra##i) 'i/)e r&'e$i/eaaerului răz#ind rin gu')ul a/ărui de -u/ care i4a ră/a' *n gură: 'c&a)e din#uzunarul #ul#uca) al că/ăşii ac(e)ul de $igări şi, din /er', *l aruncă *n lada degun&i, de'c(i'ă, a cui2a. M+ndria *i ră'-r+nge #uza de 'u', *i dezg&leş)e din$ii.Pan)&-ii lui /ari, din an)il&ă, ră'c&li'eră şi */răş)ia'eră gun&aiele a/e')eca)erin ie)rişul aleii.

Aleargă. La caă)ul şirului de ca'e care /ărgine'c aleea, c&)eş)e e & ')radă,anu/e Dil#ur S)ree) din M). udge, & 'u#ur#ie a &raşului 5reFer, al cincilea ca/ări/e din Penn'l2ania. O ia la -ugă e an)ă. Pe l+ngă & *nşiruire de clădiri/a'i2e, /ici -&r)ăre$e de #e)&n şi cără/idă, cu /arc(ize din 2i)ralii şi ')iclăr&/#&idală şi -ere')re cu g(i2ece 9e -l&ri e er2az, duă care, al) şir de ca'e,

clădi)e )&a)e *n aceeaşi eri&adă, rin anii !. Ca'ele 'e c&c&a$ă e c&a')adealului, urc+nd ca & 'cară. Jidul de ar&3i/a)i2 d&i /e)ri care *nal$ă -iecareca'ă dea'ura 2ecinei 'ale de /ai %&', are c+)e )rei -ere')re &ar#e, di')an$a)e

*n)re ele ca &c(ii unui ani/al, şi un %&c de şici *n cul&ri de la nuan$ele de2+nă)aie +nă la cele de #aligă. ;a$adele c+nd2a al#e 'un) c&şc&2i)e. Ca'ele'un) *n nu/ăr de d&uă'rezece, -iecare cu c+)e d&uă e)a%e şi d&uă uşi. Cea de4aşa)ea uşă e a ca'ei lui. Scările 'un) de le/n, )&ci)e, 'u# ele 'e de'c(ide un '&ide a'cunză)&are lină de /&cirlă, *n care u)rezeş)e & %ucărie. Un cl&2n dinla')ic. T&a)ă iarna a 2ăzu)4& zăc+nd ac&l&, dar şi4a 'u' /ereu că & 'ă 2ină unc&il 'ă şi4& ia *na&i.

Ra##i) 'e &reş)e *n 2e')i#ulul *n)unec&' 'ă4şi )ragă ră'u-larea. ?n )a2an un

#ec de zi arde ane2&ie, *neca) *n ra-. Trei cu)ii &ş)ale din )a#lă, g&ale,dea'ura unui cal&ri-er. Uşa din (&l a 2ecinului de %&' e *nc(i'ă ca & -a$ă&-en'a)ă. 8i lu)eş)e /ir&'ul, /ereu acelaşi, e care nu4l &a)e iden)i-ica6 une&riare a -i de 2arză gă)i)ă, al)e&ri e re'ira$ia rugini)ă a unui cu)&r şi c+)e&da)ă ece2a /&ale care 'e de'c&/une *n ere$i. Urcă 'cările 're că/inul lui, laul)i/ul e)a%.

Uşa e *ncuia)ă. C+nd 2+ră c(eia *n #r&a'că /+na *i )re/ură, z2+cnind ca 'u#un e-&r) neişnui), şi /e)alul 'cr+şneş)e e /e)al. 9ar, c+nd de'c(ide uşa, &2ede e '&$ia lui )&lăni)ă *n)r4un -&)&liu, cu un a(ar de Old4-a'(i&ned *n /+nă,ri2ind la )ele2iz&r, cu '&n&rul da) la /ic.

< Eş)i aca'ă, *i 'une /ira). A)unci de ce4ai *ncuia) uşa7

Ea *i aruncă & ri2ire iezişă, cu &c(ii 'ăi negri, *nr&şi$i de a)+)a ui)a) la)ele2iz&r.< S4a *ncuia) 'ingură.< S4a *ncuia) 'ingură, & *ng+nă Ra##i), dar 'e alecă 'ă4i 'ăru)e -run)ea

luci&a'ă.E & -e/eie /icu$ă, cu ielea /ă'linie şi a)+) de *n)in'ă, de arcă ce2a care 'e

)&) dila)ă e dinăun)ru 'e */&)ri2eş)e di/en'iunil&r ei /ărun)e.


9/218

C(iar ieri, are el i/re'ia, a *nce)a) 'ă /ai -ie & -e/eie drăgu$ă. Cu cele d&uăriduri care i '4au 'ăa) *n c&l$urile #uzel&r, gura ei a *nceu) 'ă ara)e lac&/ă, şiărul i '4a rări), aşa că )&) i 'e are că4i 2ede $ea')a rin)re şu2i$e. Ace')e /icia2an'ări ale 2+r')ei au e-ec) i/erce)i#il, *nc+) '4ar u)ea ca /+ine 'ă di'arăcu )&)ul şi ea 'ă -ie din n&u -a)a lui. ?ncearcă '4& )ac(ineze er-id6

< 9e ce $i4e -rică7 9aK cine )e )e/eai că & 'ă4$i *n)re e uşa aia7 Err&l ;lnn7Nu4i ră'unde. El *şi de'ă)ureş)e cu gri%ă (aina, 'e duce la de#ara şi ia unu/eraş de '+r/ă. 9e#araua e *n li2ing, şi uşa nu 'e de'c(ide dec+) e %u/ă)a)een)ru că e #l&ca)ă de )ele2iz&r. E a)en) 'ă nu a)ingă ca#lul 2+r+) *n riza a-la)ăde cealal)ă ar)e a uşii. O da)ă, anice, care e -&ar)e */iedica)ă c+nd e

*n'ărcina)ă 'au c(erc(eli)ă, şi4a *n-ăşura) din greşeală -irul *n %urul ici&rului şi a-&') c+) e ce 'ă )ragă %&' aara)ul, un )ele2iz&r de & 'u)ă a)ruzeci şi n&uă ded&lari, şi 'ă4l -acă $ăndări. N&r&c că4l rin'e'e el *n 2re/e ce a#ia 'e /ai $inea *n'u&r)ul /e)alic, /ai *nain)e ca e anice 'ă & auce işnui)ele a)acuri deanică. Oare ce4& -ăcu'e 'ă 'e 'c(i/#e7 9e ce 'e )e/ea7 ;iind un #ăr#a)&rd&na), Ra##i) in'erează cu riceere c&l$urile u/eraşului *n u/erii (ainei, duă

care *şi *n)inde #ra$ul lung şi *l a)+rnă de #ara 2&'i)ă, ală)uri de celelal)ec&')u/e. Se *n)rea#ă dacă 'ă4şi 'c&a)ă de e re2er ecu'&nul e care 'crieBrerezen)an) de 2+nzări, dar *şi 'une că & 'ă &ar)e şi /+ine aceeaşi (aină.Nu are dec+) d&uă c&')u/e, *n a-ară de cel #leu/arin, dar acu/ e rea cald ca'ă4l /ai &ar)e. ?/inge uşa de#aralei, 'e aude clicul de *nc(idere, dar uşa 'ecraă din n&u, un cen)i/e)ru 'au d&i. Uşi *ncuia)e. Ener2an)6 /+na lui )re/ur+nde #r&a'ca uşii, ca /+na unui #a#al+c, şi ea, ')+nd ac&l& *n -&)&liu şi a'cul)+nd'cr+şne)ul /e)alului. Se *n)&arce 're anice şi & *n)rea#ă6

< 9acă eş)i aca'ă, unde4i /aşina7 Nu4i *n -a$ă.< E *n -a$a ca'ei /a/ei /ele. ?/i ')ai *n dru/, */i ac&eri ecranul.< ?n -a$a ca'ei /a/ei )ale7 Gr&aznic. T&c/ai *n l&cul cel /ai nen&r&ci).

< Ce $i4a 2eni)7< Ce /i4a 2eni) ce7Se )rage *n)r4& ar)e din raza ei 2izuală.Ea 'e ui)ă la & e/i'iune cu un gru de c&ii nu/i$i M&u'ee)eer', in)erre)+nd

un /u'ical *n care 9arlene e & -l&rărea'ă la Pari', şi Cu## e un &li$i'), şi#ăia)ul ăla *nal), *n-u/ura), cu 2&ce c(i$căi)ă e un ar)i') r&/an)ic. El şi 9arlene, şiCu##, şi >aren @ */#răca)ă ca & #ă)r+nă -ran$uz&aică e care Cu##, *n cali)a)ealui de &li$i'), & a%u)ă 'ă )ra2er'eze ')rada dan'ează. Pe ur/ă 2ine & recla/ăcare ara)ă cu/ cele şa)e ă)ră$ele ale unui #a)&n de ci&c&la)ă T&&)'ie ie' a-arădin a/#ala% şi 'e re-ac *n cele şa)e li)ere ale nu/elui T&&)'ie. 8i c+n)ă şidan'ează. 9uă care, c+n)+nd *n c&n)inuare, 'e re)rag *na&i *n a/#ala%. Sunăca *n)r4& ca#ină de *nregi')rare. ;ir4ar 'ă -ie, e n&')i/. A 2ăzu) recla/a decincizeci de &ri, dar de a')ă da)ă *i *n)&arce ')&/acul e d&'. Ini/a lui #a)e *ncăcu u)ere, şi 'i/)e un n&d *n g+). anice *l *n)rea#ă6

< Harr, ai & $igară7 Ale /ele '4au )er/ina).< Ce7 Pe dru/ /i4a/ arunca) ac(e)ul de $igări *n)r4& ladă de gun&i. Mă la'

de -u/a).Se *n)rea#ă cu/ 'e &a)e g+ndi cine2a 'ă -u/eze c+nd ')&/acul e ga)a 'ă i


10/218

'e 2er'e.anice *i aruncă, *n '-+rşi), & ri2ire.< i4ai arunca) $igările la gun&i7 S-in)e Si'&e= Nu #ei, şi acu/ nici nu /ai

-u/ezi. Ce4ai de g+nd, 2rei 'ă a%ungi un '-+n)7< S'')=

A aăru) /arele M&u'ee)eer i//ie, un adul), */&di) cu di)a/ai urec(ilenegre şi r&)unde. Ra##i) *l ri2eş)e a)en)6 *l re'ec)ă. Se aş)ea)ă 'ă *n2e$e de lael ce2a u)il, care 'ă4i -&l&'ea'că *n /unca lui, adică la de/&n')ra$iile cu un n&ugadge) de #ucă)ărie, e care *l rezin)ă *n di2er'e Magazine cu re$uri /ici, din5reFer. Are 'lu%#a a')a de a)ru 'ă)ă/+ni.

BPr&2er#e, r&2er#e, c+) 'un) de ade2ăra)e= A c+n)ă i//ie, ciuindu4şi/&u'ec(i)ara. BPr&2er#ele ne4n2a$ă de )&a)e, r&2er#ele ne4a%u)ă 'ă -i//&u'c(e)ari /ai #u4uni=

i//ie *şi la'ă de&ar)e z+/#e)ul şi c(i)ara şi declară rin ')iclă6 BCun&aş)e4)ee )ine *n'u$i, a 'u' c+nd2a un #ă)r+n *n$ele) grec. Cun&aş)e4)e e )ine *n'u$i.8i ce *n'ea/nă a')a, -e)i$e şi #ăie$i7 ?n'ea/nă 'ă -i$i ceea ce 'un)e$i. Nu

*ncerca$i 'ă -i$i Sall, 'au &(nn, 'au ;red din 2ecini, ci -i$i 2&i *nşi2ă. 9&/nul9u/nezeu nu d&reş)e ca un c&ac 'ă -ie & ca'cadă 'au & -l&are, 'ă -ie & ia)ră.9u/nezeu ne4a dărui) -iecăruia din)re n&i un )alen) 'ecial.

anice şi Ra##i) au de2eni) #ru'c ne-ire'c de )ăcu$i, a/+nd&i 'un) creş)ini,nu/ele 9&/nului le in'u-lă un 'en)i/en) de 2in&2ă$ie.

B9u/nezeu d&reş)e, c&n)inuă i//ie, ca unii din)re n&i 'ă a%unge/ &a/eni deş)iin$ă, al$ii ar)iş)i, unii din)re n&i 'ă -i/ &/ieri, al$ii /edici 'au )raeziş)i. 8i nedăruieş)e, -iecăruia din)re n&i, )alen)ele 'eciale en)ru a de2eni )&a)e ace')ea,cu c&ndi$ia 'ă -ace/ )&) ce u)e/ en)ru a ne dez2&l)a ace')e )alen)e.

Tre#uie 'ă /unci/, -e)i$e şi #ăie$i. Aşadar, cun&aş)e4)e e )ine *n'u$i. ?n2a$ă'ă4$i *n$elegi )alen)ele şi duă aceea /unceş)e ca 'ă le şi dez2&l$i. A')a e')e

calea 're -ericire. ?şi $uguie #uzele şi -ace cu &c(iul.O -igură #ună. Ra##i) & *ncearcă şi el, *$i $uguie #uzele şi e ur/ă -ace din

&c(i, & -igură care4$i '&lidarizează u#licul, *l a)rage de ar)ea )a, */&)ri2a unuiina/ic din 'a)e, Dal) 9i'ne 'au C&/ania Magieel Peeler, ad/i$+nd cărecla/a l&r e & *nşelă)&rie, dar, ce dracuK, )re#uie 'ă -ace/ lucrurile c+) /aia)răgă)&are. 9&ar 'un)e/ )&$i *n aceeaşi &ală. ?nşelă)&riile -ac lucrurile 'ă/eargă *nain)e. Sun) #aza ec&n&/iei n&a')re. Vi)ac&n&/ie, ă')a4i cu2+n)ul de&rdine al g&'&dinel&r /&derne, e3re'ia c&nden'a)ă, c&/ri/a)ă *n)r4un 'ingur cu2+n), en)ru ec&n&/i'irea 2i)a/inel&r rin -&l&'irea aara)el&r de cură$a)legu/ele Magieel.

C+nd *ncee %urnalul de ş)iri de la &ra şa'e, anice 'e ridică şi *nc(ide)ele2iz&rul. Licărul lu/in&' lă'a) e ecran de curen)ul elec)ric 'e ')inge *nce).

< Unde4i c&ilul7 ?n)rea#ă Ra##i).< La /a/a )a.< La /a/a mea7 Maşina e la /a/a )a şi c&ilul la /a/a /ea7

9u/nezeule= Eş)i & (ara#a#ură a/#ulan)ă.anice 'e ridică *n ici&are şi 'arcina ei 2izi#ilă *l *n-urie rin a'ec)ul gre&i,


11/218

#&lnă2ici&'. P&ar)ă & -u')ă en)ru -e/ei *n'ărcina)e, cu un U decua) e +n)ec.Su# /arginea #luzei, i 'e 2ede & 'e/ilună de 'li al#.

< Era/ &'i)ă, *l lă/ureş)e.< Nu4i de /irare. C+)e a(are din a')ea ai da) e g+)7

Ara)ă 're a(arul de Old4-a'(i&ned. 5uza a(arului e ă)a)ă de za(ăr.

Ea *ncearcă 'ă 'e e3lice6< L4a/ lă'a) e Nel'&n la /a/a )a, c+nd era/ *n dru/ 're /a/a /ea cucare ur/a 'ă ie' *n &raş. Ne4a/ du' cu /aşina ei şi a/ că'ca) gura e la 2i)rine,cău)+nd */#răcă/in)e de ri/ă2ară, şi ea şi4a cu/ăra) & eşar-ă Li#er) la'&lduri la >r&ll. Pururie cu un i/ri/eu /ărun).

V&cea *i 'caără, li/#a /ică, *ngu')ă, 'e i$eş)e rin)re cele d&uă şiruri de din$ili'i$i de ')rălucire.

Ra##i) e 'eria). C+nd nu e er-ec) lucidă, anice de2ine *n-ric&şă)&are. ?şi/i%eş)e &c(ii *n &r#i)ele c&n)rac)a)e, şi gura /icu$ă *i a)+rnă de'c(i'ă, ca &crăă)ură nă)+ngă. 8i de c+nd linia ărului ei a *nceu) 'ă 'e re)ragă de e-run)ea luci&a'ă, el are 'enza$ia că e -ria#ilă şi ina/&2i#ilă, /erg+nd dre)

*nain)e, cu &c(elari de cal, 're riduri )&) /ai ad+nci şi ăr )&) /ai rar. Secă'ă)&ri'eră rela)i2 recen), c+nd el a2ea d&uăzeci şi )rei de ani şi ea )er/ina'eliceul d&ar de d&i ani, a#ia ieşi)ă din ad&le'cen$ă, cu '+ni /icu$i şi '-i&şi care 'eala)izau c+nd ')ă)ea culca)ă, aăr+nd d&ar ca & /&liciune cu '-+rcuri. Nel'&n '4a nă'cu) la şa)e luni duă cere/&nia Ei'c&aliană a cununiei, şi )ra2aliul a -&')greu şi relungi). Sai/ele lui Ra##i) de a)unci 'e a/e')ecă cu 'ai/ele deacu/ şi *i in&culează )ri')e$e.

< 8i ce4ai cu/ăra)7< Un c&')u/ de #aie.< Un c&')u/ de #aie= 5rrr= ?n /ar)ie7Ea *nc(ide & cliă &c(ii: el & 'i/)e arcă inunda)ă de -lu3ul 'u#)eran al #ău)urii

şi e năădi) de dezgu').< Mă -ace 'ă /ă 'i/) /ai ar&ae de 2re/ea c+nd & 'ă &) 'ă4l &r).< Ce nai#a )e r&ade e )ine7 Al)e -e/ei gă'eau că e lăcu) 'ă -ii *n'ărcina)ă.

Ce4i cu )&anele a')ea7 Sune4/i şi /ie. Ce4i cu )&anele a')ea )ră'ni)e7Ea *şi de'c(ide &c(ii cărui, &didi$i de lacri/i care 'e re2ar'ă e')e genele

de %&' şi 'e reling e ra%ii *nr&şi$i de ciudă: 'e ui)ă la el şi4i 'une *ng+ndura)ă6< Nen&r&ci)ule=Ra##i) 'e ar&ie de '&$ia lui, & *nc&n%&ară cu #ra$ele şi & 'i/)e -&ar)e acu)6

re'ira$ia *n-ier#+n)a)ă de lacri/i, al#ul &c(il&r in%ec)a) de 2iniş&are r&şii. ?n)r4uni/ul' de a-ec$iune 'e la'ă *n %&', ca 'ă4şi liea'că +n)ecul de ea, dar #ur)a ei/are *l */iedică. Se ridică *n )&a)ă lungi/ea lui, d&/in+nd4&, şi *i 'une6

< O> i4ai cu/ăra) un c&')u/ de #aie. Adă&')i)ă de ie)ul şi de #ra$ele lui, anice iz#ucneş)e cu & 'inceri)a)e de

care nu & /ai credea caa#ilă6< Nu -ugi de /ine, Harr. Te iu#e'c.< 8i eu )e iu#e'c. Haide, (aide, $i4ai cu/ăra) un c&')u/ de #aie.< R&şu, recizează anice, legăn+ndu4'e cu )ri')e$e *n #ra$ele lui.9ar c&rul ei, c+nd e a/e$i)ă, are & -ragili)a)e, & inc&n'i')en$ă dezagrea#ilă.


12/218

< Cu & #re)ea care 'e leagă e cea-ă şi & -u')i$ă li'a)ă e care & 'c&$i c+ndin)ri *n aă. 8i duă aceea, 2enele /ele 2aric&a'e /4au duru) a)+) de )are, *nc+)/4a/ du' cu /a/a *n 'u#'&l la >r&ll şi a/ #ău) d&uă ci&c&la)e reci. Au re-ăcu)

*n)reg re')auran)ul, şi ca'a unde lă)eş)i nu /ai e unde era. 9ar ici&arelec&n)inuau 'ă /ă d&ară, aşa că /a/a /4a adu' cu /aşina şi a zi' 'ă )e duci 'ă

iei /aşina n&a')ră şi 'ă4l aduci e Nel'&n.< Te4au duru) ici&arele e dracuK= Pra#il că e ea & dureau ici&arele.< Credea/ că ai 'ă )e *n)&rci /ai de2re/e. Unde ai -&')7< O, /4a/ r&')i) şi eu. A/ %uca) /ingea cu niş)e uş)i e alee.I4a da) dru/ul din #ra$e.< A/ *ncerca) 'ă )rag un ui de '&/n, dar n4a/ reuşi). Ma/a /i4a 'u' că

ară) &'i)ă.< E n&r/al 'ă ară$i &'i)ă. Eş)i & g&'&dină /&dernă.< 8i *n )i/ul ă')a )u erai e alee şi )e %ucai ca un /uc&' de d&işe ani7

?l 'c&a)e din 'ări)e că ea n4a 'e'iza) aluzia lui (az&a'ă lega)ă de g&'&dina/&dernă, #aza)ă e Bi/aginea g&'&dinel&r 2izi)a)e de 2+nză)&rii din recla/a

Magieel, & i/agine ir&nică, dar, de -a), )andră şi c&/ă)i/i)&are. Ce 'ă4i -aci,dacă are & /in)e )uză7 Sune6< 8i care4i de&'e#irea, dacă )u ai ')a) şi )e4ai ui)a) la )ele2iz&r la un r&gra/

en)ru #e#eluşi de d&i ani7< 8i cine /i4a -ăcu) BS''')= acu/ c+)e2a /inu)e7< A(, anice= O-)ează el. ;ire4ai )u 'ă -ii= ;ire4ai 'ă -ii=anice 'e ui)ă $in)ă la el c+)e2a 'ecunde.< Mă duc 'ă regă)e'c /a'a, (&)ărăş)e *n cele din ur/ă.Ra##i) e inunda) de căin$ă.< 9au & -ugă 'ă iau /aşina şi #ăia)ul. 5ie)ul c&il, cred că4şi *nc(iuie că nu

/ai are ca'ă. 9e ce dracuK crede /a/a )a că /a/a /ea n4are ni/ic al)ce2a de

-ăcu) dec+) 'ă ai#ă gri%ă de c&iii al)&ra7 ?l năădeş)e din n&u indignarea en)ru că ea nu 'e'iza'e că e el i//ie *lin)ere'a din /&)i2e ur r&-e'i&nale, ca 'ă4şi &a)ă c+ş)iga e3i')en$a şi 'ă4icu/ere za(ăr ca 'ă şi4l )&arne *n */u$i)ul ei de Old4-a'(i&ned.

anice 'e duce *n #ucă)ărie, -uri&a'ă, dar nu c(iar *ndea%un' de -uri&a'ă. Ar )re#ui 'ă -ie /+(ni)ă, 'au &a)e n4ar )re#ui 'ă -ie del&c /+(ni)ă, en)ru că )&) cei4a 'u' el e')e ceea ce i4a ree)a) de 'u)e de &ri. P&a)e de & /ie de &ri. Să'une/, *n /edie, & da)ă la )rei zile, din 1Q şi +nă acu/. C+) -ace7 9e )rei'u)e de &ri. C(iar aşa de de'7 8i a)unci de ce )re#uie 'ă ună de -iecare da)ă laini/ă7 ?nain)e de a 'e că'ă)&ri *i 2enea /ai uş&r. Pe a)unci reuşea 'ă -ie'&n)ană. Era & -e)işcană. Cu ner2i ca -irele de a$ă n&uă. Pielea *i /ir&'ea ca#u/#acul r&a'ă). ?/ăr$ea cu & rie)enă, c&legă de 'er2iciu, un aar)a/en) *n5reFer. Pa) de /e)al, )ae) cu /edali&ane argin)ii: 2edere 're /arile ci')ernede gaz, al#a')re, de e /alul r+ului. 9uă &rele de 'er2iciu, lucrau a/+nd&uă la>r&ll e a)unci, ea 2+nz+nd dulciuri şi alune, */#răca)ă *n)r4un (ala) al# cunu/ele Ban #r&da) e #uzunar, iar el a/#ala şezl&nguri şi /ă'u$e lian)e lae)a%ul de 'u', ci&cănind cu r+2nă *n lăzile de a/#ala%, de la &rele n&uă la cinci,+nă c+nd /ir&'ul de ru/eguş *i in)ra *n nări şi *n &c(ii care *nceeau 'ă4l


13/218

u')ure. Se/iluna aceea neagră de lăzi de gun&aie din 'a)ele li-)uril&r, &deauare'ăra)ă de şuru#uri şi cuie *nd&i)e, /+inile lui *nnegri)e şi C(andler, -ă)ălăulcare4l i'ăl&gea din &ră *n &ră 'ă 'e ducă 'ă 'e 'ele e /+ini, ca nu cu/2a 'ăă)eze /ila. Săun din leşie. Cu 'u/ă cenuşie. M+inile lui a2eau #ă)ă)urigăl#ui din ricina -&l&'irii răngil&r. 9uă &ra cinci şi %u/ă)a)e, c+nd ziua /urdară

'e *nc(eia, 'e *n)+lneau *n -a$a uşil&r de la in)rare, #ara)e ca 'ă nu /ai &a)ăă)runde clien$ii, *n)r4un 'a$iu de )ăcere, a2a) cu ')iclă 2erde, *n)re cele d&uăr+nduri de 2i)rine cu cae)e de /anec(ine -ără )ru, */&di)e cu ălării cuene şi c&liere de erle r&z, cae)e care )răgeau cu urec(ea la #+r-ele de lare2edere ale 2+nză)&ril&r. T&$i anga%a$ii urau /agazinul >r&ll: )&)uşi lecau cu/are *nce)ineală de arcă *n&)au. anice şi Ra##i) 'e *n)+lneau *n ace') (&l de lain)rare, cu lu/ină di-uză şi &dea 2erde, care4$i dădea & 'enza$ie 'u#ac2a)ică,a&i */ingeau una din)re uşile ră/a'e de'c(i'e, ieşeau la lu/ină şi /ergeauM+nă *n /+nă, -ără 'ă ad/i)ă că 'e *ndre)au 're ac&l&, 're /edali&aneleargin)ii din )ae): *nain)au &'i$i, */&)ri2a curen)ului cel&r care 'e *n)&rceauaca'ă din direc$ia &u'ă, şi -ăceau drag&')e *n 2re/e ce lu/ina *n'erării 'e

in')ala *n -erea')ră. Ea 'e ruşina 'ă -ie 2ăzu)ă. ?i cerea 'ă *nc(idă &c(ii. 8i eur/ă, un -i&r care 'e e)recea de *nda)ă ce & ă)rundea *n ad+ncurile ei cu liuri/&i, ca un auc de /ă)a'e. Jăceau unul l+ngă al)ul, e a)ul celeilal)e -e)e şi'e 'i/$eau ierdu$i, duă ce )er/ina'eră, ierdu$i *n argin)ul ere$il&r şi aurula'-in$i)ului.

5ucă)ăria l&r e & că/ăru$ă *ngu')ă, l+ngă li2ing4r&&/, ca un na&' ')r+/) *n)reaara)e care -u'e'eră /&derne cu cinci ani *n ur/ă. anice 'caă e %&' ce2a de/e)al, & )igaie 'au & cană.

< Crezi că ai u)ea gă)i -ără 'ă4$i dai -&c7 *i ')rigă el.< Mai eş)i *ncă aici7 Vine ră'un'ul.Ra##i) 'e duce la de#ara şi *şi 'c&a)e (aina e care & a)+rna'e cu a)+)a gri%ă.

Are i/re'ia că e 'ingura er'&ană din ca'a a')a care 'e 'inc(i'eş)e de &rdine.Jăngăni)ul care răz#eş)e din #ucă)ărie, a(arul de Old4-a'(i&ned cu re')urilelui *n de'c&/unere, 'cru/iera d&ld&ra *n)r4un ec(ili#ru recar e #ra$ul-&)&liului, c&2&raşul /&)&)&li), )eancurile le&ş)i)e de ziare alunec&a'e, %ucăriilec&ilului */răş)ia)e unde 2rei şi unde nu 2rei, 'ar)e, )ur)i)e, ')+lci)e, un ici&r deăuşă, & #uca)ă de car)&n *nd&i) din)r4& cu)ie *n care a -&') & gu')are,g(e/&)&acele de 'ca/e de 'u# cal&ri-ere, c&n)inuul )al/eş4#al/eş *l aa'ă *n'a)e ca & la'ă care 'e ')r+nge *n %urul lui. ?ncearcă 'ă4şi -acă un lan6 *n)+i *şiia /aşina şi e ur/ă c&ilul. Sau &a)e4i /ai #ine 'ă ia *n)+i c&ilul7 9&rin$a dea4şi 2edea c&ilul e /ai /are. 9ar e /ai raid dacă 'e duce *n)+i +nă lad&a/na Sringer, care l&cuieş)e *n ar&iere. 8i dacă '&acra 'a 'e ui)ă e gea/şi4l +ndeş)e ca 'ă 'e nău')ea'că a'ura lui 'ă4i &2e')ea'că ce &'i)ă ara)ăanice7 Cine n4ar &'i )ra/#al+ndu4'e cu )ine ca 'ă cu/ere nu ş)iu ce,zgri$ur&aic&7 Gră'an&= igancă #ă)r+na= 9acă *n'ă ar 2eni cu c&ilul, aşa ce2anu '4ar *n)+/la.

Lui Ra##i) *i 'ur+de ideea 'ă 2ină e %&' cu #ăie$elul, de la ca'a /a/ei lui.Nel'&n are d&i ani şi %u/ă)a)e şi /erge ca un &')aş, cu aşi /ărun$i, *ndără)nici.O 'ă /eargă */reună, e 'u# c&aci, *n ul)i/ele 'căărări ale a/urgului şi e


14/218

ur/ă, ca rin /inune, /aşina lui )ă)icuK & 'ă aară l+ngă #&rdură. 9ar *n -elulă')a & 'ă dureze /ai /ul), /ai ale' că /a/a lui & 'ă 'e auce 'ă4i -acă in'inuărişi aluzii &c&li)e de're c+) de *ngăla)ă e anice. ?i di'lăcea r&-und c+nd /aică4'a *i 2&r#ea *n -elul ă')a: &a)e & -ăcea d&ar ca 'ă4l $ină de 2&r#ă, dar el nu u)ea'ă ia lucrurile *n glu/ă, /aică4'a era rea u)ernică, cel u$in *n rela$iile cu el. Ar

-i /ai #ine 'ă 'e ducă *n)+i 'ă4şi ia /aşina şi e ur/ă 'ă4şi urce c&ilul *n ea.9ar nu4i lace -&r/ula a')a. Pur şi 'i/lu nu4l a)rage. Prle/a 'e *nc+lceş)e'u# &c(ii lui şi )&a)ă c&/lica$ia a')a *i -ace grea$ă.

anice *i ')rigă din #ucă)ărie6< Iu#i)ule, cu/ără4/i, )e r&g, şi un ac(e) de $igări, da7V&r#eş)e e un )&n &)&li), care 'une că )&)ul a -&') da) ui)ării, )&a)e 'un) iar

cu/ au -&').Ra##i) *ncre/eneş)e l&cului, ri2indu4şi u/#ra -ira2ă, găl#uie, r&iec)a)ă e

uşa al#ă care dă *n (&l: 'i/)e că e rin' *n)r4& cacană. Cu 'iguran$ă. Ie'e. A-ară 'e *n)unecă şi 'e răc&reş)e. Ar$arii n&r2egieni e3ală /irea'/a /uguril&r

n&i, liici&şi, iar şiragul -ere')rel&r de li2ing4r&&/ de e Dil#ur S)ree) dez2ăluie,

dinc&l& de e)icele argin)ii ale )ele2iz&arel&r, #ecurile calde din #ucă)ării, arz+ndca niş)e -&curi *n eş)eri. C&ară dealul. Jiua 'e ')r+nge *n ea *n'ăşi. 9in c+nd *n c+nd, Ra##i) a)inge cu /+na 'c&ar$a zgrun$ur&a'ă a unui c&ac 'aură/urelele u'ca)e ale unui gard 2iu d&ar ca 'ă4şi &-ere ră'un'ul unei '&lidari)ă$i.La c&l$, unde Dil#ur S)ree) 'e *n)re)aie cu P&))er A2enue, & cu)ie &ş)ală 'e

*nclină *n a/urg, e ')+lul ei de #e)&n. Un indica)&r de ')răzi *nal), cu d&uăe)ale: )runc(iul unui ')+l de )ele-&n c&n'&lida) cu $ăruşi *şi *nal$ă iz&la)&rii că)recer: Un (idran) de ')radă, ca un )u-iş auriu6 & ădurice. ?n c&ilărie *i lăcea 'ăe'caladeze ')+li. Te c&c&$i e u/erii unei ie)re +nă c+nd a%ungi cu /+inile la'cara de ir&ane de e ')+l şi a&i )e urci +nă ac&l& unde auzi '+r/elec+n)+nd. C+n)ul l&r e un /ur/ur ne/işca), *n-ric&şă)&r. 8i eş)i i'i)i) *n)runa 'ă4$i

dai dru/ul, 'ă4$i de'rinzi /+inile de e ir&ane şi 'ă 'i/$i g&lul e 'a)ele )ău,'ă4l 'i/$i cu/ *$i rinde ici&arele şi $i 'e urcă e 'inare *n 2re/e ce cazi. ?şia/in)eş)e cu/ i 'e *n-ier#+n)au /+inile c+nd 'e -recau de aşc(ii *n )i/ ce 'ecă$ăra +nă la l&cul de unde *nceeau ir&anele. 8i 'ă a'cul$i c+n)ul '+r/el&r, dearcă ai u)ea auzi ce4şi 'un &a/enii, 'ă a-li ce *n'ea/nă lu/ea aceea )ainicăa adul$il&r. Iz&la)&rii al#aş)ri, ca niş)e &uă uriaşe, al#a')re din)r4un cui# #ă)u) de2+n).

C+nd in)ră e P&))er A2enue, '+r/ele elec)rice din )ăcu)a l&r *năl$i/e ă)rund *n c&r&anele ar$aril&r care re'iră *n 'eară. La c&l$ul ur/ă)&r, unde e 2re/uri 'e'curgea aa de la -a#rica de g(ea$ă, care a&i 'e *n-unda *n)r4un canal ca 'ăaară de cealal)ă ar)e a ')răzii, Ra##i) )ra2er'ează şi &rneş)e e l+ngă rig&larin care 'e ')rec&ară aa şi a cărei /argine %&a'ă e că)uşi)ă cu anglici de/+zgă 2erde care 'e unduie'c, aş)e)+ndu4)e 'ă4$i alunece ici&rul e ele şi 'ă)e a-unde en)ru că ai cu)eza) 'ă le calci. ?şi aduce a/in)e cu/ căzu'e *n /+lul2erde, dar nu şi de ce *i 2eni'e ideea 'ă /eargă e /arginea aceea alunec&a'ă.5ru'c *şi a/in)eş)e. Ca 'ă i/re'i&neze -e)ele e L&)) 5ing/an, e Margare)Sc(&el&-, une&ri e 5ar#ara C# şi e Mar H&er cu care 'e *n)&rcea dela şc&ală. Lui Margare) *i curgea de' '+nge din na', -ără 2reun /&)i2 anu/e. Era


15/218

a)+) de lină de 2ia$ă. Ta)ăl ei -u'e'e un #e$i2 şi ărin$ii & liga'eră 'ă &ar)eg(e)e *nal)e cu şire)uri /ul)ă 2re/e duă ce ni/eni nu le /ai ur)a.

C&)eş)e e >egeri'e S)ree), & ')rădu$ă *ngu')ă aş)ernu)ă cu rundiş, care *nc&n%&ară calcanul unei -ă#ricu$e unde lucrează, *n /a%&ri)a)e, -e/ei *n)re d&uă2+r')e, duă aceea & ia e l+ngă -a$ada de #e)&n a unui de&zi) en gros de

de'-acere a #erii: ală)uri e & clădire au)en)ică de -er/ă, acu/ *ngrădi)ă, unadin)re cele /ai 2ec(i c&n')ruc$ii din &raş, cu & zidărie rudi/en)ară din gre'ieindiană. Clădirea acea')a, care c+nd2a d&/ina %u/ă)a)e din 'ura-a$a e care ec&n')rui) acu/ &raşul, *şi ă')rează *ncă *ndără)ul unui gard nărui) şi 2andaliza),2ec(ea cur)e, & i/en'ă gr&aă de gun&aie cu /&r/ane de )ulini /ar&nii şi dele/nărie u)redă care, *n )i/ul 2erii, e3l&dează *n)r4& ned&ri)ă a2alanşă de#ălării, ra/uri 2erzi cerni)e, ă')ăi lă)&a'e, 'e/in$e /ă)ă'&a'e şi căş&aregal#ene, ar&ae lic(ide, de &len.

Se *n)inde a&i un 'a$iu *n)re 2ec(ea ca'ă de -er/ă şi A'&cia$ia de Ade)i'/Sun'(ine, & clădire din cără/idă *nal)ă şi *ngu')ă, ca & in')i)u$ie /unicială greşi)a/la'a)ă *n *n2ăl/ăşeala de c&l&ane şi deşeuri. In)rarea e #ă)ă)&are la &c(i6

ara)ă ca & la)rină din şici şi 'e ridică *n -iecare iarnă e )re)ele de ia)ră, en)rua r&)e%a #arul de in)e/erii. Ra##i) a in)ra) de c+)e2a &ri *n clu#. Aici nuă)runde nici&da)ă lu/ina '&arelui. La ar)er era #arul şi la e)a% /e'ele de %&c lacare ş)a#ii &raşului şedeau şi /&r/ăiau ')ra)egic. Ra##i) a'&cia alc&&lul şi %&culde căr$i cu un gen de ăca) -&ar)e deri/an), un ăca) cu re'ira$ie rău4/ir&'i)&are, şi *l deri/a şi /ai /ul) aerul &li)ic al l&cului.

;&')ul lui an)ren&r de #a'c(e), Mar) T&)(er&, care *nain)e de declanşarea'candalului *l dădu'e a-ară din liceu şi care a2ea un &arecare in)ere' *nrle/ele l&cale, l&cuia *n ace') clu# de're care 'e 'unea că *ncă e/aniula) de &li)icieni. Lui Ra##i) nu4i lăcea /aniularea, dar i4a lăcu)

*n)&)deauna T&)(er&. ?n a-ară de /a/a lui, T&)(er& a a2u) cel /ai /are i/ac)

a'ură4i.G+ndul că -&')ul lui an)ren&r 'e i)eş)e ac&l&, *l 'erie. Trece /ai dear)e, el+ngă un a)elier de reara) car&'erii şi & -er/ă de ă'ări, deza-ec)a)ă. ?nain)eazăc&r+nd, en)ru că &răşelul M). udge e clădi) e c&a')a ră'ări)eană a /un)eluiudge, a cărui cul/e din're au' d&/ină &raşul 5reFer. 9eşi &răşelul şi &raşul'e *n)+lne'c e ş&'eaua care &c&leş)e /un)ele e la 'ud, e & di')an$ă decincizeci de /ile, *n dru/ 're P(iladel(ia, )&)uşi cele d&uă nu c&n2erg şi N4ar u)ea 'ă 'e a)ingă 2re&da)ă din ricina 'inării largi, 2erzi, e care & *nal$ă *n)reele /un)ele, & c&a/ă lungă de d&uă /ile, de la n&rd la 'ud, re'ăra)ă cu gr&iline de gr&(&)iş, ci/i)ire, n&i aşezări şi, /ai ale', & linie de ădure in)angi#ilă,

*n)in'ă e 'u)e de acri, e care uş)ii din M). udge nu reuşe'c nici&da)ă 'ă &e3l&reze *n *n)regi/e. O #ună ar)e din ădure 'e la'ă răz#i)ă de zg&/&)eleau)&/ilel&r care urcă *n 2i)eza a d&ua dru/urile i)&reş)i. 9ar e &r$iuni2a')e, ui)a)e, de lan)a$ii de in, ă/+n)ul cai)&na) cu un ')ra) de ace e a)+) dea/u$i) şi urcă şi urcă 'au 'e lă$eş)e şi 'e lă$eş)e e 'u# )unele ad+nci de2erdea$ă /&ar)ă, *nc+) *$i dă i/re'ia că ai ')răun' )ăcerea şi ai aluneca) *nce2a /ai rău. 8i dacă, *n)+/lă)&r, dai e')e un e)ic *n'&ri), a'ura căruiacrengile au ui)a) 'ă 'e */reune, 'au e')e & gr&)ă &ula)ă de ie)re ca)i-ela)e


16/218

de /uşc(i, 'ăa)ă de cine ş)ie ce l&ca)ar 2i)eaz şi -i&r&', cu 2eacuri *n ur/ă,de2ii )e/ă)&r, de arcă ace') n&u şi a)+) de di-eri) 'e/n de 2ia$ă & 'ă a)ragăa)en$ia a'ura l&r şi a/enin$area c&acil&r 2a rinde 2ia$ă. i4e )ea/ă de &rice-rea/ă) ca de un cl&&) de ala/ă e care nu4l &$i &ri şi care z#+rn+ie cu a)+)/ai u)ernic, cu c+) )u alergi /ai iu)e, g+r#&2i), +nă c+nd, cu un g+-+i) al

a/#reia%ului, & /aşină care4$i aare *n -a$ă 'c(i/#ă 2i)eza, iar ')+lii al#i aiarae)ului 'e i2e'c e duă )runc(iurile de in. 8i a)unci, 'i/$indu4)e *n'iguran$ă e a2a%ul gudr&na), eş)i li#er 'ă (&)ărăş)i dacă )e *n)&rci aca'ă 'au )e/ai ca$eri +nă la Pinnacle H&)el, 'ă iei niş)e dulciuri şi 'ă ad/iri ri2eliş)ea&raşului 5reFer, de'-ăşura) la &ale ca un c&2&r, un &raş r&şu unde )&)ul 'e2&'eş)e *n r&şu6 le/năria, )a#la, +nă şi cără/izile r&şii, un g(i2eci de -l&ri cu)randa-iri &r)&calii, care nu 'ea/ănă cu c&l&ri)ul nici unui al) &raş din lu/e, dar care en)ru c&iii din $inu) *n'ea/nă 'ingura cul&are a unui &raş, adică cul&area)u)ur&r &raşel&r.

Mun)ele aduce de2re/e *n'erarea e')e &raş. Acu/, d&ar la c+)e2a /inu)eduă &ra şa'e, cu & zi *nain)e de ec(in&c$iul de ri/ă2ară, )&a)e ca'ele şi

-a#ricile cu ac&erişuri din car)&n &ndula), recu/ şi ')răzile )ăia)e *n diag&nalăe C&a')a dealului 'un) *n-ăşura)e *n)r4un *n)uneric care 'e ră'+ndeş)e ad+nc *n2alea -er/el&r din ar)ea de ră'ări) a /un)elui. ;ere')rele c&li#el&r de e )ăr+/ulu/#ri) şi şirurile ge/ene de ca'e de -er/ă re-lec)ă, ca un incendiu, 2ăaia'&arelui care aune. Una c+)e una, ca niş)e lă/i care 'e ')ing, -ere')rele 'e

*n)unecă e /ă'ură ce '&arele c&ară, arunc+nd u/#re 2ărga)e e')e aşezărişi e')e curin'ul *ngrădi), care aş)ea)ă 'ă -ie 'e/ăna), şi e')e un )eren de g&l- care, din deăr)are, &a)e -i lua) dre) & ăşune lunguia$ă, dacă n4ar a2eae)icele găl#ui de ni'i6 găurile: u/#re iezişe cad e')e dealurile din -a$ă, alecăr&r cul/i 2e')ice radiază *ncă gl&ria duă4a/iezii. Ra##i) 'e &reş)e la caă)ulunei alei, de unde &a)e curinde *n)reaga ri2eliş)e. ?n c&ilărie, căra cr&'ele de

g&l- ale %ucă)&ril&r.I/re'i&na) de & n&')algie nede-ini)ă, 'e *n)&arce şi & ia la ')+nga e ac'&nR&ad, unde a l&cui) 2re/e de d&uăzeci de ani. Că/inul lui ărin)e'c 'e gă'eş)e

*n)r4& ca'ă en)ru d&uă -a/ilii, la c&l$ul ')răzii, dar 2ecinii l&r, -a/ilia 5&lger,&cuau aria din're c&l$, care a2ea şi & cur)icică *ngu')ă, in2idia)ă de d&a/na

Ang')r&/. B;ere')rele 5&lgeril&r *ng(i) )&a)ă lu/ina şi n&i ')ă/ *ng(e'ui$i aici. Ra##i) 'e ar&ie )i)il, e iar#ă, de l&cuin$a l&r, 'ărind e')e /icul gard 2iu de

dracilă şi e')e *ngrădi)ura de '+r/ă de')ina)ă 'ă $ină c&iii e )r&)uar. Se-urişează e -+şia de iar#ă din)re cele d&uă cărări a'-al)a)e care duc la cele d&uăziduri de cără/idă: ei l&cui'eră la caă)ul unuia din ele, şi -a/ilia Ji/ la caă)ulceleilal)e. T&a)ă ziua, #ună ziua d&a/na Ji/, & -e/eie ur+)ă, cu &c(i e3&-)al/icişi & iele -leşcăi)ă, al#ă')rie, ')riga la -iica ei, Carr&ln, care era /ai -ru/uşicădec+) a2ea dre)ul 'ă -ie & -e)i$ă de cinci ani. 9&/nul Ji/ era un r&şc&2an cu#uze gr&a'e, iar *n /icu$a Carr&ln, gr&'i/ea şi 'u#$iri/ea, r&şca)ul şi al#ă')riul,'ănă)a)ea şi *nc&rdarea ner2&a'ă 'e */#ina'eră *n r&&r$iile cele /aiar/&ni&a'e: -ru/u'e$ea ei rec&ce era ce2a ce ărea 'ă 'e -i *n)+/la) *n al)ăar)e, *n ;ran$a, 'au *n Per'ia, 'au *n ceruri. P+nă şi Harr, e a)unci *n 2+r')ă deşa'e ani şi *ncă &r# la -e)e, u)ea Vedea ace') lucru. 9&a/na Ji/ ')riga )&a)ă


17/218

ziua la -iica ei şi, c+nd d&/nul Ji/ 'e *n)&rcea aca'ă de la 'er2iciu, cei d&i')rigau &re *n)regi unul la celălal). Cer)urile *nceeau cu *ncercările d&/nului Ji/de a aăra -e)i$a şi, e /ă'ură ce 2ecinii a'cul)au, răni 2ec(i, a'cun'e, 'ede'c(ideau ca niş)e -l&ri '&-i')ica)e *n n&a)e. Une&ri, /a/a lui Harr reziceacă d&/nul Ji/ & '4& &/&are e d&a/na, al)e&ri că -e)i$a & 'ă4i &/&are e

a/+nd&i *n '&/n. Ce4i dre), Carr&ln a2ea /ul) '+nge4rece: c+nd a *nceu) 'ă/eargă la şc&ală, leca de aca'ă cu un z+/#e) e -e$iş&ara ei *n -&r/ă deini/ă, legăn+ndu4'e de arcă )&a)ă lu/ea ar -i -&') a ei, deşi -a/ilia Ang')r&/a#ia & auzi'e rin -erea')ra #ucă)ăriei, a-la)ă la /ai u$in de d&i /e)ri, e /aică4'a url+nd la ea i')eric, c+) a $inu) /icul de%un.

BCu/ *ndură #ie)ul &/ aşa ce2a7 9acă /a/a şi -a)a nu *nce)ează 'ă 'e /aicer)e, & 'ă 'e )rezea'că *n)r4& #ună di/inea$ă li'i)e de aără)&r. 9ar rezicerile/a/ei nu '4au d&2edi) *n)e/eia)e. C+nd -a/ilia Ji/ a leca), au leca)

*/reună, )a)a, /a/a şi Carr&ln, )&indu4'e *n)r4& gară, *n )i/ ce %u/ă)a)e din/ila l&r zăcea *ncă e )r&)uar, l+ngă ca/i&nul care e3ecu)a /u)ările. 9&/nulJi/ ri/i'e & 'lu%#ă n&uă *n Cle2eland, O(i&. 5ie$ii de ei, nu -i 'e 2a 'i/$i li'a.

9ar, de -a), li '4a 'i/$i). ?şi 2+ndu'eră %u/ă)a)ea l&r de ca'ă unei erec(i *n2+r')ă, /e)&diş)i ')ric$i, şi #ă)r+nul a re-uza) 'ă )undă -+şia de iar#ă din)re ca'alui şi a -a/iliei Ang')r&/. 9&/nul Ji/, care la '-+rşi) de 'ă)ă/+nă )re#ăluia ea-ară, -ie '&are, -ie l&aie, Bnu /4ar /ira 'ă n4ai#ă al)ă lăcere *n 2ia$ă, )un'e'e

*n)&)deauna *n)reaga -+şie de iar#ă. 9ar #ă)r+nul /e)&di') )un'e'e e3ac) nu/ai %u/ă)a)ea lui, *n)r4& 'ingură rulare a /aşinii de )ăia) iar#ă, şi e ur/ă a */in'4& *na&i *n cur)ea 'a, c+nd ar -i -&') la -el de 'i/lu 'ă & */ingă şi e cealal)ă %u/ă)a)e de -+şie şi 'ă nu la'e la 2edere & ri2eliş)e a)+) de ridic&lă. BC+nd *l aude carag(i&'ul ă')a #ă)r+n zăngănindu4şi aara)ul e cărarea lui, cu a)+)arecizie, 'i/) că /i 'e ridică )en'iunea şi */i #u#uie urec(ile. Ma/a '4a

*/&)ri2i) ca)eg&ric ca Harr 'au )a)ăl Lui 'ă )undă %u/ă)a)ea l&r, şi a')a *n)reaga

2ară, şi iar#a a cre'cu) +nă la genunc(i e /ica -+şie 2erde, -eri)ă de '&are, #ac(iar au aăru) şi niş)e )ulini$e de ce2a a'e/ănă)&r cu gr+nele, şi 2re& d&uă'linu$e, +nă c+nd rin augu') a 2eni) un &/ de la /uniciiu şi i4a '&/a) 'ă )aie)&)ul, c&n-&r/ unei &rd&nan$e /uniciale: cu regre)e0

Harr i4a de'c(i' uşa şi i4a 'u'6< O>, 'igur că da.9ar /a/a a aăru) *n 'a)ele lui şi a *n)re#a) ce 2rea &/ul. Cu/ aşa7 A')a

era răz&rul ei de -l&ri şi nu a2ea de g+nd 'ă la'e 'ă -ie di')ru'. Ra##i) '4a 'i/$i)de')ul de ')+n%eni). O/ul '4a ui)a) la ea, a 'c&' din #uzunar & căr)icică r&a'ă şi i4a ară)a) &rd&nan$a. 9ar /a/a & $inea /&r$iş că e ')ra)ul ei de -l&ri. O/ul i4a ci)i)la c+) 'e ridică a/enda şi a ieşi) e &ar)ă. ?n acea '+/#ă)ă, c+nd /a/a '4a du'la 5reFer en)ru cu/ără)uri, )a)a a 'c&' 'ecera din gara% şi a )ăia) )&a)e#uruienile, iar Harr a */in' /aşina de )un' iar#ă *nain)e şi *na&i e /ica/iriş)e, +nă c+nd a ară)a) la -el de ne)edă şi de *ngri%i)ă ca şi %u/ă)a)ea/e)&di')ului, nu/ai că ce2a /ai găl#e%i)ă, *l r&dea un 'en)i/en) de 2in&2ă$ie şi'e )e/ea de cear)a care 2a iz#ucni *n)re ărin$ii lui, c+nd /a/a 'e 2a *n)&arceaca'ă. A2ea &r&are de cer)urile l&r, c+nd -e$ele le erau 'c(i/&n&'i)e de -urie şicu2in)ele z#urau *n)re ei: a2ea 'enza$ia că i 'e unea *n -a$ă un gea/ de ')iclă


18/218

care4i &reş)e aerul, 'i/$ea că4l la'ă u)erile şi 'e re)răgea *n c&l$ul cel /ai *ndeăr)a) al ca'ei. 9ar de a')ă da)ă nu a iz#ucni) nici& cear)ă. A -&') ş&ca) c+ndl4a auzi) e )a)ăl lui /in$ind4&, cu a)+) /ai /ul), cu c+) l4a 2ăzu) şi -ăc+ndu4i cu&c(iul. Ta)a a in-&r/a)4& e /a/a că /e)&di')ul a ceda) +nă la ur/ă şi aca)adic'i) 'ă )undă şi -+şia l&r. Ma/a l4a crezu), dar n4a -&') /ul$u/i)ă: 'eara, #a

c(iar şi *n )&) re')ul 'ă)ă/+nii a 'u'$inu) că ar )re#ui 'ă4l dea *n %udeca)ă e#ă)r+nul -ă$arnic şi #i'eric&'. ?n)r4un -el, a%un'e'e +nă şi ea 'ă creadă că era2&r#a de răz&rul ei de -l&ri. ;+şia de iar#ă, rin'ă *n)re d&uă cărări a'-al)a)e nu'e *n)indea e /ai /ul) de şa)ezeci de cen)i/e)ri. C+nd *nain)a 9e4a lungul ei,Harr a2ea & 'enza$ie de recii)are, de arcă ar -i -ăcu) ec(ili#ri')ică e /uc(iaunui zid.

Se ar&ie de -erea')ra lu/ina)ă a #ucă)ăriei şi ăşeş)e *n 2+r-ul ici&arel&r e /arginea de ci/en), -ără ca )ălile an)&-il&r 'ă -acă 2reun zg&/&), şi 'e ui)ăe c&l$ul gea/ului. Se 2ede e el *n'uşi c&c&$a) e un 'caun *nal), un ciuda) 2alde gel&zie *l inundă şi 'e re)rage e l&c. E -iul lui. Cea-a #ăia)ului ')răluceş)e ca&rice al) iec) din #ucă)ărie, rin)re căni, şi -ar-urii, şi )ac+/uri in&3ida#ile, şi

2a'e de alu/iniu, şi -&r/e de ră%i)uri *nşira)e e ra-)uri aş)ernu)e cu -+şii de/uşa/a luci&a'ă. Oc(elarii /a/ei 'c+n)eiază c+nd 'e aleacă de e 'caunulde la /a'ă, cu & lingură lină de -a'&le a#urindă la caă)ul #ra$ului r&)&-ei, *nd&i).;a$a ei nu )rădează niciun 'e/n de *ngri%&rare en)ru că nu a 2eni) ni/eni 'ă ia#ăia)ul, di/&)ri2ă, e c&ncen)ra)ă, cu na'ul a'cu$i) ca un li'c, a'ura unei'ingure d&rin$e6 ca #ăia)ul 'ă /ăn+nce. Gura ei e ungi)ă *n /ici *ncre$i)uri al#e.5ru'c 'e de')inde *n)r4un z+/#e): ra#il că #uzele lui Nel'&n a'cun'e dinung(iul din care ri2eş)e Ra##i), au *n-uleca) -a'&lea. Ceilal$i din %urul /e'ei *lgra)ulează, 'ila#e inc&eren)e din ar)ea )a)ălui lui, /ici $ie)e ')riden)e din ar)ea'ur&rii lui, dar e ce2a, & n&)ă ')riden)ă *n a/#ele 2&ci. Ra##i), de'ăr$i) de ei ringea/ şi rin cl&c&)ul '+ngelui din caul lui, nu &a)e auzi ce 'un. Ta)a, r&a'ă)

*n)&r' de la lucru, &ar)ă & că/aşă al#a')ră, ă)a)ă cu cerneală, şi, c+nd *nce)ează 'ă4şi alaude ne&)ul, ara)ă #ă)r+n6 &'i) şi cărun). G+)ul lui e &legă)ură dez&rd&na)ă de c&rzi. 9an)ura n&uă, e care şi4a -i3a)4& anul )recu), i4a'c(i/#a) -a$a, i4a ră#uşi)4& cu un cen)i/e)ru. Miria/, '&ra lui, gă)i)ă cu &d&a#eşi #i%u)erii en)ru 'eara de 2ineri, ciuguleş)e, indi-eren)ă, din -ar-uria ei, şi *i &-eră& lingură lină c&ilului. 5ra$ul ei 'u#$ire, al#, *ncărca) cu #ră$ări, *n)in' e')e/a'a cu /+ncare a#urindă, in-uzează 'cenei & n&)ă de #ar#arie. Se -ardeazărea ')riden): la n&uă'rezece ani ar ară)a #ine şi -ără le&ae 2erzi. Pen)ru căare din$ii din -a$ă r&e/inen$i, 'e -ereş)e 'ă z+/#ea'că. Caul /are, r&)i)&r, al luiNel'&n 'e *n-undă *n g+)ul ')răluci)&r şi /+nu$a 'cur)ă, *n)in'ă, cu e)e r&zalii, 'e

*ndrea)ă 're lingură, 2rea 'ă i4& '/ulgă din /+nă. ;a$a )a)ei 'e u/le de r+'dea'ura -ar-uriei şi #uzele lui Miria/ 'e de'-ac *n)r4un z+/#e) care de'-ideruden$a ei deli#era)ă de a4şi $ine gura ')r+n'ă cu 'e2eri)a)e: un z+/#e) care i4&aduce *n /in)e lui Ra##i) e -e)i$a c&c&$a)ă e g(id&nul #icicle)ei lui, cu le)elelungi care *l g+dilau şi4i in)rau *n &c(i c+nd c&rau ')răzile &2+rni)e din M).udge. ?l la'ă e Nel'&n 'ă4i ia lingura din /+nă, şi c&ilul & 'caă. 5ăie$elul')rigă6 BVăl'a)= Văl'a)=, cu2+n) e care *l &a)e auzi şi Ra##i) şi e care4l

*n$elege. ?n'ea/nă B2ăr'a). Ta)a şi Mir z+/#e'c şi -ac glu/e, dar /a/a *şi


19/218

*ncleş)ează #uzele şi *i */inge, cu & -igură a'ră, lingura ei. ;iul lui Harr e(răni), că/inul ace')a e /ai -erici) dec+) al lui: -ace un a' *ndără) e ci/en) şi'e *n)&arce e )ăcu)e e dru/ul de iar#ă e care a 2eni).

Mişcările lui 'un) gră#i)e. ?n *n)uneric, c&ară e ac'&n S)ree) +nă la al)ăin)er'ec$ie. Taie e &'e( S)ree), /ai aleargă & #uca)ă de dru/, c&)eş)e & al)a

şi #ru'c *şi 2ede /aşina, r+n%ind, arca)ă neregula/en)ar, e ar)ea in)erzi'ă a')răzii. ?şi iăie #uzunarele, curin' de gr&ază. N4are c(eile. T&)ul, *n)reaga'i)ua$ie, deinde de -elul *n care '4a /ani-e')a) negli%en$a lui anice. Sau a ui)a)'ă4i dea c(eile c+nd a leca) de aca'ă, 'au nu '4a 'inc(i'i) /ăcar 'ă le 'c&a)ădin c&n)ac). ?ncearcă 'ă4şi i/agineze care din al)erna)i2e e /ai lauzi#ilă, dar nureuşeş)e. Nu & cun&aş)e c(iar a)+) de #ine e anice. Nici&da)ă nu ş)ie ce nai#aare de g+nd 'ă -acă. Nici ea 'ingură nu ş)ie. Min)e *ngu')ă.

Ca'a /are a -a/iliei Sringer e ilu/ina)ă *n ar)ea din 'a)e, şi nu *n -a$ă. Se/işcă recau) *n u/#ra *n/ire'/a)ă, e 'u# c&aci, de )ea/ă ca nu cu/2a#ă)r+na d&a/nă 'ă +ndea'că din li2ingul cu-unda) *n *n)uneric ca 'ă4i 2er'e )&)ce are e 'u-le). Vine *n -a$a /aşinii, un ;&rd din , e care #ă)r+nul Sringer,

cu /u')a$a lui de Hi)ler, ni'iie, i l4a 2+ndu) *n 1", e & /ie de d&lari #anig(ea$ă, en)ru că eze2enc(iul #ă)r+n, care 'e &cua cu 2+nzarea de /aşini2ec(i, '4a ruşina) ca -iică4'a 'ă 'e /ări)e cu unul care nu a2ea 9ec+) un 5uicdin KQ, cu/ăra) cu 1 de d&lari, *n ar/a)ă, *n Te3a'. L4a */ru/u)a) cu /iade d&lari e care nu4i a2ea, c+nd )&c/ai #ăga'e &)zeci de d&lari *n reararea5uicului. Aşa ')ă)eau lucrurile. Meri)au cu 2+r- şi *nde'a) )&a)e c+)e li 'e

*n)+/lau. 9e'c(ide &r)iera din drea)a -a$ă *ncrun)+ndu4'e la /işcarea -&ar)ela3ă a arcului uşii şi *şi 2+r* caul *n /aşină. Lăuda) -ie 9&/nul= Su# #u)&aneleen)ru lu/ină şi en)ru ş)ergă)&are 'e de'luşeş)e c&n)urul &c)&g&nului de carea)+rnă c(eile /aşinii. 5inecu2+n)a)ă -ie /in)ea ei năucă= Ra##i) 'e la'ă 'ăalunece *n /aşină, )răg+nd &r)iera, +nă c+nd /e)alul a)inge /e)alul, dar -ără

'ă & )r+n)ea'că. P&ar)a din -a$ă a ca'ei Sringer c&n)inuă 'ă -ie *n2ălui)ă *n *n)uneric. ?i a/in)eş)e, din cine ş)ie ce /&)i2, de & )ara#ă de *ng(e$a)ăa#and&na)ă. ?n2+r)eş)e c(eia rin On 're S)ar) şi /&)&rul -ace c&n)ac) şi '-+r+ie.

?n gri%a lui de a r&ceda c+) /ai di'cre), aa'ă cu delica)e$e e accelera$ie şi/&)&rul, lene2i) de răgazul e)recu) *n aerul unei zile de ri/ă2ară )i/urie, erece, $eaăn, #l&ca). Lui Ra##i) *i 'are ini/a *n g+) şi 'i/)e *n gură gu') de aie.9ar, la ur/a ur/ei, ce dracuK 'e &a)e *n)+/la dacă & 'ă ia'ă #ă)r+na a-ară7Singurul lucru 'u'ec) e -a)ul că nu are c&ilul cu el, dar &a)e re)inde că 'educe 'ă4l ia acu/. Oricu/, a')a ar -i -&') calea l&gică. T&)uşi, re-eră 'ă nu -ie'ili) 'ă /in)ă, &ric+) de lauzi#il ar -i ră'un'ul lui. P&rneş)e din n&u /&)&rul.

Aruncă & ri2ire a-ară şi 2ede lu/ina $+şnind *n li2ingul -a/iliei Sringer, dar ;&rdul lui '4a şi de'rin' de l+ngă #&rdură.

Rulează rea reede e &'e( S)ree) şi 2irează la ')+nga, ign&r+nd 'e/nule care 'crie STOP. C&ară e ac'&n S)ree), +nă *n l&cul unde ')rada in)rălic *n ş&'eaua cen)rală, care e au)&')rada 're P(iladel(ia. Nu a2ea 'ă/eargă *n P(iladel(ia, dar ş&'eaua 'e lărgeş)e la /arginea &raşului, *n 'a)eleuzinei elec)rice, şi 'ingura al)erna)i2ă ar -i 'ă 'e *n)&arcă rin M). udge, 'ă dea&c&l /un)elui şi 'ă *n)re *n 5reFer la acea')ă &ră de 2+r- a 'erii. Nu are nici&


20/218

in)en$ie 'ă re2adă 5reFer, &raşul g(i2eci de -l&ri. 8&'eaua 'e lărgeş)e de la )rei#enzi la a)ru, aşa *nc+) nu e3i')ă nici un ri'c de c&liziune cu al)ă /aşină. T&a)ealeargă la&lal)ă, ca nuielele e curen)ul aei. Ra##i) dă dru/ul la radi&. 9uă un#+z+i), & 2&ce -ru/&a'ă de negre'ă c+n)ă6 B;ără un c+n)ec, ziiiua nu '4ar /ai'-+rşi, -ără un c+n)ec. Ra##i) are &-)ă de & $igară care ar da #ine cu

'en)i/en)ele a/e')eca)e din ini/a lui, dar *şi aduce a/in)e că '4a lă'a) de -u/a)şi c&n)inuă 'ă 'e 'i/)ă uri-ica). ?şi *n)inde un #ra$ e 'e)eaza 'caunului deală)uri şi c&n)inuă 'ă c&nducă cu /+na ')+ngă, alunec+nd e creş)e)ula'-in$i)ului. BUn lan de &ru/#, 'e /&dulează 2&cea negre'ei, *n)uneca)ă şicaldă ca un 2i&l&ncel, Bşi iar#a creş)e, ei'a%ul de $ară care lanează de & ar)eşi de al)a a ş&'elei ca & a'ăre *n)uneca)ă *n)r4un z#&r ne'-+rşi) Bnu ş)ii de ce şicu/, ielea caului i 'e c&n)urează e3)a)ic, B-ără un0 . Mir&'ul de cauciuc ar'

*i a)rage a)en$ia că radia)&rul '4a *ncin' şi 'c(i/#ă e MO9.Iubire secretă, Frunze de toamnă şi un c+n)ec al cărui nu/e *i 'caă. Muzică

de cină. Muzică e care 'ă -aci /+ncare la #ucă)ărie. G+ndurile i 'e *n)&rc #ru'cde la i/aginea cinei reara)e de anice, care '-+r+ie *n )igaie, ra#il c&)le)e

cu gră'i/e ')in'ă cu aă care -ace clă#uci de -urie, şi cu /azăre dec&ngela)ăcare4şi u-ăie, *n -ier#ere, )&a)e 2i)a/inele. ?ncearcă 'ă 'e g+ndea'că la ce2alăcu). Se i/aginează arunc+nd & /inge 'u', cu & 'ingură /+nă, dar are'enza$ia că 'e gă'eş)e e #uza unei ')+nci, %&' e un a#i' care & 'ă4l *ng(i)ă c+nd/ingea & 'ă4i 'cae din /+ini. ?ncearcă 'ă le re2adă e /a/a şi e '&ra lui(rănindu4i c&ilul, dar 'e 'uraune al)ă i/agine /ai 2ec(e *n care #ăia)ull+nge cu -run)ea *nr&şi)ă, gura larg de'c(i'ă şi ră'u-larea *n-ier#+n)a)ă. Tre#uie'ă gă'ea'că ce2a la care 'ă 'e g+ndea'că, aa care 'e 'curgea *n rig&lă de la-a#rica de g(ea$ă, găl#uie, -elul *n care 'e 2ălurea e')e ie)re şi curgea *n2ălă)uci lici, clă)in+nd anglicile -ragile de /+zgă 2erde care că)uşeau/alurile.

5ru'c, anice *i -rea/ă)ă *n /e/&rie, *n)in'ă e a)ul celeilal)e -e)e, *n lu/inacare 'caă)ă. ?ncearcă 'ă4i ş)eargă i/aginea, e2&c+nd4& e Miria/. Mi/ eg(id&nul #icicle)ei lui, Mi/ e & 'ăniu$ă, e & nin'&are dea'ă, )ra'ă de el eac'&n S)ree), -e)i$a r+z+nd e 'u# glugă, şi el, -ra)ele /ai /are, lu/ini$ele r&şii

*n nin'&are /arc+nd $ăruşii e care i4au *n-i) l&ca)arii en)ru a in)erzice 'ăniuşule ')rada re'ec)i2ă, şi ei alunec+nd %&', %&', )ălile 'ăniei -+ş+ind e &/ă)ul

*ng(e$a) #&cnă, Bine4/ă, Harr= , 'c+n)eile care 'căărau c+nd )ălile 'ăniei-recau zgura ră'+ndi)ă en)ru a */iedica alunecuşul, şi (+rş+i)ul zăezii c+nd'e &rea #ru'c, ca ali)ul unei ini/i uriaşe *n #eznă. BHarr, *ncă & da)ă, eur/ă /erge/ aca'ă, *$i r&/i). Harr, )e r&g, )e iu#e'c, /icu$a Mi/, *n 2+r')ă ded&ar şa)e ani, cu gluga ei neagră, şi ')rada lucind de zăada care c&n)inua 'ă'e cearnă. 5ia)a anice ra#il că e aler)a)ă la &ra a')a, *i )ele-&nează /a/ei ei'au /a/ei lui, &ricui, /ir+ndu4'e de ce i 'e răceş)e cina. Min)e *ngu')ă. Iar)ă4/ă.

Accelerează. Păien%enişul din ce *n ce /ai den' de lu/ini de2ine a/enin$ă)&r.E )ra' 're P(iladel(ia. Urăş)e P(iladel(ia. Cel /ai /urdar &raş din lu/e, cu)&$ii #eau aă &)ră2i)ă, 'i/$i c(i/icalele *n ea. El 2rea 'ă /eargă 're 'ud, *n %&',

*n %&'ul (ăr$ii, unde 'un) li2ezi de &r)&cali, şi r+uri calde, şi -e/ei cu ici&arele


21/218

g&ale. Pare de')ul de 'i/lu, c&nduci )&a)ă n&a)ea, şi *n z&ri, şi )&a)ă di/inea$a,şi la r+nz arc(ezi e & la%ă, *$i 'c&$i an)&-ii şi ad&r/i l+ngă G&l-ul Me3ic. Te)rezeş)i 'u# cerul *n')ela), er-ec) rear)iza) *n 'a$iu, er-ec) 'ănă)&'. 9ar el 'e

*ndrea)ă 're e'), cea /ai re'ingă)&are din)re direc$ii, că)re ne'ănă)a)e,-uningine, du(&are, & z&nă a'-i3ian)ă unde nu &$i 'ă )e /iş)i -ără 'ă &/&ri e

cine2a. 8&'eaua *l 'uge şi un indica)&r anun$ă POTTSTODN . Ar&ae că-r+nează. Pe ur/ă cade e g+nduri.9acă el 'e *ndrea)ă 're e'), *n'ea/nă că 'udul e la drea)a lui. 8i *n clia

aceea, ca şi cu/ lu/ea nu ar -i a2u) al)ce2a de -ăcu) dec+) 'ă 'lu%ea'căg+nduril&r lui, i '4a de'c(i' la drea)a un dru/ larg, cu indica)&rul AUTOSTRA9A1!! VEST CHESTER DILMINGTON. Au)&')rada 1!!, are & rez&nan$ă -inală,ul)i/a)i2ă. Nu 2rea 'ă /eargă la Dil/ing)&n, dar direc$ia e cea #ună. N4a -&')nici&da)ă la Dil/ing)&n.

E d&/ina)ă de clanul 9u P&n). Se *n)rea#ă cu/ ar -i 'ă i4& )ragă unei 9uP&n)7

Nu a rula) /ai /ul) de cinci /ile +nă c+nd şi4a da) 'ea/a că şi dru/ul ă')a

are 'ă -acă ar)e din aceeaşi cacană. La ri/a c&)i)ură 2irează la drea)a. O#&rnă *i indică *n lu/ina -aruril&r . Un nu/ăr #un. ?n ri/ul /eci uni2er'i)ar lacare a ar)icia) a /arca) de unc)e. Era *n anul d&i şi *ncă 2irgin. 9ru/ulă')a /ai *ngu') e u/#ri) de c&aci.

O 9u P&n) *n ici&arele g&ale. Pici&are #r&nza)e, ra#il, '+ni ca niş)eă'ăruici 'eria)e, l+ngă & i'cină *n ;ran$a. 5ani *n)rua$i *n)r4& -e/eie g&ală,ad+nc, /ili&ane. Te g+ndeş)i la /ili&ane ca -iind /&n&)&ne. Sai *n ele, *nce)ulcu *nce)ul, şi )&) /ai ră/+n cu gră/ada. ;e)ele #&ga)e 'un) -rigide7 Ni/-&/ane7Pra#il că 2ariază. La ur/a ur/ei, )&) -e/ei, 'e )rag din)r4un ')ră2ec(i ăcăli)&r de indieni, /ai n&r&c&' dec+) al$ii, de la care au ri/i) aceeaşi /&ş)enire ca şicele nă'cu)e la /a(ala. S)rălucea'că *n)reaga neri(ăni)ă /ili&nări/e e 'al)ele

'&i&a'e= 8i cu/ 'e /ai rice 'ă4$i a$ină calea şi 'ă )e a/e$ea'că a)unci c+nd auele c(e-. Al)/in)eri, 'i/le (ălci de carne. N&')i/ cu/ cele ă)i/aşe 'e ara)ăune&ri $eene şi 'eci, iar cele re$inu)e 'un) ze/&a'e7 Cu/ )e /ai 2&r /are şi)are *n 2in)rele l&r. 8ilul e 'ă le %&ci, 'ă le 'c&$i din /in$i nu/ai cu & a)ingere. 8ie uş&r 'ă4$i dai 'ea/a6 ielea, e 'u# #lăni$ă, li 'e *n/&aie ca şi cea-a unui că$el.

Au)&')rada *nain)ează 're 2e') rin &raşele cu/in$i, r&2inciale6C&2en)r2ille, El2er'&n, M&rgan)&Fn. Lui Ra##i) *i lac. Ca'e de -er/ă *nal)e,ă)ră$&a'e, adul/ecă ş&'eaua. Margini ne)ede, calcar&a'e. ?n)r4un &răşel'c+n)eiază un #ir) şi 'e &reş)e la un /agazin de -ierărie de e')e dru/ de d&uă&/e de #enzină. A auzi) la radi& că e şa)e şi %u/ă)a)e, dar -ierăria e *ncăde'c(i'ă, l&e$i, şi grae, şi unel)e de 'ăa) şi, *n 2i)rină, )&&are al#a')re,&r)&calii şi gal#ene, ală)uri de niş)e undi$e şi de /ănuşi en)ru c+/. Un &/

*n)re d&uă 2+r')e, cu ciz/e, an)al&ni lăl+i şi d&uă că/ăşi ie'e a-ară. B9a,d&/nule, 'une aă'+nd e cel de4al d&ilea cu2+n), cu -&r$a a'ului unuişc(i&.

< P&$i 'ă4/i -aci linul7O/ul *ncee 'ă &/eze şi Ra##i) c&ară din /aşină, 'e duce *n 'a)e şi

*n)rea#ă6


22/218

< La ce deăr)are de 5reFer /ă gă'e'c7ăranul 'e ui)ă la el cu 2ădi)ă ne*ncredere, a'cul)+nd g+lg+i)ul c&/#u')i#ilului.

Ridică un dege)6< ?n)&arce, )&) e dru/ul ă')a, şi ai şai'rezece /ile +nă la &d.8ai'rezece. A c&ndu' a)ruzeci de /ile ca 'ă 'e *ndeăr)eze cu şai'rezece.

T&)uşi, 'e a-lă de')ul de dear)e şi *n)r4& al)ă lu/e. O lu/e care /ir&a'e al)-el,/ir&a'e #ă)r+neş)e, & lu/e cu ung(ere şi a'cunzişuri *n ă/+n), *n care nu aă)run' *ncă ni/eni.

< 8i dacă /erg dre) *nain)e7< A)unci a%ungi la C(urc()&Fn.< 8i duă C(urc()&Fn7< NeF H&lland. Lanca')er.< Ai 2re& (ar)ă7< ;iule, unde 2rei 'ă /ergi7< Cu/7 Nu ş)iu e3ac).< 9ar care $i4e de')ina$ia7

O/ul e ră#dă)&r. ;a$a lui are & e3re'ie ărin)ea'că, riceu)ă şi r&')ea'că.Pen)ru ri/a &ară, Ra##i) *şi dă 'ea/a că e un c&n)ra2enien). Aude #enzinaridic+ndu4'e *n rezer2&r şi 'er2ă cu c+)ă gri%ă ec&n&/i'eş)e -er/ierul -iecareică)ură, */iedic+nd4& 'ă 'e relingă e #uza rezer2&rului, aşa cu/ 'e

*n)+/lă *n cazul gara%iş)il&r din &raş. Aici, niciun ')r& de #enzină nu e lă'a) 'ă'cae, şi el 'e a-lă, *n n&a)e, *n /i%l&cul ace')&r l&curi. Prin ăr$ile a')ea, legilenu 'un) -an)&/e, 'un) rezen)e şi */#i#a)e de /ir&'ul ă/+n)ului. O 'ai/ăli'i)ă de n&i/ă *n-i&ară )ruul lui Ra##i).

< Să c&n)r&lez şi uleiul7 ?n)rea#ă &/ul duă ce aga$ă -ur)unul e &/arugini)ă, de /&dă 2ec(e, cu caul 2&'i).

< Nu. Aş)ea)ă u$in. 5a da. Mai #ine c&n)r&lează4l. Mul$u/e'c= *şi

d+ndeş)e ')ă+nirea de 'ine. ?n -&nd, nu4i ceru'e dec+) & (ar)ă. ;ir4ar 'ă -ie de'c+r$ar, ce era 'u'ec) *n )rea#a a')a7 Un &/ /erge *n)&)deauna unde2a. 9ar nu ')rică 'ă 2eri-ice uleiul, en)ru că n4are de g+nd 'ă 'e /ai &rea'că unde2a+nă nu a%unge la %u/ă)a)ea dru/ului 're Ge&rgia.

< Hei, c+) de dear)e e Lanca')erul de aici7< Te *ndre$i 're 'ud7 Nu ş)iu. Vre& d&uăzeci şi cinci de /ile. Uleiul e *n

regulă. Acu/ ai de g+nd 'ă )e duci *n Lanca')er7< 9a. P&'i#il.< Să4$i 2eri-ic şi aa7< Nu. E O>.< 5a)eria7< E er-ec)ă. Hai 'ă )er/ină/.O/ul la'ă ca&)a 'ă cadă cu un &cne) şi *i z+/#eş)e lui Harr.< ;ace )rei n&uăzeci, )inere.R&')eş)e cu2in)ele *n acelaşi -el, gre&i, gri%uliu, neu)inci&'.Ra##i) *i une a)ru d&lari *n /+na $eaănă şi #ă)ă)&ri)ă, cu ung(ii care4$i

e2&că l&e$i *n2ec(i)e, *ndelung -&l&'i)e şi cu -eluri)e -&r/e ciuda)e. ;er/ieruldi'are *n -ierărie, &a)e că )ele-&nează la &li$ie. Se c&/&r)ă de arcă ar ş)i


23/218

ce2a, dar cu/ ar u)ea 'ă ş)ie7 Ra##i) a#ia aş)ea)ă 'ă 'e urce *n /aşină şi 'ă-ugă. Ca 'ă4şi recae)e ')ă+nirea de 'ine, *şi nu/ără #anii ră/aşi *n &r)&-el.8a)ezeci şi )rei. Azi a -&') zi de lea-ă. Ră'-&irea 2erziş&ril&r *i cal/ează ner2ii.;er/ierul ')inge lu/inile *n -ierărie şi *şi -ace aari$ia cu re')ul de zece cen$i, dar -ără (ar)ă. Harr *n)inde căuşul al/ei ca 'ă ri/ea'că /&neda şi &/ul i4&

*/inge cu dege)ul /are şi gr&', 'un+ndu4i6< A/ cău)a) şi n4a/ gă'i) al)ă (ar)ă dec+) una a ')a)ului NeF &r. 9&ar nu2rei 'ă leci *n)r4ac&l&, nu4i aşa7

< Nu, ră'unde Ra##i) şi 'e *ndrea)ă 're &r)iera /aşinii.Si/)e *n cea-ă ri2irea &/ului, care4l ur/ăreş)e. In)ră *n /aşină, )r+n)eş)e

&r)iera, dar -a$a cărn&a'ă a -er/ierului A)+rnă *n gea/ul de'c(i'. Se aleacă şiar&ae că4şi #agă caul *năun)ru. 5uzele lui 'u#$iri, crăa)e, cu & cica)rice careurcă 're na', 'e /işcă *ng+ndura)e. P&ar)ă &c(elari, un căr)urar.

< Să ş)ii, 'une, 'ingura cale ca 'ă a%ungi unde2a, e')e 'ă )e (&)ărăş)i *nc&)r&2rei 'ă /ergi, *nain)e de a a%unge ac&l&.

Ra##i) 'i/)e un da/- de F(i'. Ră'unde cu indi-eren$ă.

< Nu cred.5uzele şi &c(elarii şi -irele negre de ăr care *i $+şne'c din nările *n -&r/ă delacri/ă nu /ani-e')ă 'urrindere. Ra##i) a/#reiază şi &rneş)e dre) *nain)e.T&$i cei care4$i dau '-a)uri cu/ 'ă )e &r$i /ir&' a F(i'.

Se *ndrea)ă 're Lanca')er, dar *n)reaga lui #ună di'&zi$ie şi 'enza$ie delu)ire aeriană au -&') ')rica)e. ;a)ul că nă)ă-le$ul ăla (a#ar n4a2ea de ni/ic şiera e %u/ă)a)e $icni) -ace ca *n)reaga regiune 'ă i 'e ară 'ini')ră. C+nd ie'e dinC(urc()&Fn e ş&'ea, *n *n)uneric, )rece e l+ngă & ca#ri&le)ă a/i'( şi zăreş)e

*n )reacă) un )i cu #ar#ă şi & -e/eie *n negru, care, *n enu/#ra )ra'ă de un cal,ara)ă ca niş)e dia2&li. O #ar#ă *n)r4& ca#ri&le)ă, ca erii negri *n)r4& nară.

?ncearcă 'ă 'e g+ndea'că la 2ia$a )i(ni)ă e care & duc &a/enii aceia, la -elul *n

care 'e $in de&ar)e de )&a)e năz#+)iile, de 'e'ia en)ru 2i)a/ine a 'ec&luluid&uăzeci, dar *n /in)ea lui ada')ă )&) ca niş)e dia2&li *n ri/e%die 'ă -ie ')ri2i$i,clă/ănind e ş&'ea cu un 'ingur -ar r&zaliu *n 'a)e, de)e')+ndu4l e Ra##i) şie cei de -elul lui, cu -arurile l&r u)ernice cu )&). Cine 'e crede7 Nu &a)e 'ă şi4i'c&a)ă din /in)e. N4au aăru) niciun /&/en) *n &glinda lui re)r&2iz&are. A )recu)d&ar e l+ngă ei şi nu '4a *n)+/la) ni/ic. 9&ar & ri2ire la)erală, -ugară, -a$a-e/eii, un a#ur de raz aăru) *n u/#ra ă)ra)ă a -ere')rei. Un 'icriu *n ici&are,că)uşi) cu ăr, )r&ăind *n ri)/ul unui cal /uri#und. Cei din 'ec)a A/i'( *şie3l&a)ează şi *şi /unce'c ani/alele +nă la 'leire, aşa ş)ie. ;ana)ici. ?şiregulează -e/eile din ici&are, *n lin c+/, */#răca$i: d&ar le ridică -u')elenegre 'u# care nu P&ar)ă ni/ic. Niciun -el de len%erie. ;ana)ici. Se *nc(ină la#ălegarul de *ngrăşă/+n).

Pă/+n)ul #&ga) are 'ă4şi )ri/i)ă *n)unericul *n 'u', *n aer. N&a)ea, $inu)ul-er/el&r e 'u/#ru. Ra##i) 'e 'i/)e recun&'că)&r c+nd zăreş)e razele alide alelu/inil&r din Lanca')er. Se &reş)e la un re')auran) al cărui cea' ara)ă .!. Nu2&i'e 'ă /ăn+nce *nain)e de a ieşi din ')a)ul ă')a. Ia & (ar)ă din ')andul de l+ngăuşă şi, *n )i/ ce dă ga)a )rei (a/#urg(eri la #ar, *şi ')udiază &zi$ia. A a%un' *nLanca')er şi e *nc&n%ura) de -eluri)e denu/iri n&')i/e6 5ird *n Hand, Paradi'e,


24/218

In)erc&ur'e, M). Air, Ma'c&). Cel&r care )răie'c *n ace')e aşezări, ra#il cădenu/irile nu -i 'e ar carag(i&a'e. Te işnuieş)i cu ele, cu/ '4a işnui) şi elcu M). udge. Un &raş )re#uie 'ă &ar)e un nu/e.

5ird *n Hand. Paradi'e6 &c(ii i 'e li/#ă e li)erele *ngri%i) )iări)e e (ar)ă. ?n)i/ul ace')ei /e'e de 'eară, 'in)e)ice, -rugale, -rag/en)a)e, arcă lu')rui)ă cu &

eliculă de #enzină, *l *ncearcă i/ul'ul de a călă)&ri *n)r4ac&l&, 're acele&raşe. ;e/eiuş)i durdulii, e ')radă că$ei de %ucărie, că'u$e de )ur)ă dulce *n&leiala de lă/+ie a '&arelui.

9ar nu, $in)a lui e '&arele al# al 'udului, *n-i) *n cer ca & ernă /are şi /&ale.9ar, duă (ar)ă, a călă)&ri) /ai degra#ă 're 2e') dec+) 're 'ud: dacăcăcăci&'ul ăla */u$i) ar -i a2u) & (ar)ă, acu/ ar -i călă)&ri) 're 'ud, e ş&'eaua1!. Nu4i /ai ră/+nea al)ce2a dec+) 'ă ă)rundă *n ini/a Lanca')erului, 'ă *n)ree dru/ul , 'ă -acă )&) dru/ul 're Marland şi a&i '4& ia e au)&')rada 1.

?şi aduce a/in)e că a ci)i) *n Saturday !ening "ost că au)&')rada 1 duce din;l&rida *n Maine, )rec+nd rin cele /ai 'ec)acul&a'e ri2eliş)i din lu/e.C&/andă un a(ar cu la)e şi & lăcin)ă cu /ere, c&n')a)ă că lăcin)a e

cr&can)ă şi #ine cre'cu)ă şi cei care au reara)4& au a2u) #unul4'i/$ 'ă4i ună şi'c&r$iş&ară. Plăcin)ele e care le -ăcea /a/a lui a2eau *n)&)deauna 'c&r$iş&ară.Plă)eş)e 'c(i/#+nd & #ancn&)ă de zece d&lari şi 'e *ndrea)ă, 'a)i'-ăcu), 'rearcare. Ha/#urg(erii Au -&') /ai gr&şi şi /ai 'uculen$i dec+) cei din 5reFer, şic(i-lele *ncălzi)e la a#ur. 9e%a lucrurile ara)ă /ai #ine.

?i ia & %u/ă)a)e de &ră 'ă4şi cr&ia'că dru/ rin Lanca')er. Oda)ă in)ra) e ,& ia 're 'ud rin Re-)&n, He''dale, NeF Pr&2idence şi Wuarr2ille, a&i rinMec(anic' Gr&2e şi Unic&rn, e ur/ă ')ră#a)e & -+şie lungă, a)+) de /&n&)&nă şine/işca)ă, *nc+) nu şi4a da) 'ea/a că a in)ra) *n Marland +nă n4a da) cu &c(iide OaF&&d. A'cul)ă *n)runa radi&ul, aude #o $t%er &rms, #o $t%er 'i(s,Stagger 'ee, & recla/ă en)ru (u'ele de la')ic Rac& Clear, I) I didn*t care

c+n)a) de C&nnie ;ranci', & recla/ă en)ru &r$ile de gara% cu )elec&/andă, eur/ă I Ran &ll t%e +ay ,ome -ust to Say I*m sorry , %at $ld Feeling c+n)a) deMel T&r/e, & recla/ă en)ru )ele2iz&are De')ing(&u'e cu ecranul la), Bi/aginiincredi#il de 2ii de la &rice di')an$ă )e4ai ui)a, %e Italian Co/boy Sony , 0e(in)erre)a) de 9uane Edd, & recla/ă en)ru ')il&urile Paer/a)e, &lmost Gro/ny & recla/ă en)ru & cre/ă (idra)an)ă, 'et*s Stroll ş)irile @reşedin)eleEi'en(&Fer şi ri/4/ini')rul Har&ld Mac/illan au inaugura) & 'erie de c&n2&r#irila Ge))'#urg: lu)ele din)re )i#e)ani şi c&/uniş)ii c(inezi la L(a'a, d&/iciliile lui9alai La/a, c&nducă)&rul 'iri)ual al ace')ei $ări *ndeăr)a)e şi *na&ia)e, 'un)necun&'cu)e: un -&nd de ! !!! de d&lari a -&') lă'a) *n /+inile unei -e)e dinPar A2enue: ri/ă2ara e r&gra/a)ă 'ă '&'ea'că /+ine, ş)irile '&r)i2e@an' */&)ri2a ec(iei 5ra2e' din Mia/i, cine2a a -ăcu) 'c&r egal cu cine2a la)urneul S). Pe)er'#urg Oen, 'c&rurile unui /eci l&cal de #a'c(e): a&i #ule)inul/e)e&r&l&gic @2re/e -ru/&a'ă caldă, duă care ar ur/a %e ,a((y $rgan,urn Me 'oose, & recla/ă en)ru a'igurările de 2ia$ă Sc(ulill, a&i Roc1s!ille,P4A @care4i lace lui Ra##i), & "icture #o &rtist Could "aint , & recla/ă la n&ua-&r/ulă a e/ul'iei 5ar#a'&l, cură$area zilnică a ielii re2ine de)eri&rarea )enuluişi ca)i-elează nu ş)iu ce, e ur/ă "in1 S%oe 'aces c+n)a) de 9&d S)e2en', &


25/218

'cri'&are de're un #ăie$el nu/i) 5ill Te''/an care -u'e'e l&2i) de & /aşină şicare '4ar #ucura /ul) 'ă Pri/ea'că 'cri'&ri şi căr$i &ş)ale, e ur/ă "etit Fleur ,Fungo @gr&za2, & recla/ă en)ru ')&-ele şi c&')u/ele din ')&-ă de l+nă ;all Ou)de Henr Mancini: !erybody 'i1e to C%a Cba C%a2 & recla/ă en)ru elegan)eleşer2e$ele de /a'ă L&rdK' Grace Ta#le şi 'uer#a -a$ă de /a'ă La') Suer,

duă care a ur/a) %e 3est o) My ,eart2 & recla/ă en)ru ceara care lu')ruieş)eraid şi cre/a cu lan&lină, a&i cu 4enus2 duă care din n&u aceleaşi ş)iri. Unde& -i 9alai La/a7

Cur+nd duă OaF&&d, in)ră e au)&')rada 1, neaş)e)a) de nea)răgă)&are dincauza )ara#el&r cu (&)4d&g, a -ir/el&r Cal'&, a c+rciu/il&r de e ş&'ea carei/i)ă, /ai/u$ăreş)e ca#anele c&n')rui)e din #uş)eni. Cu c+) *nain)ează e dru/,cu a)+) 'e 'i/)e /ai angrena) *n)r4un 'i')e/ )&) /ai c&n-uz, acu/ *l aş)ea)ă5al)i/&re *n l&c de P(iladel(ia. Se &reş)e la & ')a$ie de #enzină şi *şi une#enzină de d&i d&lari. 9e -a), 2rea & al)ă (ar)ă. O de'ă)ureş)e ')+nd l+ngă unau)&/a) de C&ca C&la şi & ')udiază la lu/ina care 'e cerne rin)r4& 2i)rină/+n%i)ă cu e)e 2erzi de la cu)iile de ceară lic(idă ')ă2ili)e *n gea/.

Prle/a lui e')e că 2rea '4& ia 're 2e') şi 'ă 'e eli#ereze de 5al)i/&re4Da'(ing)&n care ')ră%uieş)e, ca un c+ine cu d&uă cae)e, dru/ul de c&a')ă 're'ud. Nu 2rea 'ă & auce len) e /alul aei: el 'e 2ede a%ung+nd dre) *n /iez,dre) *n +n)ecul larg şi /&ale al $ării, 'urrinz+nd lanurile de #u/#ac 'călda)e *nlu/ina z&ril&r cu lăcu$a de *n/a)riculare n&rdică a /aşinii lui.

Acu/ 'e gă'eş)e e unde2a e4aici. Mai dear)e, un dru/ /arca) & 'ăaară *n ')+nga lui #a nu, *n drea)a lui. Au)&')rada a')a & ia *n 'u' şi a&i 'e

*n)&arce *n Penn'l2ania, dar din l&cul ă')a unde 'e gă'eş)e acu/, S(aF'2ille,are &'i#ili)a)ea 'ă & ia e un dru/ *ngu'), al#a')ru, nenu/er&)a). Pe ur/ă 'ăc&are un ic şi 'ă *n)re din n&u e 1". 9ru/ul ă')a 'e *nd&aie *n)r4& cur#ă#ru'că şi 'e in)er'ec)ează cu şi, /ai *nc&l&, cu 1. Ra##i) 'e 'i/)e arcă

'ăl)+nd, #alan'+ndu4'e şi &'cil+nd la cur#ă, )rec+nd de linia r&şie /arca)ă Q şi&rnind a&i *n %&' e & al)a, nu/er&)a)ă Cu !. T&) r&şie: 'e 'i/)e, real/en)e,alunec+nd şi, de&da)ă, *şi dă 'ea/a unde 2rea 'ă /eargă. ?n ')+nga lui, )reidru/uri r&şii, aralele, curg din're n&rd4e') 're 'ud42e'): Ra##i) le 'i/)egli'+nd *n %&', rin 2ăile /un$il&r Aalaşi. P&rneş)e4& e unul din)re ele şi & 'ă )e)rezeş)i, ic+nd ca de e un )&gan, *n dulcele lan de #u/#ac 'călda) *n lu/inaz&ril&r. 9a. 9in clia *n care ar -ace aşa ce2a '4ar 'cu)ura de )&a)e g+ndurilelega)e de #ra/#ureala 2ie$ii lui.

?i dă d&i d&lari #ăia)ului de la #enzinărie, un ad&le'cen) negru -&ar)e *nal), cuun )ru /lădi&', la'ci2, care are ierdu) *n 'al&e)a lă#ăr$a)ă, )rezindu4i luiRa##i) un ciuda) i/ul' de a4l ')r+nge *n #ra$e. ?n ace') *nceu) de 'ud, aerul e/ai cald. Căldura 2i#rează *n arcuri ca-enii şi ururii *n)re lu/inile ')a$iei de#enzină şi lună. Cea'ul din 2i)rină, de dea'ura cu)iil&r de ceară lic(idă, ara)ă&rele n&uă şi zece. Secundarul 'u#$ire, r&şu )rece cal/ de la & ci-ră la al)a şi4icreează lui Ra##i) 'enza$ia de dru/ lin, ne)ed. Se 2+ră *n ;&rdul lui şi, *nin)eri&rul -ier#in)e, */#+c'i), *ncee 'ă /ur/ure6 BT&a4)ăă lu/ea dan'ează c(a,c(a, c(a .

La *nceu) c&nduce 2i)e%eş)e. Pe')e a'-al)ul al# cu &r$iuni #i)u/in&a'e negre,


26/218

rin &raşe şi rin)re c+/ii, e l+ngă -al'e in)er'ec$ii cu gla'uri de 'irenă, $in+nd)&) )i/ul (ar)a e 'caunul de l+ngă el, ur/ărind indica)&arele nu/erice şirezi')+nd 2a%nic i/ul'ului de a 2ira &r#eş)e 're 'ud. 8)ie in')inc)i2, *n 'inea lui,că 'e *ndrea)ă 're 2e').

inu)ul de2ine din ce *n ce /ai 'ăl#a)ic. 9ru/ul &c&leş)e lacuri /ari şi )unele

şeruind rin)re ini. Su', dea'ura ar#rizului, -irele ')+lil&r de )elegra- #iciuie'c ')elele. Muzica aara)ului de radi& *ng(ea$ă )re)a) şi -ier#in$ile c+n)ecer&c and r&ll en)ru uş)i/e 'e răce'c *n /el&diile 2ec(i, *n 2ec(ile )iared&/&ale ale anil&r K!. Ra##i) 2ede cu &c(ii /in$ii culuri că'ă)&ri)e care 'e

*n)&rc aca'ă, la baby sitters2 duă ce au lua) cina *n &raş şi au -&') la -il/. Peur/ă /el&diile /&lc&/e 'e re-ac *n cri')ale de g(ea$ă c+nd 'un) *nl&cui)e dec&ncer)ele de n&a)e, iar ac&rdurile de ian şi 2i#ra$iile 2i&ril&r *nal$ă %er#e de'une)e *n -ria#ilele &c)a2e 9e 'u', gla'ul clarine)ului 'e ')rec&ară rin)re ele ca &-i'ură e &glinda de g(ea$ă a lacului. Sa3&-&anele e3ecu)ă iar şi iar aceeaşi ci-ră. Ra##i) c&nduce rin De')/in')er. 9urează & 2eşnicie +nă a%unge la;rederic. O ia e dru/ul ! şi )ra2er'ează r+ul P&)&/ac.

Si/$ind că *l curinde '&/nul, &reş)e *nain)e de /iezul n&$ii la un #ar de e/arginea dru/ului şi c&/andă & ca-ea, *n)r4un -el, deşi nu ar u)ea 'ă 'unăcu/ anu/e, el e cu )&)ul di-eri) de ceilal$i /uş)erii ai ca-enelei. 8i ei 'i/) ace')lucru şi *l /ă'&ară cu &c(i duri, &c(i ca niş)e #u/#i de /e)al *n-i$i *n -e$ele al#eale )ineril&r */#răca$i *n geci cu -er/&ar din 'eareuri, c+)e )rei la & -a)ă, şi -e)elecu ăr &r)&caliu, *n la$e lungi, ca niş)e ier#uri de /are, 'au rin'e la 'a)e cucla/e aurii care a/in)e'c de c&/&rile ira$il&r. La #ar, erec(i de 2+r')ă /i%l&cie,

*nc&)&ş/ăna)e cu al)&ane, *şi *n)&rc -e$ele 're aiele din a(arele cu #ău)uri-raa)e. ?n )ăcerea care 'e lă'a'e la in)rarea lui, a/a#ili)a)ea e3ce'i2ă a#ar/ani$ei, cu /u)ra ei lic)i'i)ă, *i in)en'i-ică 'enza$ia de ')ranie)a)e. Cere &ca-ea şi ')udiază /arginea ceş)ii en)ru a d&/&li 'curgerea lic(idului dre) *n

')&/ac. P+nă a)unci crezu'e, şi aşa ci)i'e, că *n)reaga A/erică e')e aceeaşi dela un $ăr/ la celălal). 8i 'e *n)rea#ă6 BOare eu /ă 'i/) ')răin de &a/enii ăş)ia,'au de *n)reaga A/erică7

A-ară, *n aerul işcă)&r, )re'are c+nd aude aşi *n ur/a lui. 9ar nu 'un) dec+)d&i *ndrăg&')i$i care 'e $in de /+nă şi, *n gra#a de a a%unge la /aşină, dege)elel&r *nc&rda)e aar ca & ')ea de /are care 'al)ă *n #eznă. Plăcu$a l&r de

*n/a)riculare indică De') Virginia. La -el ca ale )u)ur&r cel&rlal)e /aşini *n a-arăde a lui. 9e ar)ea cealal)ă a dru/ului, ă/+n)ul */ăduri) c&ară a#ru), a')-el

*nc+) e')e c&r&anele c&acil&r 2ede r&-il+ndu4'e un /un)e, ca & 'ilue)ădecua)ă din (+r)ie, r&-ila)ă e un -undal 'iniliu ş)er'.

Urcă dezgu')a) *n ;&rdul lui, al cărui aer ')ă)u) c&n')i)uie 'ingurul 'ău li/an.C&nduce *n n&a)ea care 'e *nde'eş)e )&) /ai /ul). 9ru/ul 'e de'le)eş)e cu &

*nce)ineală ener2an)ă, zidul de *n)uneric ridic+ndu4'e aga'an) *n -a$a -aruril&r,Indi-eren) unde '4ar r&iec)a -a'ciculul l&r de lu/ină. S/&ala *i 'uge cauciucurile.

?şi dă 'ea/a că -ier#in$eala din ra%ii lui *n'ea/nă /+nie: a -&') curin' de/+nie din clia *n care a lă'a) *n ur/ă cina aceea -rugală lină de 'irene. E a)+)de /+ni&', *nc+) 'i/)e *n gură gu')ul 'c&r$&' al ra%il&r, iar nările i 'e u/eze'c.

?şi -reacă )ălile de &deaua /aşinii, arcă en)ru a ')ri2i şarele de dru/, şi


27/218

ar&ae că ierde c&n)r&lul 2&lanului la & cur#ă, c+nd r&$ile din drea)a ră/+nca)i2e *n /uc(ia de ă/+n) nea'-al)a). Reuşeş)e 'ă le e3)ragă, dar acul2i)ez&/e)rului c&n)inuă 'ă 'e *ncline *n drea)a, dinc&l& de li/i)a legală.

?nc(ide radi&ul, en)ru că /uzica nu4i /ai are un r+u e undele căruiaalunecă, ci, di/&)ri2ă, *i 2&r#eş)e cu gla'urile &raşel&r şi *i *ncercuieş)e -run)ea

cu /+ini alunec&a'e. T&)uşi, *n )ăcerea care4l */re'&ară re-uză 'ă dea -r+u li#er g+nduril&r. Nu 2rea 'ă g+ndea'că, ar 2rea 'ă ad&ar/ă şi 'ă 'e )rezea'că *n2eli) *n aş)ernu)urile ni'iului. C+) de i/#ecil, c+) de e3a'eran), de 'c+r#&', dei/#ecil e dacă nu a u)u) a%unge dec+) +nă aici, la /iezul n&$ii, cu n&a)ea e

%u/ă)a)e ir&'i)ă.inu)ul re-uză 'ă4şi 'c(i/#e *n-ă$işarea. Cu c+) g&neş)e /ai dear)e, cu a)+)

regiunea 'ea/ănă )&) /ai /ul) cu */re%uri/ile din M). udge. Aceeaşi 2ege)a$ie %eg&a'ă e )alazuri, aceleaşi ancar)e 'ălăci)e cu recla/ele acel&raşi r&du'ecare )e -ac 'ă )e *n)re#i dacă le cu/ără 2re&da)ă cine2a. Pe')e razele de lu/inăale -aruril&r, ră/urelele g&laşe ale c&acil&r $e' & #&l)ă. Iar $e'ă)ura l&r areacu/ /ai dea'ă.

In')inc)ul ani/alic din el *şi ')rigă r&)e')ul en)ru că *şi c&nduce /aşina 're2e'). 9ar /in)ea lui rezi')ă, *ndără)nică. Singura cale 'ă a%ungi unde2a e')e 'ă )e(&)ărăş)i *nc&)r& /ergi şi 'ă /ergi ac&l&. Planul lui re2edea & de2iere ded&uăzeci şi &) de /ile la ')+nga, duă ce a2ea 'ă )reacă de ;rederic, şi ace')ed&uăzeci şi &) de /ile au -&') de%a arcur'e, deşi in')inc)ul lui 'e */&)ri2i'e şi$ia'e: #ru'c *n ')+nga 'e de'c(ide un dru/ la), deşi ne/arca), şi Ra##i) 'eanga%ează e el. Ciuda) ar -i -&') 'ă -ie /arca), $in+nd Sea/a de gr&'i/ea cucare e *nregi')ra) e (ar)ă. 9ar el ş)ie că e d&ar & 'cur)ă)ură. ?şi aduce a/in)e căa)unci c+nd Mar) T&)(er& *nceu'e 'ă4l an)reneze, 'e -erea de /işcăriinc&rec)e, e 'u# /+nă, dar +nă la ur/ă '4a d&2edi) că aşa cerea %&cul.Lucrurile au acea')ă )ră'ă)ură 'eci-ică, anu/e6 ceea ce e dre) are, la *nceu),

greşi). Pra#il ca 'ă ne ună *ncrederea la *ncercare.Mile *n)regi, dru/ul e larg şi c&n-&r)a#il, dar la un /&/en) da) aare #ru'c &-+şie e)ici)ă, duă care *ncee 'ă urce 2er)igin&' şi 'e *ngu')ează. Se')r+/)ează, /arginile ar 'ă 'e ră2ălea'că şi z&nele */ăduri)e care4l')ră%uie'c ar 'ă )e re'eze, 'ă )e ae'e *n %&'. ?n ')rădania de a c+ş)iga

*năl$i/e, dru/ul şeruieş)e 'ăl#a)ic şi, la un /&/en) da), -ără niciun a2er)i'/en), *şi leaădă ielea de a'-al) şi 'e *n-undă *n gl&d şi /+zgă. Ra##i) şi4a da) 'ea/ade /ai de/ul) că lua'e & cale greşi)ă, dar 'e )e/e 'ă &rea'că /aşina şi 'ă

*n)&arcă. Ul)i/a ca'ă lu/ina)ă -u'e'e lă'a)ă *n ur/ă acu/ /ile #une. C+nd 'e)rudeş)e 'ă ia'ă din (ă$işul de #ălării, rugii de /ure *i zg+rie 2&'eaua de eariile /aşinii. ?n lu/ina -aruril&r nu 2ede dec+) )runc(iuri de c&aci şi #u)urugi:u/#rele /işcă)&are $e' un ăien%eniş e')e la#irin)ul de /ărăcini şi 'e ierd *n)r4un curin' )ene#r&' de care Ra##i) 'e )e/e: nu cu/2a ca lu/ina -aruril&r lui 'ă')+rnea'că cine ş)ie ce lig(i&ană 'au ară)are. ?şi *n'&$eş)e 2i)eza cu rugăciuni, 'er&agă ca dru/ul 'ă nu 'e *n-unde şi *şi aduce a/in)e că *n M). udge +nă şicele /ai ui)a)e, /ai zdren$ui)e &)eci duceau +nă la ur/ă *n)r4& 2ale. ?l/ăn+ncă urec(ile, iri)a)e de re'iunea aerului *năl$i/il&r.

Ur/area rugăciunil&r e a/e$i)&are. Sre caă)ul *ndeăr)a) c&acii ar 'ă


28/218

%&ace ca & -lacără şi & /aşină 2ine din direc$ia &u'ă şi z#&ară e l+ngă el,&r#indu4l cu lu/ina -aruril&r u)ernice. Ra##i) 'e )rage +nă la /arginea şan$ului,şi /aşina ')răluci)&are, li'i)ă de c(i, recu/ /&ar)ea, )rece razan) e l+ngă elcu & 2i)eză de d&uă &ri /ai /are dec+) a lui. Mai #ine de un /inu), Ra##i)')ră#a)e n&rul de ra- %igni)&r ')+rni) de /aşina )icăl&'ului i/er)inen). T&)uşi,

Ve')ea #ună *i /ai d&/&leş)e ner2ii, 2e')ea că dru/ul e de'c(i' şi are d&uăcae)e. 8i, *n 'cur) )i/, are că a in)ra) *n)r4un arc. Lu/ina -aruril&r *i dez2ăluie#u)&iaşe 2erzi e care 'crie PO;TII, +lcuri de c&aci )unşi e a/#ele ăr$i şi,rin)re c&aci, /e'ele de icnic, c(i&şcurile şi cl&'e)ele *şi e3un ung(iuriledre)e. Se 2ăd 'ilue)ele un&r /aşini şi c+)e2a au)&/ile 'un) arca)e c(iar la/arginea dru/ului, dar nici ur/ă de a'ageri. Aşadar, acel Bdru/ al gr&azeiducea la & &iană a *ndrăg&')i$il&r. Care 'e )er/ină & 'u)ă de /e)ri /ai *nc&l&.

A%unge la & au)&')radă largă şi ne)edă, ')ră%ui)ă de u/#ra *n)unec&a'ă a uneicre')e de /un)e. O /aşină g&neş)e 're n&rd. O al)a z#&ară 're 'ud. Nu 2edeindica)&are. Ra##i) -r+nează, arinde lu/ina din )a2an şi ')udiază (ar)a. M+inileşi )&a)e *nc(eie)urile *i )re/ură. Creierul *i e')e *nce$&şa) de &'eală şi are

'enza$ia de ni'i 'u# le&ae: )re#uie 'ă -ie d&uă'rezece şi %u/ă)a)e 'au &a)e/ai /ul). ?n -a$a lui, ş&'eaua e u')ie. A ui)a) nu/erele dru/uril&r e care le4aarcur' şi nu/ele &raşel&r e care le4a ')ră#ă)u). ?şi aduce a/in)e d&ar de;rederic, dar nu4l &a)e gă'i e (ar)ă, +nă c+nd *şi dă 'ea/a că cerce)ează &'ec$iune la 2e') de Da'(ing)&n, e unde nu )recu'e. ?l a/e$eş)e & re$ea de liniir&şii şi al#a')re şi nu/e lungi, in)er/ina#ile, şi &răşele, şi ă)ra)e, şi cercuri şi')ele. ?şi /u)ă ri2irea 're ar)ea de n&rd, dar 'ingura linie e care &recun&aş)e e')e cea rincială, drea)ă, de la grani$a Penn'l2ania4Marland.Linia Ma'&n49i3&n. ?i 2ine *n /in)e 'ala de cla'ă *n care a *n2ă$a) de're ea,şirurile de ui)re 'c&r&%i)e, 2&'eaua %uui)ă, negrul lă)&' al )a#lei, neg(iii ăia/ici, unul duă al)ul *n #ănci, *n &rdine al-a#e)ică. Oc(ii ar 'ă i 'e *n-unde *n

&r#i)e. Un cea' *i )icăie *n ca, /&n')ru&' de *nce), un )ic4)ac rar, *ndeăr)a), caliăi)ul 2aluril&r e $ăr/ul unde ar -i 2ru) 'ă a%ungă, *şi *nc&rdează a)en$ia, ru+ndelicula care4i */ăien%eneş)e &c(ii, şi *şi *n)&arce ri2irea la (ar)ă. Pe l&c *i 'are

*n &c(i B;rederic, dar c+nd *ncearcă 'ă4l -acă 'ă nu 'e /ai /iş)e, *l ierde din2edere: de -urie, şaua na'ului *ncee 'ă4l *n$ee.

9enu/irile 'e ş)erg şi (ar)a *i aare ca & i/agine uni-&r/ă, & re$ea, & */le)i)ură de linii r&şii şi al#a')re şi de ')ele, & la'ă *n care '4a *nc+lci) şi ară/a' ca)i2. Se aga$ă cu ung(iile şi & '-+şie: cu un gea/ă) de e3a'erare,de'rinde & #uca)ă )riung(iulară, rue *n d&uă #uca)a /are de (ar)ă ră/a'ă,a&i, /ai cal/, aşază cele )rei #ucă$i, una e')e cealal)ă, le rue din n&u *n

%u/ă)a)e, '-+şie iar cele şa'e #ucă$i şi aşa /ai dear)e +nă a%unge la un )eanc

e care4l &a)e ')r+nge *n /+nă ca e un g(e/&)&c: de'c(ide gea/ul şi aruncă#&$ul de (+r)ie care e3l&dează, iar (+r)iu$ele /&)&)&li)e, ca niş)e ariidez/e/#ra)e, z#&ară *na&i e ca&)a /aşinii. Ridică -uri&' gea/ul. ?l #le')e/ă

*n g+nd e $ărăn&iul ăla cu &c(elari şi d&uă r+nduri de că/ăşi. Ciuda) cu/ &/ulacela c&n)inuă 'ă4i ')ea *n g+) Nu &a)e 'ă şi4l 'c&a)ă din /in)e, 'u-icien$a lui,

*n)r4un -el '&lidi)a)ea lui. S4a &)icni) de el şi c&n)inuă 'ă 'e &)icnea'că de el, nuşi4l &a)e dezlii de e ici&are, ca e niş)e şire)uri rea lungi care '4au *nn&da)


29/218

*n)re ele 'au ca & nuia $eaănă care i '4a *n-i) *n)re glezne.O/ul şi4a #ă)u) %&c de el, -ie rin cu2in)ele care i4au ieşi) din gură, -ie rin

/işcările 'acada)e ale /+inil&r lui #ă)ă)&ri)e, -ie rin urec(ile lui ăr&a'e, ce2adin -ă)ura lui şi4a #ă)u) %&c de 'eran$ele )ainice, /u)e, care *n /&/en)eleacelea *n'e/nau ă/+n)ul -er/ de 'u# ici&arele lui Harr. BH&)ărăş)e4)e *nc&)r&

2rei 'ă

fugi, rabbit 1

Documents