GAZETA HÂRTIBACIULUI�ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã� Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

°

°

°

°

NumÃRUL 13, APRILIE 2007APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI �VALEA HÂRTIBACIULUI� ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

Din SUMAR

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 4

- pag. 8

- pag. 2

Despre învãþãtorul Eugen Fleºariu care în 8 sept.1933 a scos primul numãr al publicaþiei GAZETAHÂRTIBACIULUI, nu am reuºit pânã acum sã aflãmmulte date biografice. De la învãþãtorea Maria Suciu ºifratele ei Partenie Suciu din Dealu Frumos, care i-aufost elevi, am aflat cã a venit la ºcoala din sat în anul1925.

@NV{|{TORULEUGEN FLE~ARIU

DIN DEALU FRUMOS

(continuare în pagina 3)

A II-A EDI|IE A �FESTIVALULUI HÂRTIB{CENILOR� A FOST LA CHIRP{R

GRUPUL DE AC|IUNE LOCAL,,MICROREGIUNEA H}RTIBACIU�

Jucãtorii din Bîrghiº

Port ºi joc chirpãrean

Grupa micã din Marpod

Aºa cum a anunþat anul trecut în DuminicaTomii, primarul din Chirpãr Scutea Nicolae i-aprimit anul acesta în aceeaºi zi de sãrbãtoare peparticipanþii la cea de a II-a ediþie a FestivaluluiHârtibãcenilor.

Având ca principal artizan Casa de Culturã�Ilarion Cociºiu� din Agnita ºi susþinut de Asociaþia�Valea Hârtibaciului�, festivalul se doreºte sã fie omanifestare culturalã care sã reuneascã toate valorilespirituale din zonã. Ideia este ca în fiecare anfestivalul sã aibã loc în altã localitate din cadrulasociaþiei, în prima duminicã dupã Paºti ºi la el sãparticipe fiecare comunã cu orice activitate culturalãdin zonã.

(continuare în pagina 5)

Dupã ce Ministerul Agriculturi Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale a lansat programul LEADER, pentru atragerede fonduri europene de dezvoltare ruralã, Asociaþia ,,Valea Hârtibaciului� a contactat persoanele fizice ºi juridicepentru constituirea GAL-ului ,,Microregiunea Hârtibaci�.În 28 martie a.c. la pensiunea familiei Cioran din Nuceta avut loc cea de a IV-a ºedinþã a GAL-ului informal, pentru stabilirea urmãtorilor paºi în vederea acreditãrii decãtre MAPDR, ºi devenirii sale funcþionale.

La ora actualã GAL-ul are 50 de membrii, ºi se întinde pe o suprafaþã de 1300 de km. pãtraþi, cu peste 38 000de locuitori respectiv de la Roºia laBrãdeni ºi de la Mihãileni la Bruiuacoperind zona celui mai lung râudin judeþ, zonã cu potenþial agricolfoarte scãzut, cu drumuri proaste,fãrã transport feroviar dar cu destuioameni care vor sã realizeze cevaaici unde s-au nãscut, fiind interesaþide orice modalitate prin care potdezvolta activitãþi rentabile. În acestsens o modalitate este aderarea la ostructurã implicatã în dezvoltareazonalã, prin care pot fi mai uºoraccesate fonduri alocate de UE.

(continuare în pagina 4)

BBC-ul sus\ine�moc[ni\a

hârtib[cenilor�!

PROIECT:

Biserica fortificatã din

Stejeriºu � comuna Iacobeni

Proiect:Biserica ortodox[ român[din |ichindeal cu hramul�Cuvioasa Paraschiva�

ZONA SIGHI~OARA �RUPEA � RO~IA

Sit potenþial NATURA 2000!

~coli `i gr[dini\e pe ValeaHârtibaciului în reabilitare

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2007

Am venit în România la cerereaTrustului Mihai Eminescu ºi a NewEurope Railway Heritage Trust,deoarece aceºtia ºtiau cã eu am ajutatcãi ferate din Ungaria ºi cã amcunoºtinþe considerabile în cãi ferate.Am înfiinþat douã ateliere de reparaþiea locomotivelor cu aburi în MareaBritanie, cel actual fiind cunoscut subnumele de �The Flour Mill�, în carereparãm trenuri pentru Muzeul nostruNaþional din York, pentru cãi ferateturistice ºi pentru diverse persoaneprivate.

Am studiat Geografia ºi apoiEconomia la Universitatea Oxford, dupãcare am mers în America ºi am lucratca evaluator al marilor proprietãþicomerciale. Domeniul muncii s-a întinsde la sediul Bãncii Mondiale dinWashington pânã la trenul OrientExpress din Europa.

Dupã anii �90 am lucrat mai puþin înAmerica de Nord, concentrându-mã pediverse activitãþi în Europa de Est, ºi,bineînþeles, activitãþile mele deprezervare a cãilor ferate din MareaBritanie. Înainte de a veni în Româniapentru a ajuta la aceastã cale feratã, amfacut unele evaluãri de clãdiri aici,inclusiv Centrul Comercial Unirii dinBucureºti ºi chiar ºi o clãdire aparþinândlui Kvaerner, în Sibiu, aºadar Românianu a fost o surprizã totalã.

BBC-ul susþine�mocãniþa hârtibãcenilor�!

BBC a filmat în Sibiu, la depoul micîn 2 aprilie

Douã echipe de filmare ale postuluide televiziune BBC s-au aflat în Româniaîntre 31 martie � 6 aprilie 2007 pentru arealiza un documentar cu prilejul intrãriiRomâniei în UE. Una dintre echipe aavut ca scop viaþa saºilor dinTransilvania, pentru aceasta fiindcontactatã organizaþia cea mai cunoscutãîn acest sens din Marea Britanie � TrustulMihai Eminescu. Datoritã în primul rândcã reabilitarea cãii ferate Sibiu � Agnita

este un proiect al Trustului MihaiEminescu, dar ºi pentru cã aceastã caleferatã a fost operatã de comunitateasãseascã pânã la instaurarea regimuluicomunist, cercetãtorul BBC Laura Fogga decis sã includã acest proiect îndocumentar.

Aºadar, luni, 2 aprilie, regizorulStephen Lockwood ºi prezentatorul JohnCraven, alãturi de echipa de filmare, aufilmat în remiza de cale feratã îngustãdin depoul Sibiu.

John Craven este unul dintre cei maicunoscuþi prezentatori TV din MareaBritanie, prezentând în fiecare duminicãdimineaþa emisiunea �Country File� pepostul BBC, care are peste 3 milioanede telespectatori.

Au mai fost prezenþi în Sibiu ºioficiali ai SFT (Societatea Feroviarã deTurism), proprietarul materialului rulant.

A fost filmatã operarea pe o distanþãde aprox. 100 metri a unui tren formatdin locomotiva cu aburi nr. 764.052 ºidouã vagoane de cãlãtori, ultimele careau circulat ãe aceastã cale feratã, în 2001.

Dacã locomotiva cu aburi s-aprezentat excepþional, ea fiind reparatãîn urmã cu doar 2 ani, nu la fel se poatespune despre cele douã vagoane. Deºiacestea au fost cele mai bune din cele 6încã existente în Sibiu, timpul petrecutafarã ºi pagubele produse de cei care le-au vandalizat s-au facut simþite, sau maibine zis vãzute.

Au fost luate interviuri atât domnuluiBill Parker, expertul din Marea britaniecare ne ajutã la acest proiect, precum ºicordonatorul local, Mihai Blotor.

Aceºtia au descris succint situaþiaactualã în care se aflã aceastã cale feratã,ceea ce ne propunem sã realizãm,precum ºi obstacolele de care ne lovim.

Gazdele s-au arãtat foarteimpresionate de profesionalismul celorimplicaþi în proiect ºi al mecanicilor dindepoul de cale îngustã din Sibiu, dar ºide reala ºansã de reuºitã a proiectului.În final au spus cã aceste 6 minutealocate alocate proiectului MocaniþeiHârtibaciului ar putea fi cele maiinteresante din întreg documentaruldespre Transilvania.

Documentarul va fi difuzat în ultimaduminicã a lunii aprilie (29 aprilie), pepostul BBC, la ora 13:00 (ora României).

Mihai Blotor

Bill Parkerîn România

Scurtã incursiune în viaþasa, relatatã de el însuºi!

BBC-ul sus\ine �moc[ni\ahârtib[cenilor�!

Producãtorul Stephen Lockwood (în stânga)Bill Parker � centruPrezentatorul John Craven � în dreapta

Satul Stejeriºu a fost dintotdeauna un satmic � altãdatã comunã ce nu s-a dezvoltatdatoritã vecinãtãþii comunelor puternice.Situat iniþial pe alt amplasament mai aproapede ºosea ºi de Hârtibaciu, frecventeleinundaþii au determinat mutarea pe loculactual. În sec. al XIV-lea se construieºte omicã bisericã salã cu cor poligonal ºi navãdreptunghiularã în mijlocul satului, dinaceasta rãmânând doar pereþii longitudinali.În jurul anului 1500 a început fortificareabisericii construindu-se un donjon având laparter un portic boltit. Turnul de piatrãpermitea accesul pe scãri de lemn pânã lacatul al cincilea unde odinioarã se aflauclopotele. În aceiaºi perioadã s-a ridicat ºi oincintã în jurul bisericii, în formã poligonalãneregulatã, aceasta fiind dublatã mai târziu,exceptându-se latura sudicã.

În 1860 a fost demolatã incinta interioarã,materialul fiind folosit la mãrirea bisericii.Astfel sala bisericii a primit un tavan custucaturã, corul a fost demolat iar noul cor

PROIECT:

CIRCUITUL TURISTIC ALBISERICILOR FORTIFICATEBiserica fortificatã din

Stejeriºu � comuna Iacobeni

este închis, spre est, cu un perete drept.Sursa: Iuliana Fabritius Dancu � Revista

Transilvania Sibiu

Natura 2000 este proiectul prin careEuropa încearcã sã pãstreze natura în toatãdiversitatea ei actualã prin promovarea unoractivitãþi umane ce nu dãuneazãbiodiversitãþii.

Se preconizeazã crearea unei reþele alocurilor din Europa unde existã plante ºianimale valoroase ce trebuie protejate înbeneficiul generaþiilor viitoare. Reþeauacuprinde douã tipuri de arii naturaleprotejate: arii de protecþie avifaunisticã ºisituri de importanþã comunitarã.

Ariile de protecþie avifaunisticã sunt acelearii ce trebuie sã menþinã sau sã readucã într-o stare de conservare habitate specificepentru protecþia pãsãrilor sãlbatice. Se ºtiecã multe pãsãri sunt ameninþate cu dispariþiala nivel european. Dintre acestea, la noi, suntcristeiul de câmp, acvila þipãtoare micã,viesparul, huhurezul mare, caprimulgul,ciocãnitoarea de stejar, ciocãnitoarea degrãdini, ghionoaia surã, ciocârlia de pãdureºi sfrânciocul roºiatic. Aceste pãsãri ºi multealte specii în curs de dispariþie au nevoie desuprafeþe mari de terenuri seminaturale undeimpactul antropic este foarte scãzut.

ZONA SIGHI~OARA � RUPEA � RO~IASit potenþial NATURA 2000!

Asociaþiile neguvernamentale pentruprotecþia mediului au propus �PodiºulHârtibaciului� ca sit �Natura 2000�, alãturide alte 67 de situri din 22 de judeþe ale þãrii.Podiºul Hârtibaciului reprezintã prioritateanr.1 aici fiind identificate pãsãri aparþinândla 32 de specii � toate listate în DirectivaPãsãri � Anexa 1. Suprafaþa sitului a fostestimatã la 246.357 ha strict necesarã pentruprotecþia unei populaþii mari de pãsãrirãpitoare, ce au nevoie de un habitatîntins.(chiar cerinþele IBA impun ca suprafaþasã fie mare).

COMISIA MONUMENTELORNATURII a ACADEMIEI ROMÂNE n-aavizat acest sit fãrã sã motiveze sau sãjustifice aceastã decizie.

La ultima adunare a Grupului de AcþiuneLocal din microregiunea Hârtibaciului toþimembrii prezenþi au fost de acord cãagricultura ecologicã este viitorul acesteiregiuni, fiind imperios necesar ca acest arealsã fie inclus în reþeaua NATURA 2000.

Toþi cei ce doresc sã susþinã aceastãiniþiativã sunt rugaþi sã se adreseze A.P.M.Sibiu, e-mail: office@apmsibiu.ro

În 1836, trenurile de epocã erau descrise foarte pitoresc:�Trãsurile cari acum umblã cu aburi pã multe drumuri

în Englitera, în Franþa ºi în Germania transportã pe oameniºi mãrfurile cu o iuþime cari întunecã mintea de mirare, ºiar socoti cinevaº cã aceasta este un farmec. ªi adevãratcine nu s�ar minuna când vede cã o cãruþã, care nu setrage de cai, sau de alte dobitoace, ci numai de putereaunor aburi de apã ce ferbe într�un cazan, face într�un ceaso cãlãtorie cari d�abia ar putea�o sãvârºi în trei zile pãpicioare�.

3 iunie 1836 � �Muzeul Naþional�

TRENURILE DE EPOC{

GAZETA HÂRTIBACIULUI2007 3

1. Construirea, modernizarea ºiextinderea clãdirilor ºi a construcþiilorconexe unitãþii de producþie.

Pentru modernizare, dacã investiþiaare în vedere extinderea clãdirilorexistente ºi/sau construirea unor anexenoi, acestea trebuie sã fie justificate ºisã serveascã modernizãrii propriu- zise.

2. Achiziþionarea de utilaje ºiechipamente noi, inclusiv IT, software,hardware.

3. Cheltuieli reprezentând plataarhitecþilor, inginerilor ºi consultanþilor,a studiilor de fezabilitate, achiziþionareade patente ºi licenþe în procenteprevãzute în fiºele tehnice ale mãsurilor.Cheltuielile pentru întocmireadocumentaþiei necesare proiectului suntsingurele care pot fi efectuate înainte desemnarea contractului de finanþare cuAPDRP.

4. Achiziþionarea de mijloace detransport noi, specializate, ca rezultatal identificãrii lor în studiul defezabilitate/memoriu justificativ/plan deafaceri, cu o capacitate de transportbine fundamentatã.

Accentuãm importanþa pe caretrebuie sã o acordaþi acestui tip decheltuialã. Mijlocul de transport trebuiesã deserveascã activitatea, iarachiziþionarea acestuia în scopul amintittrebuie sã fie bine documentat în anexelecererii de finanþare. Acest activ nu vadeservi personalul sau proprietarulinvestiþiei în interes personal.

5. Unelte ºi instrumente specifice,inclusiv acelea pentru protecþiaîmpotriva incendiilor ºi cele pentruprotecþia muncii.

6. Achiziþionarea de teren, la nivelula maxim 10% din valoarea totalã aproiectului, numai în cazul strãmutãriiexploataþiei pentru a respectastandardele de mediu.

NR. Informaþiile sunt preluate din documenteleelaborate de MAPDR.

I.B.

CE FEL DE CHELTUIELISE FINAN|EAZ{ PRINFONDUL EUROPEANAGRICOL PENTRU

DEZVOLTARE RURAL{? Comuna Agnita, a fost în locul unde se aflãea azi ºi a fost întemeiatã pe la anul 1300, aceastadupã cum rezultã din arhiva sãseascã unde sespune cã la anul 1300 s�a început construireabisericei ºi a turnului. Cu privire la numele datcomunei, este o legendã pe care o redãm maijos:

�Pe dealul dintre Agnita de azi ºi DealulFrumos, deasupra Pârâului Bisericuþei, loculunde se întinde azi, pãdurea �Lempes� ar fi fostun castel al unui nobil bãºtinaº cu numele deGruna.

Ultimul urmaº al acestei familii, care aveaîn stãpânire întreaga aceastã regiune /PlasaAgnita/ ºi parte din Plasa Cincul, a avut trei fete.

Acest ultim nobil al familiei Grunã, murindîn una din desele ciocniri avute, cele trei fete alelui cu numele de: �Ruja, Margareta ºi Agneta,s�au cãlugãrit.

Ele, sau probabil tatãl lor încã în viaþã fiind,au durat o micã mãnãstire lângã castelul lor înmijlocul pãdurii, azi cu numele de �Lempes�.

Dupã numele acestor fete care erau þinutedrept sfinte, în urma vieþii lor austere trãitã înmica mãnãstire ºi-au luat numele trei comunedin jur ºi anume: Ruja, Merghindeal ºi Agnita.

Probabil cã cele trei localitãþi, erau treicorpuri din moºia lui Grunã, care au fost cedatede fetele cãlugãriþe, acelora care munceau, iaraceºtia în semn de recunoºtinþã, au dat aºezãriilor numele donatoarelor.

Dupã moartea celor trei fete, cari probabilerau singurele moºtenitoare ale lui Grunã, atâtcastelul cât ºi mica mãnãstire au rãmas înparaginã.

Tot legenda spune cã din pietrele ºi zidurilecastelului ºi a mânãstirii, Saºii coloniºti ºi-auclãdit parte din clãdirile lor, biserica ºi zidulapãrãtor din jurul ei.

Acest nobil Grunã, în care legenda spunec�ar fi Get, probabil a dat ajutor românilor pentruridicarea bisericei (:::)

Numele de Agnita este pãstrat ºi azi ºi a fostprimit atât de Saºi cât ºi de Unguri, bine înþeles,traducându-l fiecare prin filiera limbei lui, Saºiispunându-i �Agnetheln�, iar Ungurii�Szentagota�.

Începutul comunei în locul unde se aflã azi,atât monografia sãseascã cât ºi documentele ºiscriptele bisericei ortodoxe române, îl aºazã întreanii 1141-1161.

El a fost destul de încet ºi greoiu, pedeoparte, din cauza nesiguranþei ºi nestabilitãþiivieþii politice, iar pe de altã parte din cauzeeconomice.

Gospodãriile încã neîntemeiate ºineconsolidate, locuinþe ce urmau a fi durate ºilipsa de material tare (piatrã) pentru construcþie.

Pe primul demnitar sas, aminteºtemonografia ºi documentele germane, în persoana

preotului Dominicus Hermann, care ar fi fost laAgnita în anul 1319.

Tot din monografia Sãseascã a Agnitei ºi dindocumentele Universitãþii din Viena, cãci Saºiicatolici, fiindcã þineau de aceastã Universitate,reiese cã în anul 1389, era preot Nicolaus deWolle Agnetis, iar în anul 1445 îl amintesc peDominicus Iacobus Plebanus în Wolle Agnetis.

În ce priveºte populaþia româneascã dupãcum reese din registrul ºi scriptele aflãtoare labiserica ortodoxã românã din localitate, aceastaîn ciuda tuturor calamitãþilor ce au trecut pesteea, - în timpul din urmã vorbind � a fost nãvãlireaMongolilor, populaþia româneascã nu s�a pututdecide a-ºi pãrãsi vechea aºezare depe PãrâulBisericuþei, decât la începutul veacului al 14-lea.

Saºii, au pus bazele comunei, îndatã dupãnãvãlirea Mongolilor, când probabil le-au fostdãrâmat locuinþele, deoarece la anul 1319, aveaupreot pe Dominicus Hermanus, ceea ce denotãcã aºezarea era deja destul de puternicã, pentrua-ºi susþine un preot.

Legenda spune, cã din piatra ce-au scos-odin zidurile ºi temeliile castelului, ce se aflã înlocul numit �LEMPES� ºi care se spune a fi fostal lui Grunã, Saºii ºi-au durat o micã întãriturã,cãci atunci când s�ar decide ºi populaþiaromâneascã de a-ºi pãrãsi vechea aºezare sre ase stabili în actuala comunã Agnita, probabil cãau fost atraºi chiar de puþina siguranþã ce-ar fiputut da aceste întãrituri familiilor lor, populaþiasãseascã, care se vede cã între timp a putut sã seorganizeze mai bine ºi sã prindã putere materialã,iar pe de altã parte bazându-se pe forþa lor armatãmai bine organizatã decât a locuitorilor Români,au refuzat a primi populaþia Româneascã, îninteriorul comunei propriu zise.

Aceasta la început, dar mai târziu din motiveeconomice, deoarece câmpurile trebuiau lucrate,casele, bisericile ºi întãriturile ce trebuiau sã maifacã pentru propria lor siguranþã, necesitau braþede muncã, iar vitele de tracþiune ºi cea mai mareparte a stocului de animale domestice erau înmâna Românilor, a cãror ocupaþiune principalãera pãstoritul, iar produsele Saºilor rezultate dinmeseriile ce aveau, cereau ºi o populaþieconsumatoare, aºa cã din aceste multiple motive,conducerea Sãseascã a crezut apoi de bine a nualunga populaþia Româneascã bãºtinaºã, ci dincontrã a o þinea cât mai aproape de ea.

Nu putea s�o lase în interiorul comuneipropriu zise ºi a o asocia la conducere, aceastaprericlitându-le hegemonia lor ºi libertatea deacþiune în acapararea de bunuri, motive care i-au determinat ca populaþiei bãºtinaºe sã ledesemneze un anumit loc de aºezare, la omargine de sat, unde de altfel se gãseau ºi þigani.

Scopul lor a fost ca Românilor sã li seimpunã numai sarcini ºi obligaþiuni, ca în cele

din urmã, bine înþeles dupã ce se vor întãri, sã-iconsidere pe Români numai ca toleraþi, pentrubinele lor.

Învãþarea sau profesarea oricãrui fel demeserie era interzisã populaþiei româneºti,aceastã ramurã de producþie fiind rezervatãexlusiv populaþiei Sãseºti, iar bãºtinaºii sã fienumai exploataþi.

Astfel a ajuns populaþia româneascã ca dinstãpânã ºi gazdã generoasã sã fie numai toleratã,pentru binele coloniºtilor, cu drepturi aproapeinexistente ºi numai cu obligaþii.

Pe vremea aceea, Românii probabil cã nuau avut un conducãtor sau un preot mai destoinicºi cu ºtiinþã de carte, sau chiar dacã ar fi avut, iarun alt conducãtor cu vederi ºi discernãmânt maiadânc, sã nu se fi putut ridica, cãci numai astfelse poate înþelege mutarea Românilor din vechilelor locuri de aºezare ºi primirea unei situaþii aºade umilitoare abia dupã puþin timp de la venireaSaºilor.

Românii rãmaºi fãrã conducãtori ºi expuºinãvãlirilor ºi nesiguranþei timpului, majoritateafiind pãstori, deci mai mult plecaþi dela locuinþelelor pentru ca sã-ºi creeze oarecare siguranþã prinaºezarea lor lângã mica fortificaþie Sãseascã,lângã aceia care lucrau mai mult acasã în atelier,fãrã a se gândi la consecinþele politice ºieconomice, pe cari probabil nici nu leîntrevedeau.

Nici tradiþia ºi nici puþinele însemnãriscãpate de foc ºi apã, nu ne spun urmele preotuluiRomân din acel timp.

Preot Român, trebuie sã fie, aceasta reesechiar ºi din numirea �Pârâul Bisericuþei�. Dinmoment ce exista o bisericuþã, trebuia sã fie ºiun preot sau un cãlugãr cel puþin, care sãserveascã în aceastã bisericuþã, dar timpul vitrega distrus totul, dupã cum a fost distrusã ºibisericuþa, care nu a mai rãmas decât legendã.

Bisericuþa Româneascã depe pãrãul cuacelaºi nume probabil a fost distrusã sau arsã întimpul nãvãlirii, sau se va fi dãrâmat odatã cumutarea Românilor în Agnita de azi, cãci dupãaceastã mutare nu se mai face nici un fel deamintire de ea, nici chiar legenda nu a mai reþinutsfârºitul acestei bisericuþe.

Poate sã mai fi dãinuit încã mult timp ºiRomânii din Agnita sã fi mers Duminica la ea,cãci de bisericã în Agnita, nu se aminteºte decâttârziu, toate aceste prezumþii sunt posibile, însãniciuna din ele nu este confirmatã prin actescrise, aºa cã dela mutarea Românilor în Agnitade azi ºi pânã la construirea bisericei de pe deal,este o perioadã de timp destul de nebuloasãpentru istoria localã a elementului românesc.

(în numãrul viitor:�Zidirea bisericei depe deal ºi primul preot

român cunoscut�)

Era originar din Toarcla ºi purta cu mândrie gradul delocotenent în rezervã. Era un învãþãtor harnic, bun gospodarºi mare patriot. A amenajat lângã biserica din sat un parcpe care îl întreþineau tinerii ºi elevii. Fetele aveau repartizatemici parcele care vara deveneau straturi de flori. În parc aamenajat trei morminte simbolice ºi o troiþã, la care deziua eroilor venea îmbrãcat în þinutã de ofiþer ºi împreunãcu elevii aduceau un omagiu celor care s-au jertfit pentrupatrie, dupã care se deplasau pe un platou din afara satuluiunde prezentau un program artistic cu poezii ºi cântecepatriotice.

@NV{|{TORUL EUGEN FLE~ARIU DIN DEALU FRUMOSAcelaºi program avea loc ºi la 10 Mai, care atunci era

sãrbãtoare naþionalã.La începutul rãzboiului a fost mobilizat ºi a plecat pe

front, sã lupte pentru întregirea þãrii. Pe o carte de rugãciuniaflate în strana bisericii din Dealu Frumos cineva, probabilun cantor, a fãcut douã însemnãri; �În anul 1946 a fostsecetã mare� ºi � În 17 a IX-a1941 a cãzut pe front FleºariuEugen director de ºcoalã. Fiei þãrâna uºoarã�. Era laînceputul unui nou an ºcolar pe care fostul învãþãtor nu-lva mai începe niciodatã.

A cãzut ºi a fost înmormântat la Odesa. De pemormântul lui a fost adusã þãrânã în Dealu Frumos ºi s-aoficiat o slujbã eroului cãzut departe de patria cãreia i-adãruit activitatea ºi viaþa sa . Probabil cu aceastã ocazie afost fãcutã însemnarea din cartea sfântã.

Pentru România a urmat o perioadã în care eroiiadevãraþi n-au mai fost slãviþi. Troiþa ºi mormintele fãcutede Eugen Fleºariu s-au risipit ºi parcul fãcut de el s-adegradat. Acum edilii locali au tãiat vechii copaci, aucurãþat terenul, l-au împrejmuit ºi au realizat un parc nou.Dacã vor reface ºi un loc de reculegere ºi omagiu dedicateroilor din sat, va fi un gest onorabil dedicat unui maredascãl care a trãit pentru satul Dealu Frumos ºi a muritpentru þarã.

Pentru noi care dupã 71 de ani am reluat ideearealizãrii unei publicaþii cu acelaºi nume ºi cu aceleaºiscopuri, descoperirea cã fãrã sã ºtim continuãm o activitateconceputã de oameni de asemenea valoare ca EugenFleºariu, ne onoreazã dar mai ales ne obligã. Publicândmateriale din vechea gazetã putem arãta cã istoria se repetã,cã problemele economice, politice ºi sociale sunt ºi acumaceleaºi ca în urmã cu 70 de ani. Diferenþa este cã nouã neeste mult mai uºor sã tipãrim ºi sã difuzãm gazeta, ceea ceeste un motiv în plus sã continuãm.

I. Bârsan

(continuare din pagina 1)

IN MEMORIAM - NICOLAE NI|ESCU

ISTORICUL COMUNEI AGNITA (III)

Lucrarea de grad a învãþãtorului Nicolae Niþescu, intitulatã�Istoria Comunei Agnita�, a fost realizatã în 1947, o lucraredocumentatã (pentru acele timpuri) despre oraºul care l-a adoptat.

În memoria celui care a fost dascãl în Agnita continuãm publicareacu un fragment din aceastã lucrare, respectând întocmai atât scrisulcât ºi grafia autorului. (N.R.)

4 GAZETA HÂRTIBACIULUIC

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck°

° °

2007°

GRUPUL DE AC|IUNE LOCAL,,MICROREGIUNEA H}RTIBACIU�

Un avantaj pentru ,,Microregiunea Hârtibaciu� este sprijinul acordat de membriiunui GAL din landul Brandenburg din Germania, care a participat la douã ºedinþe,acordã consultanþã prin prezentarea de materiale informative despre modul în caretrebuie sã se desfãºoare activitatea unei asemenea structuri.Un sprijin real s-a primitºi se primeºte în continuare de la Direcþia de Dezvoltare Ruralã (DDR) din Sibiu, alcãrui director Valentin Tudorache ºi consilierul superior Predescu Manuela seimplicã în toate acþiunile de implementare a GAL-ului, punând la dispoziþiematerialele elaborate de MAPDR, ºi care au participat activ la toate ºedinþele.

Pentru ca Grupul de Acþiune Local ,,Microregiunea Hirtibaci�sã devinã

funcþional, la ºedinþa de la Nucet s-a hotãrât ca acesta sã devinã asociaþieintercomunitarã cu personalitate juridicã. În acest sens animatorea GAL-ului HulpuºElana a elaborat un proiect de statut care a fost înmânat tuturor participanþilor pentrua-l analiza ºi a face propuneri de înbunãtãþire a lui. Dupã primirea propunerilor seva elabora statutul asociaþiei ºi se va convoca ºedinþa de constituire a acesteia

În cadrul aceleiaºi ºedinþe Cotaru Ioachim, manager regional la asociaþia ValeaHârtibaciului a propus sã se formeze cinci grupuri de lucru pentru cinci câmpuri deactivitate. Fiecare participant s-a putut înscrie într-un grup sau mai multe, în funcþiede preocupãri ºi de activitãþile pe care vrea sã le susþinã. În cadrul grupelor au fostelaborate linii de acþiune ºi au fost desemnate persoanele de contact.Grupul 1

(continuare din pagina 1)

,,Turism� are 11 membrii ºi persoanã de contact pe Sârbu Virginia, grupul 2,,Produse Regionale� are 6 membrii ºi persoanã de contact pe Cioran Emilian,grupul 3 ,,Angajament Social & Civil� cu 8 membrii are persoanã de contact peIvãnuºcã Liviu Florin, grupul 4 ,,Culturã ºi Meºteºuguri� are 9 membrii ºi persoanãde contact pe Vaida ªtefan iar grupul 5 ,,Agriculturã ºi Silviculturã� are 12 membriºi persoanã de contact pe Avram Horia. Memrii GAL. Listele rãmân deschise ºimembrii GAL care nu au participat la ºedinþã pot sã-ºi prezinte opþiunea pentrugrupa sau grupele din care vor sã facã parte, lunâd legãturã cu persoanele de contact.

Rein Hartmut de la BTE Berlin ºi Herrman Claus de la HochCLandschaftsarchitektur Berlin reprezentanþi ai GAL-ului din Germania cu care,,Microregiunea Hârtibaciu� este în parteneriat, au apreciat acþiunile întreprinsepânã acum ºi au propus realizarea unui schimb de axperienþã în landul Brandenburg,pe care ei îl vor finanþa ºi la care urmeazã sã participe 14 membrii ai viitorului GALdin zona noastrã.

Halmaghi Marius, membru activ al GAL atrage atenþia celor ce vor merge înschimbul de experienþã cã acesta nu va fi o excursie de agrement ci o lecþie pentrucare trebuie sã fie pregãtiþi cu întrebãrile necesare, pentru a realiza într-adevãr oexperienþã folositoare lor ºi zonei pentru ca deplasarea sã fie o acumulare deinformaþii în urma cãreia sã poatã fi iniþiat un proiect de strategie de dezvoltareintercomunitarã .

I. Bârsan

Prin Hot. Nr. 300 din 28 martie 2007 aGuvernului României publicatã în M.O. nr. 219din 30.03.2007 s-a aprobat repartizarea sumelorcãtre bugetele locale, prevãzute în bugetulMinisterului Educaþiei ºi Cercetãrii pentrufinanþarea unor cheltuieli de capital ale unitãþilorde învãþãmânt preuniversitar ºi preºcolar de statastfel:

- ªcoala cu clasele I-VIII comuna Roºia �obiectiv de investiþii � 400 mii lei

- ªcoala cu clasele I-VIII comuna Brãdeni� reabilitare � 86 mii lei

- ªcoala cu clasele I-VIII comuna Bîrghiº �reabilitare � 25 mii lei

- ªcoala cu clasele I-IV sat Sãsãuº, comunaChirpãr � reabilitare - 85 mii lei

- ªcoala cu clasele I-VIII comuna Chirpãr �reabilitare � 115 mii lei

- ªcoala cls. I-VIII pentru Grãdiniþã satArpaºu de Sus, comuna Arpaºu de Jos obiectivde investiþii � 300 mii lei

- Grãdiniþa P.P. corp 3 oraº Agnita �reabilitare - 350 mii lei

- Grãdiniþa P.P. corp 1 oraº Agnita � reparaþiicapitale - 265 mii lei

- Grãdiniþa P.P. � corp 2 oraº Agnita �reparaþii capitale � 200 mii lei

De remarcat perseverenþa administraþieiagniþene care a reuºit printr-un efort susþinut sãreabiliteze, în 2006 � 2007, întreaga bazã ºcolarãdin oraº � ºcolile din Coveº, Ruja iar acumgrãdiniþele ºi � nu în ultimul rând Centrul deDocumentare ºi Informare � toate putând ficotate ca cele mai reuºite modele investiþionaleexecutate în termen ºi la standardele proiectate.

Inspectoratul ªcolar Judeþean a reuºit, cusprijinul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, sãplanifice � în 2007 - 52 de obiective de

~coli `i gr[dini\e pe Valea Hârtibaciului în reabilitareinvestiþii. Toate acestea sunt amplasate atât înmediul urban cât ºi în mediul rural; de remarcat� în mediul rural � este, cel mai ambiþios primarsibian, primarul comunei Pãuca. Pe listeleobiectivelor se aflã toate satele comunei:Presaca cu 100 mii lei, Broºteni cu 177 mii leiºi Bogatu Român cu 40 mii lei. Chestionatasupra reþetei succesului, d-l primar Dancumãrturisea cã nu existã nici un secret, ci totulstã doar în a-þi planifica ºi a avea în sertarproiectele de investiþii. Oportunitãþi suntdestule, totul este sã vrei, sã urmãreºtifinanþãrile, sã respecþi legislaþia în domeniu,sã urmãreºti lucrãrile de investiþii ºi calitatealucrãrilor efectuate. Un bun exemplu ºiîncadrarea în termenele lucrãrilor de investiþiirecomandã o comunã pentru noi investiþii.Parteneriatul cu instituþiile finanþatoare (de statsau private), modul de execuþie a lucrãrilor ºiîncadrarea în termene sunt condiþii necesare ºisuficiente pentru a obþine noi ºi noi finanþãri.Pentru cã integrarea în UE a deschis mai multesurse de finanþãri nerambursabile de care, pânãîn 2013, toþi primarii ar trebui sã �profite�!Dacã au proiecte în sertar ºi specialiºti sã leurmãreascã!

Un exemplu de bunã practicã a multorprimari din judeþul Sibiu îl constituie tocmaiobiectivele de investiþii rurale. În timp ce uniiprimari se strãduiesc sã lichideze învãþãmântulîn satele aparþinãtoare alþii reuºesc sãreabiliteze ºcoli în sate cum sunt: Valchid,Scoreiu, Roandola, Giacãº, ªmig, Veºtem saugrãdiniþã în ªoala. Este un bun semnal datcomunitãþilor locale ce impulsioneazã viaþasocial-culturalã ºi creeazã baza dezvoltãriiviitoare a acestor sate semiabandonate.

(Continuare în numãrul urmãtor)Redacþia

Prin Hot. 33/2007 Consiliul Judeþeana decis atribuirea directã � prin contractde concesiune � a serviciilor de întreþinerea drumurilor, podurilor, viaductelor deinteres judeþean ºi a infrastructuriiaferente societãþii �Drumuri ºi Poduri�SA Sibiu. Obiectul contractului deconcesionare este exploatarea, reparareaºi întreþinerea drumurilor judeþene (dinanexã) a podurilor, podeþelor ºi aviaductelor aparþinãtoare; îndepãrtareazãpezii ºi preîntâmpinarea formãriipoleiului ºi a gheþii precum ºi ainfrastructurii aferente desfãºurãriiacestora compusã din bunurile imobile ºimobile aparþinând domeniului public/privat al judeþului (drumurile judeþene,indicatoare rutiere, alte dispozitivespeciale, º.a.)

În Anexa nr. 1 este prezentatã zona 1Agnita cu 10 drumuri judeþene:

- Drumul judeþean 104D lim jud.Braºov � Retiº � Brãdeni (8,550 km)

- Drumul Judeþean 105 lim. Jud.Braºov � Merghindeal � Dealu Frumos �Agnita (11,323 km)

- Drumul Judeþean 105A � DJ 106Marpod � Ilimbav (6,650 km)

- Drumul Judeþean 105D Chirpãr -Agnita (11,520 km)

- Drumul Judeþean 105E Chirpãr �Ilimbav (7,000 km)

S.C. DRUMURI ~I PODURI S.A. Sibiua luat în concesiune drumurile jude\ene

- Drumul Judeþean 105K Dealu Frumos� Sãrãturi (2,5 km)

- Drumul Judeþean 106 Int DJ 105A �Bîrghiº � Agnita � Brãdeni � lim. Jud.Mureº (54,11 km)

- Drumul Judeþean 141 Bîrghiº � int.DJ141B (Richiº) (10,410 km)

- Drumul Judeþean 143 Iacobeni �DJ106 (2 km)

- Drumul Judeþean 143A Ruja DJ 106(2,250 km)

fiind un total de 120,06 km.În zona nr. 2 Sibiu1 mai figureazã

câteva drumuri din zonã:- Drumul judeþean 104E ªomartin

(int.DJ105A) � Arpaºu de jos (DN1)(12,62 km)

- Drumul judeþean 104F Sãcãdate �Nou Român (17,76 km)

- Drumul judeþean 105A Sãsãuº �ªomartin � Bruiu � lim.jud. Braºov (13,323km)

- Drumul judeþean 105D DN � NouRomân � Sãsãuº � Chirpãr (17,610 km)

În zona nr. 3 Sibiu 2:- Drumul judeþean 104G Nucet �

Cornãþel � DJ 106 (3,775 km)- Drumul judeþean 106 Sibiu � Cornãþel

� int. DJ105A Marpod (28,425 km)- Drumul judeþean 106S - DJ106 �

Daia � Roºia � Vurpãr (15,60 km)

GAZETA HÂRTIBACIULUI°

°

°

°

2007 5

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

Dacã din punct de vedere economic Valea Hârtibaciului este mai vitregitãdecât alte zone, din punct de vedere spiritual nu a dus ºi nu duce lipsã devalori, numai cã ele trebuie permanent întreþinute, permanent cultivate ºi înacest sens nu avem nevoie de sprijin european ci de implicarea celor conºtienþicã valorile culturale sunt tot atât de importante ca ºi cele economice.

Activitãþile culturale trebuie adaptate la realitãþile actuale ale schimbãrilordemografice care s-au produs. Multe sate pline de tradiþii, de cântece ºi jocurispecifice s-au împuþinat au rãmas în ele oameni bãtrâni ce-ºi împletescnecazurile cu dorul de copii plecaþi prin þarã ori strãinãtate, preoþii fac maimult slujbe de înmormântare decât de nuntã ori botez. Este mai ales cazulsatelor în care populaþia româneascã a fost determinantã, Ilimbav, Sãsãuº,Ighiºu Vechi, Retiº, Ghijasa de Sus ºi de Jos, ªalcãu etc., localitãþi mai izolate,

A II-A EDI|IE A �FESTIVALULUI HÂRTIB{CENILOR�A FOST LA CHIRP{R

mai departe de ºosele ºi de oraºe. Dar localitãþile reºedinþã de comunã aurãmas cam cu acelaºi numãr de locuitori chiar dacã structura etnicã s-aschimbat. În acestea existã destul tineret ºi destui copii cu care pot fi realizateactivitãþi culturale, pot fi revitalizate tradiþiile folclorice de pe valeaHârtibaciului.

De remarcat în acest sens Marpodul, unde s-a realizat un frumos transferde jocuri populare din Ilimbav. Preocuparea primarului Dotcoº Sebastian dea nu se pierde frumuseþea jocului ilimbãºan s-a materializat cu ajutorulinstructorului de la ansamblul studenþesc din Sibiu Tãrchilã Ioan, de loc dinIlimbav, care a fãcut ca peste 40 de copii din Marpod sã îndrãgeascã jocurilestrãmoºeºti. Din câte am aflat iniþiativa primarului s-a bucurat ºi de cevasprijin material al unui iubitor de locurile natale. Acum marpozenii se potmândrii cã sãmânþa tradiþiilor din Ilimbav a rãsãrit ºi va înflorii în localitatealor.

În Bârghiº tradiþia jocului ºi cântecului popular este menþinuta tot de unbârghiºan, Sârbu Ioan care ºi el îºi rupe din puþinul timp liber rãmas întreactivitate de învãþãtor ºi cea de referent instructor la Casa de Culturã, ºi fugeacasã sã-i înveþe pe micii consãteni frumuseþea jocurilor natale.

În Chirpãr tineretul rãmas acasã poartã mai departe cu mândrie nu numai

frumuseþea costumelor ci ºi pe cea a jocurilor chirpãrene inconfundabile. Eijoacã sârba, invârtita, purtata, aºa cum au jucat-o pãrinþii ºi bunicii lor. MioaraStãnuleþ animatoarea jucãtorilor din Chirpãr, þine sã pãstreze nu numai spirituljocurilor specifice ci ºi pe acela al cântecelor pe care le interpreteazã cudragoste ºi talent ºi se bucurã cã Ionela fica ei o urmeazã.

Nici Alþâna nu duce lipsã de potenþial cultural ºi mai ales folcloric, dar aabsentat de la festival cu excepþia unui autentic rapsod popular, care a venitîn nume propriu prezentând cântece de valoare prin autenticitate ºi interpretare.A fost tânãrul Vaida ªtefan, pentru care tezaurul folcloric de pe valeaHârtibaciului cu toate elementele lui, devine tot mai mult spaþiu de activitate.A cules ºi culege din zonã nu numai cântece ci ºi tot felul de obiecte depatrimoniu, casa pãrintescã devenind un adevãrat muzeu de culturãhârtibãceanã. Preocupãrile lui în acest sens au susþinerea unei pregãtiri realizate

prin studii de specialitate ºi cei care îl cunosc au convingerea cã va deveni unmare profesionist pãstrãtor ºi realizator de culturã.

Casa de Culturã �Ilarion Cociºiu� din Agnita, prin directorul ei ÞerbeaEmil demonstreazã cã activitatea ei depãºeºte spaþiul local ºi se extinde peîntreaga zonã de unde de fapt instructorul Nelu Sârbu aduce pe scena agniþeanãjocurile ºi cântecele cu care a câºtigat ºi va câºtiga succese pe scenele dinþarã ºi strãinãtate. Þerbea Emil este de fapt artizanul acestui spectacol folcloric,la care Casa de Culturã a venit cu orchestra condusã de Vâºtea Nicolae, ungrup vocal de soliºti consacraþi, format din Ionuþ Precup, Aleana Vecerzan,Diana Nistor, Mãdãlina Popiþã ºi cea mai micã ºi îndrãgitã cântãreaþã PetronelaSandu. Formaþia de dansatori a prezentat o suitã de jocuri populare sintezã ajocurilor de pe Valea Hârtibaciului.

Primarul din Chirpãr a întreþinut atmosfera de pe scenã, i-a felicitat peparticipanþi ºi le-a acordat diplome de participare invitându-i, dupã spectacolla o masã comunã unde buna dispoziþie a continuat întreþinutã ºi de orchestradin Agnita.

La anul festivalul va avea loc în Marpod, unde sperãm cã vor fi mai mulþiparticipanþi. I. Bârsan

6 GAZETA HÂRTIBACIULUI 2007

Suntem obiºnuiþi sã asociem muzeul cuun loc de expunere a obiectelor vechi amoºtenirilor culturale, un loc în care revedemtrecutul.

La muzeul din Agnita se iese din tipic ºisãlile acestuia devin locuri de expunere ºide prezentare pentru activitãþile practice aleelevilor. În luna aprilie în muzeu au avut locdouã expoziþii realizate de elevi.

MUZEUL- SPA|IU DELUCRU PENTRU COPII

Elevii clasei a IV-a de la Colegiul ATLaurian, oaspeþi permanenþi ai muzeului,asistaþi de învãþãtoarea Munteanu Maria, auprezentat expoziþia �Codru-i frate curomânul�. De fapt fiecare copil a realizatpropria miniexpoziþie compusã din desene,fotografii, compoziþii, imagini foto, pe careºi le-au prezentat. Pe aceeaºi temã, au recitat

din clasici români, din poezii populare, aucitit texte proprii. A fost o expoziþieprezentatã ca un spectacol dedicat naturii.Au fost invitaþi specialiºti din silviculturãcãrora li s-au pus întrebãri despre fauna ºiflora zonei agniþene.

De la ªcoala Generalã �GD Teutsch�elevii clasei a IV-a, învãþãtoare Avram Elena,au venit la muzeu realizând o expoziþie plinãde luminã ºi culoare dedicatã Sfintelor Paºti.Prezentarea expoziþiei a fost însoþitã de unscurt spectacol de cântece ºi poezii dedicatesfintei sãrbãtori.

Asemenea lecþii deschise în care eleviidevin autori ºi realizatori, impresioneazã prinimplicarea copiilor care devin profesori.

I. Bârsan

RUSALIILESAU DUMINICA MARE

Se poartã pelin la brâu sau în sân, spre afi ferit de Iele ºi Rusalii. Nu este bine a seurca în arbori sau în locuri înalte ºi nici acãlãtori în aceastã zi. Pânã la Rusalii se tundelâna de pe oi. Se pun, în casã ºi la poartã,frunze de tei sau de nuc ºi flori. În ziua deRusalii sã nu se certe nimeni, cãci acela esteluat de Iele sau de Rusalii ºi este bine sã sepoarte trei fire de usturoi în sân sau la brâu.Femeile duc la bisericã frunze de nuc ºi detei. Sã nu umble în noaptea de Rusalii nimeniîn pãdure sau pe câmp, pentru cã îl pocescIelele. sã nu doarmã cineva afarã, cã vinRusaliile ºi-i iau o mânã sau vreun picior, îipocesc gura sau cine ºtie ce rele îi fac. Sepun prin lãzi foi de nuc, luate de la bisericã,pentru a se feri hainele de molii. Teiul de laDuminica Mare de la bisericã este bun sã-lþii, pentru piatrã. Când începe a ploua cupiatrã, sã se ia o crengiþã din acel tei ºi sã searunce afarã. Imediat piatra va sta. Se începejocul cãluºerilor ºi se joacã toatã sãptãmânaRusaliilor. De la Duminica Mare înainte,poate oricine sã doarmã afarã pe prismã, cãciînainte de asta nu era bine, cãci te cuprindeaufrigurile aduse de spiritele rele ºi de Iele. Cândcopilul e bolnav de friguri, sã fie culcat jos ºisã treacã peste el cãluºerii de trei ori ºi-i vatrece. Când se sfinþeºte apa la Rusalii, fetelebeau apã sfinþitã din clopoþelul bisericii, casã poatã hori bine. Pe cine-l doare capul, sãse afume cu pelin de la Rusalii, cã-i va trece.

PÂCAExistã în credinþa poporului românesc un

duh curios. E acela al tutunului ºi al fumatului.El se confundã adeseori cu Mama Dracului,care a nãscocit toate rãutãþile, care nenorocescpe oamani, deci ºi tutunul.

Pâca sau Pafa e babã bãtrânã cât lumea,neagrã ºi urâtã ca întunericul Iadului, cucoarne în cap ca rãºchitorele, cu nasul lungºi încârligat ca un ardei de cel iute, cu ochii

MITOLOGIE ROM}NEASC{Culegeri de Marcel Olinescu

umflaþi ca de caprã înecatã, cu colþi în gurãca ai mistreþului, cu gheare ca secerile, cucoadã ca de vitã, lungã ºi înbârligatã , iar peberegãþile gâtului ºi pe nãrile nasului ieºindflacãrã de foc, fum negru ºi duhoare de tutun.

S-a scremut iadul ºi a nãscut-o pe dânsa.Bãtrânã ºi urâtã s-a nãscut, ºi nãscocitoarede rele. ºi împreunã cu ea, s-a înãlþat dinfundul iadului un fel de fum înecãcios, cares-a lãþit în lume, rãspândind boalã ºi moarte.

Ea a nãscut apoi o mulþime de draci, care,mai târziu, la o anoâiversare a numelui ei, s-au gândit sã-i facã un dar rar, ºi aducãtor deatâtea rele cum nu se mai pomenise pânãatunci. Au vãzut ei pe îngeri cum ardeautãmâie ºi cãdelniþau pe Dumnezeupreamãrindu-l în cântãri ºi au vrut sã facã ºiei la fel. Au nãscocit atunci o sãmânþã, pecare semãnând-o în pãmânt, a rãsãrit oburuianã frumoasã, dar buruiana Dracului.culegând frunzele acelei buruieni, le-au uscatºi dându-le foc, într-atât le-a plãcut fumul ce-l scoteau, încât imediat le-a venit în gând sã-l dea ºi oamenilor, ca ºi ei sã premãreascã peScaraoschi al lor. S-au apucat apoi dracii ºi,frãmântând lutiºor în palmele lor, au fãcutun fel de ulcicuþe de lut, în care au pusfrunzele uscate ºi i-au dat foc. Dar pentru cãfumul se rãspândea în toate pãrþile, în loc detoartã, i-au pus o þeavã de soc, ca fumul sãtreacã prin el ºi sã meargã în gura celui cefumeazã.

Încântaþi de isprava lor, dracii au dusdarul lor mamei lor, Pâca ºi i-au spus: �Toþicei care te vor preamãri pre tine, vor ardedin aceastã buruianã ºi trãgându-l în pieptullor, îºi vor da sufletul, o datã cu fumulburuienii ãsteia pe nãrile lor�.

Aºa s-a fãcut tutunul ºi luleaua, cãdelniþaDracului. Oamenii, când trag din lulea, facpâc, pâc, pâc din gurã,adicã o preamãrescpe Pâca, pomenind numele mamii dracului.ºi de atunci toþi pipaºii ºi fumãtoriipreamãresc pe Talpa Iadului, Pâca, mamaDracului.

Pe timpurile de demult erau prin pã-duri haiduci care se numeau�hoþi�.Aceºtia se ocupau numai cu furãturi:noaptea furau, ºi ziua împãrþeau prada.

În partea locului meu era unul care senumea Budac. Era din partea Fãgãraºului,din comuna Cârþiºoara. În partea loculuimeu trãiau mulþi saºi, care erau foartebogaþi: aveau câte ºase cai; Din nãri leieºea foc. Aveau la uºa grajdului câte-oºinã de fier foarte groasã, ca siguranþã.Hoþii intrau în curte tiptil, tãiau bara defier în douã, intrau în grajd ºi alegeau caiicei mai buni.

Îi scoteau din grajd în curte ºi-iîncãlþau la copite cu obiele ca sã nutropãiascã, sã nu se pomeneascã sasu� delângã�floandãrã�. Ieºeau pe poartã înuliþã. Totul se petrecea pe la ora 12 noap-tea, când lumea dormea mai bine.

Dupã ce ieºeau la larg, se puneaucãlare pe cai, zburau în vãzduh ºi în-cepeau sã cânte:

Mã uitai din deal în plai La sasu� cu ºase cai. Mã uitai din deal în vale, Pe cari sã mã sui cãlare? Pe calu� cu coama mare, C-ãla trage la parale.

BUDAC Pe calu� cu coama lungã, C-ãla-aduce mia-n pungã. Din douã, una-i a mea: Ori mia, ori temniþa!

Acei haiduci mai aveau ºi câte ofemeie,unde duceau furãturile ºi-mpãrþeau cu ele. ªi-au format º-un cân-tec:

Budac fluierã din frunzã, Mândruþa þese la pânzã. Þese fir de primã verde, Pe Budac nime� nu-l vede. Ea þesea ºi chindesa, Pe Budac nime� nu-l vedea.

ªi petreceau bine cu ele. Da�ce s-a maiîntâmplat? O ajuns la ceartã cufemeia.Femeia s-o dus la jandarm ºi l-opârât pe haiducu� de codru. O fost urmãritºi prins în casa femeii. El n-o vrut sã sepredea ºi o fost puºcat:

Pe Budac mi l-o puºcat Doi jândari din Porumbac.

Dan Ion, 76 de ani, Retiº,2 VIII 1981

Folclor cules de Mircea Drãgan

Asociaþia Greenpeace s-a implicat deja în situaþia organismelor modificate geneticce a scãpat de sub control în România. Compania americanã Monsanto � producãtorulporumbului MON810 � porumb modificat genetic (MG) � putea fi cultivat legal în2007. Condiþia legislaþiei române era ca aceastã companie sã notifice Guvernul pentruobþinerea unei autorizaþii. Porumbul american (MG) elibereazã o toxinã ce combateviermele sfredelitor al porumbului. Acum, acest porumb este deja însãmânþat, în pofi-da faptului cã nimeni nu a cerut sã fie importat, cultivat sau experimentat în România.Cele mai recente studii aratã cã porumbul MG prezintã semne de toxicitate pentrurinichi ºi ficat ºi are un impact absolut negativ asupra solului.

Din situaþiile Ministerului Agriculturii, în 2005, s-au cultivat 85 mii ha cu soiamodificatã genetic iar, în 2006, aceastã suprafaþã a crescut la 130.000 ha. Toate acesteculturi ilegale � incluzând experimente cu cartofi ºi pruni MG ºi culturi masive de soiaMG - a dus la dezvoltarea unei pieþe negre de seminþe MG, contaminându-se ºi fabr-icile de procesare a soiei. Situaþia a scãpat de sub orice control!

Sursa: Raport Greenpeace � publicat în Jurnalul Naþional din 30 aprilie 2007, pag. 27

ATEN|IE LA SOIA ~I PORUMB!!!

Democrit afirma cã �buna creºtere atineretului este garanþia cea mai sigurã afericirii unui stat� ºi �natura ºi educaþiasunt asemãnãtoare, cãci educaþia îltransformã pe om ºi, prin aceastãtransformare, creeazã natura�.

Rousseau susþinea cã �natura îi creeazãpe oameni buni ºi liberi, iar societatea îistricã�. Un proverb vechi spunea cã �pomulcând e mic se-ndreaptã�.

Cum putem noi educa tineretul dacãexemplul cel mai elocvent pe care-l putemda sunt �gropile� de gunoi de la margineasatelor?

Impropriu se numesc gropi fiindcã nu suntaltceva decât niºte locuri total poluate cugunoaie nereciclabile. Gunoiul împrãºtiat pedistanþe de zeci sau sute de metri pãtraþi,purtat de vânturi ºi bãtut de ploi reprezintãcartea de vizitã a administraþiei locale.

Cum putem noi convinge turiºtii sã neviziteze când la tot pasul gunoaiele ºi resturilene asalteazã: pe ºosele, pe trotuare, în ºanþuri,pe marginea drumurilor ºi chiar la limitacentrului istoric al Sibiului: în gara centralãa municipiului?

Mergând pe jos pe linia feratã îngustãpânã la Mohu (porþiune unde se suprapunepeste calea feratã normalã) gunoaiele ce teînsoþesc, te conving rapid sã renunþi la insolitaaventurã. Gândul cã pe ruta Mohu - Caºolþn-a mai circulat mocãniþa de peste 10 ani,iar terenul este posibil sã fie curat, m-a maiîncurajat. Circula în urmã cu câþiva ani o�cugetare�: �ce frumoase locuri, pãcat cã-slocuite� cu care nu m-am putut împãcaniciodatã.

CE FACEM CU NATURA?�În fiecare zi ne batem jocDe pãsãri, de iubire ºi de mareªi nu bãgãm de seamã cã în locApare un deºert de disperare�

Romulus Vulpescu

Sunt convins cã toþi vrem sã trãim într-olume mai bunã, mai frumoasã, bogatã ºi �nu în ultimul rând � mai curatã. Oare facemdestule eforturi?

Ce exemplu putem da generaþiilorviitoare când aruncãm pe hotare gunoaielecotidiene?

Ecologia susþine cã educând copiii �viitorii gestionari ºi consumatori ai resurselor� putem educa pãrinþii. O acþiune în ºcoalãbine organizatã poate reproduce �principiuldominoului�. O ºcoalã a câºtigat o finanþaredin fondul pentru mediu cu proiecte,imaginate de copii, foarte diverse ºiingenioase: �Sãnãtatea mediului-sãnãtateanoastrã�, �Jetix salveazã planeta� sau �Învaþãde la pãdure�.

Dintre toate vieþuitoarele numai omul areconºtiinþa faptelor sale, ºi totuºi, omul este oparte a mediului, este singura fiinþã care îºidistruge mediul în care trãieºte, datoritãnepãsãrii, inconºtienþei, dar mai aleseducaþiei ecologice. Percepþia fiecãrui om,valorile culturale, sunt doar câteva dinelementele care ne aratã cât de neputincioºisuntem în faþa forþelor naturii, deoareceschimbãrile din mediu sunt mult mai rapidedecât metodele de control ºi prognozare.

MAI EXISTÃ UN ECHILIBRU ÎNNATURÃ! CÂT TIMP?

Selecþie ºi prelucrare dupã articolul�Necesitatea educaþiei de mediu� � revista�Infomediu� nr. 14/2006 � cu sprijinulAgenþiei Regionale pentru ProtecþiaMediului Sibiu

Notã: În cursul anului 2006, am reuºit sãintru în posesia unei valoroase lucrãri aflatã înmanuscris � opera prof. Karl-Heinz Gross ��Flora, vegetaþia ºi fauna împrejurimilororaºului Agnita� scrisã în 1974. Începând cunumãrul viitor vom încerca sã publicãm pasajede interes public.

Marius Halmaghi

GAZETA HÂRTIBACIULUI2007 7

Portul popular sãsesc pe valea Hârtibaciului

ALAIULPRIM{VERII

În sfârºit, a biruit primãvara!Cerul a rãmas curat ca lacrima, iarsoarele cel tânãr a început timid sã-ºi verse argintiul peste pãmântulcare mai ieri stãtea învelit într-omantie albã, strãlucitoare ºi pufoasãde nea.

Pomii din livadã îºi dezmorþesccrengile ºi se dezmiardã sub razelecãlduþe ale soarelui. Mugurii, rândpe rând plesnesc de bucurie lagândul florilor ºi al rodului bogatal toamnei. Totul în jur este plin defrumuseþe ºi pace.

Prin iarba mãruntã ºi deasã auînceput ici-colo sã aparã pâlcurialbe de bãnuþi mici, bijuterii createde buna primãvarã. Stau singurã ºiprivesc minunea din faþa mea, înliniºtea mare. Din covorul custeluþe argintii se ridicã un zumzetuºor: nu ºtiam dacã florile cântã saualbinele!

Simþind mirosul proaspãt deprimãvarã, pãsãrile cãlãtoare s-auîntors la cuiburile lor. Prin bãtãilerare de aripi ele sãgetau oglindacerului care poleia pãmântul,scuturând uºor o pulberestrãlucitoare. Cocorii ºi rândunicileparcã înotau pe valuri strãvezii însingurãtatea ameþitoare aînãlþimilor, deasupra livezii în caremã aflam. Mi se pãrea cã suntsingurul martor al acestuispectacol, al acestui miracol regizatde naturã.

Când mã pregãteam sã plec dinlivadã, privirea mi-a fost atrasã deun amestec pestriþ de vietãþi, m-amapropiat tiptil, ºi ce sã vezi?

Lângã tulpina bãtrânului pãr sedãdea un spectacol în cinsteaprimãverii.

Pe scena improvizatã,prezentatorul, îmbrãcat elegant,într-un frac negru, cu papion ºijoben era chiar cucul. El dãdea oprobã de microfon, cântând:,, Cu-cu!, Cu-cu!�.

În scurt timp, spectacolulîncepe. Greierul cânta la chitarã,buburuza la þambal, furnicileformau un cor, albinele zumzãiaude zor, iar privighetoarea de pe ramîºi fãcea de cap cântând cu glasulsãu tremurãtor ºi dumnezeiesc dedulce.

Melcii fãceau parada modei,unduindu-ºi uºor trupurile aflatesub cochliile moderne ºi cochetedin colecþia de primãvarã.

Inima îmi bãtea cu putere ºi îmiera teamã cã zgomotul ei ar puteaîntrerupe acel spectacol inedit.

Spectacolul s-a încheiat cu unminunat balet: fluturii albi, graþioºi,cu aripi strãvezii, învãluiþi în straie

de mãtase au plutit într-un dansdelicat ºi ameþitor. La sfârºit s-auînclinat graþios ºi au zburat învãzduhul înmiresmat. M-am retrasuºor, fãrã sã tulbur viaþa micilorlocuitori din livada bunicilor, cândam simþit o atingere uºoarã.

Am ridicat privirea ºi am zãrit-o: era primãvara. M-a întrebat dacãmi-a plãcut spectacolul. Uluitã deaceastã apariþie abia dacã am avuttimp sã rãspund ºi ea a dispãrut lafel de repede cum a apãrut.

Cu inima plinã de bucurie îmiamintesc ºi acum despre concertuldat în cinstea primãverii.

Primãvarã, frumos anotimp alcopilãriei, te voi aºtepta în fiecarean, sã vii cu alaiul tãu de vietãþi!

Giupana Coleta Margaretacl a IV-a A

Aª VREA

Aº vrea sã pot zburaalãturi de pãsãrile cerului,sã fiu ca vântulcãlãtor printre stele.Sã fiu o frunzãLegãnatã de adierea vântului

Sã fiu o steaCe-þi lumineazã nopþile.

Sã fiu o lacrimãîn colþul ochilor tãivisând la mine.

Sã mã strecor în gândurile taleSã fiu o jumãtatedin sufletul tãuAº vrea.....

Diana Bordean,cl.a VIII-a B

BUN VENITPRIMÃVARÃ

Ziua, uite, s-a mãrit,Ghioceii ies afarã,Soarele înveselitTe salutã, primãvarã!

Pomii s-au trezit ºi ei;Câmpu-i verde iarãSãlciile îºi pun

cercei...Pentru primãvarã!

ªi cocorii se întorcDe prin altã þarã;Florile îºi dau bineþe...-Bun venit, primãvarã!

Virchea Lidia-Ioana, cl. A-V-a C

Irod Ioan Alþâna 81 de ani în 2 mai Nistor Ioan Alþâna 96 de ani în 6 mai Preda Maria Alþâna 80 de ani în 10 mai Urdea Letiþia Þeline 94 de ani în 11 mai Suciu Gliceria Silvia Dealu Frumos 85 de ani în 12 mai Herciu Eugenia Alþâna 8o de ani în 13 mai Ilea Anica Alþâna 82 de ani în 18 mai Prunea Otilia Retiº 85 de ani în 20 mai Burcea Gheorghe Merghindeal 83 de ani în 20 mai Marica Aurel Alþâna 83 de ani în 23 mai ªchneider Sofia Merghindeal 90 de ani în 26 mai Hidui Nicolae Þichindeal 94 de ani în .. mai

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã, dragoste ºi bucurii din partea urmaºilor.

Eram Prometeuastã noapte, eram semizeuori titan izgonit, totuna.

Numai om nu eram,Sfârtecat de un vultur

Neobosit ºi mereuîn încruntarea aripilor sale,grozave sprâncene vedeam

când, astã noapte,nici om, nici nimic nu eram.

Împins de Sisif tot mai greu mã fãceam ºi rotundSus, pe dealul Golgotei, aspirând Universul pe nãri,

Prin plãmâni, ghiftuit cu polenul fecundAl Marelui Bang ºi al Sfintei miºcãri,Când între lutul primar ºi lutul secund

Sublimatã, iubirea se agrega întâia din stãri.

Tot mai greu mã fãceam astã noapte ceva de þãrânã,Deasupra-mi atlazul albastru, sub mine Atlas

Obosit ºi bãtrân cioplit într-o rânã.

Se fãcuse atât de târziu încât ieºisem din ceasIntram într-o formã a timpului mult mai bãtrânãCeva de þãrânã în clepsidra fãrã nici un popas.

Nicu Ganea

Spre hãul cãscat în strãfundul fântâniise-ndreaptã alene,scârþâind de povarã,carele amintirilor.Sclipind dureroasediamante izvorãsc din adâncuri,sleiesc vâna pãmântului.Corzile lui rãsunãcuprinse de jale,de teama de-a nu fi dezbrãcatede linþoiul tãcerii.Mireasma strãfundului,plinã de tainã,recheamã tãria gândirii.Mâini nevãzute se-ndreaptã spre afundurisleiesc vâna pãmântuluiºi corzile luirãsunã cu gemete surde.

Fleºariu Ionel -1962

În Vinerea Cea MarePe lemnul Sf. CruciPãcatele lumiiIisuse Tu le duci.

Pãgânii fãrã sufletPe Cruce sus Te-au rãstignit,Cu cei fãrã de legePe Tine Te-au socotit.

În faþa Crucii TaleSta Maica PreaCuratã,Cu ochii grei de lacrimiCu faþa disperatã.

Veniþi cu toþi sã ne-nchinãmLa Fiul Meu IisusCã El ne e viaþaCea veºnicã de sus!

Cununa cea de spiniPe toþi ne înfioarãCând sângele vieþiiPe fruntea Ta coboarã.

Cãci chinul ºi durereaPentru noi le porþiªi a Ta cãmaºã SfântãAruncat-a fost la sorþi.

Cãci ochii tãi IisuseÎn orbite s-au ascunsCând suliþa nemiloasãÎn Coastã Te-a împuns.

Luna atunci stãpâna noapteÎn roºaþã s-a schimbat,Catapeteasma sfântã-n douãPe mijloc s-a despicat.

ªi adâncurile mãriiToate s-au cutremuratCând te-au vãzut pe TineSus pe cruce ridicat

Dupã cele întâmplateAu aflat cu toþi din greuCu adevãrat acestaA fost ºi este Dumnezeu.

Sã nu ne baþi pe meritIisuse Ceresc-SfântCã Tu ne eºti speranþaÎn Cer ºi pe Pãmânt.

Iosif ºi cu NicolaeDrepþi în faptã ºi-n cuvântTe-au coborât de pe crucePunându-Te-n mormânt.

Întãriþi bine mormântulLe spunea atunci PilatC-o sã-l fure uceniciiªi-au sã spunã c-a-nviat!

Pe când strãjuiau mormântulVãzduhul, Cerul tot pãmântulDin mormântul sfânt de piatrãHristos a înviat!

Adrian Opriþa Sãsãuº (�Pe Bucium�)

În �VINEREACEA MARE�

PRIMÃVARA

Primãvarã, bun venit!Cât te-am aºteptat!Te-ai întors la noi cu soareªi cu cer curat.

În dumbravã, pãsãreleCântã pânã-n searã...Cântã cuci ºi rândunele,Despre primãvarã!

Burnete Anamaria,cl.a IV.a A

VARIAÞIUNI PEACEEAªI TEMÃ

IN LUNA MAI E ZIUA LOR

SOARELEPRIMÃVARA Soarele, apare ziua

Astãzi este primãvarã,

Peste câmpuri ºi livezi,Anotimpul cãlduros,

ªi aduce fericirea,Fluturaºii cei albaºtri

Florilor ce-acolo cresc.ªi copiii cei voioºi.

Sebeºan Mãdãlina AndreeaCl. a IV-a A

LUMEA CUPÃPUªI

Sunt singurã în lumea pustie,Dar azi m-am întâlnitcineva!...Este pãpuºa cu ochii albaºtri,Cu pãr mãtãsos de catifea!

Mã-mprietenesc cu ea ºiplecãm....În lumea minunatã a pãouºilor.

Sper ca într-o zi sã mã pierdÎn ochii unei alte pãpuºifrumoase,Dar acum cutreier încântatãMinunata lume a pãpuºilor,Lumea de vis a poveºtilor,Lumea copilãriei mele.

Drãgucian Cristina cl. a III-a C

LUT PRIMAR

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Eleonora Tudoran,Mircea Drãgan, Lucia Letiþia Rodina, Marius Halmaghi,

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

FIRMA AUTORIZATÃ ISCIR PENTRUMONTARE/INSTALARE

CENTRALE TERMICE PE LEMNEªI COMBUSTIBIL GAZOS

AGNITA STR. 1 DECEMBRIE NR. 30TEL./FAX: 0269-513396

TEL. MOBIL: 0788-601031

OFERIM O GAMÃ VARIATÃ DEPRODUSE

ELECTRONICE ªI ELECTROCASNICELA PREÞURI ATRACTIVE

POSIBILITATE DE PLATÃ ªI ÎN RATE

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

°

°

°

°

2006

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112

orele 800 - 1500

Nu-þi lãsa goalãCutia poºtalã!

Pentru informaþii zilniceAbonaþi-vã la cotidianul

Tribuna

S.C. MODEST IMPEX SRL

Vrei sã-þi repari, sã-þi modifici ori sã-þi faci o casã? O problemãdestul de simplu de rezolvat, dacã te adresezi firmei S.C MODESTIMPEX SRL din Agnita. Aceasta oferã tot ce este necesar, de labalastru pentru fundaþie pânã la materiale de finisaj.

Ai nevoie de constructori ? Firma S.C. MODEST IMPEX SRL,are o echipã de construcþii cu personal specializat ºi autorizat,care oferã garanþie pentru lucrãrile executate.

Vrei aparaturã electro-casnicã, obiecte de uz gospodãresc orimateriale utilizabile de calitate garantatã ºi la preþuri fãrãconcurenþã ? La S.C. MODEX IMPEX SRL, gãseºti cea maivariatã gamã cu aceste produse.

Ai nevoie de o anumitã culoare de vopsea ? LA S. C. MODESTIMPEX SRL, dureazã mult pânã te hotãrãºti ce alegi din cele 3000de nuanþe din culorile curcubeului. Pe urmã cu ajutorulcalculatorului, în cinci minute primeºti vopseaua de culorea aleasã.

Nu-þi ajung banii ? De la S.C MODEST IMPEX SRL , poþicumpãra orice cu credit bancar.

S.C. MODEST IMPEX SRL, este unicul furnizor din zonãpentru produse ROMSTAL.

S.C. MODEST IMPEX SRL, asigurã transportul gratuit alproduselor, în Agnita, Ruja ºi Coveº ºi cu preþuri mici în altelocalitãþi.

DACÃ NU CREDEÞI TOATE ASTEA, PUTEÞI VERIFICA.Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX SRL, amabil ºi bine

calificat, din unitãþile de pe Aleea Castanilor ºi str. Mihai Viteazu,va confirma, dându-vã ºi detaliile necesare.

Firma SC MODEST IMPEXSRL, furnizor de produse ºiservicii de cea mai bunã calitatele ureazã beneficiarilor ºicolaboratorilor ca în 2007 sã sebucure de împliniri ºi succese. Levom fi alãturi celor care au nevoiede noi. LA MULÞI ANI!

Toader: Noroc Tomo, noroc ºibani ºi moartea-n þigani!

Toma: Ba moarte-n strãini cã eini-s dujmanii cei mai mari. Cã sã ºtiToadere cã de n-ar fi ei n-ar fi cinesã ne-ndemne la atâtea duºmãnii cese prind între fraþi. ª-apoi nu ºtiu eicã duºmãnia dintre fraþi e capovestea cu ãi doi câni de la stânã,cari pintr-un os de ros s-o-ncãeratsã s-omoare nu altceva. ªi când seluptau mai vrãºmaº s-o apropiatlupul de oi ºi ºi-o zis: ,,Acuma-i demine! ,,Bag seama el ºtia de lacumãtra vulpe zicala: ,,Când seciartã doi al treilea câºtigã�. Dar aicinu i s-a potrivit zicala, cã mi-l ausimþit câini ºi s-au lãsat de luptã, ºipe lup! ªi mi-l au flocãit regulat deabia o mai scãpat cu pielea gãuritã.Dar nu erea pe acolo vulpea sã-ispunã cã, corb la corb nu-ºi scoateochii.

Toader: Aºa-tomo, cã sângele apãnu se face. Ori cât s-ar dujmãni fraþiicând ar fi la o primejdie apoi tot seapãrã ca fraþii. Dujmãnia între fraþie numai dela gurã nu ºi dela inimã.Dar sã ºti Tomo cã strãinul numaimilã nu are.

Toma: N-are Toadere, n-are...., cãpre i-am îndrãgit de-o vreme-ncoaceºi ei ne sug toatã munca ºi toatã trudanoastrã, vindem la strãini ieftin ºicumpãrãm de la strãini scump.

Toader: Da ce te-o adus azi în târgintr-o zi aºa de scumpã?

Toma: Nãcazul Toadere, nãcazul.Am pus în car un sac de grâu, c-odat D-zeu de s-o fãcut în anul ãsta,ºi l-am dat abia cu 50 ferdãla. Vezipân-o fost scump n-am avut cevinde, când ne-o dat D-zeu, îl dãmpe nimica, ºi trebuie sã-l dãm sã neacoperim nãcazurile. Banii i-am dusla doctorul Stãnilã, cã astã iarnã mi-o scãpat nevasta dela moarte ºi n-am avut o lescaie sã-i dau. Bun omD-zeu sã-l þie!

Da pe tine Toadere ce vânt te-oadus?

Toader: Tot nãcazul, Gândeºti cãde dorul Agniþii bat în toatã vinereadrumul, când treburile mele staubaltã acasã?

Toma: Va fi Toadere va fi, dar sãnu-þi uiþi vorba, uite ce am auzit aziprin târg cã ar fi eºit o gazetã pentrunoi pentru plugari ºi ar scrie în ea ºicum sã ne lucrãm pãmântul ºi cumsã creºtem vitele, pomii ºi albinele.Ne-ar da multe sfaturi de tot felulcum sã ne întovãrãºim ca sã avemuneltele noastre, maºinile noastre ºicum sã ne vindem la un loc bucatelecu un preþ mai bun. Ar mai scrie ºiîntâmplãri din satele noastrede pevalea Hârtibaciului ºi jur.

Toader: Na-r fi rãu de ar scrie aºaîn ea.

Toma: Ba chiar aºa scrie, cã euam tras cu urecchia când o citeaprimarul din Bârghiº ºi chiar aºascria. ª-apoi nici nu-i scumpã cã-i50 de Lei pe an. Eu chiar acum mãduc sã o iau º-apoi sã mã grãbesc sãajung mai de vreme acasã. Noroc ºisã ne vedem sãnãtoºi de azi înt-unacã eu viu sã-mi iau neºte purcei.

Toader: Noroc ºi Doamne ajutã.Toma: Tu vei merge cu trenul ori

ai vint cãlare Toadere?Toader: Da, da, cãlare pe bãþ.

Gazeta Hârtibaciuluinr. 1 din 8 sept. 1933

DIN TARGUL DESAPTAMANA

(piaþa de vineri acum 74 de ani)

PROIECT :CIRCUITUL TURISTIC ALBISERICILOR ORTODOXE

PICTATE DE FAMILIA GRECU DIN SÃSÃUª

CEA MAI MARE DINASTIE DE PICTORIDE BISERICI DIN TRANSILVANIA

Familia de pictori zugraviGrecu din Sãsãuº, ce acoperãtrei generaþii, a lãsat în urmãun « lanþ » de biserici � toateclasate ca monumente istorice� apreciate tocmai pentrupictura acestor renumiþipictori. Pe valeaHârtibaciului sunt bisericiledin Mohu (biserica Sf.Nicolae � 1782, fraþii Nicolaeºi Alexandru Grecu),Fofeldea (biserica Sf. Vasile -1806, fraþii Grecu),Þichindeal (biserica CuvioasaParaschiva � 1791, fraþiiGrecu), Retiº ºi cea maiveche � biserica din Sãsãuº«Adormirea MaiciiDomnului » , pictatã de fraþiiGrecu.

O FAMILIE DEZUGRAVI:

FAMILIA GRECUDIN S{S{U~

A fost ziditã în anul 1791, înmijlocul satului, cu cheltuialacredincioºilor, între care s-aremarcat vornicul Toma Dragomanºi judele Simion Clotan. Declaratãmonument istoric este de formãdreptunghiularã, având naos,pronaos ºi altar cu iconostas din zid,trei clopote ºi este împrejmuitã cuun zid de piatrã, înalt de 2 m.Interiorul a fost zugrãvit între anii1815-1818, în frescã, de cãtre fraþiiGrecu din Sãsãuºi, pe cheltuiala apatru familii. Printre scenelebiblice, interesantã este o scenã carereprezintã supliciul martiruluiGheorghe Doja. În 1698 servea laaltarul biseriiicii protopopul Raducare a subscris, în anul 1700, laactul unirii cu Roma, împreunã cu40 de preoþi. În 1733, la Þichindeal

Biserica ortodox[ român[ din |ichindealcu hramul �Cuvioasa Paraschiva�

se aflã sediul protopopiatului unit,care cuprindea 77 de parohii.Preot era Aronn, iar parohianumãra 375 de suflete. În 1842,protopopiatul nu mai avea decât14 parohii, administrator fiindprotopopul Calbor din Rucãr.Dupã actul reîntregirii bisericiiortodoxe din Transilvania, din1848, preotul Lazar Bordean arevenit împreunã cu tot satul laortodoxie, continuând sãpãstoreascã la Þichindeal pânã în1954, când a fost numit preot laGhijasa de Jos. Aici a funcþionatpânã în 1959, când la cerere a fostnumit paroh la Nocrich ºiÞichindeal. În 1966 s-a reparatacoperiºul bisericii ºi s-a introduscurentul electric.