Curs1

Capitolul 1 Aspecte generale privitoare la mediu

Sistemul reprezinta un ansamblu de elemente care interactioneaza intre ele astfel incat acestea se comporta ca un intreg in raport cu mediul inconjurator pentru o perioada diferita de timp

Sistemul integreaza 3 medii distincte -mediul abiotic

-mediul biotic

-mediul social-economic

Sistemul natural e in continua transformare avand 3 dimensiuni

- dimensiunea temporala- dimensiunea spatiala - dimensiunea sociala

Geosistemul este un system deschis care are o desfasurare spatiala si una temporalaare o componenta biotica abiotica si social-economica

In sistemul abiotic apar elemente cu caracter primar acestea fiind de natura geologica hidrologica climatologica iar altele sunt derivate precum relieful si solul constituind suportul material si energetic capabil sa genereze sis a sustina componetele biotice

Capitolul 2 Conceptul de sistem

Exista 3 tipuri de sistem dupa interesul si obiectivele cercetarii

a) sisteme reale (percepute de observari)b) sisteme conceptuale ( reprezinta constructia simbolurilor )c) siateme abstracte (au la baza elemente teoretice de explicare din cadrul

proceselor si fenomenelor )

Exista totodata si 2 mari caracteristici

1

-limitele sistemului ( clare si confuze)

-interactiunile sistemului

Interactiunea repreyinta actiunea reciproca dintre 2 sau mai multe componente capabila sa modifice natura si comportamentul partilor implicate

Aplicarea teoriei generale in geomorfologie

Aplicarea in geomorfologie a dat rezultat datorita evidentierii faptului ca agentii procesele si fenomenele pot fi integrate pe tipuri in cadrul unui sistem

Cholley defineste sistemul de eroziune in functie de modul de asociere in timp si spatiu a diferitelor agenti externi

Se disting 3 tipuri principale in sistemul de eroziune

1) sistemul de eroziune fliviatil2) sistemul eroziunii aride- in care preomina dezagregarea si transportul

materialelor3) sistemul de eroziune al glaciatilor-in care se remarca gheata ca pe agent

principal si vantuldezagregarile ca agenti secundari Colley intituleaza teoria generala a sistemului distinge

-sisteme inchise

-sisteme deschise

si defineste unele notiuni cum ar fi feed back prag etc

Tricart si Cailleaux au extins notiunea de sistem geomorfologic Acestia grupeaza agentii si procesele pe sisteme morfogenetice si sisteme morfoclimatice si disting 3 mari sisteme

-sistem morphologic- asociat cu proprietatile fizice ale unui areal precum geometria compozitia rezistenta la diferite atacuri Cele mai importante sisteme morfologice din natura sunt

a) morfometria bazinului hidrografic

b) morfometria versantilor

c) morfometria albiilor

d) morfometria tarmurilor

2

-sistemul in cascada e considerat ca fiind cel mai dynamic Strahler considerandul ca un sistem curgator Cea mai importanta caracteristica este aceea ca are o structura in care iesirea din sistem formeaza intrarea in alt sistem

-sistemul proces-raspuns (proces forma) Acest sistem exprima relatiile dintre forme si procese Acest sistem exprima relatiile dintre forme si procese care se stabilesc pe 2 cai

a) procese care altereaya forme si fome care altereaya procese

Acestea se pot stabili intre un sistem morfologic si un sistem cascada

b) feed back-ul opereaza atat crearea unui echilibru cat si crearea starii de stationare in cascada Prin feed back se intelege revenirea la un sistem sau proces a unei parti din fluxurile de materie energie sau informatie iesite din acesta avand rol de control al sistemului

Feed back-ul poate fi pozitiv si negativ

Geomorfosistemul e definit de Mac I ca o multime de entitati geomorfologice care etaleaza relatiile putand cuprinde diverse forme de relief de la cele elemente simple (albii versanti vai depresiuni ) pana la cele complexe ( m-tii campiile) avand o evaluare eterogena

Geomorfosistemul reprezinta o rezultanta a nivelului sistemului integrat local si regional

Teoria generala a sistemului si-a gasit locul si in abordarea problemeor din geografia umana Prin prisma acestei teorii asezarile umane sunt considerate si sisteme deschise iar durata lor de functionare in timp si spatiu este asigurata tocmai de schimbul npermanent cu mediul inconjurator

Caracteristicile sistemului

Orice sistem fizic ori social presupune existenta a 3 caracteristici principale ( structura functionalitatea dezvoltarea)

Structura unui sistem are in vedere forma de organizare si ordonare a elementelor constitutive si este cea care individualizeaza insusi sistemul

3

Functionalitatea este reprezentata de rolul comportamental si aportul fiecarui component la inchegarea intregului in care se incadreaza Functionalitatea reprezinta totalitatea proceselor de transport transformare stocare si transfer de energie materie si informatie care are loc in sistem Dpdv al functionalitatii sistemul se imparte in trei mari categorii

1 sisteme izolate- cosiderate ca fiind ideale dar neexistente in natura2 sisteme inchise ndash au influenta rara scimbul facandu-se doar la nivelul

energetic3 sisteme deschise ndash au cea mai mare frecventa sunt des intalnite in natura

realizand permanente schimburi de substante si energie cu sistemele invecinate

Dezvoltarea este un ansamblu de procese care presupun schimbari transformari ca urmare a interactunilor existente in cadrul sistemelor materiale

Sistemul are elemente diferite si asemanatoare are intrari si iesiri ( materie energie si informatie) cai de comunicatie ( rete de transport retea de curent electric retea de apa potabila)rezervoare (materii ndash depozit energie- baterie informatii- biblioteca)

Curs 2

Calitatile generale al sistemului

1 integralitatea - una din cele mai importante insusiri fiind caracteristica oricarui sistem fizic sau social

2 caracterul istoric ndash are in vedere evolutia in timp a mediului geografic si transformarile pe care le sufera

3 caracterul informational ndash reprezinta transmiterea informatiilor de la un sistem la altul

4 Conexiunea inversa (feed-back) este in sine un proces prin care rezolvarea unei operatiuni de control este folosita ca parte a datelor pe care se bazeaza urmatoarele operatii de controlajutand sistemul sa realizeze un raspuns

Conexiunea inversa (feed ndash back) este o insusire esentiala a sistemelor geografice prezinta similitudini cu sistemele cibernetice datorita nr-ului de inputuri si outputuri

Feed ndash back pozitiv si negative

1 F-b pozitiv este procesul care amplifica efectui iesirilor intarind astfel intrarile in system F ndash b pozitiv determina aparitia de noi proprietati in system prin cresterea volumului de substantaenergie si informatii Este intalnit in cadrul mai multor procese

4

fizico ndash geografice fiind ca factor principal al promovarii autoechilibrului in sistemul natural Modelul si mecanismul intrarilor si iesirilor dintr-un sistem in cazul fb pozitiv este de asemenea ilustrat intr-un sistem glaciar deschis

In sistemele glaciare intrarile de masa in sistem sunt reprezentate de precipitatiide detritusul de ricade radiatia solara si de caldura geotermica

Iesirile sunt reprezentate de vaporii de apa apa propriuzisa vapori de gheata detritusul de roca si de caldura

In cazul sistemelor de asezari umane se stabilesc relatii binedefinite intre cele 3 subsisteme intravilan extravilan si populatia

Relatiile apar in baza intrarilor si iesirilor din sistem Functionalitatea structura si implicit fizionomia teritoriala a asezarilor sunt determinate de intensitatea ritmul frecventa si durata fluxurilor de intrare si iesire Se considera ca teritoriul intravilan ca teritoriu construit asigura subsistemului populatiei loc de rezidenta si de munca Intravilanul da forma asezariiiar structura influienteaza functiile si configuratia

Extravilanul asigura asezarii resurse primare si secundare intravilanului dar si produse agricole si materii prime Extravilanul poate reprezenta si locul de desfasurare a unor practice economice si recreative pentru locuitorii asezarii umane

2 F-b negativ procesul in care efectul schimbarii conduce la contracararea impactului initial El reduce volumul substantei energiei si informatiei in cadrul sistemului si mentine efectul prelucrarii informatiei intre anumite limite

Ex sistemul glaciar ndash precipitatiile solide reprezinta intrarile in sistem aceste determina extinderea in suprafata si volum a ghetarului de partea cealalta a sist sunt iesirile (ablatiile) si in mod implicit productia apelor de topire glaciara care au implicatii asipra zonei de ablatie

5 Autoreglarea reprezinta o expresie alternativa pentru fb negativ Este o insusire a oricarui system strans legata de feed ndash back care dirijeaza ansamblul proceselor in cadrul sau catre finalitate sau catre starea de echilibru a sistemului respective Finalitaterarr Autocontrol

Presupune un concept sinonim homeostaziei prin care un organism sau un system oarecare isi arata capacitatea de a mentine starea de echilibru prin adaptarea la schimbarilor de mediu cu ajutorul implicit al fb negativ asa se asigura faptul k sistemul nu-si va pierde controlul

6 Echilibrul dinamic caracterizeaza orice tip de system daca se are in vedere faptul k evolutia sa e o succesiune in timp si spatiu de echilibre si dezechilibre Acesta

5

este present in orice sistem fizic Sta la baza tuturor actiunilor implicit la baza dinamismului proceselor natural

7 Reflectarea proprietatea oricarei structure si a oricarui system geographic strans legata de informatii Se evidentiaza prin actiunea dintre 2 sisteme in care unul dintre acestea dup ace inregistreaza si pastreaza informatiile le va transmite ulterior sistemului cu care se afla in interactiune Vegetatia = reflectarea conditiilor de mediu a interactiunilor dintre sistem ndash relief ndash clima ndash sol

8 Autostabilitatea strans legata de feed ndash back Ca proprietate a oricarui system aceasta se identifica cu capacitate insasi a tuturor proceselor de a mentine intregul ca pe un tot functional si de al adapta permanent la inluientele exterioare Acest tip de manifestare si de control e posibil datorita existentei unei forte interne care controleaza si regleaza procesele in sensul aratat mai sus

9 Ierarhizarea presupune o relatie de subordonare organizatorica si implicit functional Se bazeaza pe existent unor subsisteme component situate la niveluri inferioare de organizare a unui system Dispunerea subsistemelor se face in forma piramidala in fc de gradul lor de complexitate Fiecare din aceste subsisteme prezinta anumite caracteristici relatii si legi specifice Privit in mod ierarhic Masivul Fagaras = subunitate a grupei cu acelasi nume careia ii apartine inscrisa unitatii de ordinal III a masivelor central inalte Aceasta unitate la randul ei se incadreaza unitatii de ordinal II a Carpatilor Meridionali iar unitatea de ordinal II este integrata marii unitati carpatice de ordinal I Ierarhizare = relatii pe vertical

Capitolul 5 ndash Ierarhizarea sistemica a mediului

Ierarhizarea si implicit clasificarea = metoa de analiza si cercetare specifica geografiei (special peisajelor) metoda fiind utilizata in regionarea geografica

Vintila Mihailescu (1968) a fost cel care a realizat fundamentarea teoretica a regionarii geografice mentionand ca aceasta este un mod de a evidential marea varietate a combinatiilor locale si regionale ale elementelor complexului geographic

Troll a evidentiat ecotopurile ca unitati teritoriale elementare

Soceava a stabilit 3 ordine principale de marimi geoecologice planetar regional si topologic In acceptiunea lui Soceava orie mediu geographic are 2 particularitati

- omogenitatea (geomere)

- eterogenitatea (geocore)

6

La cele 3 niveluri planetar regional topologic Soceava stabileste in cele 2 serii a geomerelor si a geocorelor diferite tipuri de peisaj diferite clase si subclase de geomere sau de geocore

Clasificarea peisajelor dupa Ianos

1 Nivelurile superioare zona domeniu regiune

Zona primul nivel de clasificare marime planetare influientata de dimensiunea si forma Pamantului se individualizeala dupa climat dupa marile biomuri dispuse in mod succesiv si concentric de la Ecuator catre poli

Domeniu al II-lea nivel de clasificare-suprafete mari poate fi reprezentat de sistemele montane de marile campii de podisuri etc

Regiunea al III-lea si al IV-lea nivel de clasificare ndash este reprezentata de un spatiu de un anumit tip de relief de clima de vegetatie din cadrul unor forme majore de relief

2 Nivelurile inferioare

Geosistemul - cel mai important nivel inferior al taxonomiei o serie de caracteristici de mare importanta situate intre nivelurile 4 si 5 In cadrul geosistemului relieful si climatul ocupa rolurile principale

Geosistemul se afla in starea de climax daca exista echilibru intre pot ecologic si exploatarea biologica Starea de climax se realizeaza foarte greu deoarece atat potentialul ecologic cat si ocuparea biologica au character instabil in timp si spatiu

Geosistemul este cea mai importanta unitate in criteriile de analiza amennajare si dezvoltare a oricarui spatiu geografic

Geofacies ansamblul fizionomic omogen present in interiorul unui geosistem Se impune prin urm trasaturi este reprezentat la nivel local este caracterizat de un anumit potential ecologic si de o exploatare biologica bine determinate

Geofaciesul reprezinta o veriga a geosistemului din acest motiv se vorbeste de lanturi progresive si regresive de geofaciesuri

Geotopul incheie ierarhizarea unitatilor inferioare carora li se subordoneaza ierarhic si are urm caracteristici

- are cea mai mica valoare spatiala ( suprefete de cativa mp )

7

- in cadrul geotopului se evidentiaza diferite microforme de relief crovurile

diaclaze vai f mici

- conditiile ecologice ale acestor microforme de relief sunt total diferite de cele

ale geosistemului caruia ii sunt integrate ierarhic

- structurile ecologice au caracter relict si endemic

- valoare peisagistica importanta

Clasificarea geotopurilor

- dupa stadiul de evolutie statice si dinamice

- dupa pozitia si importanta lor locale regionale nationale si international

- dupa origine geotop fara modificari antropice si cu modificari antropice

Tipurile de relatii in cadrul sistemelor

Orice system se caracterizeaza printr-o serie de relatii legaturi conexiuni intre

elementele si componentele sale sau intre subsistemele component

Relatiile de un anumit grad se stabilesc pe anumite nivele si anumite

conjuncturespatio - temporale

1 Relatiile din cadrul sistemelor geografice

a) Relatii in serie impuls ndash component ndash impuls ndash urm component

8

b) Relatii paralele element sau component transmite impuls la 2 sau mai multe

elemente care devin inceputul unei relatii in serie

c) Relatii mixte serie + parallel

d) Relatii retroagente binare simple un element influienteaza comportamentul

altui element care la randul sau il influienteaza pe primul

e) Relatii retroagente binare complexe traseu circular ndash element1 ndash impuls ndash

element2 ndash impuls ndash element1

f) Relatii intracomponentale relatii care se stabilesc intre aceleasi tipuri de

component relatii abiotice relief ndash relief clima ndash clima etc biotice si antropice

g) Relatii intercomponentale se stabilesc in cadrul componentelor diferite

ale unui sistem abiotice ndash biotic relief ndash vegetatie abiotice ndash antropice natura ndash om

2 Relatiile in cadrul sociosistemelor

Ca atribut al analizei si cercetarii geografice umane sociosistemul prezinta la randul sau

o serie de relatii care il structureaza si il individualizeaza

a) Relatii de productie ndash character pur material si se stabilesc intre producaror

si obiectul muncii sale Sunt prezente atat in sfera productieirepartitieicirculatiei

marfurilor cat si in sfera consumului Aceste relatii au in vedere 3 aspecte

- producator ndash obiectul muncii

- producator ndash producator

9

- productie ndash producatori

b) Relatii interpersonale sunt representate de lagatura dintre indivizi fapt ce

atesta caracterul asociativ al omului sub forma familiei a grupului si al comunitatilor

c) Relatiile sociale apar in timpul vietuirii comune a activitatilor materiale si

spirituale Acest tip de relatii a evoluat istoric si a dat nastere de-a lungul timpului unor

sisteme caracteristice

d) Relatii de vecinatate sunt determinate atat de pozitia geografica a unui loc

sau a unei structure geografice cat si de procesele energetic si informationale

e) Relatii de comportament raporturile pe care le are omul cu mediul

inconjurator

f) Relatii interspatiale miscarea oamenilor si a marfurilor precum si miscarea

ideilor in cadrul unui system geographic sau in cadrul diferitelor sisteme geografice

3 Relatii in cadrul ecosistemelor

Orice ecosystem se caracterizeaza printr-o serie de relatii intre speciile

component Aceste relatii numite si interspecifice au character de forte integratoare in

system

a) Relatii topice se bazeaza pe informatia reciproca a speciilor in cadrul

statiunilor lor de viata

b) Relatii fabric se bazeaza pe faptul ca anumite specii de animale utilizeaza

organismele altor specii precum si resturile moarte ale acestora ca surse de nutritie

10

c) Relatii forice sunt determinate de transportul si in mod implicit de

raspandirea unor organisme dintr-o anumita specie de catre alte organisme din alta

specie

d) Relatii trofice se refera la faptul k o anumita specie este concurenta intr-un

anumit teritoriu pentru hrana cu alta specie sau se hraneste pe seama unei alte specii

Pe langa aceste relatii s-au stabilit si altele complementare spatial

coevolutive comensalism parazitism concurenta mutualism pradaciune si

amensalism

Relatii spatiale determina prezenta in spatiu a unei specii datorita alteia

Relatii coevolutive plante ndash insecte plante ndash microorganism insect ndash

microorganism

Relatii de parasitism convietuire interspecifica ndash viata organismelor parazitare

depinde de viata organizmului gazda

Relatii de concurenta se produc si se desfasoara pe fondul disputei pentru

resursele mediului spatii redusehrana putine determina concurenta animale pt hrana

iar plantele pt lumina

Relatii de pradaciune pradatorism ndash process ecologic essential Aceste relatii

sunt det de animalul pradat Rol important al pradatorilor in productivitatea si dinamica

populatiilor cu care se hranesc

11

Relatii de amensalism sunt det de faptul ca o specie considerata amensala

este impiedicata in dezvoltarea sa de catre o alta specie considerate inhibatoare si care

nu sufera niciun prejudiciu in aceasta actiune

Relatii de comensalism cel mai simplu caz de interactiune pozitiva si totodata

prima faza evolutiva catre dezvoltarea relatiei de mutualism

Comensalismul implica 2 tipuri

- in care exista un character permanent intre gazda si comensal

- nu implica acest contact

Relatii de mutualism sunt cunoscute si sub numele de relatii de simbioza Ele

reprezinta forma cea mai evoluata care se stabileste intre specii

Ex bacterii fixatoare de azothellip

Discontinuitatea geografica si conceptul de prag

Acest concept a aparut odata cu incercarea de a explica miscarea in cadrul unui system

geographic precum si explicarea evolutiei spatiale a fenomenelor

Primele referiri asupra notiunii de discontinuitate au fost facute asupra proceselor

geomorfologiceiar termenul de prag a fost dat initial de catre Strahler in 1950dar fara a

fi aprofundat si anazizat ca atare prima definitie a pragului fiind data de Brunet in 1968

12

Tipuri de discontinuitati

- dupa talie disc locale (abrupturi)

regionale

globale (la nivelul geosferelor a arealurilor de subductie)

- dupa stadiul evolutiv prezente (aflate in plina actiune)

fosile (inafara functiunii)

- dupa intervalul de timp al starii de functionare

de foarte scurta durata (ore zile)

de scurta durata (mai multi ani)

durata medie (decenii)

durata foarte lunga (sute sau mii de ani)

Tipuri de praguri

1 Praguri de manifestare caracteristice tuturor fenomenelor si proceselor care nu se

pot evidential decat in conditiile in care factorii miscarii au deposit o valoare minimala

Ex procese de alterare chimica sunt generate doar in conditiile existentei unei cantitati

minime de apa

Toate procesele de eroziune corespund pragurilor de manifestare

13

Aceste praguri pot fi separate si altitudinal din acest motiv ele mai poarta numele de

praguri de separatie

Ex geografie umana tramvai ndash nr minim de calatori pt a functiona

Pragurile de manifestare se pot reprezenta graphic prin 2 ecuatii de gr 1 si 2

Y= a + bx si Y=a + bx + cxsup2

2 Praguri de extinctie corespund momentului cand o anumita cantitate devine in timp

atat de slaba sau atat de redusa incat fenomenul sau procesul considerat inceteaza

brusc sa mai functioneze

Ex limita de la care se produce extinderea procesului de eroziune in zonele montane in

urma defrisarilor efectuate pentru marirea spatiului de pasunat

3 Praguri de divergenta determna intr-un anumit punct al desfasurarii unui fenomen

schimbarea brusca a vitezii intensitatii si ritmului unui process fara ca accelerarea sau

incetinirea sa impuna schimbarea sensului de evolutie a procesului respectiv

Ex o anumita cantitate de materiale solide transportate de un curs de apa creste incet

la inceput odata cu debitul de apa pentru ca apoi debitul sa creasca brusc inclusiv

cantitatea de material solid transportat

Pragul de divergenta caracterizeaza si domeniul geografiei populatiei astfel

valoarea procentuala a deceselor poate sa descreasca at cand se inregistreaza un

progres economic si sanitar

14

In unele situatii in care divergentele intersecteaza mai multe curbe grafice

originea lor poate fi considerate drept prag de crestere

Ex suprafata agricola cu cat suprafata este mai mare cu atat rentabilitatea este mai

ridicata tipul de combustibil folosit este imp pentru rentabilitatea productiei agricole in

esnsul ca motoarele diesel sunt mai rentabile dacat cele pe banzina

4 Pragurile de inversare si de opozitie ambele au o caracteristica comuna in sensul

ca unele valori critice ale fenomenelor sau proceselor devin puncte de simetrie fata de

acesta sensul miscarii se schimba Daca sensul evolutiei se face in directive contrara

mersului fenomenului in prima parte a dezvoltarii sale punctual de simetrie = prag de

inversare iar daca sensul miscarii genereaza procese care se opun fenomenului

punctul de simetrie = prag de opozitie

5 Prag de saturatie limiteaza in timp si spatiu evolutia unui fenomen dar isi conserva

starea respectiva in urma atingerii saturatiei

Ex capacitatea de infiltrare a apei in sol pana la atingerea pragului de saturatie

6 Praguri de taiere sunt evidentiate de ruperea coeziunii interne a unui organism sau

a unui material datorita unei actiuni calificata drept stres

Ex georafie umana sunt mentionate exemple din evolutia societatilor cand in urma

revolutiilor sau asa numitelor mutatii istorice sau produs o serie de transformari politice

si sociale

7 Pragurile de schimbare de stare marcheaza limita de la care un corp sau

fenomen se transforma in alt corp sau fenomen diferit calitativ avand in vedere

15

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

-limitele sistemului ( clare si confuze)

-interactiunile sistemului

Interactiunea repreyinta actiunea reciproca dintre 2 sau mai multe componente capabila sa modifice natura si comportamentul partilor implicate

Aplicarea teoriei generale in geomorfologie

Aplicarea in geomorfologie a dat rezultat datorita evidentierii faptului ca agentii procesele si fenomenele pot fi integrate pe tipuri in cadrul unui sistem

Cholley defineste sistemul de eroziune in functie de modul de asociere in timp si spatiu a diferitelor agenti externi

Se disting 3 tipuri principale in sistemul de eroziune

1) sistemul de eroziune fliviatil2) sistemul eroziunii aride- in care preomina dezagregarea si transportul

materialelor3) sistemul de eroziune al glaciatilor-in care se remarca gheata ca pe agent

principal si vantuldezagregarile ca agenti secundari Colley intituleaza teoria generala a sistemului distinge

-sisteme inchise

-sisteme deschise

si defineste unele notiuni cum ar fi feed back prag etc

Tricart si Cailleaux au extins notiunea de sistem geomorfologic Acestia grupeaza agentii si procesele pe sisteme morfogenetice si sisteme morfoclimatice si disting 3 mari sisteme

-sistem morphologic- asociat cu proprietatile fizice ale unui areal precum geometria compozitia rezistenta la diferite atacuri Cele mai importante sisteme morfologice din natura sunt

a) morfometria bazinului hidrografic

b) morfometria versantilor

c) morfometria albiilor

d) morfometria tarmurilor

2

-sistemul in cascada e considerat ca fiind cel mai dynamic Strahler considerandul ca un sistem curgator Cea mai importanta caracteristica este aceea ca are o structura in care iesirea din sistem formeaza intrarea in alt sistem

-sistemul proces-raspuns (proces forma) Acest sistem exprima relatiile dintre forme si procese Acest sistem exprima relatiile dintre forme si procese care se stabilesc pe 2 cai

a) procese care altereaya forme si fome care altereaya procese

Acestea se pot stabili intre un sistem morfologic si un sistem cascada

b) feed back-ul opereaza atat crearea unui echilibru cat si crearea starii de stationare in cascada Prin feed back se intelege revenirea la un sistem sau proces a unei parti din fluxurile de materie energie sau informatie iesite din acesta avand rol de control al sistemului

Feed back-ul poate fi pozitiv si negativ

Geomorfosistemul e definit de Mac I ca o multime de entitati geomorfologice care etaleaza relatiile putand cuprinde diverse forme de relief de la cele elemente simple (albii versanti vai depresiuni ) pana la cele complexe ( m-tii campiile) avand o evaluare eterogena

Geomorfosistemul reprezinta o rezultanta a nivelului sistemului integrat local si regional

Teoria generala a sistemului si-a gasit locul si in abordarea problemeor din geografia umana Prin prisma acestei teorii asezarile umane sunt considerate si sisteme deschise iar durata lor de functionare in timp si spatiu este asigurata tocmai de schimbul npermanent cu mediul inconjurator

Caracteristicile sistemului

Orice sistem fizic ori social presupune existenta a 3 caracteristici principale ( structura functionalitatea dezvoltarea)

Structura unui sistem are in vedere forma de organizare si ordonare a elementelor constitutive si este cea care individualizeaza insusi sistemul

3

Functionalitatea este reprezentata de rolul comportamental si aportul fiecarui component la inchegarea intregului in care se incadreaza Functionalitatea reprezinta totalitatea proceselor de transport transformare stocare si transfer de energie materie si informatie care are loc in sistem Dpdv al functionalitatii sistemul se imparte in trei mari categorii

1 sisteme izolate- cosiderate ca fiind ideale dar neexistente in natura2 sisteme inchise ndash au influenta rara scimbul facandu-se doar la nivelul

energetic3 sisteme deschise ndash au cea mai mare frecventa sunt des intalnite in natura

realizand permanente schimburi de substante si energie cu sistemele invecinate

Dezvoltarea este un ansamblu de procese care presupun schimbari transformari ca urmare a interactunilor existente in cadrul sistemelor materiale

Sistemul are elemente diferite si asemanatoare are intrari si iesiri ( materie energie si informatie) cai de comunicatie ( rete de transport retea de curent electric retea de apa potabila)rezervoare (materii ndash depozit energie- baterie informatii- biblioteca)

Curs 2

Calitatile generale al sistemului

1 integralitatea - una din cele mai importante insusiri fiind caracteristica oricarui sistem fizic sau social

2 caracterul istoric ndash are in vedere evolutia in timp a mediului geografic si transformarile pe care le sufera

3 caracterul informational ndash reprezinta transmiterea informatiilor de la un sistem la altul

4 Conexiunea inversa (feed-back) este in sine un proces prin care rezolvarea unei operatiuni de control este folosita ca parte a datelor pe care se bazeaza urmatoarele operatii de controlajutand sistemul sa realizeze un raspuns

Conexiunea inversa (feed ndash back) este o insusire esentiala a sistemelor geografice prezinta similitudini cu sistemele cibernetice datorita nr-ului de inputuri si outputuri

Feed ndash back pozitiv si negative

1 F-b pozitiv este procesul care amplifica efectui iesirilor intarind astfel intrarile in system F ndash b pozitiv determina aparitia de noi proprietati in system prin cresterea volumului de substantaenergie si informatii Este intalnit in cadrul mai multor procese

4

fizico ndash geografice fiind ca factor principal al promovarii autoechilibrului in sistemul natural Modelul si mecanismul intrarilor si iesirilor dintr-un sistem in cazul fb pozitiv este de asemenea ilustrat intr-un sistem glaciar deschis

In sistemele glaciare intrarile de masa in sistem sunt reprezentate de precipitatiide detritusul de ricade radiatia solara si de caldura geotermica

Iesirile sunt reprezentate de vaporii de apa apa propriuzisa vapori de gheata detritusul de roca si de caldura

In cazul sistemelor de asezari umane se stabilesc relatii binedefinite intre cele 3 subsisteme intravilan extravilan si populatia

Relatiile apar in baza intrarilor si iesirilor din sistem Functionalitatea structura si implicit fizionomia teritoriala a asezarilor sunt determinate de intensitatea ritmul frecventa si durata fluxurilor de intrare si iesire Se considera ca teritoriul intravilan ca teritoriu construit asigura subsistemului populatiei loc de rezidenta si de munca Intravilanul da forma asezariiiar structura influienteaza functiile si configuratia

Extravilanul asigura asezarii resurse primare si secundare intravilanului dar si produse agricole si materii prime Extravilanul poate reprezenta si locul de desfasurare a unor practice economice si recreative pentru locuitorii asezarii umane

2 F-b negativ procesul in care efectul schimbarii conduce la contracararea impactului initial El reduce volumul substantei energiei si informatiei in cadrul sistemului si mentine efectul prelucrarii informatiei intre anumite limite

Ex sistemul glaciar ndash precipitatiile solide reprezinta intrarile in sistem aceste determina extinderea in suprafata si volum a ghetarului de partea cealalta a sist sunt iesirile (ablatiile) si in mod implicit productia apelor de topire glaciara care au implicatii asipra zonei de ablatie

5 Autoreglarea reprezinta o expresie alternativa pentru fb negativ Este o insusire a oricarui system strans legata de feed ndash back care dirijeaza ansamblul proceselor in cadrul sau catre finalitate sau catre starea de echilibru a sistemului respective Finalitaterarr Autocontrol

Presupune un concept sinonim homeostaziei prin care un organism sau un system oarecare isi arata capacitatea de a mentine starea de echilibru prin adaptarea la schimbarilor de mediu cu ajutorul implicit al fb negativ asa se asigura faptul k sistemul nu-si va pierde controlul

6 Echilibrul dinamic caracterizeaza orice tip de system daca se are in vedere faptul k evolutia sa e o succesiune in timp si spatiu de echilibre si dezechilibre Acesta

5

este present in orice sistem fizic Sta la baza tuturor actiunilor implicit la baza dinamismului proceselor natural

7 Reflectarea proprietatea oricarei structure si a oricarui system geographic strans legata de informatii Se evidentiaza prin actiunea dintre 2 sisteme in care unul dintre acestea dup ace inregistreaza si pastreaza informatiile le va transmite ulterior sistemului cu care se afla in interactiune Vegetatia = reflectarea conditiilor de mediu a interactiunilor dintre sistem ndash relief ndash clima ndash sol

8 Autostabilitatea strans legata de feed ndash back Ca proprietate a oricarui system aceasta se identifica cu capacitate insasi a tuturor proceselor de a mentine intregul ca pe un tot functional si de al adapta permanent la inluientele exterioare Acest tip de manifestare si de control e posibil datorita existentei unei forte interne care controleaza si regleaza procesele in sensul aratat mai sus

9 Ierarhizarea presupune o relatie de subordonare organizatorica si implicit functional Se bazeaza pe existent unor subsisteme component situate la niveluri inferioare de organizare a unui system Dispunerea subsistemelor se face in forma piramidala in fc de gradul lor de complexitate Fiecare din aceste subsisteme prezinta anumite caracteristici relatii si legi specifice Privit in mod ierarhic Masivul Fagaras = subunitate a grupei cu acelasi nume careia ii apartine inscrisa unitatii de ordinal III a masivelor central inalte Aceasta unitate la randul ei se incadreaza unitatii de ordinal II a Carpatilor Meridionali iar unitatea de ordinal II este integrata marii unitati carpatice de ordinal I Ierarhizare = relatii pe vertical

Capitolul 5 ndash Ierarhizarea sistemica a mediului

Ierarhizarea si implicit clasificarea = metoa de analiza si cercetare specifica geografiei (special peisajelor) metoda fiind utilizata in regionarea geografica

Vintila Mihailescu (1968) a fost cel care a realizat fundamentarea teoretica a regionarii geografice mentionand ca aceasta este un mod de a evidential marea varietate a combinatiilor locale si regionale ale elementelor complexului geographic

Troll a evidentiat ecotopurile ca unitati teritoriale elementare

Soceava a stabilit 3 ordine principale de marimi geoecologice planetar regional si topologic In acceptiunea lui Soceava orie mediu geographic are 2 particularitati

- omogenitatea (geomere)

- eterogenitatea (geocore)

6

La cele 3 niveluri planetar regional topologic Soceava stabileste in cele 2 serii a geomerelor si a geocorelor diferite tipuri de peisaj diferite clase si subclase de geomere sau de geocore

Clasificarea peisajelor dupa Ianos

1 Nivelurile superioare zona domeniu regiune

Zona primul nivel de clasificare marime planetare influientata de dimensiunea si forma Pamantului se individualizeala dupa climat dupa marile biomuri dispuse in mod succesiv si concentric de la Ecuator catre poli

Domeniu al II-lea nivel de clasificare-suprafete mari poate fi reprezentat de sistemele montane de marile campii de podisuri etc

Regiunea al III-lea si al IV-lea nivel de clasificare ndash este reprezentata de un spatiu de un anumit tip de relief de clima de vegetatie din cadrul unor forme majore de relief

2 Nivelurile inferioare

Geosistemul - cel mai important nivel inferior al taxonomiei o serie de caracteristici de mare importanta situate intre nivelurile 4 si 5 In cadrul geosistemului relieful si climatul ocupa rolurile principale

Geosistemul se afla in starea de climax daca exista echilibru intre pot ecologic si exploatarea biologica Starea de climax se realizeaza foarte greu deoarece atat potentialul ecologic cat si ocuparea biologica au character instabil in timp si spatiu

Geosistemul este cea mai importanta unitate in criteriile de analiza amennajare si dezvoltare a oricarui spatiu geografic

Geofacies ansamblul fizionomic omogen present in interiorul unui geosistem Se impune prin urm trasaturi este reprezentat la nivel local este caracterizat de un anumit potential ecologic si de o exploatare biologica bine determinate

Geofaciesul reprezinta o veriga a geosistemului din acest motiv se vorbeste de lanturi progresive si regresive de geofaciesuri

Geotopul incheie ierarhizarea unitatilor inferioare carora li se subordoneaza ierarhic si are urm caracteristici

- are cea mai mica valoare spatiala ( suprefete de cativa mp )

7

- in cadrul geotopului se evidentiaza diferite microforme de relief crovurile

diaclaze vai f mici

- conditiile ecologice ale acestor microforme de relief sunt total diferite de cele

ale geosistemului caruia ii sunt integrate ierarhic

- structurile ecologice au caracter relict si endemic

- valoare peisagistica importanta

Clasificarea geotopurilor

- dupa stadiul de evolutie statice si dinamice

- dupa pozitia si importanta lor locale regionale nationale si international

- dupa origine geotop fara modificari antropice si cu modificari antropice

Tipurile de relatii in cadrul sistemelor

Orice system se caracterizeaza printr-o serie de relatii legaturi conexiuni intre

elementele si componentele sale sau intre subsistemele component

Relatiile de un anumit grad se stabilesc pe anumite nivele si anumite

conjuncturespatio - temporale

1 Relatiile din cadrul sistemelor geografice

a) Relatii in serie impuls ndash component ndash impuls ndash urm component

8

b) Relatii paralele element sau component transmite impuls la 2 sau mai multe

elemente care devin inceputul unei relatii in serie

c) Relatii mixte serie + parallel

d) Relatii retroagente binare simple un element influienteaza comportamentul

altui element care la randul sau il influienteaza pe primul

e) Relatii retroagente binare complexe traseu circular ndash element1 ndash impuls ndash

element2 ndash impuls ndash element1

f) Relatii intracomponentale relatii care se stabilesc intre aceleasi tipuri de

component relatii abiotice relief ndash relief clima ndash clima etc biotice si antropice

g) Relatii intercomponentale se stabilesc in cadrul componentelor diferite

ale unui sistem abiotice ndash biotic relief ndash vegetatie abiotice ndash antropice natura ndash om

2 Relatiile in cadrul sociosistemelor

Ca atribut al analizei si cercetarii geografice umane sociosistemul prezinta la randul sau

o serie de relatii care il structureaza si il individualizeaza

a) Relatii de productie ndash character pur material si se stabilesc intre producaror

si obiectul muncii sale Sunt prezente atat in sfera productieirepartitieicirculatiei

marfurilor cat si in sfera consumului Aceste relatii au in vedere 3 aspecte

- producator ndash obiectul muncii

- producator ndash producator

9

- productie ndash producatori

b) Relatii interpersonale sunt representate de lagatura dintre indivizi fapt ce

atesta caracterul asociativ al omului sub forma familiei a grupului si al comunitatilor

c) Relatiile sociale apar in timpul vietuirii comune a activitatilor materiale si

spirituale Acest tip de relatii a evoluat istoric si a dat nastere de-a lungul timpului unor

sisteme caracteristice

d) Relatii de vecinatate sunt determinate atat de pozitia geografica a unui loc

sau a unei structure geografice cat si de procesele energetic si informationale

e) Relatii de comportament raporturile pe care le are omul cu mediul

inconjurator

f) Relatii interspatiale miscarea oamenilor si a marfurilor precum si miscarea

ideilor in cadrul unui system geographic sau in cadrul diferitelor sisteme geografice

3 Relatii in cadrul ecosistemelor

Orice ecosystem se caracterizeaza printr-o serie de relatii intre speciile

component Aceste relatii numite si interspecifice au character de forte integratoare in

system

a) Relatii topice se bazeaza pe informatia reciproca a speciilor in cadrul

statiunilor lor de viata

b) Relatii fabric se bazeaza pe faptul ca anumite specii de animale utilizeaza

organismele altor specii precum si resturile moarte ale acestora ca surse de nutritie

10

c) Relatii forice sunt determinate de transportul si in mod implicit de

raspandirea unor organisme dintr-o anumita specie de catre alte organisme din alta

specie

d) Relatii trofice se refera la faptul k o anumita specie este concurenta intr-un

anumit teritoriu pentru hrana cu alta specie sau se hraneste pe seama unei alte specii

Pe langa aceste relatii s-au stabilit si altele complementare spatial

coevolutive comensalism parazitism concurenta mutualism pradaciune si

amensalism

Relatii spatiale determina prezenta in spatiu a unei specii datorita alteia

Relatii coevolutive plante ndash insecte plante ndash microorganism insect ndash

microorganism

Relatii de parasitism convietuire interspecifica ndash viata organismelor parazitare

depinde de viata organizmului gazda

Relatii de concurenta se produc si se desfasoara pe fondul disputei pentru

resursele mediului spatii redusehrana putine determina concurenta animale pt hrana

iar plantele pt lumina

Relatii de pradaciune pradatorism ndash process ecologic essential Aceste relatii

sunt det de animalul pradat Rol important al pradatorilor in productivitatea si dinamica

populatiilor cu care se hranesc

11

Relatii de amensalism sunt det de faptul ca o specie considerata amensala

este impiedicata in dezvoltarea sa de catre o alta specie considerate inhibatoare si care

nu sufera niciun prejudiciu in aceasta actiune

Relatii de comensalism cel mai simplu caz de interactiune pozitiva si totodata

prima faza evolutiva catre dezvoltarea relatiei de mutualism

Comensalismul implica 2 tipuri

- in care exista un character permanent intre gazda si comensal

- nu implica acest contact

Relatii de mutualism sunt cunoscute si sub numele de relatii de simbioza Ele

reprezinta forma cea mai evoluata care se stabileste intre specii

Ex bacterii fixatoare de azothellip

Discontinuitatea geografica si conceptul de prag

Acest concept a aparut odata cu incercarea de a explica miscarea in cadrul unui system

geographic precum si explicarea evolutiei spatiale a fenomenelor

Primele referiri asupra notiunii de discontinuitate au fost facute asupra proceselor

geomorfologiceiar termenul de prag a fost dat initial de catre Strahler in 1950dar fara a

fi aprofundat si anazizat ca atare prima definitie a pragului fiind data de Brunet in 1968

12

Tipuri de discontinuitati

- dupa talie disc locale (abrupturi)

regionale

globale (la nivelul geosferelor a arealurilor de subductie)

- dupa stadiul evolutiv prezente (aflate in plina actiune)

fosile (inafara functiunii)

- dupa intervalul de timp al starii de functionare

de foarte scurta durata (ore zile)

de scurta durata (mai multi ani)

durata medie (decenii)

durata foarte lunga (sute sau mii de ani)

Tipuri de praguri

1 Praguri de manifestare caracteristice tuturor fenomenelor si proceselor care nu se

pot evidential decat in conditiile in care factorii miscarii au deposit o valoare minimala

Ex procese de alterare chimica sunt generate doar in conditiile existentei unei cantitati

minime de apa

Toate procesele de eroziune corespund pragurilor de manifestare

13

Aceste praguri pot fi separate si altitudinal din acest motiv ele mai poarta numele de

praguri de separatie

Ex geografie umana tramvai ndash nr minim de calatori pt a functiona

Pragurile de manifestare se pot reprezenta graphic prin 2 ecuatii de gr 1 si 2

Y= a + bx si Y=a + bx + cxsup2

2 Praguri de extinctie corespund momentului cand o anumita cantitate devine in timp

atat de slaba sau atat de redusa incat fenomenul sau procesul considerat inceteaza

brusc sa mai functioneze

Ex limita de la care se produce extinderea procesului de eroziune in zonele montane in

urma defrisarilor efectuate pentru marirea spatiului de pasunat

3 Praguri de divergenta determna intr-un anumit punct al desfasurarii unui fenomen

schimbarea brusca a vitezii intensitatii si ritmului unui process fara ca accelerarea sau

incetinirea sa impuna schimbarea sensului de evolutie a procesului respectiv

Ex o anumita cantitate de materiale solide transportate de un curs de apa creste incet

la inceput odata cu debitul de apa pentru ca apoi debitul sa creasca brusc inclusiv

cantitatea de material solid transportat

Pragul de divergenta caracterizeaza si domeniul geografiei populatiei astfel

valoarea procentuala a deceselor poate sa descreasca at cand se inregistreaza un

progres economic si sanitar

14

In unele situatii in care divergentele intersecteaza mai multe curbe grafice

originea lor poate fi considerate drept prag de crestere

Ex suprafata agricola cu cat suprafata este mai mare cu atat rentabilitatea este mai

ridicata tipul de combustibil folosit este imp pentru rentabilitatea productiei agricole in

esnsul ca motoarele diesel sunt mai rentabile dacat cele pe banzina

4 Pragurile de inversare si de opozitie ambele au o caracteristica comuna in sensul

ca unele valori critice ale fenomenelor sau proceselor devin puncte de simetrie fata de

acesta sensul miscarii se schimba Daca sensul evolutiei se face in directive contrara

mersului fenomenului in prima parte a dezvoltarii sale punctual de simetrie = prag de

inversare iar daca sensul miscarii genereaza procese care se opun fenomenului

punctul de simetrie = prag de opozitie

5 Prag de saturatie limiteaza in timp si spatiu evolutia unui fenomen dar isi conserva

starea respectiva in urma atingerii saturatiei

Ex capacitatea de infiltrare a apei in sol pana la atingerea pragului de saturatie

6 Praguri de taiere sunt evidentiate de ruperea coeziunii interne a unui organism sau

a unui material datorita unei actiuni calificata drept stres

Ex georafie umana sunt mentionate exemple din evolutia societatilor cand in urma

revolutiilor sau asa numitelor mutatii istorice sau produs o serie de transformari politice

si sociale

7 Pragurile de schimbare de stare marcheaza limita de la care un corp sau

fenomen se transforma in alt corp sau fenomen diferit calitativ avand in vedere

15

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

-sistemul in cascada e considerat ca fiind cel mai dynamic Strahler considerandul ca un sistem curgator Cea mai importanta caracteristica este aceea ca are o structura in care iesirea din sistem formeaza intrarea in alt sistem

-sistemul proces-raspuns (proces forma) Acest sistem exprima relatiile dintre forme si procese Acest sistem exprima relatiile dintre forme si procese care se stabilesc pe 2 cai

a) procese care altereaya forme si fome care altereaya procese

Acestea se pot stabili intre un sistem morfologic si un sistem cascada

b) feed back-ul opereaza atat crearea unui echilibru cat si crearea starii de stationare in cascada Prin feed back se intelege revenirea la un sistem sau proces a unei parti din fluxurile de materie energie sau informatie iesite din acesta avand rol de control al sistemului

Feed back-ul poate fi pozitiv si negativ

Geomorfosistemul e definit de Mac I ca o multime de entitati geomorfologice care etaleaza relatiile putand cuprinde diverse forme de relief de la cele elemente simple (albii versanti vai depresiuni ) pana la cele complexe ( m-tii campiile) avand o evaluare eterogena

Geomorfosistemul reprezinta o rezultanta a nivelului sistemului integrat local si regional

Teoria generala a sistemului si-a gasit locul si in abordarea problemeor din geografia umana Prin prisma acestei teorii asezarile umane sunt considerate si sisteme deschise iar durata lor de functionare in timp si spatiu este asigurata tocmai de schimbul npermanent cu mediul inconjurator

Caracteristicile sistemului

Orice sistem fizic ori social presupune existenta a 3 caracteristici principale ( structura functionalitatea dezvoltarea)

Structura unui sistem are in vedere forma de organizare si ordonare a elementelor constitutive si este cea care individualizeaza insusi sistemul

3

Functionalitatea este reprezentata de rolul comportamental si aportul fiecarui component la inchegarea intregului in care se incadreaza Functionalitatea reprezinta totalitatea proceselor de transport transformare stocare si transfer de energie materie si informatie care are loc in sistem Dpdv al functionalitatii sistemul se imparte in trei mari categorii

1 sisteme izolate- cosiderate ca fiind ideale dar neexistente in natura2 sisteme inchise ndash au influenta rara scimbul facandu-se doar la nivelul

energetic3 sisteme deschise ndash au cea mai mare frecventa sunt des intalnite in natura

realizand permanente schimburi de substante si energie cu sistemele invecinate

Dezvoltarea este un ansamblu de procese care presupun schimbari transformari ca urmare a interactunilor existente in cadrul sistemelor materiale

Sistemul are elemente diferite si asemanatoare are intrari si iesiri ( materie energie si informatie) cai de comunicatie ( rete de transport retea de curent electric retea de apa potabila)rezervoare (materii ndash depozit energie- baterie informatii- biblioteca)

Curs 2

Calitatile generale al sistemului

1 integralitatea - una din cele mai importante insusiri fiind caracteristica oricarui sistem fizic sau social

2 caracterul istoric ndash are in vedere evolutia in timp a mediului geografic si transformarile pe care le sufera

3 caracterul informational ndash reprezinta transmiterea informatiilor de la un sistem la altul

4 Conexiunea inversa (feed-back) este in sine un proces prin care rezolvarea unei operatiuni de control este folosita ca parte a datelor pe care se bazeaza urmatoarele operatii de controlajutand sistemul sa realizeze un raspuns

Conexiunea inversa (feed ndash back) este o insusire esentiala a sistemelor geografice prezinta similitudini cu sistemele cibernetice datorita nr-ului de inputuri si outputuri

Feed ndash back pozitiv si negative

1 F-b pozitiv este procesul care amplifica efectui iesirilor intarind astfel intrarile in system F ndash b pozitiv determina aparitia de noi proprietati in system prin cresterea volumului de substantaenergie si informatii Este intalnit in cadrul mai multor procese

4

fizico ndash geografice fiind ca factor principal al promovarii autoechilibrului in sistemul natural Modelul si mecanismul intrarilor si iesirilor dintr-un sistem in cazul fb pozitiv este de asemenea ilustrat intr-un sistem glaciar deschis

In sistemele glaciare intrarile de masa in sistem sunt reprezentate de precipitatiide detritusul de ricade radiatia solara si de caldura geotermica

Iesirile sunt reprezentate de vaporii de apa apa propriuzisa vapori de gheata detritusul de roca si de caldura

In cazul sistemelor de asezari umane se stabilesc relatii binedefinite intre cele 3 subsisteme intravilan extravilan si populatia

Relatiile apar in baza intrarilor si iesirilor din sistem Functionalitatea structura si implicit fizionomia teritoriala a asezarilor sunt determinate de intensitatea ritmul frecventa si durata fluxurilor de intrare si iesire Se considera ca teritoriul intravilan ca teritoriu construit asigura subsistemului populatiei loc de rezidenta si de munca Intravilanul da forma asezariiiar structura influienteaza functiile si configuratia

Extravilanul asigura asezarii resurse primare si secundare intravilanului dar si produse agricole si materii prime Extravilanul poate reprezenta si locul de desfasurare a unor practice economice si recreative pentru locuitorii asezarii umane

2 F-b negativ procesul in care efectul schimbarii conduce la contracararea impactului initial El reduce volumul substantei energiei si informatiei in cadrul sistemului si mentine efectul prelucrarii informatiei intre anumite limite

Ex sistemul glaciar ndash precipitatiile solide reprezinta intrarile in sistem aceste determina extinderea in suprafata si volum a ghetarului de partea cealalta a sist sunt iesirile (ablatiile) si in mod implicit productia apelor de topire glaciara care au implicatii asipra zonei de ablatie

5 Autoreglarea reprezinta o expresie alternativa pentru fb negativ Este o insusire a oricarui system strans legata de feed ndash back care dirijeaza ansamblul proceselor in cadrul sau catre finalitate sau catre starea de echilibru a sistemului respective Finalitaterarr Autocontrol

Presupune un concept sinonim homeostaziei prin care un organism sau un system oarecare isi arata capacitatea de a mentine starea de echilibru prin adaptarea la schimbarilor de mediu cu ajutorul implicit al fb negativ asa se asigura faptul k sistemul nu-si va pierde controlul

6 Echilibrul dinamic caracterizeaza orice tip de system daca se are in vedere faptul k evolutia sa e o succesiune in timp si spatiu de echilibre si dezechilibre Acesta

5

este present in orice sistem fizic Sta la baza tuturor actiunilor implicit la baza dinamismului proceselor natural

7 Reflectarea proprietatea oricarei structure si a oricarui system geographic strans legata de informatii Se evidentiaza prin actiunea dintre 2 sisteme in care unul dintre acestea dup ace inregistreaza si pastreaza informatiile le va transmite ulterior sistemului cu care se afla in interactiune Vegetatia = reflectarea conditiilor de mediu a interactiunilor dintre sistem ndash relief ndash clima ndash sol

8 Autostabilitatea strans legata de feed ndash back Ca proprietate a oricarui system aceasta se identifica cu capacitate insasi a tuturor proceselor de a mentine intregul ca pe un tot functional si de al adapta permanent la inluientele exterioare Acest tip de manifestare si de control e posibil datorita existentei unei forte interne care controleaza si regleaza procesele in sensul aratat mai sus

9 Ierarhizarea presupune o relatie de subordonare organizatorica si implicit functional Se bazeaza pe existent unor subsisteme component situate la niveluri inferioare de organizare a unui system Dispunerea subsistemelor se face in forma piramidala in fc de gradul lor de complexitate Fiecare din aceste subsisteme prezinta anumite caracteristici relatii si legi specifice Privit in mod ierarhic Masivul Fagaras = subunitate a grupei cu acelasi nume careia ii apartine inscrisa unitatii de ordinal III a masivelor central inalte Aceasta unitate la randul ei se incadreaza unitatii de ordinal II a Carpatilor Meridionali iar unitatea de ordinal II este integrata marii unitati carpatice de ordinal I Ierarhizare = relatii pe vertical

Capitolul 5 ndash Ierarhizarea sistemica a mediului

Ierarhizarea si implicit clasificarea = metoa de analiza si cercetare specifica geografiei (special peisajelor) metoda fiind utilizata in regionarea geografica

Vintila Mihailescu (1968) a fost cel care a realizat fundamentarea teoretica a regionarii geografice mentionand ca aceasta este un mod de a evidential marea varietate a combinatiilor locale si regionale ale elementelor complexului geographic

Troll a evidentiat ecotopurile ca unitati teritoriale elementare

Soceava a stabilit 3 ordine principale de marimi geoecologice planetar regional si topologic In acceptiunea lui Soceava orie mediu geographic are 2 particularitati

- omogenitatea (geomere)

- eterogenitatea (geocore)

6

La cele 3 niveluri planetar regional topologic Soceava stabileste in cele 2 serii a geomerelor si a geocorelor diferite tipuri de peisaj diferite clase si subclase de geomere sau de geocore

Clasificarea peisajelor dupa Ianos

1 Nivelurile superioare zona domeniu regiune

Zona primul nivel de clasificare marime planetare influientata de dimensiunea si forma Pamantului se individualizeala dupa climat dupa marile biomuri dispuse in mod succesiv si concentric de la Ecuator catre poli

Domeniu al II-lea nivel de clasificare-suprafete mari poate fi reprezentat de sistemele montane de marile campii de podisuri etc

Regiunea al III-lea si al IV-lea nivel de clasificare ndash este reprezentata de un spatiu de un anumit tip de relief de clima de vegetatie din cadrul unor forme majore de relief

2 Nivelurile inferioare

Geosistemul - cel mai important nivel inferior al taxonomiei o serie de caracteristici de mare importanta situate intre nivelurile 4 si 5 In cadrul geosistemului relieful si climatul ocupa rolurile principale

Geosistemul se afla in starea de climax daca exista echilibru intre pot ecologic si exploatarea biologica Starea de climax se realizeaza foarte greu deoarece atat potentialul ecologic cat si ocuparea biologica au character instabil in timp si spatiu

Geosistemul este cea mai importanta unitate in criteriile de analiza amennajare si dezvoltare a oricarui spatiu geografic

Geofacies ansamblul fizionomic omogen present in interiorul unui geosistem Se impune prin urm trasaturi este reprezentat la nivel local este caracterizat de un anumit potential ecologic si de o exploatare biologica bine determinate

Geofaciesul reprezinta o veriga a geosistemului din acest motiv se vorbeste de lanturi progresive si regresive de geofaciesuri

Geotopul incheie ierarhizarea unitatilor inferioare carora li se subordoneaza ierarhic si are urm caracteristici

- are cea mai mica valoare spatiala ( suprefete de cativa mp )

7

- in cadrul geotopului se evidentiaza diferite microforme de relief crovurile

diaclaze vai f mici

- conditiile ecologice ale acestor microforme de relief sunt total diferite de cele

ale geosistemului caruia ii sunt integrate ierarhic

- structurile ecologice au caracter relict si endemic

- valoare peisagistica importanta

Clasificarea geotopurilor

- dupa stadiul de evolutie statice si dinamice

- dupa pozitia si importanta lor locale regionale nationale si international

- dupa origine geotop fara modificari antropice si cu modificari antropice

Tipurile de relatii in cadrul sistemelor

Orice system se caracterizeaza printr-o serie de relatii legaturi conexiuni intre

elementele si componentele sale sau intre subsistemele component

Relatiile de un anumit grad se stabilesc pe anumite nivele si anumite

conjuncturespatio - temporale

1 Relatiile din cadrul sistemelor geografice

a) Relatii in serie impuls ndash component ndash impuls ndash urm component

8

b) Relatii paralele element sau component transmite impuls la 2 sau mai multe

elemente care devin inceputul unei relatii in serie

c) Relatii mixte serie + parallel

d) Relatii retroagente binare simple un element influienteaza comportamentul

altui element care la randul sau il influienteaza pe primul

e) Relatii retroagente binare complexe traseu circular ndash element1 ndash impuls ndash

element2 ndash impuls ndash element1

f) Relatii intracomponentale relatii care se stabilesc intre aceleasi tipuri de

component relatii abiotice relief ndash relief clima ndash clima etc biotice si antropice

g) Relatii intercomponentale se stabilesc in cadrul componentelor diferite

ale unui sistem abiotice ndash biotic relief ndash vegetatie abiotice ndash antropice natura ndash om

2 Relatiile in cadrul sociosistemelor

Ca atribut al analizei si cercetarii geografice umane sociosistemul prezinta la randul sau

o serie de relatii care il structureaza si il individualizeaza

a) Relatii de productie ndash character pur material si se stabilesc intre producaror

si obiectul muncii sale Sunt prezente atat in sfera productieirepartitieicirculatiei

marfurilor cat si in sfera consumului Aceste relatii au in vedere 3 aspecte

- producator ndash obiectul muncii

- producator ndash producator

9

- productie ndash producatori

b) Relatii interpersonale sunt representate de lagatura dintre indivizi fapt ce

atesta caracterul asociativ al omului sub forma familiei a grupului si al comunitatilor

c) Relatiile sociale apar in timpul vietuirii comune a activitatilor materiale si

spirituale Acest tip de relatii a evoluat istoric si a dat nastere de-a lungul timpului unor

sisteme caracteristice

d) Relatii de vecinatate sunt determinate atat de pozitia geografica a unui loc

sau a unei structure geografice cat si de procesele energetic si informationale

e) Relatii de comportament raporturile pe care le are omul cu mediul

inconjurator

f) Relatii interspatiale miscarea oamenilor si a marfurilor precum si miscarea

ideilor in cadrul unui system geographic sau in cadrul diferitelor sisteme geografice

3 Relatii in cadrul ecosistemelor

Orice ecosystem se caracterizeaza printr-o serie de relatii intre speciile

component Aceste relatii numite si interspecifice au character de forte integratoare in

system

a) Relatii topice se bazeaza pe informatia reciproca a speciilor in cadrul

statiunilor lor de viata

b) Relatii fabric se bazeaza pe faptul ca anumite specii de animale utilizeaza

organismele altor specii precum si resturile moarte ale acestora ca surse de nutritie

10

c) Relatii forice sunt determinate de transportul si in mod implicit de

raspandirea unor organisme dintr-o anumita specie de catre alte organisme din alta

specie

d) Relatii trofice se refera la faptul k o anumita specie este concurenta intr-un

anumit teritoriu pentru hrana cu alta specie sau se hraneste pe seama unei alte specii

Pe langa aceste relatii s-au stabilit si altele complementare spatial

coevolutive comensalism parazitism concurenta mutualism pradaciune si

amensalism

Relatii spatiale determina prezenta in spatiu a unei specii datorita alteia

Relatii coevolutive plante ndash insecte plante ndash microorganism insect ndash

microorganism

Relatii de parasitism convietuire interspecifica ndash viata organismelor parazitare

depinde de viata organizmului gazda

Relatii de concurenta se produc si se desfasoara pe fondul disputei pentru

resursele mediului spatii redusehrana putine determina concurenta animale pt hrana

iar plantele pt lumina

Relatii de pradaciune pradatorism ndash process ecologic essential Aceste relatii

sunt det de animalul pradat Rol important al pradatorilor in productivitatea si dinamica

populatiilor cu care se hranesc

11

Relatii de amensalism sunt det de faptul ca o specie considerata amensala

este impiedicata in dezvoltarea sa de catre o alta specie considerate inhibatoare si care

nu sufera niciun prejudiciu in aceasta actiune

Relatii de comensalism cel mai simplu caz de interactiune pozitiva si totodata

prima faza evolutiva catre dezvoltarea relatiei de mutualism

Comensalismul implica 2 tipuri

- in care exista un character permanent intre gazda si comensal

- nu implica acest contact

Relatii de mutualism sunt cunoscute si sub numele de relatii de simbioza Ele

reprezinta forma cea mai evoluata care se stabileste intre specii

Ex bacterii fixatoare de azothellip

Discontinuitatea geografica si conceptul de prag

Acest concept a aparut odata cu incercarea de a explica miscarea in cadrul unui system

geographic precum si explicarea evolutiei spatiale a fenomenelor

Primele referiri asupra notiunii de discontinuitate au fost facute asupra proceselor

geomorfologiceiar termenul de prag a fost dat initial de catre Strahler in 1950dar fara a

fi aprofundat si anazizat ca atare prima definitie a pragului fiind data de Brunet in 1968

12

Tipuri de discontinuitati

- dupa talie disc locale (abrupturi)

regionale

globale (la nivelul geosferelor a arealurilor de subductie)

- dupa stadiul evolutiv prezente (aflate in plina actiune)

fosile (inafara functiunii)

- dupa intervalul de timp al starii de functionare

de foarte scurta durata (ore zile)

de scurta durata (mai multi ani)

durata medie (decenii)

durata foarte lunga (sute sau mii de ani)

Tipuri de praguri

1 Praguri de manifestare caracteristice tuturor fenomenelor si proceselor care nu se

pot evidential decat in conditiile in care factorii miscarii au deposit o valoare minimala

Ex procese de alterare chimica sunt generate doar in conditiile existentei unei cantitati

minime de apa

Toate procesele de eroziune corespund pragurilor de manifestare

13

Aceste praguri pot fi separate si altitudinal din acest motiv ele mai poarta numele de

praguri de separatie

Ex geografie umana tramvai ndash nr minim de calatori pt a functiona

Pragurile de manifestare se pot reprezenta graphic prin 2 ecuatii de gr 1 si 2

Y= a + bx si Y=a + bx + cxsup2

2 Praguri de extinctie corespund momentului cand o anumita cantitate devine in timp

atat de slaba sau atat de redusa incat fenomenul sau procesul considerat inceteaza

brusc sa mai functioneze

Ex limita de la care se produce extinderea procesului de eroziune in zonele montane in

urma defrisarilor efectuate pentru marirea spatiului de pasunat

3 Praguri de divergenta determna intr-un anumit punct al desfasurarii unui fenomen

schimbarea brusca a vitezii intensitatii si ritmului unui process fara ca accelerarea sau

incetinirea sa impuna schimbarea sensului de evolutie a procesului respectiv

Ex o anumita cantitate de materiale solide transportate de un curs de apa creste incet

la inceput odata cu debitul de apa pentru ca apoi debitul sa creasca brusc inclusiv

cantitatea de material solid transportat

Pragul de divergenta caracterizeaza si domeniul geografiei populatiei astfel

valoarea procentuala a deceselor poate sa descreasca at cand se inregistreaza un

progres economic si sanitar

14

In unele situatii in care divergentele intersecteaza mai multe curbe grafice

originea lor poate fi considerate drept prag de crestere

Ex suprafata agricola cu cat suprafata este mai mare cu atat rentabilitatea este mai

ridicata tipul de combustibil folosit este imp pentru rentabilitatea productiei agricole in

esnsul ca motoarele diesel sunt mai rentabile dacat cele pe banzina

4 Pragurile de inversare si de opozitie ambele au o caracteristica comuna in sensul

ca unele valori critice ale fenomenelor sau proceselor devin puncte de simetrie fata de

acesta sensul miscarii se schimba Daca sensul evolutiei se face in directive contrara

mersului fenomenului in prima parte a dezvoltarii sale punctual de simetrie = prag de

inversare iar daca sensul miscarii genereaza procese care se opun fenomenului

punctul de simetrie = prag de opozitie

5 Prag de saturatie limiteaza in timp si spatiu evolutia unui fenomen dar isi conserva

starea respectiva in urma atingerii saturatiei

Ex capacitatea de infiltrare a apei in sol pana la atingerea pragului de saturatie

6 Praguri de taiere sunt evidentiate de ruperea coeziunii interne a unui organism sau

a unui material datorita unei actiuni calificata drept stres

Ex georafie umana sunt mentionate exemple din evolutia societatilor cand in urma

revolutiilor sau asa numitelor mutatii istorice sau produs o serie de transformari politice

si sociale

7 Pragurile de schimbare de stare marcheaza limita de la care un corp sau

fenomen se transforma in alt corp sau fenomen diferit calitativ avand in vedere

15

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

Functionalitatea este reprezentata de rolul comportamental si aportul fiecarui component la inchegarea intregului in care se incadreaza Functionalitatea reprezinta totalitatea proceselor de transport transformare stocare si transfer de energie materie si informatie care are loc in sistem Dpdv al functionalitatii sistemul se imparte in trei mari categorii

1 sisteme izolate- cosiderate ca fiind ideale dar neexistente in natura2 sisteme inchise ndash au influenta rara scimbul facandu-se doar la nivelul

energetic3 sisteme deschise ndash au cea mai mare frecventa sunt des intalnite in natura

realizand permanente schimburi de substante si energie cu sistemele invecinate

Dezvoltarea este un ansamblu de procese care presupun schimbari transformari ca urmare a interactunilor existente in cadrul sistemelor materiale

Sistemul are elemente diferite si asemanatoare are intrari si iesiri ( materie energie si informatie) cai de comunicatie ( rete de transport retea de curent electric retea de apa potabila)rezervoare (materii ndash depozit energie- baterie informatii- biblioteca)

Curs 2

Calitatile generale al sistemului

1 integralitatea - una din cele mai importante insusiri fiind caracteristica oricarui sistem fizic sau social

2 caracterul istoric ndash are in vedere evolutia in timp a mediului geografic si transformarile pe care le sufera

3 caracterul informational ndash reprezinta transmiterea informatiilor de la un sistem la altul

4 Conexiunea inversa (feed-back) este in sine un proces prin care rezolvarea unei operatiuni de control este folosita ca parte a datelor pe care se bazeaza urmatoarele operatii de controlajutand sistemul sa realizeze un raspuns

Conexiunea inversa (feed ndash back) este o insusire esentiala a sistemelor geografice prezinta similitudini cu sistemele cibernetice datorita nr-ului de inputuri si outputuri

Feed ndash back pozitiv si negative

1 F-b pozitiv este procesul care amplifica efectui iesirilor intarind astfel intrarile in system F ndash b pozitiv determina aparitia de noi proprietati in system prin cresterea volumului de substantaenergie si informatii Este intalnit in cadrul mai multor procese

4

fizico ndash geografice fiind ca factor principal al promovarii autoechilibrului in sistemul natural Modelul si mecanismul intrarilor si iesirilor dintr-un sistem in cazul fb pozitiv este de asemenea ilustrat intr-un sistem glaciar deschis

In sistemele glaciare intrarile de masa in sistem sunt reprezentate de precipitatiide detritusul de ricade radiatia solara si de caldura geotermica

Iesirile sunt reprezentate de vaporii de apa apa propriuzisa vapori de gheata detritusul de roca si de caldura

In cazul sistemelor de asezari umane se stabilesc relatii binedefinite intre cele 3 subsisteme intravilan extravilan si populatia

Relatiile apar in baza intrarilor si iesirilor din sistem Functionalitatea structura si implicit fizionomia teritoriala a asezarilor sunt determinate de intensitatea ritmul frecventa si durata fluxurilor de intrare si iesire Se considera ca teritoriul intravilan ca teritoriu construit asigura subsistemului populatiei loc de rezidenta si de munca Intravilanul da forma asezariiiar structura influienteaza functiile si configuratia

Extravilanul asigura asezarii resurse primare si secundare intravilanului dar si produse agricole si materii prime Extravilanul poate reprezenta si locul de desfasurare a unor practice economice si recreative pentru locuitorii asezarii umane

2 F-b negativ procesul in care efectul schimbarii conduce la contracararea impactului initial El reduce volumul substantei energiei si informatiei in cadrul sistemului si mentine efectul prelucrarii informatiei intre anumite limite

Ex sistemul glaciar ndash precipitatiile solide reprezinta intrarile in sistem aceste determina extinderea in suprafata si volum a ghetarului de partea cealalta a sist sunt iesirile (ablatiile) si in mod implicit productia apelor de topire glaciara care au implicatii asipra zonei de ablatie

5 Autoreglarea reprezinta o expresie alternativa pentru fb negativ Este o insusire a oricarui system strans legata de feed ndash back care dirijeaza ansamblul proceselor in cadrul sau catre finalitate sau catre starea de echilibru a sistemului respective Finalitaterarr Autocontrol

Presupune un concept sinonim homeostaziei prin care un organism sau un system oarecare isi arata capacitatea de a mentine starea de echilibru prin adaptarea la schimbarilor de mediu cu ajutorul implicit al fb negativ asa se asigura faptul k sistemul nu-si va pierde controlul

6 Echilibrul dinamic caracterizeaza orice tip de system daca se are in vedere faptul k evolutia sa e o succesiune in timp si spatiu de echilibre si dezechilibre Acesta

5

este present in orice sistem fizic Sta la baza tuturor actiunilor implicit la baza dinamismului proceselor natural

7 Reflectarea proprietatea oricarei structure si a oricarui system geographic strans legata de informatii Se evidentiaza prin actiunea dintre 2 sisteme in care unul dintre acestea dup ace inregistreaza si pastreaza informatiile le va transmite ulterior sistemului cu care se afla in interactiune Vegetatia = reflectarea conditiilor de mediu a interactiunilor dintre sistem ndash relief ndash clima ndash sol

8 Autostabilitatea strans legata de feed ndash back Ca proprietate a oricarui system aceasta se identifica cu capacitate insasi a tuturor proceselor de a mentine intregul ca pe un tot functional si de al adapta permanent la inluientele exterioare Acest tip de manifestare si de control e posibil datorita existentei unei forte interne care controleaza si regleaza procesele in sensul aratat mai sus

9 Ierarhizarea presupune o relatie de subordonare organizatorica si implicit functional Se bazeaza pe existent unor subsisteme component situate la niveluri inferioare de organizare a unui system Dispunerea subsistemelor se face in forma piramidala in fc de gradul lor de complexitate Fiecare din aceste subsisteme prezinta anumite caracteristici relatii si legi specifice Privit in mod ierarhic Masivul Fagaras = subunitate a grupei cu acelasi nume careia ii apartine inscrisa unitatii de ordinal III a masivelor central inalte Aceasta unitate la randul ei se incadreaza unitatii de ordinal II a Carpatilor Meridionali iar unitatea de ordinal II este integrata marii unitati carpatice de ordinal I Ierarhizare = relatii pe vertical

Capitolul 5 ndash Ierarhizarea sistemica a mediului

Ierarhizarea si implicit clasificarea = metoa de analiza si cercetare specifica geografiei (special peisajelor) metoda fiind utilizata in regionarea geografica

Vintila Mihailescu (1968) a fost cel care a realizat fundamentarea teoretica a regionarii geografice mentionand ca aceasta este un mod de a evidential marea varietate a combinatiilor locale si regionale ale elementelor complexului geographic

Troll a evidentiat ecotopurile ca unitati teritoriale elementare

Soceava a stabilit 3 ordine principale de marimi geoecologice planetar regional si topologic In acceptiunea lui Soceava orie mediu geographic are 2 particularitati

- omogenitatea (geomere)

- eterogenitatea (geocore)

6

La cele 3 niveluri planetar regional topologic Soceava stabileste in cele 2 serii a geomerelor si a geocorelor diferite tipuri de peisaj diferite clase si subclase de geomere sau de geocore

Clasificarea peisajelor dupa Ianos

1 Nivelurile superioare zona domeniu regiune

Zona primul nivel de clasificare marime planetare influientata de dimensiunea si forma Pamantului se individualizeala dupa climat dupa marile biomuri dispuse in mod succesiv si concentric de la Ecuator catre poli

Domeniu al II-lea nivel de clasificare-suprafete mari poate fi reprezentat de sistemele montane de marile campii de podisuri etc

Regiunea al III-lea si al IV-lea nivel de clasificare ndash este reprezentata de un spatiu de un anumit tip de relief de clima de vegetatie din cadrul unor forme majore de relief

2 Nivelurile inferioare

Geosistemul - cel mai important nivel inferior al taxonomiei o serie de caracteristici de mare importanta situate intre nivelurile 4 si 5 In cadrul geosistemului relieful si climatul ocupa rolurile principale

Geosistemul se afla in starea de climax daca exista echilibru intre pot ecologic si exploatarea biologica Starea de climax se realizeaza foarte greu deoarece atat potentialul ecologic cat si ocuparea biologica au character instabil in timp si spatiu

Geosistemul este cea mai importanta unitate in criteriile de analiza amennajare si dezvoltare a oricarui spatiu geografic

Geofacies ansamblul fizionomic omogen present in interiorul unui geosistem Se impune prin urm trasaturi este reprezentat la nivel local este caracterizat de un anumit potential ecologic si de o exploatare biologica bine determinate

Geofaciesul reprezinta o veriga a geosistemului din acest motiv se vorbeste de lanturi progresive si regresive de geofaciesuri

Geotopul incheie ierarhizarea unitatilor inferioare carora li se subordoneaza ierarhic si are urm caracteristici

- are cea mai mica valoare spatiala ( suprefete de cativa mp )

7

- in cadrul geotopului se evidentiaza diferite microforme de relief crovurile

diaclaze vai f mici

- conditiile ecologice ale acestor microforme de relief sunt total diferite de cele

ale geosistemului caruia ii sunt integrate ierarhic

- structurile ecologice au caracter relict si endemic

- valoare peisagistica importanta

Clasificarea geotopurilor

- dupa stadiul de evolutie statice si dinamice

- dupa pozitia si importanta lor locale regionale nationale si international

- dupa origine geotop fara modificari antropice si cu modificari antropice

Tipurile de relatii in cadrul sistemelor

Orice system se caracterizeaza printr-o serie de relatii legaturi conexiuni intre

elementele si componentele sale sau intre subsistemele component

Relatiile de un anumit grad se stabilesc pe anumite nivele si anumite

conjuncturespatio - temporale

1 Relatiile din cadrul sistemelor geografice

a) Relatii in serie impuls ndash component ndash impuls ndash urm component

8

b) Relatii paralele element sau component transmite impuls la 2 sau mai multe

elemente care devin inceputul unei relatii in serie

c) Relatii mixte serie + parallel

d) Relatii retroagente binare simple un element influienteaza comportamentul

altui element care la randul sau il influienteaza pe primul

e) Relatii retroagente binare complexe traseu circular ndash element1 ndash impuls ndash

element2 ndash impuls ndash element1

f) Relatii intracomponentale relatii care se stabilesc intre aceleasi tipuri de

component relatii abiotice relief ndash relief clima ndash clima etc biotice si antropice

g) Relatii intercomponentale se stabilesc in cadrul componentelor diferite

ale unui sistem abiotice ndash biotic relief ndash vegetatie abiotice ndash antropice natura ndash om

2 Relatiile in cadrul sociosistemelor

Ca atribut al analizei si cercetarii geografice umane sociosistemul prezinta la randul sau

o serie de relatii care il structureaza si il individualizeaza

a) Relatii de productie ndash character pur material si se stabilesc intre producaror

si obiectul muncii sale Sunt prezente atat in sfera productieirepartitieicirculatiei

marfurilor cat si in sfera consumului Aceste relatii au in vedere 3 aspecte

- producator ndash obiectul muncii

- producator ndash producator

9

- productie ndash producatori

b) Relatii interpersonale sunt representate de lagatura dintre indivizi fapt ce

atesta caracterul asociativ al omului sub forma familiei a grupului si al comunitatilor

c) Relatiile sociale apar in timpul vietuirii comune a activitatilor materiale si

spirituale Acest tip de relatii a evoluat istoric si a dat nastere de-a lungul timpului unor

sisteme caracteristice

d) Relatii de vecinatate sunt determinate atat de pozitia geografica a unui loc

sau a unei structure geografice cat si de procesele energetic si informationale

e) Relatii de comportament raporturile pe care le are omul cu mediul

inconjurator

f) Relatii interspatiale miscarea oamenilor si a marfurilor precum si miscarea

ideilor in cadrul unui system geographic sau in cadrul diferitelor sisteme geografice

3 Relatii in cadrul ecosistemelor

Orice ecosystem se caracterizeaza printr-o serie de relatii intre speciile

component Aceste relatii numite si interspecifice au character de forte integratoare in

system

a) Relatii topice se bazeaza pe informatia reciproca a speciilor in cadrul

statiunilor lor de viata

b) Relatii fabric se bazeaza pe faptul ca anumite specii de animale utilizeaza

organismele altor specii precum si resturile moarte ale acestora ca surse de nutritie

10

c) Relatii forice sunt determinate de transportul si in mod implicit de

raspandirea unor organisme dintr-o anumita specie de catre alte organisme din alta

specie

d) Relatii trofice se refera la faptul k o anumita specie este concurenta intr-un

anumit teritoriu pentru hrana cu alta specie sau se hraneste pe seama unei alte specii

Pe langa aceste relatii s-au stabilit si altele complementare spatial

coevolutive comensalism parazitism concurenta mutualism pradaciune si

amensalism

Relatii spatiale determina prezenta in spatiu a unei specii datorita alteia

Relatii coevolutive plante ndash insecte plante ndash microorganism insect ndash

microorganism

Relatii de parasitism convietuire interspecifica ndash viata organismelor parazitare

depinde de viata organizmului gazda

Relatii de concurenta se produc si se desfasoara pe fondul disputei pentru

resursele mediului spatii redusehrana putine determina concurenta animale pt hrana

iar plantele pt lumina

Relatii de pradaciune pradatorism ndash process ecologic essential Aceste relatii

sunt det de animalul pradat Rol important al pradatorilor in productivitatea si dinamica

populatiilor cu care se hranesc

11

Relatii de amensalism sunt det de faptul ca o specie considerata amensala

este impiedicata in dezvoltarea sa de catre o alta specie considerate inhibatoare si care

nu sufera niciun prejudiciu in aceasta actiune

Relatii de comensalism cel mai simplu caz de interactiune pozitiva si totodata

prima faza evolutiva catre dezvoltarea relatiei de mutualism

Comensalismul implica 2 tipuri

- in care exista un character permanent intre gazda si comensal

- nu implica acest contact

Relatii de mutualism sunt cunoscute si sub numele de relatii de simbioza Ele

reprezinta forma cea mai evoluata care se stabileste intre specii

Ex bacterii fixatoare de azothellip

Discontinuitatea geografica si conceptul de prag

Acest concept a aparut odata cu incercarea de a explica miscarea in cadrul unui system

geographic precum si explicarea evolutiei spatiale a fenomenelor

Primele referiri asupra notiunii de discontinuitate au fost facute asupra proceselor

geomorfologiceiar termenul de prag a fost dat initial de catre Strahler in 1950dar fara a

fi aprofundat si anazizat ca atare prima definitie a pragului fiind data de Brunet in 1968

12

Tipuri de discontinuitati

- dupa talie disc locale (abrupturi)

regionale

globale (la nivelul geosferelor a arealurilor de subductie)

- dupa stadiul evolutiv prezente (aflate in plina actiune)

fosile (inafara functiunii)

- dupa intervalul de timp al starii de functionare

de foarte scurta durata (ore zile)

de scurta durata (mai multi ani)

durata medie (decenii)

durata foarte lunga (sute sau mii de ani)

Tipuri de praguri

1 Praguri de manifestare caracteristice tuturor fenomenelor si proceselor care nu se

pot evidential decat in conditiile in care factorii miscarii au deposit o valoare minimala

Ex procese de alterare chimica sunt generate doar in conditiile existentei unei cantitati

minime de apa

Toate procesele de eroziune corespund pragurilor de manifestare

13

Aceste praguri pot fi separate si altitudinal din acest motiv ele mai poarta numele de

praguri de separatie

Ex geografie umana tramvai ndash nr minim de calatori pt a functiona

Pragurile de manifestare se pot reprezenta graphic prin 2 ecuatii de gr 1 si 2

Y= a + bx si Y=a + bx + cxsup2

2 Praguri de extinctie corespund momentului cand o anumita cantitate devine in timp

atat de slaba sau atat de redusa incat fenomenul sau procesul considerat inceteaza

brusc sa mai functioneze

Ex limita de la care se produce extinderea procesului de eroziune in zonele montane in

urma defrisarilor efectuate pentru marirea spatiului de pasunat

3 Praguri de divergenta determna intr-un anumit punct al desfasurarii unui fenomen

schimbarea brusca a vitezii intensitatii si ritmului unui process fara ca accelerarea sau

incetinirea sa impuna schimbarea sensului de evolutie a procesului respectiv

Ex o anumita cantitate de materiale solide transportate de un curs de apa creste incet

la inceput odata cu debitul de apa pentru ca apoi debitul sa creasca brusc inclusiv

cantitatea de material solid transportat

Pragul de divergenta caracterizeaza si domeniul geografiei populatiei astfel

valoarea procentuala a deceselor poate sa descreasca at cand se inregistreaza un

progres economic si sanitar

14

In unele situatii in care divergentele intersecteaza mai multe curbe grafice

originea lor poate fi considerate drept prag de crestere

Ex suprafata agricola cu cat suprafata este mai mare cu atat rentabilitatea este mai

ridicata tipul de combustibil folosit este imp pentru rentabilitatea productiei agricole in

esnsul ca motoarele diesel sunt mai rentabile dacat cele pe banzina

4 Pragurile de inversare si de opozitie ambele au o caracteristica comuna in sensul

ca unele valori critice ale fenomenelor sau proceselor devin puncte de simetrie fata de

acesta sensul miscarii se schimba Daca sensul evolutiei se face in directive contrara

mersului fenomenului in prima parte a dezvoltarii sale punctual de simetrie = prag de

inversare iar daca sensul miscarii genereaza procese care se opun fenomenului

punctul de simetrie = prag de opozitie

5 Prag de saturatie limiteaza in timp si spatiu evolutia unui fenomen dar isi conserva

starea respectiva in urma atingerii saturatiei

Ex capacitatea de infiltrare a apei in sol pana la atingerea pragului de saturatie

6 Praguri de taiere sunt evidentiate de ruperea coeziunii interne a unui organism sau

a unui material datorita unei actiuni calificata drept stres

Ex georafie umana sunt mentionate exemple din evolutia societatilor cand in urma

revolutiilor sau asa numitelor mutatii istorice sau produs o serie de transformari politice

si sociale

7 Pragurile de schimbare de stare marcheaza limita de la care un corp sau

fenomen se transforma in alt corp sau fenomen diferit calitativ avand in vedere

15

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

fizico ndash geografice fiind ca factor principal al promovarii autoechilibrului in sistemul natural Modelul si mecanismul intrarilor si iesirilor dintr-un sistem in cazul fb pozitiv este de asemenea ilustrat intr-un sistem glaciar deschis

In sistemele glaciare intrarile de masa in sistem sunt reprezentate de precipitatiide detritusul de ricade radiatia solara si de caldura geotermica

Iesirile sunt reprezentate de vaporii de apa apa propriuzisa vapori de gheata detritusul de roca si de caldura

In cazul sistemelor de asezari umane se stabilesc relatii binedefinite intre cele 3 subsisteme intravilan extravilan si populatia

Relatiile apar in baza intrarilor si iesirilor din sistem Functionalitatea structura si implicit fizionomia teritoriala a asezarilor sunt determinate de intensitatea ritmul frecventa si durata fluxurilor de intrare si iesire Se considera ca teritoriul intravilan ca teritoriu construit asigura subsistemului populatiei loc de rezidenta si de munca Intravilanul da forma asezariiiar structura influienteaza functiile si configuratia

Extravilanul asigura asezarii resurse primare si secundare intravilanului dar si produse agricole si materii prime Extravilanul poate reprezenta si locul de desfasurare a unor practice economice si recreative pentru locuitorii asezarii umane

2 F-b negativ procesul in care efectul schimbarii conduce la contracararea impactului initial El reduce volumul substantei energiei si informatiei in cadrul sistemului si mentine efectul prelucrarii informatiei intre anumite limite

Ex sistemul glaciar ndash precipitatiile solide reprezinta intrarile in sistem aceste determina extinderea in suprafata si volum a ghetarului de partea cealalta a sist sunt iesirile (ablatiile) si in mod implicit productia apelor de topire glaciara care au implicatii asipra zonei de ablatie

5 Autoreglarea reprezinta o expresie alternativa pentru fb negativ Este o insusire a oricarui system strans legata de feed ndash back care dirijeaza ansamblul proceselor in cadrul sau catre finalitate sau catre starea de echilibru a sistemului respective Finalitaterarr Autocontrol

Presupune un concept sinonim homeostaziei prin care un organism sau un system oarecare isi arata capacitatea de a mentine starea de echilibru prin adaptarea la schimbarilor de mediu cu ajutorul implicit al fb negativ asa se asigura faptul k sistemul nu-si va pierde controlul

6 Echilibrul dinamic caracterizeaza orice tip de system daca se are in vedere faptul k evolutia sa e o succesiune in timp si spatiu de echilibre si dezechilibre Acesta

5

este present in orice sistem fizic Sta la baza tuturor actiunilor implicit la baza dinamismului proceselor natural

7 Reflectarea proprietatea oricarei structure si a oricarui system geographic strans legata de informatii Se evidentiaza prin actiunea dintre 2 sisteme in care unul dintre acestea dup ace inregistreaza si pastreaza informatiile le va transmite ulterior sistemului cu care se afla in interactiune Vegetatia = reflectarea conditiilor de mediu a interactiunilor dintre sistem ndash relief ndash clima ndash sol

8 Autostabilitatea strans legata de feed ndash back Ca proprietate a oricarui system aceasta se identifica cu capacitate insasi a tuturor proceselor de a mentine intregul ca pe un tot functional si de al adapta permanent la inluientele exterioare Acest tip de manifestare si de control e posibil datorita existentei unei forte interne care controleaza si regleaza procesele in sensul aratat mai sus

9 Ierarhizarea presupune o relatie de subordonare organizatorica si implicit functional Se bazeaza pe existent unor subsisteme component situate la niveluri inferioare de organizare a unui system Dispunerea subsistemelor se face in forma piramidala in fc de gradul lor de complexitate Fiecare din aceste subsisteme prezinta anumite caracteristici relatii si legi specifice Privit in mod ierarhic Masivul Fagaras = subunitate a grupei cu acelasi nume careia ii apartine inscrisa unitatii de ordinal III a masivelor central inalte Aceasta unitate la randul ei se incadreaza unitatii de ordinal II a Carpatilor Meridionali iar unitatea de ordinal II este integrata marii unitati carpatice de ordinal I Ierarhizare = relatii pe vertical

Capitolul 5 ndash Ierarhizarea sistemica a mediului

Ierarhizarea si implicit clasificarea = metoa de analiza si cercetare specifica geografiei (special peisajelor) metoda fiind utilizata in regionarea geografica

Vintila Mihailescu (1968) a fost cel care a realizat fundamentarea teoretica a regionarii geografice mentionand ca aceasta este un mod de a evidential marea varietate a combinatiilor locale si regionale ale elementelor complexului geographic

Troll a evidentiat ecotopurile ca unitati teritoriale elementare

Soceava a stabilit 3 ordine principale de marimi geoecologice planetar regional si topologic In acceptiunea lui Soceava orie mediu geographic are 2 particularitati

- omogenitatea (geomere)

- eterogenitatea (geocore)

6

La cele 3 niveluri planetar regional topologic Soceava stabileste in cele 2 serii a geomerelor si a geocorelor diferite tipuri de peisaj diferite clase si subclase de geomere sau de geocore

Clasificarea peisajelor dupa Ianos

1 Nivelurile superioare zona domeniu regiune

Zona primul nivel de clasificare marime planetare influientata de dimensiunea si forma Pamantului se individualizeala dupa climat dupa marile biomuri dispuse in mod succesiv si concentric de la Ecuator catre poli

Domeniu al II-lea nivel de clasificare-suprafete mari poate fi reprezentat de sistemele montane de marile campii de podisuri etc

Regiunea al III-lea si al IV-lea nivel de clasificare ndash este reprezentata de un spatiu de un anumit tip de relief de clima de vegetatie din cadrul unor forme majore de relief

2 Nivelurile inferioare

Geosistemul - cel mai important nivel inferior al taxonomiei o serie de caracteristici de mare importanta situate intre nivelurile 4 si 5 In cadrul geosistemului relieful si climatul ocupa rolurile principale

Geosistemul se afla in starea de climax daca exista echilibru intre pot ecologic si exploatarea biologica Starea de climax se realizeaza foarte greu deoarece atat potentialul ecologic cat si ocuparea biologica au character instabil in timp si spatiu

Geosistemul este cea mai importanta unitate in criteriile de analiza amennajare si dezvoltare a oricarui spatiu geografic

Geofacies ansamblul fizionomic omogen present in interiorul unui geosistem Se impune prin urm trasaturi este reprezentat la nivel local este caracterizat de un anumit potential ecologic si de o exploatare biologica bine determinate

Geofaciesul reprezinta o veriga a geosistemului din acest motiv se vorbeste de lanturi progresive si regresive de geofaciesuri

Geotopul incheie ierarhizarea unitatilor inferioare carora li se subordoneaza ierarhic si are urm caracteristici

- are cea mai mica valoare spatiala ( suprefete de cativa mp )

7

- in cadrul geotopului se evidentiaza diferite microforme de relief crovurile

diaclaze vai f mici

- conditiile ecologice ale acestor microforme de relief sunt total diferite de cele

ale geosistemului caruia ii sunt integrate ierarhic

- structurile ecologice au caracter relict si endemic

- valoare peisagistica importanta

Clasificarea geotopurilor

- dupa stadiul de evolutie statice si dinamice

- dupa pozitia si importanta lor locale regionale nationale si international

- dupa origine geotop fara modificari antropice si cu modificari antropice

Tipurile de relatii in cadrul sistemelor

Orice system se caracterizeaza printr-o serie de relatii legaturi conexiuni intre

elementele si componentele sale sau intre subsistemele component

Relatiile de un anumit grad se stabilesc pe anumite nivele si anumite

conjuncturespatio - temporale

1 Relatiile din cadrul sistemelor geografice

a) Relatii in serie impuls ndash component ndash impuls ndash urm component

8

b) Relatii paralele element sau component transmite impuls la 2 sau mai multe

elemente care devin inceputul unei relatii in serie

c) Relatii mixte serie + parallel

d) Relatii retroagente binare simple un element influienteaza comportamentul

altui element care la randul sau il influienteaza pe primul

e) Relatii retroagente binare complexe traseu circular ndash element1 ndash impuls ndash

element2 ndash impuls ndash element1

f) Relatii intracomponentale relatii care se stabilesc intre aceleasi tipuri de

component relatii abiotice relief ndash relief clima ndash clima etc biotice si antropice

g) Relatii intercomponentale se stabilesc in cadrul componentelor diferite

ale unui sistem abiotice ndash biotic relief ndash vegetatie abiotice ndash antropice natura ndash om

2 Relatiile in cadrul sociosistemelor

Ca atribut al analizei si cercetarii geografice umane sociosistemul prezinta la randul sau

o serie de relatii care il structureaza si il individualizeaza

a) Relatii de productie ndash character pur material si se stabilesc intre producaror

si obiectul muncii sale Sunt prezente atat in sfera productieirepartitieicirculatiei

marfurilor cat si in sfera consumului Aceste relatii au in vedere 3 aspecte

- producator ndash obiectul muncii

- producator ndash producator

9

- productie ndash producatori

b) Relatii interpersonale sunt representate de lagatura dintre indivizi fapt ce

atesta caracterul asociativ al omului sub forma familiei a grupului si al comunitatilor

c) Relatiile sociale apar in timpul vietuirii comune a activitatilor materiale si

spirituale Acest tip de relatii a evoluat istoric si a dat nastere de-a lungul timpului unor

sisteme caracteristice

d) Relatii de vecinatate sunt determinate atat de pozitia geografica a unui loc

sau a unei structure geografice cat si de procesele energetic si informationale

e) Relatii de comportament raporturile pe care le are omul cu mediul

inconjurator

f) Relatii interspatiale miscarea oamenilor si a marfurilor precum si miscarea

ideilor in cadrul unui system geographic sau in cadrul diferitelor sisteme geografice

3 Relatii in cadrul ecosistemelor

Orice ecosystem se caracterizeaza printr-o serie de relatii intre speciile

component Aceste relatii numite si interspecifice au character de forte integratoare in

system

a) Relatii topice se bazeaza pe informatia reciproca a speciilor in cadrul

statiunilor lor de viata

b) Relatii fabric se bazeaza pe faptul ca anumite specii de animale utilizeaza

organismele altor specii precum si resturile moarte ale acestora ca surse de nutritie

10

c) Relatii forice sunt determinate de transportul si in mod implicit de

raspandirea unor organisme dintr-o anumita specie de catre alte organisme din alta

specie

d) Relatii trofice se refera la faptul k o anumita specie este concurenta intr-un

anumit teritoriu pentru hrana cu alta specie sau se hraneste pe seama unei alte specii

Pe langa aceste relatii s-au stabilit si altele complementare spatial

coevolutive comensalism parazitism concurenta mutualism pradaciune si

amensalism

Relatii spatiale determina prezenta in spatiu a unei specii datorita alteia

Relatii coevolutive plante ndash insecte plante ndash microorganism insect ndash

microorganism

Relatii de parasitism convietuire interspecifica ndash viata organismelor parazitare

depinde de viata organizmului gazda

Relatii de concurenta se produc si se desfasoara pe fondul disputei pentru

resursele mediului spatii redusehrana putine determina concurenta animale pt hrana

iar plantele pt lumina

Relatii de pradaciune pradatorism ndash process ecologic essential Aceste relatii

sunt det de animalul pradat Rol important al pradatorilor in productivitatea si dinamica

populatiilor cu care se hranesc

11

Relatii de amensalism sunt det de faptul ca o specie considerata amensala

este impiedicata in dezvoltarea sa de catre o alta specie considerate inhibatoare si care

nu sufera niciun prejudiciu in aceasta actiune

Relatii de comensalism cel mai simplu caz de interactiune pozitiva si totodata

prima faza evolutiva catre dezvoltarea relatiei de mutualism

Comensalismul implica 2 tipuri

- in care exista un character permanent intre gazda si comensal

- nu implica acest contact

Relatii de mutualism sunt cunoscute si sub numele de relatii de simbioza Ele

reprezinta forma cea mai evoluata care se stabileste intre specii

Ex bacterii fixatoare de azothellip

Discontinuitatea geografica si conceptul de prag

Acest concept a aparut odata cu incercarea de a explica miscarea in cadrul unui system

geographic precum si explicarea evolutiei spatiale a fenomenelor

Primele referiri asupra notiunii de discontinuitate au fost facute asupra proceselor

geomorfologiceiar termenul de prag a fost dat initial de catre Strahler in 1950dar fara a

fi aprofundat si anazizat ca atare prima definitie a pragului fiind data de Brunet in 1968

12

Tipuri de discontinuitati

- dupa talie disc locale (abrupturi)

regionale

globale (la nivelul geosferelor a arealurilor de subductie)

- dupa stadiul evolutiv prezente (aflate in plina actiune)

fosile (inafara functiunii)

- dupa intervalul de timp al starii de functionare

de foarte scurta durata (ore zile)

de scurta durata (mai multi ani)

durata medie (decenii)

durata foarte lunga (sute sau mii de ani)

Tipuri de praguri

1 Praguri de manifestare caracteristice tuturor fenomenelor si proceselor care nu se

pot evidential decat in conditiile in care factorii miscarii au deposit o valoare minimala

Ex procese de alterare chimica sunt generate doar in conditiile existentei unei cantitati

minime de apa

Toate procesele de eroziune corespund pragurilor de manifestare

13

Aceste praguri pot fi separate si altitudinal din acest motiv ele mai poarta numele de

praguri de separatie

Ex geografie umana tramvai ndash nr minim de calatori pt a functiona

Pragurile de manifestare se pot reprezenta graphic prin 2 ecuatii de gr 1 si 2

Y= a + bx si Y=a + bx + cxsup2

2 Praguri de extinctie corespund momentului cand o anumita cantitate devine in timp

atat de slaba sau atat de redusa incat fenomenul sau procesul considerat inceteaza

brusc sa mai functioneze

Ex limita de la care se produce extinderea procesului de eroziune in zonele montane in

urma defrisarilor efectuate pentru marirea spatiului de pasunat

3 Praguri de divergenta determna intr-un anumit punct al desfasurarii unui fenomen

schimbarea brusca a vitezii intensitatii si ritmului unui process fara ca accelerarea sau

incetinirea sa impuna schimbarea sensului de evolutie a procesului respectiv

Ex o anumita cantitate de materiale solide transportate de un curs de apa creste incet

la inceput odata cu debitul de apa pentru ca apoi debitul sa creasca brusc inclusiv

cantitatea de material solid transportat

Pragul de divergenta caracterizeaza si domeniul geografiei populatiei astfel

valoarea procentuala a deceselor poate sa descreasca at cand se inregistreaza un

progres economic si sanitar

14

In unele situatii in care divergentele intersecteaza mai multe curbe grafice

originea lor poate fi considerate drept prag de crestere

Ex suprafata agricola cu cat suprafata este mai mare cu atat rentabilitatea este mai

ridicata tipul de combustibil folosit este imp pentru rentabilitatea productiei agricole in

esnsul ca motoarele diesel sunt mai rentabile dacat cele pe banzina

4 Pragurile de inversare si de opozitie ambele au o caracteristica comuna in sensul

ca unele valori critice ale fenomenelor sau proceselor devin puncte de simetrie fata de

acesta sensul miscarii se schimba Daca sensul evolutiei se face in directive contrara

mersului fenomenului in prima parte a dezvoltarii sale punctual de simetrie = prag de

inversare iar daca sensul miscarii genereaza procese care se opun fenomenului

punctul de simetrie = prag de opozitie

5 Prag de saturatie limiteaza in timp si spatiu evolutia unui fenomen dar isi conserva

starea respectiva in urma atingerii saturatiei

Ex capacitatea de infiltrare a apei in sol pana la atingerea pragului de saturatie

6 Praguri de taiere sunt evidentiate de ruperea coeziunii interne a unui organism sau

a unui material datorita unei actiuni calificata drept stres

Ex georafie umana sunt mentionate exemple din evolutia societatilor cand in urma

revolutiilor sau asa numitelor mutatii istorice sau produs o serie de transformari politice

si sociale

7 Pragurile de schimbare de stare marcheaza limita de la care un corp sau

fenomen se transforma in alt corp sau fenomen diferit calitativ avand in vedere

15

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

este present in orice sistem fizic Sta la baza tuturor actiunilor implicit la baza dinamismului proceselor natural

7 Reflectarea proprietatea oricarei structure si a oricarui system geographic strans legata de informatii Se evidentiaza prin actiunea dintre 2 sisteme in care unul dintre acestea dup ace inregistreaza si pastreaza informatiile le va transmite ulterior sistemului cu care se afla in interactiune Vegetatia = reflectarea conditiilor de mediu a interactiunilor dintre sistem ndash relief ndash clima ndash sol

8 Autostabilitatea strans legata de feed ndash back Ca proprietate a oricarui system aceasta se identifica cu capacitate insasi a tuturor proceselor de a mentine intregul ca pe un tot functional si de al adapta permanent la inluientele exterioare Acest tip de manifestare si de control e posibil datorita existentei unei forte interne care controleaza si regleaza procesele in sensul aratat mai sus

9 Ierarhizarea presupune o relatie de subordonare organizatorica si implicit functional Se bazeaza pe existent unor subsisteme component situate la niveluri inferioare de organizare a unui system Dispunerea subsistemelor se face in forma piramidala in fc de gradul lor de complexitate Fiecare din aceste subsisteme prezinta anumite caracteristici relatii si legi specifice Privit in mod ierarhic Masivul Fagaras = subunitate a grupei cu acelasi nume careia ii apartine inscrisa unitatii de ordinal III a masivelor central inalte Aceasta unitate la randul ei se incadreaza unitatii de ordinal II a Carpatilor Meridionali iar unitatea de ordinal II este integrata marii unitati carpatice de ordinal I Ierarhizare = relatii pe vertical

Capitolul 5 ndash Ierarhizarea sistemica a mediului

Ierarhizarea si implicit clasificarea = metoa de analiza si cercetare specifica geografiei (special peisajelor) metoda fiind utilizata in regionarea geografica

Vintila Mihailescu (1968) a fost cel care a realizat fundamentarea teoretica a regionarii geografice mentionand ca aceasta este un mod de a evidential marea varietate a combinatiilor locale si regionale ale elementelor complexului geographic

Troll a evidentiat ecotopurile ca unitati teritoriale elementare

Soceava a stabilit 3 ordine principale de marimi geoecologice planetar regional si topologic In acceptiunea lui Soceava orie mediu geographic are 2 particularitati

- omogenitatea (geomere)

- eterogenitatea (geocore)

6

La cele 3 niveluri planetar regional topologic Soceava stabileste in cele 2 serii a geomerelor si a geocorelor diferite tipuri de peisaj diferite clase si subclase de geomere sau de geocore

Clasificarea peisajelor dupa Ianos

1 Nivelurile superioare zona domeniu regiune

Zona primul nivel de clasificare marime planetare influientata de dimensiunea si forma Pamantului se individualizeala dupa climat dupa marile biomuri dispuse in mod succesiv si concentric de la Ecuator catre poli

Domeniu al II-lea nivel de clasificare-suprafete mari poate fi reprezentat de sistemele montane de marile campii de podisuri etc

Regiunea al III-lea si al IV-lea nivel de clasificare ndash este reprezentata de un spatiu de un anumit tip de relief de clima de vegetatie din cadrul unor forme majore de relief

2 Nivelurile inferioare

Geosistemul - cel mai important nivel inferior al taxonomiei o serie de caracteristici de mare importanta situate intre nivelurile 4 si 5 In cadrul geosistemului relieful si climatul ocupa rolurile principale

Geosistemul se afla in starea de climax daca exista echilibru intre pot ecologic si exploatarea biologica Starea de climax se realizeaza foarte greu deoarece atat potentialul ecologic cat si ocuparea biologica au character instabil in timp si spatiu

Geosistemul este cea mai importanta unitate in criteriile de analiza amennajare si dezvoltare a oricarui spatiu geografic

Geofacies ansamblul fizionomic omogen present in interiorul unui geosistem Se impune prin urm trasaturi este reprezentat la nivel local este caracterizat de un anumit potential ecologic si de o exploatare biologica bine determinate

Geofaciesul reprezinta o veriga a geosistemului din acest motiv se vorbeste de lanturi progresive si regresive de geofaciesuri

Geotopul incheie ierarhizarea unitatilor inferioare carora li se subordoneaza ierarhic si are urm caracteristici

- are cea mai mica valoare spatiala ( suprefete de cativa mp )

7

- in cadrul geotopului se evidentiaza diferite microforme de relief crovurile

diaclaze vai f mici

- conditiile ecologice ale acestor microforme de relief sunt total diferite de cele

ale geosistemului caruia ii sunt integrate ierarhic

- structurile ecologice au caracter relict si endemic

- valoare peisagistica importanta

Clasificarea geotopurilor

- dupa stadiul de evolutie statice si dinamice

- dupa pozitia si importanta lor locale regionale nationale si international

- dupa origine geotop fara modificari antropice si cu modificari antropice

Tipurile de relatii in cadrul sistemelor

Orice system se caracterizeaza printr-o serie de relatii legaturi conexiuni intre

elementele si componentele sale sau intre subsistemele component

Relatiile de un anumit grad se stabilesc pe anumite nivele si anumite

conjuncturespatio - temporale

1 Relatiile din cadrul sistemelor geografice

a) Relatii in serie impuls ndash component ndash impuls ndash urm component

8

b) Relatii paralele element sau component transmite impuls la 2 sau mai multe

elemente care devin inceputul unei relatii in serie

c) Relatii mixte serie + parallel

d) Relatii retroagente binare simple un element influienteaza comportamentul

altui element care la randul sau il influienteaza pe primul

e) Relatii retroagente binare complexe traseu circular ndash element1 ndash impuls ndash

element2 ndash impuls ndash element1

f) Relatii intracomponentale relatii care se stabilesc intre aceleasi tipuri de

component relatii abiotice relief ndash relief clima ndash clima etc biotice si antropice

g) Relatii intercomponentale se stabilesc in cadrul componentelor diferite

ale unui sistem abiotice ndash biotic relief ndash vegetatie abiotice ndash antropice natura ndash om

2 Relatiile in cadrul sociosistemelor

Ca atribut al analizei si cercetarii geografice umane sociosistemul prezinta la randul sau

o serie de relatii care il structureaza si il individualizeaza

a) Relatii de productie ndash character pur material si se stabilesc intre producaror

si obiectul muncii sale Sunt prezente atat in sfera productieirepartitieicirculatiei

marfurilor cat si in sfera consumului Aceste relatii au in vedere 3 aspecte

- producator ndash obiectul muncii

- producator ndash producator

9

- productie ndash producatori

b) Relatii interpersonale sunt representate de lagatura dintre indivizi fapt ce

atesta caracterul asociativ al omului sub forma familiei a grupului si al comunitatilor

c) Relatiile sociale apar in timpul vietuirii comune a activitatilor materiale si

spirituale Acest tip de relatii a evoluat istoric si a dat nastere de-a lungul timpului unor

sisteme caracteristice

d) Relatii de vecinatate sunt determinate atat de pozitia geografica a unui loc

sau a unei structure geografice cat si de procesele energetic si informationale

e) Relatii de comportament raporturile pe care le are omul cu mediul

inconjurator

f) Relatii interspatiale miscarea oamenilor si a marfurilor precum si miscarea

ideilor in cadrul unui system geographic sau in cadrul diferitelor sisteme geografice

3 Relatii in cadrul ecosistemelor

Orice ecosystem se caracterizeaza printr-o serie de relatii intre speciile

component Aceste relatii numite si interspecifice au character de forte integratoare in

system

a) Relatii topice se bazeaza pe informatia reciproca a speciilor in cadrul

statiunilor lor de viata

b) Relatii fabric se bazeaza pe faptul ca anumite specii de animale utilizeaza

organismele altor specii precum si resturile moarte ale acestora ca surse de nutritie

10

c) Relatii forice sunt determinate de transportul si in mod implicit de

raspandirea unor organisme dintr-o anumita specie de catre alte organisme din alta

specie

d) Relatii trofice se refera la faptul k o anumita specie este concurenta intr-un

anumit teritoriu pentru hrana cu alta specie sau se hraneste pe seama unei alte specii

Pe langa aceste relatii s-au stabilit si altele complementare spatial

coevolutive comensalism parazitism concurenta mutualism pradaciune si

amensalism

Relatii spatiale determina prezenta in spatiu a unei specii datorita alteia

Relatii coevolutive plante ndash insecte plante ndash microorganism insect ndash

microorganism

Relatii de parasitism convietuire interspecifica ndash viata organismelor parazitare

depinde de viata organizmului gazda

Relatii de concurenta se produc si se desfasoara pe fondul disputei pentru

resursele mediului spatii redusehrana putine determina concurenta animale pt hrana

iar plantele pt lumina

Relatii de pradaciune pradatorism ndash process ecologic essential Aceste relatii

sunt det de animalul pradat Rol important al pradatorilor in productivitatea si dinamica

populatiilor cu care se hranesc

11

Relatii de amensalism sunt det de faptul ca o specie considerata amensala

este impiedicata in dezvoltarea sa de catre o alta specie considerate inhibatoare si care

nu sufera niciun prejudiciu in aceasta actiune

Relatii de comensalism cel mai simplu caz de interactiune pozitiva si totodata

prima faza evolutiva catre dezvoltarea relatiei de mutualism

Comensalismul implica 2 tipuri

- in care exista un character permanent intre gazda si comensal

- nu implica acest contact

Relatii de mutualism sunt cunoscute si sub numele de relatii de simbioza Ele

reprezinta forma cea mai evoluata care se stabileste intre specii

Ex bacterii fixatoare de azothellip

Discontinuitatea geografica si conceptul de prag

Acest concept a aparut odata cu incercarea de a explica miscarea in cadrul unui system

geographic precum si explicarea evolutiei spatiale a fenomenelor

Primele referiri asupra notiunii de discontinuitate au fost facute asupra proceselor

geomorfologiceiar termenul de prag a fost dat initial de catre Strahler in 1950dar fara a

fi aprofundat si anazizat ca atare prima definitie a pragului fiind data de Brunet in 1968

12

Tipuri de discontinuitati

- dupa talie disc locale (abrupturi)

regionale

globale (la nivelul geosferelor a arealurilor de subductie)

- dupa stadiul evolutiv prezente (aflate in plina actiune)

fosile (inafara functiunii)

- dupa intervalul de timp al starii de functionare

de foarte scurta durata (ore zile)

de scurta durata (mai multi ani)

durata medie (decenii)

durata foarte lunga (sute sau mii de ani)

Tipuri de praguri

1 Praguri de manifestare caracteristice tuturor fenomenelor si proceselor care nu se

pot evidential decat in conditiile in care factorii miscarii au deposit o valoare minimala

Ex procese de alterare chimica sunt generate doar in conditiile existentei unei cantitati

minime de apa

Toate procesele de eroziune corespund pragurilor de manifestare

13

Aceste praguri pot fi separate si altitudinal din acest motiv ele mai poarta numele de

praguri de separatie

Ex geografie umana tramvai ndash nr minim de calatori pt a functiona

Pragurile de manifestare se pot reprezenta graphic prin 2 ecuatii de gr 1 si 2

Y= a + bx si Y=a + bx + cxsup2

2 Praguri de extinctie corespund momentului cand o anumita cantitate devine in timp

atat de slaba sau atat de redusa incat fenomenul sau procesul considerat inceteaza

brusc sa mai functioneze

Ex limita de la care se produce extinderea procesului de eroziune in zonele montane in

urma defrisarilor efectuate pentru marirea spatiului de pasunat

3 Praguri de divergenta determna intr-un anumit punct al desfasurarii unui fenomen

schimbarea brusca a vitezii intensitatii si ritmului unui process fara ca accelerarea sau

incetinirea sa impuna schimbarea sensului de evolutie a procesului respectiv

Ex o anumita cantitate de materiale solide transportate de un curs de apa creste incet

la inceput odata cu debitul de apa pentru ca apoi debitul sa creasca brusc inclusiv

cantitatea de material solid transportat

Pragul de divergenta caracterizeaza si domeniul geografiei populatiei astfel

valoarea procentuala a deceselor poate sa descreasca at cand se inregistreaza un

progres economic si sanitar

14

In unele situatii in care divergentele intersecteaza mai multe curbe grafice

originea lor poate fi considerate drept prag de crestere

Ex suprafata agricola cu cat suprafata este mai mare cu atat rentabilitatea este mai

ridicata tipul de combustibil folosit este imp pentru rentabilitatea productiei agricole in

esnsul ca motoarele diesel sunt mai rentabile dacat cele pe banzina

4 Pragurile de inversare si de opozitie ambele au o caracteristica comuna in sensul

ca unele valori critice ale fenomenelor sau proceselor devin puncte de simetrie fata de

acesta sensul miscarii se schimba Daca sensul evolutiei se face in directive contrara

mersului fenomenului in prima parte a dezvoltarii sale punctual de simetrie = prag de

inversare iar daca sensul miscarii genereaza procese care se opun fenomenului

punctul de simetrie = prag de opozitie

5 Prag de saturatie limiteaza in timp si spatiu evolutia unui fenomen dar isi conserva

starea respectiva in urma atingerii saturatiei

Ex capacitatea de infiltrare a apei in sol pana la atingerea pragului de saturatie

6 Praguri de taiere sunt evidentiate de ruperea coeziunii interne a unui organism sau

a unui material datorita unei actiuni calificata drept stres

Ex georafie umana sunt mentionate exemple din evolutia societatilor cand in urma

revolutiilor sau asa numitelor mutatii istorice sau produs o serie de transformari politice

si sociale

7 Pragurile de schimbare de stare marcheaza limita de la care un corp sau

fenomen se transforma in alt corp sau fenomen diferit calitativ avand in vedere

15

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

La cele 3 niveluri planetar regional topologic Soceava stabileste in cele 2 serii a geomerelor si a geocorelor diferite tipuri de peisaj diferite clase si subclase de geomere sau de geocore

Clasificarea peisajelor dupa Ianos

1 Nivelurile superioare zona domeniu regiune

Zona primul nivel de clasificare marime planetare influientata de dimensiunea si forma Pamantului se individualizeala dupa climat dupa marile biomuri dispuse in mod succesiv si concentric de la Ecuator catre poli

Domeniu al II-lea nivel de clasificare-suprafete mari poate fi reprezentat de sistemele montane de marile campii de podisuri etc

Regiunea al III-lea si al IV-lea nivel de clasificare ndash este reprezentata de un spatiu de un anumit tip de relief de clima de vegetatie din cadrul unor forme majore de relief

2 Nivelurile inferioare

Geosistemul - cel mai important nivel inferior al taxonomiei o serie de caracteristici de mare importanta situate intre nivelurile 4 si 5 In cadrul geosistemului relieful si climatul ocupa rolurile principale

Geosistemul se afla in starea de climax daca exista echilibru intre pot ecologic si exploatarea biologica Starea de climax se realizeaza foarte greu deoarece atat potentialul ecologic cat si ocuparea biologica au character instabil in timp si spatiu

Geosistemul este cea mai importanta unitate in criteriile de analiza amennajare si dezvoltare a oricarui spatiu geografic

Geofacies ansamblul fizionomic omogen present in interiorul unui geosistem Se impune prin urm trasaturi este reprezentat la nivel local este caracterizat de un anumit potential ecologic si de o exploatare biologica bine determinate

Geofaciesul reprezinta o veriga a geosistemului din acest motiv se vorbeste de lanturi progresive si regresive de geofaciesuri

Geotopul incheie ierarhizarea unitatilor inferioare carora li se subordoneaza ierarhic si are urm caracteristici

- are cea mai mica valoare spatiala ( suprefete de cativa mp )

7

- in cadrul geotopului se evidentiaza diferite microforme de relief crovurile

diaclaze vai f mici

- conditiile ecologice ale acestor microforme de relief sunt total diferite de cele

ale geosistemului caruia ii sunt integrate ierarhic

- structurile ecologice au caracter relict si endemic

- valoare peisagistica importanta

Clasificarea geotopurilor

- dupa stadiul de evolutie statice si dinamice

- dupa pozitia si importanta lor locale regionale nationale si international

- dupa origine geotop fara modificari antropice si cu modificari antropice

Tipurile de relatii in cadrul sistemelor

Orice system se caracterizeaza printr-o serie de relatii legaturi conexiuni intre

elementele si componentele sale sau intre subsistemele component

Relatiile de un anumit grad se stabilesc pe anumite nivele si anumite

conjuncturespatio - temporale

1 Relatiile din cadrul sistemelor geografice

a) Relatii in serie impuls ndash component ndash impuls ndash urm component

8

b) Relatii paralele element sau component transmite impuls la 2 sau mai multe

elemente care devin inceputul unei relatii in serie

c) Relatii mixte serie + parallel

d) Relatii retroagente binare simple un element influienteaza comportamentul

altui element care la randul sau il influienteaza pe primul

e) Relatii retroagente binare complexe traseu circular ndash element1 ndash impuls ndash

element2 ndash impuls ndash element1

f) Relatii intracomponentale relatii care se stabilesc intre aceleasi tipuri de

component relatii abiotice relief ndash relief clima ndash clima etc biotice si antropice

g) Relatii intercomponentale se stabilesc in cadrul componentelor diferite

ale unui sistem abiotice ndash biotic relief ndash vegetatie abiotice ndash antropice natura ndash om

2 Relatiile in cadrul sociosistemelor

Ca atribut al analizei si cercetarii geografice umane sociosistemul prezinta la randul sau

o serie de relatii care il structureaza si il individualizeaza

a) Relatii de productie ndash character pur material si se stabilesc intre producaror

si obiectul muncii sale Sunt prezente atat in sfera productieirepartitieicirculatiei

marfurilor cat si in sfera consumului Aceste relatii au in vedere 3 aspecte

- producator ndash obiectul muncii

- producator ndash producator

9

- productie ndash producatori

b) Relatii interpersonale sunt representate de lagatura dintre indivizi fapt ce

atesta caracterul asociativ al omului sub forma familiei a grupului si al comunitatilor

c) Relatiile sociale apar in timpul vietuirii comune a activitatilor materiale si

spirituale Acest tip de relatii a evoluat istoric si a dat nastere de-a lungul timpului unor

sisteme caracteristice

d) Relatii de vecinatate sunt determinate atat de pozitia geografica a unui loc

sau a unei structure geografice cat si de procesele energetic si informationale

e) Relatii de comportament raporturile pe care le are omul cu mediul

inconjurator

f) Relatii interspatiale miscarea oamenilor si a marfurilor precum si miscarea

ideilor in cadrul unui system geographic sau in cadrul diferitelor sisteme geografice

3 Relatii in cadrul ecosistemelor

Orice ecosystem se caracterizeaza printr-o serie de relatii intre speciile

component Aceste relatii numite si interspecifice au character de forte integratoare in

system

a) Relatii topice se bazeaza pe informatia reciproca a speciilor in cadrul

statiunilor lor de viata

b) Relatii fabric se bazeaza pe faptul ca anumite specii de animale utilizeaza

organismele altor specii precum si resturile moarte ale acestora ca surse de nutritie

10

c) Relatii forice sunt determinate de transportul si in mod implicit de

raspandirea unor organisme dintr-o anumita specie de catre alte organisme din alta

specie

d) Relatii trofice se refera la faptul k o anumita specie este concurenta intr-un

anumit teritoriu pentru hrana cu alta specie sau se hraneste pe seama unei alte specii

Pe langa aceste relatii s-au stabilit si altele complementare spatial

coevolutive comensalism parazitism concurenta mutualism pradaciune si

amensalism

Relatii spatiale determina prezenta in spatiu a unei specii datorita alteia

Relatii coevolutive plante ndash insecte plante ndash microorganism insect ndash

microorganism

Relatii de parasitism convietuire interspecifica ndash viata organismelor parazitare

depinde de viata organizmului gazda

Relatii de concurenta se produc si se desfasoara pe fondul disputei pentru

resursele mediului spatii redusehrana putine determina concurenta animale pt hrana

iar plantele pt lumina

Relatii de pradaciune pradatorism ndash process ecologic essential Aceste relatii

sunt det de animalul pradat Rol important al pradatorilor in productivitatea si dinamica

populatiilor cu care se hranesc

11

Relatii de amensalism sunt det de faptul ca o specie considerata amensala

este impiedicata in dezvoltarea sa de catre o alta specie considerate inhibatoare si care

nu sufera niciun prejudiciu in aceasta actiune

Relatii de comensalism cel mai simplu caz de interactiune pozitiva si totodata

prima faza evolutiva catre dezvoltarea relatiei de mutualism

Comensalismul implica 2 tipuri

- in care exista un character permanent intre gazda si comensal

- nu implica acest contact

Relatii de mutualism sunt cunoscute si sub numele de relatii de simbioza Ele

reprezinta forma cea mai evoluata care se stabileste intre specii

Ex bacterii fixatoare de azothellip

Discontinuitatea geografica si conceptul de prag

Acest concept a aparut odata cu incercarea de a explica miscarea in cadrul unui system

geographic precum si explicarea evolutiei spatiale a fenomenelor

Primele referiri asupra notiunii de discontinuitate au fost facute asupra proceselor

geomorfologiceiar termenul de prag a fost dat initial de catre Strahler in 1950dar fara a

fi aprofundat si anazizat ca atare prima definitie a pragului fiind data de Brunet in 1968

12

Tipuri de discontinuitati

- dupa talie disc locale (abrupturi)

regionale

globale (la nivelul geosferelor a arealurilor de subductie)

- dupa stadiul evolutiv prezente (aflate in plina actiune)

fosile (inafara functiunii)

- dupa intervalul de timp al starii de functionare

de foarte scurta durata (ore zile)

de scurta durata (mai multi ani)

durata medie (decenii)

durata foarte lunga (sute sau mii de ani)

Tipuri de praguri

1 Praguri de manifestare caracteristice tuturor fenomenelor si proceselor care nu se

pot evidential decat in conditiile in care factorii miscarii au deposit o valoare minimala

Ex procese de alterare chimica sunt generate doar in conditiile existentei unei cantitati

minime de apa

Toate procesele de eroziune corespund pragurilor de manifestare

13

Aceste praguri pot fi separate si altitudinal din acest motiv ele mai poarta numele de

praguri de separatie

Ex geografie umana tramvai ndash nr minim de calatori pt a functiona

Pragurile de manifestare se pot reprezenta graphic prin 2 ecuatii de gr 1 si 2

Y= a + bx si Y=a + bx + cxsup2

2 Praguri de extinctie corespund momentului cand o anumita cantitate devine in timp

atat de slaba sau atat de redusa incat fenomenul sau procesul considerat inceteaza

brusc sa mai functioneze

Ex limita de la care se produce extinderea procesului de eroziune in zonele montane in

urma defrisarilor efectuate pentru marirea spatiului de pasunat

3 Praguri de divergenta determna intr-un anumit punct al desfasurarii unui fenomen

schimbarea brusca a vitezii intensitatii si ritmului unui process fara ca accelerarea sau

incetinirea sa impuna schimbarea sensului de evolutie a procesului respectiv

Ex o anumita cantitate de materiale solide transportate de un curs de apa creste incet

la inceput odata cu debitul de apa pentru ca apoi debitul sa creasca brusc inclusiv

cantitatea de material solid transportat

Pragul de divergenta caracterizeaza si domeniul geografiei populatiei astfel

valoarea procentuala a deceselor poate sa descreasca at cand se inregistreaza un

progres economic si sanitar

14

In unele situatii in care divergentele intersecteaza mai multe curbe grafice

originea lor poate fi considerate drept prag de crestere

Ex suprafata agricola cu cat suprafata este mai mare cu atat rentabilitatea este mai

ridicata tipul de combustibil folosit este imp pentru rentabilitatea productiei agricole in

esnsul ca motoarele diesel sunt mai rentabile dacat cele pe banzina

4 Pragurile de inversare si de opozitie ambele au o caracteristica comuna in sensul

ca unele valori critice ale fenomenelor sau proceselor devin puncte de simetrie fata de

acesta sensul miscarii se schimba Daca sensul evolutiei se face in directive contrara

mersului fenomenului in prima parte a dezvoltarii sale punctual de simetrie = prag de

inversare iar daca sensul miscarii genereaza procese care se opun fenomenului

punctul de simetrie = prag de opozitie

5 Prag de saturatie limiteaza in timp si spatiu evolutia unui fenomen dar isi conserva

starea respectiva in urma atingerii saturatiei

Ex capacitatea de infiltrare a apei in sol pana la atingerea pragului de saturatie

6 Praguri de taiere sunt evidentiate de ruperea coeziunii interne a unui organism sau

a unui material datorita unei actiuni calificata drept stres

Ex georafie umana sunt mentionate exemple din evolutia societatilor cand in urma

revolutiilor sau asa numitelor mutatii istorice sau produs o serie de transformari politice

si sociale

7 Pragurile de schimbare de stare marcheaza limita de la care un corp sau

fenomen se transforma in alt corp sau fenomen diferit calitativ avand in vedere

15

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

- in cadrul geotopului se evidentiaza diferite microforme de relief crovurile

diaclaze vai f mici

- conditiile ecologice ale acestor microforme de relief sunt total diferite de cele

ale geosistemului caruia ii sunt integrate ierarhic

- structurile ecologice au caracter relict si endemic

- valoare peisagistica importanta

Clasificarea geotopurilor

- dupa stadiul de evolutie statice si dinamice

- dupa pozitia si importanta lor locale regionale nationale si international

- dupa origine geotop fara modificari antropice si cu modificari antropice

Tipurile de relatii in cadrul sistemelor

Orice system se caracterizeaza printr-o serie de relatii legaturi conexiuni intre

elementele si componentele sale sau intre subsistemele component

Relatiile de un anumit grad se stabilesc pe anumite nivele si anumite

conjuncturespatio - temporale

1 Relatiile din cadrul sistemelor geografice

a) Relatii in serie impuls ndash component ndash impuls ndash urm component

8

b) Relatii paralele element sau component transmite impuls la 2 sau mai multe

elemente care devin inceputul unei relatii in serie

c) Relatii mixte serie + parallel

d) Relatii retroagente binare simple un element influienteaza comportamentul

altui element care la randul sau il influienteaza pe primul

e) Relatii retroagente binare complexe traseu circular ndash element1 ndash impuls ndash

element2 ndash impuls ndash element1

f) Relatii intracomponentale relatii care se stabilesc intre aceleasi tipuri de

component relatii abiotice relief ndash relief clima ndash clima etc biotice si antropice

g) Relatii intercomponentale se stabilesc in cadrul componentelor diferite

ale unui sistem abiotice ndash biotic relief ndash vegetatie abiotice ndash antropice natura ndash om

2 Relatiile in cadrul sociosistemelor

Ca atribut al analizei si cercetarii geografice umane sociosistemul prezinta la randul sau

o serie de relatii care il structureaza si il individualizeaza

a) Relatii de productie ndash character pur material si se stabilesc intre producaror

si obiectul muncii sale Sunt prezente atat in sfera productieirepartitieicirculatiei

marfurilor cat si in sfera consumului Aceste relatii au in vedere 3 aspecte

- producator ndash obiectul muncii

- producator ndash producator

9

- productie ndash producatori

b) Relatii interpersonale sunt representate de lagatura dintre indivizi fapt ce

atesta caracterul asociativ al omului sub forma familiei a grupului si al comunitatilor

c) Relatiile sociale apar in timpul vietuirii comune a activitatilor materiale si

spirituale Acest tip de relatii a evoluat istoric si a dat nastere de-a lungul timpului unor

sisteme caracteristice

d) Relatii de vecinatate sunt determinate atat de pozitia geografica a unui loc

sau a unei structure geografice cat si de procesele energetic si informationale

e) Relatii de comportament raporturile pe care le are omul cu mediul

inconjurator

f) Relatii interspatiale miscarea oamenilor si a marfurilor precum si miscarea

ideilor in cadrul unui system geographic sau in cadrul diferitelor sisteme geografice

3 Relatii in cadrul ecosistemelor

Orice ecosystem se caracterizeaza printr-o serie de relatii intre speciile

component Aceste relatii numite si interspecifice au character de forte integratoare in

system

a) Relatii topice se bazeaza pe informatia reciproca a speciilor in cadrul

statiunilor lor de viata

b) Relatii fabric se bazeaza pe faptul ca anumite specii de animale utilizeaza

organismele altor specii precum si resturile moarte ale acestora ca surse de nutritie

10

c) Relatii forice sunt determinate de transportul si in mod implicit de

raspandirea unor organisme dintr-o anumita specie de catre alte organisme din alta

specie

d) Relatii trofice se refera la faptul k o anumita specie este concurenta intr-un

anumit teritoriu pentru hrana cu alta specie sau se hraneste pe seama unei alte specii

Pe langa aceste relatii s-au stabilit si altele complementare spatial

coevolutive comensalism parazitism concurenta mutualism pradaciune si

amensalism

Relatii spatiale determina prezenta in spatiu a unei specii datorita alteia

Relatii coevolutive plante ndash insecte plante ndash microorganism insect ndash

microorganism

Relatii de parasitism convietuire interspecifica ndash viata organismelor parazitare

depinde de viata organizmului gazda

Relatii de concurenta se produc si se desfasoara pe fondul disputei pentru

resursele mediului spatii redusehrana putine determina concurenta animale pt hrana

iar plantele pt lumina

Relatii de pradaciune pradatorism ndash process ecologic essential Aceste relatii

sunt det de animalul pradat Rol important al pradatorilor in productivitatea si dinamica

populatiilor cu care se hranesc

11

Relatii de amensalism sunt det de faptul ca o specie considerata amensala

este impiedicata in dezvoltarea sa de catre o alta specie considerate inhibatoare si care

nu sufera niciun prejudiciu in aceasta actiune

Relatii de comensalism cel mai simplu caz de interactiune pozitiva si totodata

prima faza evolutiva catre dezvoltarea relatiei de mutualism

Comensalismul implica 2 tipuri

- in care exista un character permanent intre gazda si comensal

- nu implica acest contact

Relatii de mutualism sunt cunoscute si sub numele de relatii de simbioza Ele

reprezinta forma cea mai evoluata care se stabileste intre specii

Ex bacterii fixatoare de azothellip

Discontinuitatea geografica si conceptul de prag

Acest concept a aparut odata cu incercarea de a explica miscarea in cadrul unui system

geographic precum si explicarea evolutiei spatiale a fenomenelor

Primele referiri asupra notiunii de discontinuitate au fost facute asupra proceselor

geomorfologiceiar termenul de prag a fost dat initial de catre Strahler in 1950dar fara a

fi aprofundat si anazizat ca atare prima definitie a pragului fiind data de Brunet in 1968

12

Tipuri de discontinuitati

- dupa talie disc locale (abrupturi)

regionale

globale (la nivelul geosferelor a arealurilor de subductie)

- dupa stadiul evolutiv prezente (aflate in plina actiune)

fosile (inafara functiunii)

- dupa intervalul de timp al starii de functionare

de foarte scurta durata (ore zile)

de scurta durata (mai multi ani)

durata medie (decenii)

durata foarte lunga (sute sau mii de ani)

Tipuri de praguri

1 Praguri de manifestare caracteristice tuturor fenomenelor si proceselor care nu se

pot evidential decat in conditiile in care factorii miscarii au deposit o valoare minimala

Ex procese de alterare chimica sunt generate doar in conditiile existentei unei cantitati

minime de apa

Toate procesele de eroziune corespund pragurilor de manifestare

13

Aceste praguri pot fi separate si altitudinal din acest motiv ele mai poarta numele de

praguri de separatie

Ex geografie umana tramvai ndash nr minim de calatori pt a functiona

Pragurile de manifestare se pot reprezenta graphic prin 2 ecuatii de gr 1 si 2

Y= a + bx si Y=a + bx + cxsup2

2 Praguri de extinctie corespund momentului cand o anumita cantitate devine in timp

atat de slaba sau atat de redusa incat fenomenul sau procesul considerat inceteaza

brusc sa mai functioneze

Ex limita de la care se produce extinderea procesului de eroziune in zonele montane in

urma defrisarilor efectuate pentru marirea spatiului de pasunat

3 Praguri de divergenta determna intr-un anumit punct al desfasurarii unui fenomen

schimbarea brusca a vitezii intensitatii si ritmului unui process fara ca accelerarea sau

incetinirea sa impuna schimbarea sensului de evolutie a procesului respectiv

Ex o anumita cantitate de materiale solide transportate de un curs de apa creste incet

la inceput odata cu debitul de apa pentru ca apoi debitul sa creasca brusc inclusiv

cantitatea de material solid transportat

Pragul de divergenta caracterizeaza si domeniul geografiei populatiei astfel

valoarea procentuala a deceselor poate sa descreasca at cand se inregistreaza un

progres economic si sanitar

14

In unele situatii in care divergentele intersecteaza mai multe curbe grafice

originea lor poate fi considerate drept prag de crestere

Ex suprafata agricola cu cat suprafata este mai mare cu atat rentabilitatea este mai

ridicata tipul de combustibil folosit este imp pentru rentabilitatea productiei agricole in

esnsul ca motoarele diesel sunt mai rentabile dacat cele pe banzina

4 Pragurile de inversare si de opozitie ambele au o caracteristica comuna in sensul

ca unele valori critice ale fenomenelor sau proceselor devin puncte de simetrie fata de

acesta sensul miscarii se schimba Daca sensul evolutiei se face in directive contrara

mersului fenomenului in prima parte a dezvoltarii sale punctual de simetrie = prag de

inversare iar daca sensul miscarii genereaza procese care se opun fenomenului

punctul de simetrie = prag de opozitie

5 Prag de saturatie limiteaza in timp si spatiu evolutia unui fenomen dar isi conserva

starea respectiva in urma atingerii saturatiei

Ex capacitatea de infiltrare a apei in sol pana la atingerea pragului de saturatie

6 Praguri de taiere sunt evidentiate de ruperea coeziunii interne a unui organism sau

a unui material datorita unei actiuni calificata drept stres

Ex georafie umana sunt mentionate exemple din evolutia societatilor cand in urma

revolutiilor sau asa numitelor mutatii istorice sau produs o serie de transformari politice

si sociale

7 Pragurile de schimbare de stare marcheaza limita de la care un corp sau

fenomen se transforma in alt corp sau fenomen diferit calitativ avand in vedere

15

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

b) Relatii paralele element sau component transmite impuls la 2 sau mai multe

elemente care devin inceputul unei relatii in serie

c) Relatii mixte serie + parallel

d) Relatii retroagente binare simple un element influienteaza comportamentul

altui element care la randul sau il influienteaza pe primul

e) Relatii retroagente binare complexe traseu circular ndash element1 ndash impuls ndash

element2 ndash impuls ndash element1

f) Relatii intracomponentale relatii care se stabilesc intre aceleasi tipuri de

component relatii abiotice relief ndash relief clima ndash clima etc biotice si antropice

g) Relatii intercomponentale se stabilesc in cadrul componentelor diferite

ale unui sistem abiotice ndash biotic relief ndash vegetatie abiotice ndash antropice natura ndash om

2 Relatiile in cadrul sociosistemelor

Ca atribut al analizei si cercetarii geografice umane sociosistemul prezinta la randul sau

o serie de relatii care il structureaza si il individualizeaza

a) Relatii de productie ndash character pur material si se stabilesc intre producaror

si obiectul muncii sale Sunt prezente atat in sfera productieirepartitieicirculatiei

marfurilor cat si in sfera consumului Aceste relatii au in vedere 3 aspecte

- producator ndash obiectul muncii

- producator ndash producator

9

- productie ndash producatori

b) Relatii interpersonale sunt representate de lagatura dintre indivizi fapt ce

atesta caracterul asociativ al omului sub forma familiei a grupului si al comunitatilor

c) Relatiile sociale apar in timpul vietuirii comune a activitatilor materiale si

spirituale Acest tip de relatii a evoluat istoric si a dat nastere de-a lungul timpului unor

sisteme caracteristice

d) Relatii de vecinatate sunt determinate atat de pozitia geografica a unui loc

sau a unei structure geografice cat si de procesele energetic si informationale

e) Relatii de comportament raporturile pe care le are omul cu mediul

inconjurator

f) Relatii interspatiale miscarea oamenilor si a marfurilor precum si miscarea

ideilor in cadrul unui system geographic sau in cadrul diferitelor sisteme geografice

3 Relatii in cadrul ecosistemelor

Orice ecosystem se caracterizeaza printr-o serie de relatii intre speciile

component Aceste relatii numite si interspecifice au character de forte integratoare in

system

a) Relatii topice se bazeaza pe informatia reciproca a speciilor in cadrul

statiunilor lor de viata

b) Relatii fabric se bazeaza pe faptul ca anumite specii de animale utilizeaza

organismele altor specii precum si resturile moarte ale acestora ca surse de nutritie

10

c) Relatii forice sunt determinate de transportul si in mod implicit de

raspandirea unor organisme dintr-o anumita specie de catre alte organisme din alta

specie

d) Relatii trofice se refera la faptul k o anumita specie este concurenta intr-un

anumit teritoriu pentru hrana cu alta specie sau se hraneste pe seama unei alte specii

Pe langa aceste relatii s-au stabilit si altele complementare spatial

coevolutive comensalism parazitism concurenta mutualism pradaciune si

amensalism

Relatii spatiale determina prezenta in spatiu a unei specii datorita alteia

Relatii coevolutive plante ndash insecte plante ndash microorganism insect ndash

microorganism

Relatii de parasitism convietuire interspecifica ndash viata organismelor parazitare

depinde de viata organizmului gazda

Relatii de concurenta se produc si se desfasoara pe fondul disputei pentru

resursele mediului spatii redusehrana putine determina concurenta animale pt hrana

iar plantele pt lumina

Relatii de pradaciune pradatorism ndash process ecologic essential Aceste relatii

sunt det de animalul pradat Rol important al pradatorilor in productivitatea si dinamica

populatiilor cu care se hranesc

11

Relatii de amensalism sunt det de faptul ca o specie considerata amensala

este impiedicata in dezvoltarea sa de catre o alta specie considerate inhibatoare si care

nu sufera niciun prejudiciu in aceasta actiune

Relatii de comensalism cel mai simplu caz de interactiune pozitiva si totodata

prima faza evolutiva catre dezvoltarea relatiei de mutualism

Comensalismul implica 2 tipuri

- in care exista un character permanent intre gazda si comensal

- nu implica acest contact

Relatii de mutualism sunt cunoscute si sub numele de relatii de simbioza Ele

reprezinta forma cea mai evoluata care se stabileste intre specii

Ex bacterii fixatoare de azothellip

Discontinuitatea geografica si conceptul de prag

Acest concept a aparut odata cu incercarea de a explica miscarea in cadrul unui system

geographic precum si explicarea evolutiei spatiale a fenomenelor

Primele referiri asupra notiunii de discontinuitate au fost facute asupra proceselor

geomorfologiceiar termenul de prag a fost dat initial de catre Strahler in 1950dar fara a

fi aprofundat si anazizat ca atare prima definitie a pragului fiind data de Brunet in 1968

12

Tipuri de discontinuitati

- dupa talie disc locale (abrupturi)

regionale

globale (la nivelul geosferelor a arealurilor de subductie)

- dupa stadiul evolutiv prezente (aflate in plina actiune)

fosile (inafara functiunii)

- dupa intervalul de timp al starii de functionare

de foarte scurta durata (ore zile)

de scurta durata (mai multi ani)

durata medie (decenii)

durata foarte lunga (sute sau mii de ani)

Tipuri de praguri

1 Praguri de manifestare caracteristice tuturor fenomenelor si proceselor care nu se

pot evidential decat in conditiile in care factorii miscarii au deposit o valoare minimala

Ex procese de alterare chimica sunt generate doar in conditiile existentei unei cantitati

minime de apa

Toate procesele de eroziune corespund pragurilor de manifestare

13

Aceste praguri pot fi separate si altitudinal din acest motiv ele mai poarta numele de

praguri de separatie

Ex geografie umana tramvai ndash nr minim de calatori pt a functiona

Pragurile de manifestare se pot reprezenta graphic prin 2 ecuatii de gr 1 si 2

Y= a + bx si Y=a + bx + cxsup2

2 Praguri de extinctie corespund momentului cand o anumita cantitate devine in timp

atat de slaba sau atat de redusa incat fenomenul sau procesul considerat inceteaza

brusc sa mai functioneze

Ex limita de la care se produce extinderea procesului de eroziune in zonele montane in

urma defrisarilor efectuate pentru marirea spatiului de pasunat

3 Praguri de divergenta determna intr-un anumit punct al desfasurarii unui fenomen

schimbarea brusca a vitezii intensitatii si ritmului unui process fara ca accelerarea sau

incetinirea sa impuna schimbarea sensului de evolutie a procesului respectiv

Ex o anumita cantitate de materiale solide transportate de un curs de apa creste incet

la inceput odata cu debitul de apa pentru ca apoi debitul sa creasca brusc inclusiv

cantitatea de material solid transportat

Pragul de divergenta caracterizeaza si domeniul geografiei populatiei astfel

valoarea procentuala a deceselor poate sa descreasca at cand se inregistreaza un

progres economic si sanitar

14

In unele situatii in care divergentele intersecteaza mai multe curbe grafice

originea lor poate fi considerate drept prag de crestere

Ex suprafata agricola cu cat suprafata este mai mare cu atat rentabilitatea este mai

ridicata tipul de combustibil folosit este imp pentru rentabilitatea productiei agricole in

esnsul ca motoarele diesel sunt mai rentabile dacat cele pe banzina

4 Pragurile de inversare si de opozitie ambele au o caracteristica comuna in sensul

ca unele valori critice ale fenomenelor sau proceselor devin puncte de simetrie fata de

acesta sensul miscarii se schimba Daca sensul evolutiei se face in directive contrara

mersului fenomenului in prima parte a dezvoltarii sale punctual de simetrie = prag de

inversare iar daca sensul miscarii genereaza procese care se opun fenomenului

punctul de simetrie = prag de opozitie

5 Prag de saturatie limiteaza in timp si spatiu evolutia unui fenomen dar isi conserva

starea respectiva in urma atingerii saturatiei

Ex capacitatea de infiltrare a apei in sol pana la atingerea pragului de saturatie

6 Praguri de taiere sunt evidentiate de ruperea coeziunii interne a unui organism sau

a unui material datorita unei actiuni calificata drept stres

Ex georafie umana sunt mentionate exemple din evolutia societatilor cand in urma

revolutiilor sau asa numitelor mutatii istorice sau produs o serie de transformari politice

si sociale

7 Pragurile de schimbare de stare marcheaza limita de la care un corp sau

fenomen se transforma in alt corp sau fenomen diferit calitativ avand in vedere

15

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

- productie ndash producatori

b) Relatii interpersonale sunt representate de lagatura dintre indivizi fapt ce

atesta caracterul asociativ al omului sub forma familiei a grupului si al comunitatilor

c) Relatiile sociale apar in timpul vietuirii comune a activitatilor materiale si

spirituale Acest tip de relatii a evoluat istoric si a dat nastere de-a lungul timpului unor

sisteme caracteristice

d) Relatii de vecinatate sunt determinate atat de pozitia geografica a unui loc

sau a unei structure geografice cat si de procesele energetic si informationale

e) Relatii de comportament raporturile pe care le are omul cu mediul

inconjurator

f) Relatii interspatiale miscarea oamenilor si a marfurilor precum si miscarea

ideilor in cadrul unui system geographic sau in cadrul diferitelor sisteme geografice

3 Relatii in cadrul ecosistemelor

Orice ecosystem se caracterizeaza printr-o serie de relatii intre speciile

component Aceste relatii numite si interspecifice au character de forte integratoare in

system

a) Relatii topice se bazeaza pe informatia reciproca a speciilor in cadrul

statiunilor lor de viata

b) Relatii fabric se bazeaza pe faptul ca anumite specii de animale utilizeaza

organismele altor specii precum si resturile moarte ale acestora ca surse de nutritie

10

c) Relatii forice sunt determinate de transportul si in mod implicit de

raspandirea unor organisme dintr-o anumita specie de catre alte organisme din alta

specie

d) Relatii trofice se refera la faptul k o anumita specie este concurenta intr-un

anumit teritoriu pentru hrana cu alta specie sau se hraneste pe seama unei alte specii

Pe langa aceste relatii s-au stabilit si altele complementare spatial

coevolutive comensalism parazitism concurenta mutualism pradaciune si

amensalism

Relatii spatiale determina prezenta in spatiu a unei specii datorita alteia

Relatii coevolutive plante ndash insecte plante ndash microorganism insect ndash

microorganism

Relatii de parasitism convietuire interspecifica ndash viata organismelor parazitare

depinde de viata organizmului gazda

Relatii de concurenta se produc si se desfasoara pe fondul disputei pentru

resursele mediului spatii redusehrana putine determina concurenta animale pt hrana

iar plantele pt lumina

Relatii de pradaciune pradatorism ndash process ecologic essential Aceste relatii

sunt det de animalul pradat Rol important al pradatorilor in productivitatea si dinamica

populatiilor cu care se hranesc

11

Relatii de amensalism sunt det de faptul ca o specie considerata amensala

este impiedicata in dezvoltarea sa de catre o alta specie considerate inhibatoare si care

nu sufera niciun prejudiciu in aceasta actiune

Relatii de comensalism cel mai simplu caz de interactiune pozitiva si totodata

prima faza evolutiva catre dezvoltarea relatiei de mutualism

Comensalismul implica 2 tipuri

- in care exista un character permanent intre gazda si comensal

- nu implica acest contact

Relatii de mutualism sunt cunoscute si sub numele de relatii de simbioza Ele

reprezinta forma cea mai evoluata care se stabileste intre specii

Ex bacterii fixatoare de azothellip

Discontinuitatea geografica si conceptul de prag

Acest concept a aparut odata cu incercarea de a explica miscarea in cadrul unui system

geographic precum si explicarea evolutiei spatiale a fenomenelor

Primele referiri asupra notiunii de discontinuitate au fost facute asupra proceselor

geomorfologiceiar termenul de prag a fost dat initial de catre Strahler in 1950dar fara a

fi aprofundat si anazizat ca atare prima definitie a pragului fiind data de Brunet in 1968

12

Tipuri de discontinuitati

- dupa talie disc locale (abrupturi)

regionale

globale (la nivelul geosferelor a arealurilor de subductie)

- dupa stadiul evolutiv prezente (aflate in plina actiune)

fosile (inafara functiunii)

- dupa intervalul de timp al starii de functionare

de foarte scurta durata (ore zile)

de scurta durata (mai multi ani)

durata medie (decenii)

durata foarte lunga (sute sau mii de ani)

Tipuri de praguri

1 Praguri de manifestare caracteristice tuturor fenomenelor si proceselor care nu se

pot evidential decat in conditiile in care factorii miscarii au deposit o valoare minimala

Ex procese de alterare chimica sunt generate doar in conditiile existentei unei cantitati

minime de apa

Toate procesele de eroziune corespund pragurilor de manifestare

13

Aceste praguri pot fi separate si altitudinal din acest motiv ele mai poarta numele de

praguri de separatie

Ex geografie umana tramvai ndash nr minim de calatori pt a functiona

Pragurile de manifestare se pot reprezenta graphic prin 2 ecuatii de gr 1 si 2

Y= a + bx si Y=a + bx + cxsup2

2 Praguri de extinctie corespund momentului cand o anumita cantitate devine in timp

atat de slaba sau atat de redusa incat fenomenul sau procesul considerat inceteaza

brusc sa mai functioneze

Ex limita de la care se produce extinderea procesului de eroziune in zonele montane in

urma defrisarilor efectuate pentru marirea spatiului de pasunat

3 Praguri de divergenta determna intr-un anumit punct al desfasurarii unui fenomen

schimbarea brusca a vitezii intensitatii si ritmului unui process fara ca accelerarea sau

incetinirea sa impuna schimbarea sensului de evolutie a procesului respectiv

Ex o anumita cantitate de materiale solide transportate de un curs de apa creste incet

la inceput odata cu debitul de apa pentru ca apoi debitul sa creasca brusc inclusiv

cantitatea de material solid transportat

Pragul de divergenta caracterizeaza si domeniul geografiei populatiei astfel

valoarea procentuala a deceselor poate sa descreasca at cand se inregistreaza un

progres economic si sanitar

14

In unele situatii in care divergentele intersecteaza mai multe curbe grafice

originea lor poate fi considerate drept prag de crestere

Ex suprafata agricola cu cat suprafata este mai mare cu atat rentabilitatea este mai

ridicata tipul de combustibil folosit este imp pentru rentabilitatea productiei agricole in

esnsul ca motoarele diesel sunt mai rentabile dacat cele pe banzina

4 Pragurile de inversare si de opozitie ambele au o caracteristica comuna in sensul

ca unele valori critice ale fenomenelor sau proceselor devin puncte de simetrie fata de

acesta sensul miscarii se schimba Daca sensul evolutiei se face in directive contrara

mersului fenomenului in prima parte a dezvoltarii sale punctual de simetrie = prag de

inversare iar daca sensul miscarii genereaza procese care se opun fenomenului

punctul de simetrie = prag de opozitie

5 Prag de saturatie limiteaza in timp si spatiu evolutia unui fenomen dar isi conserva

starea respectiva in urma atingerii saturatiei

Ex capacitatea de infiltrare a apei in sol pana la atingerea pragului de saturatie

6 Praguri de taiere sunt evidentiate de ruperea coeziunii interne a unui organism sau

a unui material datorita unei actiuni calificata drept stres

Ex georafie umana sunt mentionate exemple din evolutia societatilor cand in urma

revolutiilor sau asa numitelor mutatii istorice sau produs o serie de transformari politice

si sociale

7 Pragurile de schimbare de stare marcheaza limita de la care un corp sau

fenomen se transforma in alt corp sau fenomen diferit calitativ avand in vedere

15

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

c) Relatii forice sunt determinate de transportul si in mod implicit de

raspandirea unor organisme dintr-o anumita specie de catre alte organisme din alta

specie

d) Relatii trofice se refera la faptul k o anumita specie este concurenta intr-un

anumit teritoriu pentru hrana cu alta specie sau se hraneste pe seama unei alte specii

Pe langa aceste relatii s-au stabilit si altele complementare spatial

coevolutive comensalism parazitism concurenta mutualism pradaciune si

amensalism

Relatii spatiale determina prezenta in spatiu a unei specii datorita alteia

Relatii coevolutive plante ndash insecte plante ndash microorganism insect ndash

microorganism

Relatii de parasitism convietuire interspecifica ndash viata organismelor parazitare

depinde de viata organizmului gazda

Relatii de concurenta se produc si se desfasoara pe fondul disputei pentru

resursele mediului spatii redusehrana putine determina concurenta animale pt hrana

iar plantele pt lumina

Relatii de pradaciune pradatorism ndash process ecologic essential Aceste relatii

sunt det de animalul pradat Rol important al pradatorilor in productivitatea si dinamica

populatiilor cu care se hranesc

11

Relatii de amensalism sunt det de faptul ca o specie considerata amensala

este impiedicata in dezvoltarea sa de catre o alta specie considerate inhibatoare si care

nu sufera niciun prejudiciu in aceasta actiune

Relatii de comensalism cel mai simplu caz de interactiune pozitiva si totodata

prima faza evolutiva catre dezvoltarea relatiei de mutualism

Comensalismul implica 2 tipuri

- in care exista un character permanent intre gazda si comensal

- nu implica acest contact

Relatii de mutualism sunt cunoscute si sub numele de relatii de simbioza Ele

reprezinta forma cea mai evoluata care se stabileste intre specii

Ex bacterii fixatoare de azothellip

Discontinuitatea geografica si conceptul de prag

Acest concept a aparut odata cu incercarea de a explica miscarea in cadrul unui system

geographic precum si explicarea evolutiei spatiale a fenomenelor

Primele referiri asupra notiunii de discontinuitate au fost facute asupra proceselor

geomorfologiceiar termenul de prag a fost dat initial de catre Strahler in 1950dar fara a

fi aprofundat si anazizat ca atare prima definitie a pragului fiind data de Brunet in 1968

12

Tipuri de discontinuitati

- dupa talie disc locale (abrupturi)

regionale

globale (la nivelul geosferelor a arealurilor de subductie)

- dupa stadiul evolutiv prezente (aflate in plina actiune)

fosile (inafara functiunii)

- dupa intervalul de timp al starii de functionare

de foarte scurta durata (ore zile)

de scurta durata (mai multi ani)

durata medie (decenii)

durata foarte lunga (sute sau mii de ani)

Tipuri de praguri

1 Praguri de manifestare caracteristice tuturor fenomenelor si proceselor care nu se

pot evidential decat in conditiile in care factorii miscarii au deposit o valoare minimala

Ex procese de alterare chimica sunt generate doar in conditiile existentei unei cantitati

minime de apa

Toate procesele de eroziune corespund pragurilor de manifestare

13

Aceste praguri pot fi separate si altitudinal din acest motiv ele mai poarta numele de

praguri de separatie

Ex geografie umana tramvai ndash nr minim de calatori pt a functiona

Pragurile de manifestare se pot reprezenta graphic prin 2 ecuatii de gr 1 si 2

Y= a + bx si Y=a + bx + cxsup2

2 Praguri de extinctie corespund momentului cand o anumita cantitate devine in timp

atat de slaba sau atat de redusa incat fenomenul sau procesul considerat inceteaza

brusc sa mai functioneze

Ex limita de la care se produce extinderea procesului de eroziune in zonele montane in

urma defrisarilor efectuate pentru marirea spatiului de pasunat

3 Praguri de divergenta determna intr-un anumit punct al desfasurarii unui fenomen

schimbarea brusca a vitezii intensitatii si ritmului unui process fara ca accelerarea sau

incetinirea sa impuna schimbarea sensului de evolutie a procesului respectiv

Ex o anumita cantitate de materiale solide transportate de un curs de apa creste incet

la inceput odata cu debitul de apa pentru ca apoi debitul sa creasca brusc inclusiv

cantitatea de material solid transportat

Pragul de divergenta caracterizeaza si domeniul geografiei populatiei astfel

valoarea procentuala a deceselor poate sa descreasca at cand se inregistreaza un

progres economic si sanitar

14

In unele situatii in care divergentele intersecteaza mai multe curbe grafice

originea lor poate fi considerate drept prag de crestere

Ex suprafata agricola cu cat suprafata este mai mare cu atat rentabilitatea este mai

ridicata tipul de combustibil folosit este imp pentru rentabilitatea productiei agricole in

esnsul ca motoarele diesel sunt mai rentabile dacat cele pe banzina

4 Pragurile de inversare si de opozitie ambele au o caracteristica comuna in sensul

ca unele valori critice ale fenomenelor sau proceselor devin puncte de simetrie fata de

acesta sensul miscarii se schimba Daca sensul evolutiei se face in directive contrara

mersului fenomenului in prima parte a dezvoltarii sale punctual de simetrie = prag de

inversare iar daca sensul miscarii genereaza procese care se opun fenomenului

punctul de simetrie = prag de opozitie

5 Prag de saturatie limiteaza in timp si spatiu evolutia unui fenomen dar isi conserva

starea respectiva in urma atingerii saturatiei

Ex capacitatea de infiltrare a apei in sol pana la atingerea pragului de saturatie

6 Praguri de taiere sunt evidentiate de ruperea coeziunii interne a unui organism sau

a unui material datorita unei actiuni calificata drept stres

Ex georafie umana sunt mentionate exemple din evolutia societatilor cand in urma

revolutiilor sau asa numitelor mutatii istorice sau produs o serie de transformari politice

si sociale

7 Pragurile de schimbare de stare marcheaza limita de la care un corp sau

fenomen se transforma in alt corp sau fenomen diferit calitativ avand in vedere

15

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

Relatii de amensalism sunt det de faptul ca o specie considerata amensala

este impiedicata in dezvoltarea sa de catre o alta specie considerate inhibatoare si care

nu sufera niciun prejudiciu in aceasta actiune

Relatii de comensalism cel mai simplu caz de interactiune pozitiva si totodata

prima faza evolutiva catre dezvoltarea relatiei de mutualism

Comensalismul implica 2 tipuri

- in care exista un character permanent intre gazda si comensal

- nu implica acest contact

Relatii de mutualism sunt cunoscute si sub numele de relatii de simbioza Ele

reprezinta forma cea mai evoluata care se stabileste intre specii

Ex bacterii fixatoare de azothellip

Discontinuitatea geografica si conceptul de prag

Acest concept a aparut odata cu incercarea de a explica miscarea in cadrul unui system

geographic precum si explicarea evolutiei spatiale a fenomenelor

Primele referiri asupra notiunii de discontinuitate au fost facute asupra proceselor

geomorfologiceiar termenul de prag a fost dat initial de catre Strahler in 1950dar fara a

fi aprofundat si anazizat ca atare prima definitie a pragului fiind data de Brunet in 1968

12

Tipuri de discontinuitati

- dupa talie disc locale (abrupturi)

regionale

globale (la nivelul geosferelor a arealurilor de subductie)

- dupa stadiul evolutiv prezente (aflate in plina actiune)

fosile (inafara functiunii)

- dupa intervalul de timp al starii de functionare

de foarte scurta durata (ore zile)

de scurta durata (mai multi ani)

durata medie (decenii)

durata foarte lunga (sute sau mii de ani)

Tipuri de praguri

1 Praguri de manifestare caracteristice tuturor fenomenelor si proceselor care nu se

pot evidential decat in conditiile in care factorii miscarii au deposit o valoare minimala

Ex procese de alterare chimica sunt generate doar in conditiile existentei unei cantitati

minime de apa

Toate procesele de eroziune corespund pragurilor de manifestare

13

Aceste praguri pot fi separate si altitudinal din acest motiv ele mai poarta numele de

praguri de separatie

Ex geografie umana tramvai ndash nr minim de calatori pt a functiona

Pragurile de manifestare se pot reprezenta graphic prin 2 ecuatii de gr 1 si 2

Y= a + bx si Y=a + bx + cxsup2

2 Praguri de extinctie corespund momentului cand o anumita cantitate devine in timp

atat de slaba sau atat de redusa incat fenomenul sau procesul considerat inceteaza

brusc sa mai functioneze

Ex limita de la care se produce extinderea procesului de eroziune in zonele montane in

urma defrisarilor efectuate pentru marirea spatiului de pasunat

3 Praguri de divergenta determna intr-un anumit punct al desfasurarii unui fenomen

schimbarea brusca a vitezii intensitatii si ritmului unui process fara ca accelerarea sau

incetinirea sa impuna schimbarea sensului de evolutie a procesului respectiv

Ex o anumita cantitate de materiale solide transportate de un curs de apa creste incet

la inceput odata cu debitul de apa pentru ca apoi debitul sa creasca brusc inclusiv

cantitatea de material solid transportat

Pragul de divergenta caracterizeaza si domeniul geografiei populatiei astfel

valoarea procentuala a deceselor poate sa descreasca at cand se inregistreaza un

progres economic si sanitar

14

In unele situatii in care divergentele intersecteaza mai multe curbe grafice

originea lor poate fi considerate drept prag de crestere

Ex suprafata agricola cu cat suprafata este mai mare cu atat rentabilitatea este mai

ridicata tipul de combustibil folosit este imp pentru rentabilitatea productiei agricole in

esnsul ca motoarele diesel sunt mai rentabile dacat cele pe banzina

4 Pragurile de inversare si de opozitie ambele au o caracteristica comuna in sensul

ca unele valori critice ale fenomenelor sau proceselor devin puncte de simetrie fata de

acesta sensul miscarii se schimba Daca sensul evolutiei se face in directive contrara

mersului fenomenului in prima parte a dezvoltarii sale punctual de simetrie = prag de

inversare iar daca sensul miscarii genereaza procese care se opun fenomenului

punctul de simetrie = prag de opozitie

5 Prag de saturatie limiteaza in timp si spatiu evolutia unui fenomen dar isi conserva

starea respectiva in urma atingerii saturatiei

Ex capacitatea de infiltrare a apei in sol pana la atingerea pragului de saturatie

6 Praguri de taiere sunt evidentiate de ruperea coeziunii interne a unui organism sau

a unui material datorita unei actiuni calificata drept stres

Ex georafie umana sunt mentionate exemple din evolutia societatilor cand in urma

revolutiilor sau asa numitelor mutatii istorice sau produs o serie de transformari politice

si sociale

7 Pragurile de schimbare de stare marcheaza limita de la care un corp sau

fenomen se transforma in alt corp sau fenomen diferit calitativ avand in vedere

15

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

Tipuri de discontinuitati

- dupa talie disc locale (abrupturi)

regionale

globale (la nivelul geosferelor a arealurilor de subductie)

- dupa stadiul evolutiv prezente (aflate in plina actiune)

fosile (inafara functiunii)

- dupa intervalul de timp al starii de functionare

de foarte scurta durata (ore zile)

de scurta durata (mai multi ani)

durata medie (decenii)

durata foarte lunga (sute sau mii de ani)

Tipuri de praguri

1 Praguri de manifestare caracteristice tuturor fenomenelor si proceselor care nu se

pot evidential decat in conditiile in care factorii miscarii au deposit o valoare minimala

Ex procese de alterare chimica sunt generate doar in conditiile existentei unei cantitati

minime de apa

Toate procesele de eroziune corespund pragurilor de manifestare

13

Aceste praguri pot fi separate si altitudinal din acest motiv ele mai poarta numele de

praguri de separatie

Ex geografie umana tramvai ndash nr minim de calatori pt a functiona

Pragurile de manifestare se pot reprezenta graphic prin 2 ecuatii de gr 1 si 2

Y= a + bx si Y=a + bx + cxsup2

2 Praguri de extinctie corespund momentului cand o anumita cantitate devine in timp

atat de slaba sau atat de redusa incat fenomenul sau procesul considerat inceteaza

brusc sa mai functioneze

Ex limita de la care se produce extinderea procesului de eroziune in zonele montane in

urma defrisarilor efectuate pentru marirea spatiului de pasunat

3 Praguri de divergenta determna intr-un anumit punct al desfasurarii unui fenomen

schimbarea brusca a vitezii intensitatii si ritmului unui process fara ca accelerarea sau

incetinirea sa impuna schimbarea sensului de evolutie a procesului respectiv

Ex o anumita cantitate de materiale solide transportate de un curs de apa creste incet

la inceput odata cu debitul de apa pentru ca apoi debitul sa creasca brusc inclusiv

cantitatea de material solid transportat

Pragul de divergenta caracterizeaza si domeniul geografiei populatiei astfel

valoarea procentuala a deceselor poate sa descreasca at cand se inregistreaza un

progres economic si sanitar

14

In unele situatii in care divergentele intersecteaza mai multe curbe grafice

originea lor poate fi considerate drept prag de crestere

Ex suprafata agricola cu cat suprafata este mai mare cu atat rentabilitatea este mai

ridicata tipul de combustibil folosit este imp pentru rentabilitatea productiei agricole in

esnsul ca motoarele diesel sunt mai rentabile dacat cele pe banzina

4 Pragurile de inversare si de opozitie ambele au o caracteristica comuna in sensul

ca unele valori critice ale fenomenelor sau proceselor devin puncte de simetrie fata de

acesta sensul miscarii se schimba Daca sensul evolutiei se face in directive contrara

mersului fenomenului in prima parte a dezvoltarii sale punctual de simetrie = prag de

inversare iar daca sensul miscarii genereaza procese care se opun fenomenului

punctul de simetrie = prag de opozitie

5 Prag de saturatie limiteaza in timp si spatiu evolutia unui fenomen dar isi conserva

starea respectiva in urma atingerii saturatiei

Ex capacitatea de infiltrare a apei in sol pana la atingerea pragului de saturatie

6 Praguri de taiere sunt evidentiate de ruperea coeziunii interne a unui organism sau

a unui material datorita unei actiuni calificata drept stres

Ex georafie umana sunt mentionate exemple din evolutia societatilor cand in urma

revolutiilor sau asa numitelor mutatii istorice sau produs o serie de transformari politice

si sociale

7 Pragurile de schimbare de stare marcheaza limita de la care un corp sau

fenomen se transforma in alt corp sau fenomen diferit calitativ avand in vedere

15

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

Aceste praguri pot fi separate si altitudinal din acest motiv ele mai poarta numele de

praguri de separatie

Ex geografie umana tramvai ndash nr minim de calatori pt a functiona

Pragurile de manifestare se pot reprezenta graphic prin 2 ecuatii de gr 1 si 2

Y= a + bx si Y=a + bx + cxsup2

2 Praguri de extinctie corespund momentului cand o anumita cantitate devine in timp

atat de slaba sau atat de redusa incat fenomenul sau procesul considerat inceteaza

brusc sa mai functioneze

Ex limita de la care se produce extinderea procesului de eroziune in zonele montane in

urma defrisarilor efectuate pentru marirea spatiului de pasunat

3 Praguri de divergenta determna intr-un anumit punct al desfasurarii unui fenomen

schimbarea brusca a vitezii intensitatii si ritmului unui process fara ca accelerarea sau

incetinirea sa impuna schimbarea sensului de evolutie a procesului respectiv

Ex o anumita cantitate de materiale solide transportate de un curs de apa creste incet

la inceput odata cu debitul de apa pentru ca apoi debitul sa creasca brusc inclusiv

cantitatea de material solid transportat

Pragul de divergenta caracterizeaza si domeniul geografiei populatiei astfel

valoarea procentuala a deceselor poate sa descreasca at cand se inregistreaza un

progres economic si sanitar

14

In unele situatii in care divergentele intersecteaza mai multe curbe grafice

originea lor poate fi considerate drept prag de crestere

Ex suprafata agricola cu cat suprafata este mai mare cu atat rentabilitatea este mai

ridicata tipul de combustibil folosit este imp pentru rentabilitatea productiei agricole in

esnsul ca motoarele diesel sunt mai rentabile dacat cele pe banzina

4 Pragurile de inversare si de opozitie ambele au o caracteristica comuna in sensul

ca unele valori critice ale fenomenelor sau proceselor devin puncte de simetrie fata de

acesta sensul miscarii se schimba Daca sensul evolutiei se face in directive contrara

mersului fenomenului in prima parte a dezvoltarii sale punctual de simetrie = prag de

inversare iar daca sensul miscarii genereaza procese care se opun fenomenului

punctul de simetrie = prag de opozitie

5 Prag de saturatie limiteaza in timp si spatiu evolutia unui fenomen dar isi conserva

starea respectiva in urma atingerii saturatiei

Ex capacitatea de infiltrare a apei in sol pana la atingerea pragului de saturatie

6 Praguri de taiere sunt evidentiate de ruperea coeziunii interne a unui organism sau

a unui material datorita unei actiuni calificata drept stres

Ex georafie umana sunt mentionate exemple din evolutia societatilor cand in urma

revolutiilor sau asa numitelor mutatii istorice sau produs o serie de transformari politice

si sociale

7 Pragurile de schimbare de stare marcheaza limita de la care un corp sau

fenomen se transforma in alt corp sau fenomen diferit calitativ avand in vedere

15

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

In unele situatii in care divergentele intersecteaza mai multe curbe grafice

originea lor poate fi considerate drept prag de crestere

Ex suprafata agricola cu cat suprafata este mai mare cu atat rentabilitatea este mai

ridicata tipul de combustibil folosit este imp pentru rentabilitatea productiei agricole in

esnsul ca motoarele diesel sunt mai rentabile dacat cele pe banzina

4 Pragurile de inversare si de opozitie ambele au o caracteristica comuna in sensul

ca unele valori critice ale fenomenelor sau proceselor devin puncte de simetrie fata de

acesta sensul miscarii se schimba Daca sensul evolutiei se face in directive contrara

mersului fenomenului in prima parte a dezvoltarii sale punctual de simetrie = prag de

inversare iar daca sensul miscarii genereaza procese care se opun fenomenului

punctul de simetrie = prag de opozitie

5 Prag de saturatie limiteaza in timp si spatiu evolutia unui fenomen dar isi conserva

starea respectiva in urma atingerii saturatiei

Ex capacitatea de infiltrare a apei in sol pana la atingerea pragului de saturatie

6 Praguri de taiere sunt evidentiate de ruperea coeziunii interne a unui organism sau

a unui material datorita unei actiuni calificata drept stres

Ex georafie umana sunt mentionate exemple din evolutia societatilor cand in urma

revolutiilor sau asa numitelor mutatii istorice sau produs o serie de transformari politice

si sociale

7 Pragurile de schimbare de stare marcheaza limita de la care un corp sau

fenomen se transforma in alt corp sau fenomen diferit calitativ avand in vedere

15

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

complexitatea structural si dinamica nu numai in cadrul geomorfosferei dar si in celelalte

sfere in care natura prezinta un mod specific de organizare si de manifestare

Schimbarile de stare ale acesteia sunt diverse si foarte frecvente in timp si spatiu

Ex trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulent depinde de cantitatea de apa

Transformarea solului din corp solid in corp elastic plastic depinde de asemenea de

cantitatea de apa dar si de insusirile sale fizice chimice mineralogice astfel fenomenul

va fi mai accelerat in cazul unui sol argilos in compozitia caruia vor predomina minerale

argiloase de tipul smectitului

8 Pragurile de popas ndash etape intermediare care apar pe parcursul evolutiei unor

fenomene astfel de praguri se pot intalni in decursul alternantei dintre fenomene de

inghet ndash dezghet sau a fenomenului de alterare pe parcursul caruia apar reactii

intermediare de solvatare sau de precipitare Acestea au o importanta deosebita in

evolutia diferitor procese geomorfologice

9 Pragurile de oscilatie - apar atunci cand la trecerea peste un anumit prag apare

un nou fenomen stare fara ca factorii care au determinat trecerea sa fie afectati

Ex in evolutia unui fenomen geomorphologic legat de eroziune sau acumulare pot

aparea pe parcurs praguri cum ar fi legate de natura rocii pe patul de alunecare care pe

moment opreste inaintarea fenomenului

10 Pragurile de ireversibilitate ndash sunt cele care indiferent de sensul miscarii si natura

mecanismelor fac imposibila revenirea sistemului la o stare asemanatoare cu cea

existenta inainte de trecerea pragului

16

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

Ex retragerea fruntii unui ghetar regresiunea este determinate de incalzirea climatica si

afecteaza lungimea si grosimea ghetarului

11 Pragurile de compensatie sunt cele care in anumite conditii provoaca modificari

ale factorilor de evolutie astfel incat accentuarea sau diminuarea efectelor unui factor

atrage dupa sine o reactie de sens contrar exercitata asupra altui factor

Ex intr-o masa de grohotis in urma acumularii de material si in urma cresterii gradului

de umiditate apare tendinta de depasire a pantei de echilibru se instaleaza o miscare

de compensatie care intarzie declansarea fenomenului fara repercusiunii importante

asupra evolutiei generale a fenomenului

Peisajul

Este expresia vizibila si spatial a tuturor actiunilor sistemului natura ndash societate a constrangerilor si potentialitatii mediilor natural a consecintelor actuale si a celor mostenite a mecanismelor economice si financiare a jocurilor politice si a presiunilor sociale

Este obiectul de studio al geografiei

Este un concept global daca se are in vedere caracterul sau integrator de sinteza

Peisajul se identifica cu o anumita forma dimensiune fizionomica in functie de predominarea structural si de dezvoltarea spatial a uneia sau a alteia dintre componentele sale

Ielenicz divizeaza mai multe tipuri de peisaj

Natural

Antropic

Geografic

17

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

Structura si textura peisajului sunt doua elemente de analiza a peisajului extreme de importante

Structura are in vedere studiul asanumitelor axe care compun peisajul si modul lor de organizare

Formele unui peisaj oarecare sunt modificate cu ajutorul unor elemente folosite in mod current in sitologie aceste elemente sunt

- liniile de forta (directoaresecundare) alcatuiesc scheletul peisajului

- liniile vizuale- marginea superioara a formelor de relief din ultimul plan al unui peisaj

- liniile si punctele de convergenta ndash sunt elemente de forta ale peisajului acolo unde se opreste viziunea in perceptia sa de ansamblu

- punctual de apel ndash element structural extreme de important reprezentat de un element vertical sau de o etajare orizontala (copac izolat stanca etc)

Textura are in vedere aspectul si modul de distributie spatiala precum si raporturile intre diferitele grupuri peisagistice cu ajutorul ei pot fi inventariate si selectate anumite spatii de analiza ale peisajului luat in studiu

Poate fi analizata in functie de dominarea componentelor cadrului geografic

Din acest punct de vedere se deosebesc 3 tipuri de spatii geografice

- spatii naturale prin excelenta

- functionale

- mixte

18

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

Geografia Mediului 4 Decembrie 2009

Textura peisajului din Muntii Fagaras datorita faptului ca analiza s-a efectuat in

cursul iernii textura era omogena ea fiind constituita din suprafete predominant

acoperite cu zapada si din supfrafete mai reduse reprezentate de stancile neacoperite

cu zapada

Un al doilea exemplu mult mai comun pe care il vom descrie se refera la abruptul

Muntilor Bucegi vazut din Muntii Baiului Compozitia peisajului este interesanta prin

individualizarea a doua planuri distincte

in primul plan se observa un sector al suprafetei Gornovita sau al nivelului

Predealului marcat de cateva linii secundare

in cel de-al doilea plan se remarca abruptul Bucegilor cu o silueta puternica

reprezentat pe tot aliniamentul sau de frontul estic de cueste puternic modificat

datorita conglomeratelor putin rezistente si datorita nivelului de baza coborat al

vaii Prahovei Acest plan este dominant in ansamblul peisajului Liniile de forta

sunt caracteristice el coborand brusc catre nivelul Predealului

Contactul dintre cele doua planuri se face de-a lungul unei linii de convergenta

care traverseaza cvasiorizontal peisajul de la un capat la altul Axa vizuala detaseaza

configuratia abruptului Prahovean al Bucegilor in acest sector Pe platou se observa si

doua puncte de apel Primul se refera la varful Caraiman cu monumentul eroilor

situate in partea stanga a peisajului Al doilea reprezinta Releul de televiziune de pe

varful Costila Textural avem de-a face cu un peisaj natural prin excelenta individualizat

in plan vertical prin doua tipuri

padurile de rasinoase care dau o culoare neagra-cenusie dominanta in primul

plan

domina roca abruptului formata din calcar si conglomerate(in al doilea plan)

19

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

Culoarea peisajului analizat tot iarna trece de la negru-cenusiul padurii la albul

zapezii Vizibilitatea si implicit claritatea peisagistica este influentata de conditiile

climatice

In al treilea caz in acest areal se separa un peisaj mixt format din componenta

naturala alcatuita din abruptul prahovean al Bucegilor si zona padurilor de conifere La

baza se distinge componentan antropica respective orasul Busteni

Structura peisajului este reprezentata de liniile de forta caracteristice muntilor

Bucegi axa vizuala care marcheaza distanta pana la care este perceput peisajul

punctele de apel si axele secundare toate acestea evidentiind energia de relief din

sectorul abruptului si din cel forestier Din punct de vedere textural se remarca

caracterul neomogen putand fi modificate trei aspecte

partea superioara a abruptului dominanta de culoarea zapezii si de padurea

care se insinueaza pe abrupt

la partea mediana a peisajului se remarca omogenitatea padurii

la partea inferioara si in prim planul peisajului se evidentiaza neomogenitatea

peisagistica datorata varietatii constructiilor

Metode de analiza a peisajului

1 Analiza structurilor spatiale

Metoda in sine influentata de teoria sistemica se bazeaza pe identificarea si

descoperirea structurilor spatial geografice de nuanta naturala dar si a celor de nuanta

antropica Ca mijloc de analiza sunt folosite aerofotogramele care ofera un camp vizual

mult mai mare dpdv structural Pentru exemplificare folosim un peisaj mixt si anume

cel descries anterior Metoda cuprinde patru etape principale

20

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

aare in vedere separarea spatiului in forme poligonale vizibile ca unitati

elementare ale peisajului Se obtin astfel spatii ale caror structura interna este

omogena Aceste spatii sunt denumite unitati de peisaj (ex Un masiv forestier

binereprezentat printr-o anumita specie forestiera o creasta Montana o campie

un ansamblu de culturi agricole un cartier urban)

b se va acorda atentie sensului geographic al fiecarei unitati de peisaj identificat

Dpdv analiza va fi concetrata asupra a 4 elemente esentiale

vegetatia ndash find prezenta in toate tipurile de peisaj In exemplu vegetatia este bine

structurata in planul median ai peisajului respective intre orasul Busteni si baza

abruptului estic al muntilor Bucegi Vegetatia pune in evidenta atat altitudinea formelor

de relief cat sip anta In mod deductive climatului si componenta edafica De asemenea

evidentiaza importanta economica pentru exploatarea lemnului interesul turistic si

gradul de protectie pt mediul inconjurator In functie de repartitia spatiala a formatiunilor

de vegetatie s-au stabilit 3 clase

I Prima clasa cu o valoare procentuala de 100 este reprezentata prin

padurile spontane mature care nu sunt supuse explotarilor forestiere Se recunosc

cu usurinta datorita gradului inaintat de omogenitate Ele apar in partea mediana a

peisajului

IIAre o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 50-100 Apare in

partea inferioara a abruptuluifiind fragmentata de morfologia terenului de

procesele de versant foarte active

III Are o valoare procentuala de acoperire cuprinsa intre 10-50 Vegetatia

este rara Caracter eterogen imprimat de alternanta caselor si a retelei stradale

din orasul Busteni

IV Are un grad de acoperire sub 10 reprezentata prin excelenta de

vegetatia erbacee caracteristica celor mai mari altitudini ale domeniului subalpin si

alpin

21

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

speciile vegetale acestea indicand caracteristicile climatice si edafice ale

mediului respectiv In exemplu dat mare aprte de vegetatie este reprezentata de

padurile de conifere si partial de foioase

gradul de artificializare al mediului reprezinta suma tuturor transofrmarilor

observabile in peisaj realizate in scopul productiei economice In exemplul dat

gradul de artificializare characteristic abruptului prahovean al Muntilor Bucegi este

nul In cazul sectorului median al peisajului in care predominca speciile forestiere

fara interventie sau cu o slaba interventie antropica gradul de artificializare este

foarte redus Acesta este puternic in planul inferior al peisajului respectiv orasului

Busteni In aceasta situatie aproape toate elementele sunt antropizat inclusiv

mare parte din vegetatie

cConsta in marcarea fiecarui tip de geosistem din peisaj Cu aceasta ocazie vor fi

puse in evidenta interrelatiile pe verticala care se stabilesc intre componentele de

mediu respectiv intre climat vegetatie sol roca si interventia antropica

d Este reprezentata practic de concluziile obtinute in urma analizei Se

evidentiaza relatiile care se stabilesc pe orizontala si care leaga intre ele

geosistemele Pentru analiza acestei etape se alcatuieste o harta a

geofaciesurilorcu ajutorul careia poate fi stabilita relatia ierarhica genetica cu

nivelul superior al geosistemelor

2 Analiza prin cuantificare

Se aplica de regula peisajului montan inalt in cadrul caruia se calculeaza asa

numitul indice de alpinitate Acesta reprezinta o valaore care insumeaza cele mai

importante caracteristici ale muntelui inalt altitudinea exepunerea versantului conditiile

climatice reprezentate prin temperatura precipitaii durata zapezii altitudinea limitei

padurii vegetatia solul si utilizarea lui densitatea populatiei In cazul indicilor de natura

fizica si in special a celor climatici se aplica formulele de calcul pentru valorile statistice(

de regula medii) ale temperaturii precipitatiilor durata persistentei zapezii De

asemenea se apreciaza valoarea unui parametru numit continentalitate(adica distanta

la care se simte influenta climatica majora) Celelalte valori se iau de pe hartile

22

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

topografice geomorfologice hartile vegetatiei In cazul solului se apreciaza calitativ

natura lui si natura utilizarii lui In cazul turismului se apreciaza calitativ diferite folosinte

ale terenului( pentru ski pentru alpinism parc national bai termale) Toate aceste

niveluri primesc cate o nota iar insumarea notelor finale va constitui indicile de

alpinitate

3 Analiza cu ajutorul chestionarului

Se foloseste in special atunci cand lipsesc datele statistice sau cand acestea

sunt nerelevante pentru evaluarea peisajului Chestionarul cuprinde mai multe puncte

prin care se evidentiaza aspectele de natura economica sociala culturala urbanistica

si alte intrebari care evidentiaza natura si tendintele de dezvoltare a peisajului in cauza

Fiecare din aceste puncte are mai multe subniveluri notate de la 1 la 7 care stabileste

intre limitele contrastante gradul de apreciere al celor chestionati De pilda in cazul

nivelului de dezvoltare economica limitele sunt de la un nivel sarac la unul bogat cu 7

graduari Cei chestionati vor raspunde prin incercuirea unui anumit nivel dupa

aprecierea fiecaruia

Directii actuale de abordare a peisajului

Acesta a devenit astazi un concept interdisciplinar prin abordarea

multifunctionala si prin valentele sale de reprezentare in timp si in spatiu Avand in

vedere faptul ca metodele de investigare se bazeaza atat pe stiintele naturale cat si pe

cele socio-umane intelegerea peisajului a deposit faza observatiei pure si a interesului

istoric Metodele de analiza s-au dovedit cu atat mai importante cu cat impactul antropic

a creat infrastructure noi schimband intr-o oarecare masura natura peisajului Peisajul a

fost clasificat in mai multe tipuri

peisajul - cadru de viata se considera ca elementele sale componente

contribuie in totalitate in diferite proportii la prezenta si existenta durabila a vietii

peisajul ndash patrimoniu are valoare naturala si istorica gasindu-se in memoria

colectiva a tuturor popoarelor

23

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

peisajul ndash resursa capata valoare de marfa a industriei turistice reprezinta un

suport al activitatilor economice de profil

peisajul- valoare de identitate o marca de identificare in timp si spatiu la o

anumita cultura societate sau grup uman

peisajul cultural tip particular de peisaj fiind utilizat din ce in ce mai mult in

cadrul geografiei culturale Dpdv al intelegerii raportului om-mediu natural si a creerii

cadrului conceptual de analiza au fost vehiculate mai multe idei

I Determinism se bazeaza pe relatia cauza-efect intre mediu fizic si cel

cultural S-a impus prin excelenta odata cu ideile lui Darwin In forma sa cea mai simpla

acesta are in vedere faptul ca toate actiunile umane cum ar fi munca si activitatea

creative sunt predeterminate sau controlate de o anumita parte a elementelor cadrului

fizic Deteminismul a fost prezent in special in Europa Occidentala adeptii acestui

curent punand accent pe rolul factorilor climatici asupra starii fiziologice si

comportamentale inclusive asupra laturii culturale Ei explica diferentele de

comportament care apar la populatiile din zona temperata si la cele din zonele tropicale

tocmai prin influenta factorilor climatici

II Posibilism scoala de gandire geografica curent de natura tehnologica care

sustine faptul ca omenirea a reusit sa treaca peste barierele fizice ale mediului cu

ajutorul stiintei si tenologiei

III Probabilism reprezinta o sinteaza a celor doua curente anterior descries si

are in vedere trei aspecte

a primul aspect se refera la faptul ca mediul fizic determina o mare parte a

actiunilor omului

b evidentiaza faptul ca societatile avansate pot preintampina constrangerile

mediului fizic prin tehnologie

24

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

c analiza modului de utilizare a peisajuluisi utilizarea acestuia trebuie sa ia in

considerare atat factorii naturali cat si cei antropici avand in vedere si nivelul viitor de

dezvoltare a societatii

Capitolul IV

Analiza Geosistemului

Geositemul= sistem deschis un intreg alcatuit din elemente corelate ale naturii

supus legilor acesteia actionand in invelisul geografic Acesta sufera din partea

societatii omenesti influente diverse transformand considerabil elementele sale initiale

Functiile geosistemului

Geosistemul are o functionalitate proprie rezultata din interactiunile multiple ale

componentelor sale In egala masura fiecare din componentele geosistemului are unitati

si subunitati spatiale si dinamice legate interactiv Aceleasi tipuri de legaturi mentin

subsistemele si unitatile respective intr-o retea ierarhizata tridimensional Astfel fiecare

unitate indiferent de pozitia ei in sistem este legata interactiv cu unitatile de pe acelasi

nivel iararhic controleaza unitatile subordonate si este controlata de una sau mai multe

unitati sistemice de rang superior( de ex Un bazin hidrografic reprezinta o structura

sistemica constituita predominant din component natural avand ca unitati sistemice

subordonate bazinele afluentilor de diferite ordine pe acestea el le controleaza prin

mecanisme variate actionand cu diferite intensitati ca o consecinta a componentei cheie

care este nivelul de baza La randul lui este controlat de un colector de ordin hidrografic

mai mare subordonat nivelului de baza general) ( ex2 Padurea este un ecosystem care

controleaza ca unitati subordonate arboretele tinere poienile cu pajisti si intr-o oarecare

masura sectoarele de rau lacuri mlastini aflate in spatial forestier

In relatiile interactive de subordonare padurea este controlata de complexul

morfoclimatic si de interventiile antropice Functionalitatea geosistemului consta intr-o

25

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

imensa varietate e transferuri de materie energie si informatie in intreaga ierarhie

Acest transfer de ansamblu se exprima prin fluxuri care in mod controlat circula in

interior In mod frecvent fluxurile respective au un character cyclic descriind circuite

circuitul apei circuitul elementelor nutritive in sistemul sol-planta-animal-om circuitele

de productie si de schimb In sistemul sol-atmosfera-apa se produc mai multe circuite

legate de carbon azot fosfor potasiu si alte elemente Se produc mai multe intrari si

iesiri care asigura legatura acestui sistem cu alte sisteme inconjuratoare La nivelul

fiecarui circuit a unui element chimic stau o serie de procese care descriu intimitatea

fenomenelor care se petrec intre cele 3 componente In cazul azotului se produc intrari

de azot prin precipitatii ingrasaminte chimice si naturale si din aer prin fixarea biologica

datorita unor bacterii speciale In sol se petrec procese de hidroliza nitrificare

amonificare imobilizare de fixare biologica de adsortiesi volatilizare

Mecanismele dimensiunile si ritmul acestor fluxuri sunt decise in cea mai mare

parte in interiorul fiecarei structuri sistemice Aceasta activitate reprezinta

functionalitatea structurii respective realizata ca urmare a relatiilor de tip interactiv

Functiile esentiale ale geosistemului sunt in numar de 4

Functia de executie precipitatiile atmosferice introduce noi volume de apa in

rauri in lacuri si prin inflitrare in sol si apele subterane

EX Aprovizionarea cu materii prime si desfacerea produselor finite alimenteaza

si pun in circulatie rezultatele unor activitati productive

Functia tactica actioneaza ca regulator al dimensiunilor directiei si ritmului pe

care executia trebuie sa le respecte Circulatia generala a atmosferei regleaza volumul

si distributia spatiala a precipitatiilor Selectia naturala regleaza efectivele de

consumatori din diferite ecosisteme Mecanismele pietelor de aprovizionare si

desfacere regleaza productia

Functia strategica( de control) Capacitatea fiecarei structuri de a controla

permanent rezervele disponibile de a decide marimea apelului la aceste rezerve ritmul

consumarii ritmul si dimensiunile fluxurilor de iesire

26

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

Ex Tipul de climat constituie elementul de control al regimului precipitatiilor Ex

Interactiunile din geosistem creaza conditii diferite in timp si spatiu pentru selectia

naturala

Functia de coordonare este cea mai cuprinzatoare presupune o buna integrare

in reteaua de unitati sistemice si asigura o functionare durabila Ex Zonalitatea

latitudinala si altitudinala a asociatiilor vegetale si animale ca si marile structuri politico-

economice sunt expresii ale coordonarii si dezvoltarii de tip sistemic

Autoreglarea in cadrul sistemelor

Desfasurarea functiilor mentionate cat mai aproape de parametri optimi permite

oricarui sistem sa-si asigure stabilitatea existand premise suficiente pentru dezvoltare

Coordonarea optimia a functionalitatii interne si integrarea eficienta in reteaua sistemica

exprima capacitatea strcuturii respective de a se autoregla Aceasta inseamna ca

sistemul este capabil sa se informeze permanent asupra starii interne si asupra

raporturilor existente de asemenea poate sa decida in mod adecvat asupra capacitatii

interne de actiune Autoreglarea ca forma optima a functionalitatii sistemului actioneaza

de-a lungul intregii sale evolutii Autoreglarea este un process foarte complex care nu

are intotdeauna un caracter continuu Perioadele de discontinuitate caracterizeaza

situatiile in care din cauza interne sau externe sistemul este obligat sa decida unele

modificari Astfel se pot modifica dimensiunile unor functii se inverseaza unele etape

se renunta la altele se insusesc comportamente noi

Dinamica geosistemelor

Dinamica =o insusire a oricarui geosistem prin care se evidentiaza orice

modificare produsa in componentele lui si efectele respective Dpdv al dinamicii se

intalnesc mai multe tipuri de geosisteme Primul tip

27

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

IGeosisteme in biostazie ndash se remarca prin marele grad de stabilitate a

sistemelor ecologice datorita proceselor geomorfologice reduse sau chiar nule Evolutia

intregului sistem se face doar prin procese biochimice cum ar fi pedogeneza si chiar

selectia speciilor Impactul antropic prin diferite forme poate genera o dinamica

regresiva a vegetatiei a solurilor dar fara a perturba echilibrul dintre potentialul ecologic

si exploatarea biologica In functie de diferite variatii are gradului lor de stabilitate au

fost determinate mai multe subtipuri de geosisteme in biostazie

geosisteme climatice - se caracterizeaza prin stare de echilibru fiind bine

conservate si cu o patura organica stabila Impactul antropic in general redus nu

modifica echilibrul de ansamblu al geosistemului In cazul unor fenomene naturale

precum alunecari de teren avalanse prabusiri de pietre care pot afecta geosistemul

are loc o refacere rapida a acestuia Potentialul ecologic nu este modificat

geosisteme paraclimatice ndash generate de o evolutie regresiva in general de

origine antropica prin diferite actiuni care dtermina o ruptura pe un termen mai lung al

geosistemului si o modificare partiala a potentialului ecologic sau a explotarii biologice

In cazul acestui subtip evolutia interioara a geosistemului se face in conditii artificiale

tinzandu-se la o alta forma de climax Ex reimpaduririle din zonele montane

geosisteme degradate cu dinamica progresiva - Corespund spatiilor candva

amenajate de om in diferite scopuri ulterior parasite de acesta In urma abandonarii se

constata un proces de revenire la starea de echilibru a peisajului anterior amenajarii

antropice Porcesul este cunoscut si sub numele de renaturare Ex anumite suprafete

din Delta Dunarii care anterior au fost scoase de sub ape pentru o utilizare agricola care

dupa cativa ani de folosinta agricola datorita rezultatelor slabe de productie terenurile

au fost parasite si reinundate

geosisteme degradate cu dinamica regresiva(fara o modificare importanta a

poentialului ecologic) ndash sunt reprezentate prin spatii puternic antropizate In aceste

conditii de antropizare vegetatia este modificata sau chiar distrusa solurile sunt

transformate prin diferite practici agricole Echilibru ecologic in ansamblu nu este

28

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

distrus in schimb sub aspect geomorfologic se remarca fenomenul de eroziune ca

urmare a lucrarilor mecanice efectuate in conditii de tehnologie primitiva

II Geosisteme rehxistazie ndash rehxistazia= ruptura a starii de chilibru biologic intre

sol vegetatie si climat intr-un areal dat prin procese de eroziune prin schimbari

climatice sau chiar din cauze tectonice sau antropice Rehxistazia rezulta in urma unor

puternice procese geomorfologice Procesle de eroziune transport si acumulare a

fragmentelor determina o puternica dinamica a versantilor si in mod implict modificari

improtante ale potentialului ecologic Geomorfogeneza este contrara proeselui de

pedogeneza datorita efectului ei puternic degradator In functie de intensitatea

proceselor s-au diferentiat doua tipuri de rehxistazie - rehxistazia adevarata(propriu-

zisa) determinate de puternice procese de eroziune si implicit de modelarea reliefului

Implicatiile acesteia asupra solului si asupra covorului vegetal sunt totale in cazul unei

interventii antropice poate rezulta chiar o rupture de tip catastrofal a echilibrului

geosistemic

-rehxistazia limitata se caracterizeaza printr-o intensitate mai redusa in

care procesele de eroziune au o intensitate mai redusa afectand superficial covorul

vegetal litiera si orizontul superior al soluluiDPDV aceasta nu genereaza aparitia a

noi forme de relief Datorita faptului ca acest tip de rehxistazie afecteaza numai

vegetatia sic el mult orizontul superior al solului a mai fost numita rehxistazie

epidermica

In cazul geosistemelor in rehxistazie indiferent de subtipul acesteia au fost

determinate doua forme caracteristice si anume geosisteme cu geomorfogeneza

naturala specifice regiunilor aride semiaride si de munte inalt si geosisteme regresive

cu geomorfogeneza cauzata de actiunea antropica

Unii cercetatori au mai separate un alt tip si anume denumit de ei ldquogeosisteme in

parastazierdquo In cadrul acestora se remarca faptul ca atat potentialul ecologic cat si

exploatarea biologica sunt afectate de interventia antropica in special cea industriala si

edilitara Aceste areale sunt restranse ca suprafata iar revenirea lor la starea initiala

este posibila in timp indelungat multisecular sau chiar niciodata

29

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

Clasificarea prezentata sta la baza regionarii geografice avand atat tot teoretico-

metodologic cat si rol practic

Geografia Mediului 18 decembrie 2009

Structura Geosistemului

Avand calitatea de suprasistem deschis geossitemul este alcatuit din structuri

interactive subordonate constituite in proportii diferite din elemente anorganice

organicesi sociale-economice de origine naturala si antropica organizate in structuri cu

dominanta materiala energetica si informationala Intre elementele constitutive are loc

un transfer de materie energie si informatie Originea acestui transfer este variata

abiotica biotica si social-economica In geosistem exista cai specifice de-a lungul

carora transferul se desfasoara sub impulsul unor centre de decizie inintervale de timp

specifice corespunzatoare rezervelor de timp existente Analiza geosistemului

presupune cunoasterea structurii lui si a modului cum aceasta strcutura functioneaza

Componentele sistemelor naturale

Abiotice

Radiatia cosmica reprezinta o forma de energie prezenta dintotdeauna avand

importanta deosebita pentru celelalte componente Modificarile parametrilor acesteia

intensitate flux frecventa au rol decisive in declansarea si evolutia unor procese si

fenomene specifice spatiului terestru Pentru geosistem de o insemnatate deosebita

este radiatia solara Soarele reprezinta sursa majoritatii formelor de energie de pe

Terra Raidatia solara are intensitate variabila in functie de latitudine altitudine si

sezonalitate In acelasi timp ea este influentata de dinamica unor procese care au loc la

suprafata soareluisau in interiorul sau Variabilitatea se manifesta printr-o anumita

periodicitate cu intervale de 11-35 si 100 de ani Variatiile respective schimba conditiile

30

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

de evolutie ale unor procese climatice biologice si pedologice de pe Pamant actionand

direct sau indirect si asupra sistemului social economic

Substratul geologic cea mai veche componenta terestraEl reprezinta

matricea formarii reliefului suportul acumularii apei contribuind prin dinamica sa

proprie la formarea si evolutia atmosferei Concomitent este suportul principal al

componentelor biotice si al sistemului social ndash economic Pentru geosistem este

deosebit de importanta in primul rand litosfera Aceasta este partea superioara a

substratului geologic Procesele care au loc in litosfera contribuie la modificarea in

general lenta dar continua a aspectului reliefului planetar Pe de alta parte litosfera

reprezinta sursa de minerale si materii prime necesara dezvoltarii societatii omenesti

Procesele din litosfera se manifesta cu o mare variabilitate spatio-temporala

influentand puternic alte componente naturale si diversificand resursele acesteia

Pentru dinamica geosistemului sunt importante unele procese care isi au originea in

partea profunda a litosferei cum sunt magmatismul si seismicitatea Aceste procese pot

modifica atat structura scoartei terestre cat si aspectul reliefului pot modifica climatului

si invelisul biotic

Atmosfera- invelisul de aer reprezinta o componenta esentiala care alaturi

de apa au contribuit la aparitia vietii pe Pamant De-a lungul timpului compozitia

atmosferei nu a suferit o modificare esentiala fapt ce a permis aparitia si existenta

componentei biotice Atmosfera are o structura stratificata prezentand o variabilitate

spatiala a principalilor parametric Atmosfera influenteaza in mod direct celelalte

componente ale geosistemului Fenomenele si procesele climatice generate in

atmosfera contribuie masiv la formarea unor structuri spatiale sistemice cu caracter

specific O serie de fenomene exceptionale ca temperaturile extreme ploile torentiale

ariditatea diversifica vremea avand efecte negative asupra activitatilor umane

Apa(hidrosfera)- invelisul de apa s-a format prin interactiunea scoartei

terestre cu atmosfera si cu radiatia cosmica Apa este prezenta in toate cele trei

stari fizice in tot geosistemulDin acest motiv ea favorizeaza desfasurarea unor

reactii chimice fizice si biologice reactii care stau la baza existentei normale a

celorlalte componente ale geosistemului Apa este esentiala pentru orice forma de

31

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

viata Ea are un potential energetic pentru foarte multe activitati umane In acelasi timp

apa este sensibila la influentele antropice

Relieful- sub impulsul unor factori genetici interni legati de strcutura si

dinamica scoartei terestre si a unor factori externi se formeaza relieful Este o

componenta derivate in sistemul abiotic Caracteristicile reliefului altitudinea inclinarea

fragmentarea expozitia versantilor determina etajarea unor componente climatice

hidrologice de vegetatie inclusive etajarea solurilor Etajarea se repercuteaza asupra

prezentei stabile si asupra activitatilor antropice Pentru arii intinse de pe Pamant

potentialul natural favorabil societatii umane este puternic influentat de relief La randul

sau omul poate modifica relieful preexistent creand forme noi dar la scara mult

redusa Solul ca si relieful solul este o componenta derivate in sistemul

abioticGeneza sa a rezultat si rezulta din interactiunea componentelor abiotice cu cele

biotice din interactiunea scoartei de alterare a apei aerului si reliefului cu diferite forme

de viata si cu diferite resturi organice In felul acesta solul ocupa o pozitie de tranzitie

intre cele doua sisteme naturaleabiotice si biotice Varibilitatea spatiala a complexului

de factori pedogenetici confera o mare diversitate a invelisului de soluri Prin fertilitatea

lor naturala solurile au fost profound integrate in existenta soecietatii umane In egala

masura insa valorificarea lor de catre om implica si forme de suprasolicitare sau chiar

de degradare Aparent regenerabile resursele de sol au in realitate nevoie de intervale

de timp indelungate pentru redobandirea unor calitati naturale(precum fertilitatea)

Procesul acesta impune insa un ritm foarte lent caracteristic dinamicii componentelor

naturale ale geosistemului

Interactiuni in sistemul abiotic

Interactiunile litosferei

In sistemul abiotic o serie de interactiuni interne confera litosferei calitatea unui

component de baza capabil sa antrenze modificari importante in continutul so

componenta celorlalte sisteme La randul sau litosfera poate suferi modificari de

structura si de comportament ca urmare a coexistentei interactive Pentru atmosfera

litosfera constituie sursa imediata de energie calorica materializata prin ariile vulcanice

32

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

ariile geotermice si prin fluxul termic de energie solara retransmisa atmosferei De

asemenea lutosfera influenteaza marile circuite atmosferice La randul ei litosfera este

influentata de atmosfera prin rolul aerului si a conditiilor climatice in formarea scoartei

de alterare si in formarea solului Pentru hidrosfera litosfera reprezinta sediul apelor

subterane si suportul bazinelor si retelelor apelor de suprafata influentand calitatea si

cantitatea acestora Dinamica litosferei are importanta in stabilitatea regimului apelor

subterane Cutremurile de pilda modifica presiunea traseele debitele si chiar

chimismul unor ape subterane De exemplu cu 9 zile inaintea cutremurului de la Kobe

din anul 1995 concentratia de radon din apele subterane a crescut de zece ori fata de

concentratia normala De asemenea a crescut concentratia apelor in cloruri si in sulfati

de doua pana la trei ori Specificul petrografic si structural al litosferei influenteaza

durabil viteza si amploarea unor procese geomorfologice cu efecte directe asupra tipului

de relief Litosfera este implicata in procesul de pedogeneza prin punerea la dispozitie a

materialului anorganic generator al componentei anorganice a solurilor

In seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact clar asupra

comunitatilor vii manifestandu-se indirect prin intermediul solului la a carui formare a

contribuit decisiv Astfel dupa eruptii vulcanice se formeaza un material solificabil de

buna calitate pe care se instaleaza o vegetatie uneori luxurianta care constituie

hranda pentru animale si oameni

Interactiunile atmosferei

Invelisul de aer al Terrei se afla intr-o relatie interactive stransa si continua cu

invelisul de apa Prin caracteristicile sale fizice chimice si dinamice prin regimul si

variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice aerul actioneaza in mod direct

asupra apei Astfel sunt concludente raporturile dintre precipitatii si regimul debitelor

dintre regimul termic al aerului si oscilatiile regimului freatic dintre dinamica atmosferei

si geneza directia si constanta curentilor marini si oceanici Manifestarea acestor

raporturi deosebit de vizibile apare in cazul unor conditii climatice extreme Cantitativ

sistemul aer-apa este definitoriu pentru peisaje intinse de pe glob in care abundenta

sau absenta apei reprezinta elemente specifice Contrasteaza cazurile extreme din

zonele ecuatoriale cu precipitatii bogate si fluvii cu debite imense cu zonele tropicale

33

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

desertice fara precipitatii cu temperaturi foarte mari lipsite de rauri si lacuri Aceste

contraste dar si alte efecte ale dereglarilor in sistemul aer apa contribuie la provocarea

unor dezastre economice si sociale reducand drastic atat randamentele agricole cat si

pe cele piscicole Pentru relief aerul si clima in general se inscriu intre factorii genetici

Sub influenta climatului se formeaza si evolueaza mai rapid sau mai lent diferite tipuri

de relief Astfel relieful din regiunile aride sau reci poarta amprenta climei Relieful prin

fragmentare accentuate poarta determina climate local specifice O serie de forme si

compelxe de relief determina instalarea si mentinerea unor stratificatii termice ale

aerului care pe langa distributii atipice ale temperaturii impun si un regim dinamic

specific Asa este calmul atmsoferic care se instaleaza in depresiuni ducand la

temperature reduse si la formarea unor fenomene meteorologice precum bruma ceata

Pentru sol climatul se inscrie printre factorii genetici Temperatura aerului cantitatea si

strcutura precipitatiilor dinamica atmosferei pot grabi formarea solului prin procese de

dezagregare fizica si alterare chimica a apartii superioare a litosferei Aceste

caracteristici fizice si chimice ale aerului asigura formarea in continuare a solului

diferentiind cantitativ si calitativ componenta organica a solului si separand topologic

solurile In conditii de temepraturi scazute componenta organica are o contributie

modesta la procesele genetice din sol Pe cand in conditiile de temperature ridicate

componenta organica intra rapid intr-un process accelerat de mineralizare In climatele

umede se instaleaza rapid levigarea Aerul din sol are un rol foarte important in

desfasuararea tuturor proceselor fizice chimice si biologice din soluri fiind implicat in

circulatia apei in sol in procesele de oxido-reducere in activitatea microbiologica a

solului Cromatica partii superioare a solului si cantitatea de apa pe care o contine

determina si capacitatea solului de absortie calorica absortie care intervine diferentiat

in incalzirea aerului

Starea fizica a solului influenteaza printer altele si regimul termic al solului Astfel un sol

afanat poros se incalzeste in aceleasi conditii de culoare mai repede decat un sol

argilos compactLa randul lui solul influenteaza sensibil temperature si umiditatea

aerului cu care vine in contact determinand deplasari ale unor volume de aer implicate

in circulatia locala sau generala Prin sol interactiunile interne ale sistemului abiotic

interfera cu interactiunile externe deoarece solul prin insasi modul sau de formare este

34

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

un element derivat din interactiunea sistemului abiotic cu cel biotic Clima influenteaza

si asupra starii de sanatate a organismelor In anumite conditii de temperature si

umiditate prolifereaza o serie de agenti patogeni cu actiune pesticide asupra

organismelor de orice natura Fiecare organism reprezinta la randul sau un sistem care

raspunde in mod diferit la stimuli climatici Cu toate acestea organisme appropriate din

punct de vedere al adaptabilitatii la conditiile climatice formeaza asociatii vegetale si

animale Astfel se explica succesiunea latitudinala si altitudinala a unor asociatii

vegetale si faunistice Interactiunile aerului se resfrang si asupra omului Daca amintim

numai efectele anatomo-fiziologice ale presiunii aerului manifestate prin nivelul de

oxigenrare vom constata deosebiri semnificative la care organismul uman s-a adaptat

Pe masura cresterii altitudinii scaderea continutului de oxigen atrage dupa sine stari

negative asupra organismului uman manifestate prin hemoragii oboseala severa

pierderea memoriei somnolenta In zonele cu clima calda continutul de oxygen este

mai mare chiar si la altitutidini ridicate fapt ce a determinat formarea unor civilizatii la

altitudini de peste 4000 de metri (civilizatia cusco-Anzi) Locuitorii acestor zone sunt

adaptati morfologic si functional la astfel de conditii de viata Au capacitatea toracica

marita pentru a asigura o suprafata mai mare a tesutului pulmonar Capacitatea de

vehiculare a oxigenului este superioara fata de cea a locuitorilor de la altitudini mai

reduse

Lumina influenteaza in mod durabil organismul uman De ea depinde in mod

semnificativ activitatea organica lipsa ei provoaca deechilibre fiice si psihice Populatiile

care traiesc zile si nopti de o jumatate de an au o viata biologic incetinita cvasihibernala

pentru a atenua efectele negative ale intunericului Revenirea luminii determina

revigorarea intregului organism pe de alta parte insolatia puternica din regiunile

intertropicale este greu de suportat pentru rasa alba Temperatura aerului actioneaza

asupra organismului uman prin intermediul pierderilor specifice de caldura si prin

intermediul transpiratiei specifice Organismele unor grupari umane care traiesc la

latitutini mari sunt adaptate la temepraturi foarte scazute ca urmare a metaboliarii rapide

a grasimilor si ca urmare a dimensiunilor corporale reduse Adaptarea perfecta la

conditiile de mediu ale zonelor natale in special la cele de clima determina o

sensibilitate puternica la schimbarea conditiilor climatice Miscarea aerului are influenta

35

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

directa asupra organismului uman Daca miscarile lente sunt benefice deplasarea

violenta brusca a aerului dezvolta o imensa forta mecanica provoaca distrugeri mari

catastrofale cu victime omenesti Fenomenul este amplificat atunci cand sunt antrenate

si mase mari de apa cum se intampla in cazul ciclonilor tropicale O alta influenta

climatica asupra organismului uman este data de starea electrica a atmosferei care are

repercursiuni asurpa starii de sanatate a organismului uman prin instalarea unor

maladii reumatismale a unor migrene a tulburarilor nervoase

Geografia Mediului 15 ianuarie 2009

Interactiunile hidrosferei

Apa influenteaza atat scrota terestra cat si atmosfera Hidrosfera da un relief

characteristic de tipul reliefului fluvial glacial si marin Mai mult in multe regiuni ale

uscatului apa genereaza procese geomorfologiceeroziune si acumulare glacial

eroziune torentiala si acumuluraea proluviala si eoluviala

Relieful in manifestarea sistemica actioneaza puternic asupra apei In mod

direct morfologia terestra ofera conditii de cantonament in chiuvete de la padinile unor

deluvii la mari bazine oceanice Mai ofera conditii de scurgere directionand apa in

lungul oraselor ravenelor canalelor torentiale vailor

Forma si dimensiunile vailor impun scurgerea unei anumite cantitati de apa cu o

anumita viteza In cazuri extreme de acumulare a unor mari cantitati de apa se produc

fenomene cu regim catastrofal

In geneza solului apa intervine cu actiuni fizice si chimice inca din etapa de

formare a scoartei de alterare Apa insoteste solul pe tot parcursul evolutiei sale Faza

lichida a solului-25 din concentratia solului Bilantul apei in sol contureaza tipurile de

regim hidric pergelic percolativ nepercolativ sau exudativ cu impact asupra solului

asupra solului asupra potentialului sau productive si asupra vulnerabilitatii sale

36

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

Variabilitatea partiala a tipului de sol se datoreaza incarcaturii hidrice a climatului

Pentru lumea vie apa e de nelipsit asigurand orice forma de viata fiind un element de

constitutie In functie de prezenta precara moderata sau excesiva a apei asociatiile vii

se distribuie partial dureaza si se strcutureaza diferit Apa este echivalenta cu viata

Variabilitatea termica si partial a apelor determina stenotormii diferentiind

biocenozele diferitelor categorii de ape Exista vietuitoare adaptate la conditii

contrastante de temperaturesunt specii de crustacee mari in jurul unor izvoare marine

unde sunt 300-400 grade Celsius pestii adaptati la temperature negative Pinguinii

imperiali ndash adapatati la temeraturi a aerului de -70 grade Celsius Compozitia chimica a

apei influenteaza natura speciilor vegetale si animale continutul diferit de saruri a impus

adapatarea vietii pana la concetratii de saruri de 340gl In asa saramura traieste

crustaceul Artenia Salina

Presiunea apei influenteaza morfologia unor animale marine pestii bentonici

Comunitatile vii pot sa influenteze la randul lor caracteristicile fizice chimice ale apelor

Exemplu acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de apa

determina reducerea cantitatii de lumina care patrunde in stratele inferioare de aici

reducerea unor procese fizice chimice Procesele de descompunere organic

influenteaza mult distributia pe vertical a temperaturii apelor Apa influenteaza in mod

durabil activitatea umana Ea face parte din structura de rezistenta a sistemului social-

economic

Apa a permis dezvoltarea agriculturii asigurand rana traiului de zi cu zi O

agricultura cu randamente mari s-a dezvoltat acolo unde au fost surse permanente de

apa Exemeplu Valea Nilului Tibrului Eufratului

Apa conditioneaza si dezvoltarea industriala toate ramurile folosind cantitatri

marimici de apa unele ramuri incorporeaza apa in produse finite utlizand apa in

diferitele etape ale prelucrarii materiei prime o utilizeaza ca sursa de materie prima

sursa de energie in centrale Apei I se asigura o potabilitate prin tratamente in vederea

consumului umananimalvegetal

Apa

37

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

-important mijloc de comunicatie pe fluviimari oceane

- constituie o parte insemnata a potentialului turistic natural prin oferte balneo-

climaterice si agreement

Omul a intervenit in existent apei prin amenjarea cursurilor contururi ale lacurilor

prin constructia de baraje pe rauri in scopul alimentarii cu apa a localitatilor pentru

irigare pentru energie Omul a regularizat si adancit cursurile pentru navigatie a

efectuat drenaje in zonele cu exces de umiditate Uneori aceste interventiiau avut efect

negative asupra apei insasi si asupra mediului Astfel agricultura poate fi o sursa de

poluare a apelor ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice

Supradozarea acestora pe sol constituie spalarea acestor compusi din sol

ajungand pana in panza freatica Aici se situeaza ingrasamintele cu azot cu anionul

nitric Acesta e usor levigabil si poluabil pt apa freatica Dintre pesticide se detaseaza

insecticidele organo-clorurate de tipul DDT sau HCH Acestea sunt foarte toxice avand

o remanenta mare in mediu de 15-20 de ani

Irigatiile cu ape poluate sau nu sunt responsabile de unele efecte negative

asupra solului si apelor freatice Apar ridicari ale panzelor freatice sau saraturari

secundare ale solului Astfel de fenomene sunt in Campia Romana

Industrializarea materiei prime agricole- este o sursa poluanta aici intrand fabric

de zahar abatoare fabric de lapte Multe ramuri industrial au impact negative asupra

calitatii apei industria celulozei si hartiei industria siderurgica metalelor neferoase

chimica extractiva a substantelor utile extractia titeiului

Cu toate ca aceste unitati au statii de epurare nu mereu ele functioneaza la

capacitatea normal deversand ape cu incarcatura poluanta Urmarea diverselor

accidente pot fi catastrophe in 2000 la Baia Mare Industria termoenergetica mare

consumatoare de apa are si ea effect poluant ca urmare a unor accidente pe circuitul

tehnologic

Cursul unui rau poate fi agresat pe toata lungimea lui Olt care pana aproape de

varsare primeste ape uzate industrial partial epurate Raurile primesc si ape uzate

38

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

menajere neepurate sau doar partial Marile si oceanele primesc cantitati mari de

poluanti Dunarea depoziteaza annual in Marea Neagra 60t de mercur 900 tone cupru

40 000 tone de fosfor 50 000 tone produse petroliere

O alta sursa de poluare a apelor marine si oceanice o reprezinta poluarea cu

produse petroliere Accidente sau doar degajari de astfel de produse in apa stau

marturie fenomenului

Contaminarea radio-activa este o alta modalitate de degradare a apei

Fenomenul e periculos pentru ape marine si oceane in care se devarsa reziduuri

radioactive contanerizate care dupa un timp polueaza cu radionitriti apa

O problema majora de poluare a apelor e legata de potabilitatea lor Multe surse

pot fi contaminate in timp datorita neprotejarii lor Greseli de aplicare a tehnologiilor de

tratare a apelor pot fi alte cause ale scaderii potabiliatii Clorurarea in exces pentru a

preveni flocularea poate fi o alta sursa de poluare

Interactiunile reliefului

Reliful provine din interactiuni interne si externe ale sistemului abiotic O serie de

factori precum gradul de acoperire cu vegetatie nivelul de locuire practicarea

agriculturii exploatarea miniera amenajari lacuri de acumulare constructii de diguri si

baraje organizarea transporturilor a turismului conduc la modificari semnificative ale

reliefului

Relieful e un important factor pedogenetic constituind substratul imediat al

solului Orice forma de material al acestuia face parte dint-run complex morphologic al

reliefului O serie de caracteristici cantitative si calitative ale reliefului ca si procesele

geomorfologice sunt determinante pentru unele proprietati a solului Implicatiile

pedogenetice ale reliefului se rasfrang asupra insusirilor fizicechimice si biologice ale

solului

Gradul si tipul de acoperire cu vegetatie reprezinta un rol important in formarea

unor categorii genetice de relief si in conturarea unor caracteristici calitative si

39

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

cantitative ale acestora Ele conserva un ritm moderat de evolutie al terenului atenuand

ori stopand instalarea si desfasurarea unor procese geomorfologice

Padurile pajistile plantele de cultura diminueaza cantitatea de apa care ajunge

pe sol si astfel se temporizeaza fenomene precum eroziunea ravenarea Inlocuirea

vegetatiei natural cu cea cultivate are efecte negative deoarece protectia oferita de

plantele cultivate e discontinua atat in spatiu cat si in timp iar drumurile neamenajate

reprezinta spatii permanent neprotejate care pot genera forme noi de mezorelief cu

potential mare de ravenare

In existent reliefului intervine un element aparte cel socio-economic Locuirea a

impus modificari ale reliefului local pana la crearea unor altor tipuri de peisaje Astfel in

zonele deltaice mlastinoase prin lucrari de desecare drenaj indiguire de movile s-a

constituit un relief nou propice locuintei Semnificative sunt polderele din Olanda prin

indiguirea etajata a platformei continentale marine in urma carora terenurile au fost

redate locuirii Asezarile trogloditice au perforat relieful preexistent amenanjandu-l

pentru o locuire mai confortabila exemplu Tunisia Libia China Majoritatea acestor

asezari sunt acum parasite

In conditiile urbanizarii actuale modificarile reliefului sunt puternice atat subteran

cat si suprateran Din acumularea daramaturilor suferite de Berlin dupa al Doilea Razboi

Mondial s-au ridicat la marginea orasului cateva inaltimi de consistent dealurilor

Luarea in cultura a unor terenuri virgine a contribuit la modificarea reliefului pe

suprafete mari prin atenuarea intensificarea sau declansarea unor procese

geomorfologice Cele mai afectate sunt zonele colinare unde pentru practiccarea

agriculturii se fac terasari in vederea reducerii eroziunii si a acumularilor de apa Se

mai practica in prezent lucrari mecanice perpendicular pe curbele de nivel Astfel de

lucrari contribuie la accelerarea eroziunii

Modificarile semnificative asupra reliefului au aparut si in urma lucrarilor miniere

mai ales a celor effectuate la zi Se produc excavatii in scoarta pana la 300 de metri

fapt ce conduce la modificari directe sau indirect ale reliefului local Dupa terminarea

exploatarii se reface teritoriul prin acoperirea excavatiilor cu roci sterile si cu sol sau prin

40

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

crearea de lacuri si amenajamente turistice Exemple sunt numeroase carierile de la

exploatarile lignitului din bazinul Gorjului cariera pentru sisturi bituminoase de la Anina

cariera pentru sulf din Calimani

Haldele de la exploatari din Africa de Sud se intend pe distante de 100 de km

iar nisipul rezultat atat din exploatare cat si din aparitia lui in urma proceselor exogene a

creat un relief de dune Asemenea halde pot genera fenomene de alunecare cu efecte

negative asupra terenului si asupra locuitorilor din zona

Uneori amenajarea unor lacuri de acumulare in astfel de zone din care s-au

extras minereuri la zi sau in subteran pot declansa alunecari de teren Constructia si

intretinerea cailor de comunicatie contribuie la modificarea reliefului prin terasamente

debleuri rambleuri tuneluri Organizarea si practicarea turismului isi poate lasa

amprenta asupra reliefului Astfel prin amenajrea infrastructurii constructiilor de cazare

sau de sosele de porturi si aeroporturi relieful va suferi modificari si adapatari prin

despaduriri desecari nivelari modelari de tarmuri Acestea contribuie la trecerea de la

biostaze la retrostaze rezultand o morfologie noua

Modificari ale relliefului deltaic si tarmului marin se produc si datorita construirii

de baraje pe rauri tribuatre in amonte in scopuri hidroenergetice Drept urmare se

micsoreaza cantitatea de aluviuni se modifica conformatia tarmurilor

Exemplu Acumularea atat in zona deltaica cat si marina a tarmului vestic al Marii

Negre Relieful e si un important factor pedogenetic prin caracteristicile sale

directoare(inclinare expozitie altitudine declivitate) relieful intervine alaturi de clima si

natura geologica a rocii ca un factor hotarator in geneza unui tip de sol sau a altuia

Astfel in zonele montane inalte se formeaza litosoluri( soluri subtire cu roca spre

suprafata) pe cand in arealele accumulative se formeaza soluri profunde cu orizonturi

bine dezvoltate

Prin influenta complexa exercitata ca si prin variabilitatea raportului eroziune-

acumulare-sedimentare in alibi lacuri sau in ape marine relieful e un element essential

a ecotopului conditionand atat structura cat si distributia spatial a formatiunilor

41

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

vegetative cat si a capacitatii lor de a intretine asociatii de animale specific Practic toate

ecosistemele de pe Terra poarta amprenta reliefului

Dezvoltarea societatii umane a trebuit sa tina seama de favorabilitatea sau

caracterul restructiv al complexelor morfologice chiar daca de-a lungul timpului

progresul ethnic a diminuat rolul limitativ al reliefului

Inclinarea reliefului orientarea versantilor altitudinea fragmentarea au fost factori

hotaratori de care s-a tinut seama la amplasarea localiatilor cailor de comunicatie

Solul ndash punct nodal al interactiunilor

Un alt element derivat ocupand in geosistem zona de interferenta a structurilor

abiotice din cele biotice si social-economice este solul El a luat nastere in urma

interactiunilor dintre aceste componente Distributia climatica latitudinala si altitudinala

a ecosistemelor conditioneaza semnificativ variabilitatea spatial a invelisului de sol In

ecosistemele de tundra s-au format soluri slab evaluate sarace in materie organic slab

aerate foarte acide Ecosistemele de padure au generat soluri podzolice cu un orizont

de acumulare a silicei slab fertile un orizont organic in continua transformare generat

de un strat anual de litiera Ecosistemele de silvostepa si stepa continentala semi-arida

dominate de o vegetatie ierboasa asigura formarea unor soluri molice cu activitate

biologica intensa cu un orizont gros de acumulare a humusului Sunt soluri fertile cu

reactive slab acida neutral pana la slab alcalina Ecosistemele de stepe aride si

semipustiuri cu vegetatie redusa cu activitate microbiologica nesemnificativa formeaza

soluri sarace slab evoluate cu acumulare de saruri solubile si carbonate in orizontul de

suprafata

In ecosistemele subtropicale de tip mediteranean s-au format soluri brune sau

rosii de tip terra-rosa Culoarea acestora din urma rosie este data de oxizii de fier care

se acumuleaza in orizontul arid In ecosistemele tropicale umede subecuatoriale si

ecuatoriale cu formatiuni vegetale extreme de variate unde mineralizarea materiei

42

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

organice se petrece rapid solurile au un orizont subtire de materie organic si un orizont

gros de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de fier si aluminiu

Un rol important in evolutia solurilor il are factorul antropic care prin lucrarile

cultural pe care le efectueaza in scopul maririi productiei agricole contribuie la

modificarea de cele mai multe ori pozitiva a insurilor solurilor Solul suporta toate

efectele negative derivate din celelalte actiuni antropice de natura economica Toate

industriile polueaza suprafetediferite de soluri cu diferite elemente si subtante precum

metalele grele deseuri cu provenienta din diferite saruri acizi particule in suspensie

titei diferite produse petroliere dejectii zootehnice

Dintre toate aceste surse poluarea cu metale grele are impactul cel mai

pregnant

Sursele de poluare cu metale grele sunt emisiile de la insutria metalelor

neferoase emisiile de la siderurgie emisiile de la centralele termice pe baza de

carbine emisiile din industria chimica si in special de la fabricile de producer a acidului

sulfuric din pirita emisiile de la autoturisme care folosesc drept combustibil benzina In

acest din urma caz se produce poluarea cu plumb de la emisiile automobilelor pe

benzina deoarece plumbul este introdus in benzene pentru a le ridica cifra octanica In

ultimul timp multe din automobilele modern au introduce in sistemul de evacuare a

gazelor catazalizator cu platina in vederea reducerii emisiilor de gaze in atmosfera dar

in acelasi timp se produce o emisie a particulelor incarcate cu platina care de

asemenea polueaza solul

Ca ordin de marime continuturile de metale grele prezente la nivel poluant sunt

de 3 parti per million (3 ppm Cadru) 100 ppm Pb Cu 300ppm ZN 1000 ppm Mn

Cadru Plumb Cupru Zinc sunt principalele metale grele care polueaza Valorile

acestea sunt limitele maxime admisibile In legislatiile prezente limitele maxime

admisibile sunt normate pentru doua categorii de soluri asa numitele soluri ldquosensibilerdquo

si soluri ldquomai putin sensibilerdquo Solurile sensibile sunt acelea pe care se cultiva plante

folosite in alimentatia animal si umana Solurile mai putin sensibile sunt cele pe care se

cultiva sau cresc plante neutilizate in alimentatia umana sau animal Din acest motiv si

43

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

limitele maxime admisibile au fost normate in functie de aceste doua categorii de soluri

Pe de alte parte LMA(limitele maxime admisibile) sunt normate si sub forma unor valori

numite praguri de alerta si praguri de interventie

Pragurile de alerta indica faptul ca solul respective are o incarcatura apreciabila

in metale grele si se afla sub impact poluant continuu Alerta arata faptul ca sunt

encesare masuri pentru stoparea sursei de poluare in asa fel incat concentratia

elementelor chimice sa nu creasca pana la valori care desemneaza asa numitele

praguri de interventie Datele analitice care se situeaza in zona pragurilor de interventie

indica faptul ca sunt necesare masuri de depoluare

In tara noastra sunt cateva zone puternic poluate cu metale grele si anume

arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor neferoase de la Baia Mare si

Copsa Mica precum si arealele din jurul uzinelor de preparare a minereurilor de la

Zlatna si a uzinei de ingrasaminte fosfarice de la Valea Calugareasca Cu toate ca

aceste ultime doua zone au fost inchise solul din zonele de influenta sunt incontinuu

poluate cu metale grele datorita faptului ca aceste elemente chimice dainuiesc in soluri

perioade foarte indelungate de ordinal zecilor de ani sutelor de ani sau chiar a

mileniilor

O alta poluare improtanta pentru solurile romanesti este cea de reziduri de

insecticide organo-clorurate Ele au fost utilizate cu succes ani in sir pentru combaterea

a o serie intreaga de insecte daunatoare in agricultura Datorita toxicitatii lor ridicate si a

persistentei in sol (timpul de injumatatire fiind de 15 pana la 20 de ani) aceste pesticide

au fost scoase din circuitul agricol incepand cu anul 1983

Pe locul trei intr-o serie descrescatoare a intensitatii de poluare se situeaza

poluarea cu titei si apa sarata provenita din industria extractive a titeiului si cu produse

petroliere rafinate Accidentele se datoreaza coroziunii conductelor sau datorita

spargerii lor in scop infractional POluarea cu astfel de produse conduce la degradarea

majora a solurilor prin inhibarea a o serie de properitati fizice chimice si biologice

44

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

FACTORII GEOECOLOGICI

Notiuni introductive

bull Mediul georgrafic reprezinta un macrosistem alcatuit dintr-o serie de componente (relief apa aer sol vietuitoare omul) in care exista o serie de relatii pe care le obsevam an peisajul geografic28552zqu75gmf1h

bull Mediul inconjurator reprezinta spatiul geografic in care componenta de baza este omul

bull Este alcatuit dinbull mediul naturalbull mediul antropizat + mediul

antropic qm552z8275gmmf

1 Componenta relief

bull Elemente morfometricebull Favorabilitate

bull altitudini joase (dezv asezari exploatari agricole)bull pante micibull expunerea suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare creeaza potential energetic

bull Restrictiviitatebull Atitudini inaltebull Pante inalte abrupte

bull Forme de reliefbull Favorabilitate

bull Campiile si podisurilebull Culoarele de vai cu terase depresiunile fasiile litorale

joasebull Restrictiviitate

bull Regiuni montane dispar in etajul alpinbull Chei defilee canioane deserturi tarmuri inalte

stancoasebull Alcatuirea petrografica si continutul in resurse de subsol

bull Favorabilitate

45

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

bull In reg Montane si deluroase resurse minerale si de combustibili

bull Diverse tipuri de roci pentru materiale de constructii si arta

bull Dinamica proceselor de versant si de albiebull Restrictiviitate

bull Alunecari de teren torente siroiri revarsaribull Degradarea terenului

2 Componenta aer

bull Potential energeticbull Favorabilitate

bull Radiatii solarebull Deosebiri zonale ale mediului si posibilitati diferite de

habitatbull Regimul termicbull Indicator al posibilitatilor de viata si locuire prin cunoasterea

temperaturiibull Regimul precipitatiilor

bull Favorabilitatebull Scurgerea raurilorbull Panza freaticabull Solurilebull Determina conditii diferite de viata si de utilizare a

terenurilorbull Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice

bull Favorabilitatebull Roua ceata briza pentru umiditate

bull Restrictiviitatebull Grindina tornadelem viscolul poleiul chiciura

3 Componenta apaa Regimul scurgerii raurilor

bull Pentru cunoasterea intervalelor de timp in care debitele produc revarsari si inundatii

bull Calcularea potentialului hidroenergeticb Lacuri

bull Resurse importante pentru habitabull Turism navigatie alimentarea cu apa

c Panzele de apa subterane

46

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

bull Izvoarebull apa potabila ndash pentru populatiebull minerale si termale ndash pentr tratament balnearbull nepotabila ndash apa industriala

4 Marile si oceanelea Asigura medii diferentiale de viata pt Un nr Mare de organisme importante pt

Omb Resurse minerale si combustibilic Potential energetic putin folositd Cai de navigatie

5 Componenta biotica

bull Rezervor de hrana pentru ombull Materiale de constructie si combustibilibull Vegetatia ndash oxigenarea atmosferei si mentinera umiditatii aeruluibull Valorificarea animalelor si plantelor a impus activitati economicebull Distributia plantelor si animaleor impusa de comditiile de umiditate

temperatura lumina continutul de saruri din apa

6 Componenta edafica

bull Solurile ndash element de favorabilitatebull Humus ndash fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola

7 Componenta antropica

bull Asezaribull rurale ndash presiunea exercitata de om este redusabull urbane mici ndash putini locuitori activitati economice reduse unele

schimbari in mediubull marile centre urbane ndash mediul natural complet schimbat

bull Agriculturabull Extensiva

bull Defrisari masivebull Destelenirea stepei si silvostepeibull Introducerea culturilor cerealiere

bull Intensivabull Cresterea productiei agricolebull Mecanizare chimizar irigatii desalinizare desecare soiuri

cu productivitate crescutabull Cresterea animalelor

bull Pastoritul nomand si de transhumanta

47

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI

bull Resurse de hrana limitatebull Resurse impuse de conditii climatice

bull Intensivabull In statele dezvoltate economicbull Ferme modernebull Hrana abundentabull Rase de animale selectionatebull Organizarea in spatii amenajate bine intretinute

bull Industriabull Modifica negativ prin excavatii extractia petrolului baraje si

lacuri hidroenergetice platforme industriale diguri bazine portuare noxe deseuri constructii abandonate etc

bull Omulbull A creat forme de relief halde diguri canale taluze ramblee

carierebull A nivelat ondularile reliefuluibull A crescut riscul producerii de alunecari surpari torenti ogasebull A schimbat complet medil terenurilor mlastinoasebull Poluarea aerului si soluluibull Cele mai importante transformari s-au produs in regiunile de

campie prin inlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura

48

• FACTORII GEOECOLOGICI