gerontologie

6
Gerontologie curs 1 Gerontologie: știința medicala care studiază procesul de îmbătânire ca evoluție normală și univesală. Geriatrie: stiinta medicala multidisciplinara care studiaza si trateaza patologia asociata procesului complex de imbatranire. Senescenta: imbatranire naturala, fara evolutie patologica. Senilitate: stare patologica de imbatranire cu evolutie rapida, neconcordanta cu varsta cronologica. Longevitate: varsta cronologica peste 0 ani. Situatia ideala: prelungirea vietii in stare buna de sanatate; bolile invalidante sunt mai periculoase pentru varstnic decat moartea. Factori car determina longevitati: - Mostenire genetica - Igiena de viata - Alimentatia - Ingrijire medicala Cauze ale cresterii longevitatii> - Imbunatatirea conditiilor de viata - Regresia numarului bolilor mortale (regresia importanta a bolilor infectioase) Scurt istoric al geriatriei romanesti: - Primul Institut de geriatrie din Europa: infiintat de prof dr. Ana Aslan, 1952 (preventologie in geriatrie) - Prof dr Gh Marinescu: a cercetat modificarile celulei nervoase – mecanismele de formare a placilor senile - Prof dr I.C. Parhon: a cercetat modificarile endocrine la varstnic. Imbatranirea Definitie: proces de detiorare functionala pregresivaodata c avansarea in varsta duce a scaderea raspunsului adaptiv fata de stress si cresterea in consecinta a riscului de instalare a bolii Pierdera progresiva si ireversibila a capacitatii organismului de adaptare la conditiile de mediu.

Upload: moroianu-marius

Post on 17-Nov-2015

12 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Curs

TRANSCRIPT

Gerontologie curs 1Gerontologie: tiina medicala care studiaz procesul de mbtnire ca evoluie normal i univesal.Geriatrie: stiinta medicala multidisciplinara care studiaza si trateaza patologia asociata procesului complex de imbatranire.Senescenta: imbatranire naturala, fara evolutie patologica.Senilitate: stare patologica de imbatranire cu evolutie rapida, neconcordanta cu varsta cronologica.Longevitate: varsta cronologica peste 0 ani.Situatia ideala: prelungirea vietii in stare buna de sanatate; bolile invalidante sunt mai periculoase pentru varstnic decat moartea.Factori car determina longevitati: Mostenire genetica Igiena de viata Alimentatia Ingrijire medicalaCauze ale cresterii longevitatii> Imbunatatirea conditiilor de viata Regresia numarului bolilor mortale (regresia importanta a bolilor infectioase)Scurt istoric al geriatriei romanesti: Primul Institut de geriatrie din Europa: infiintat de prof dr. Ana Aslan, 1952 (preventologie in geriatrie) Prof dr Gh Marinescu: a cercetat modificarile celulei nervoase mecanismele de formare a placilor senile Prof dr I.C. Parhon: a cercetat modificarile endocrine la varstnic.ImbatranireaDefinitie: proces de detiorare functionala pregresivaodata c avansarea in varsta duce a scaderea raspunsului adaptiv fata de stress si cresterea in consecinta a riscului de instalare a boliiPierdera progresiva si ireversibila a capacitatii organismului de adaptare la conditiile de mediu.Imbatranirea = ansamblul modificarilor fizice si psihice prin care trece organismul odata cu avansarea in varsta.Evolutia procesului de imbatranire are variatii individuale care depind de: Factori genetici Sex Factori de mediuVarsta cronologica/biologicaVarstanic: 60-65 ani (varsta pensionarii). Unii autori considera varstnicul incepand de la 75 ani.Varsta cronologica perioada cronologica exprimata in ani care s-a scrurs de la nastere pana in momentul evaluarii.Varsta biologica gradul de dezvoltare si uzura a organismului in momentul evaluariiRaportul varsta biologica/varsta cronologica: Normal varsta biologica coincide cu cea cronologica Patologic varsta biologica este mai avansata de caat cea cronologica (imbatranire prematura) Favorabil: raportul favorabil varstei cronologice care este mai mare decat varsta biologica..Etapele imbatranirii: Au fost definite in 1922 la congresul de geriatrie, bucuresti Etape de maturitate si trecere de la adult la varstnic: 40-65 ani Varstnicul: 65-75 ani (caracteristic: apare fragilitatea homestaziei) Batranete 75-90 ani (caracteristici: aparitia si evolutia bolilor cronice) Longevivul: peste 90 ani (decompensarea bolilor cronice)Sepranta de viata: Creste proportia imbatranite la nivel mondial In 1900 populatia de 65 de ani reprezenta mai putin de 1% la nivel global, in 2050 se estimeaza ca va reprezenta aproximativ 20% Statistic dsegmentul de varsta peste 75 de ani va creste si concomitent va diminua segmentul de varsta cuprinde intre 65-70 ani Speranta de viata este de aproximativ 83 ani (fata de perioada imperiului roman cand era de aproximativ 40 de ani) Cu toate ca se nasc mai multi barbati, in segmentul de varsta peste 75 ani predomina femeile. (barbati/femei=68/32)Speranta de viata este in continua crestere: 2005: 83 ani 2020: 86 ani 2035: 96 ani. Conform omsCauzele frecvente de deces> Boli cardio-vasculare 61.79% Cancer 14.6% Accidente 6.03% Boli respiratorii 5.9% Boli digestive 5.9% Altele 5.78%Piramida varstelor: In franta, angli, germania (2002): transformrea persoanei piraamidale a reprezentarii grafice a varstelor in forma de clopot cresterea numarului persoanleor cu varste inainteate care ocupa partea superioara a clopotului a determinat atenuare varfului piramidal.Medicina geriatrica preventiva: Obiective: profilaxia imbolnavirilor prin cunoasterea riscurilor si a problemloer de sanatate specifice varstei avansate.. Optimizarea stilului de viata al varstnicului: implicarea varstnicului in activitati fizice, activitati intelectuale , masuri de igiena a evietii si regim alimentar adaptat.Interventia medicului dentist: Mentinerea starii de nutritie (malnutritia prezenta la aproximativ 10-20% dintre varstnici) corespunzatoare priin restaurarea functiei mastiacatorii a ADM Continuitatea activitatilotr socio-profesionale favorizata de restaurarea estetica si fonetica a ADM (mentinerea capacitatii de comunicare, a tonusului psihic).Studiile epidemiologice au aratat existanta unor corelatii importante intre: Sanatatea orala- patologii diverse reprezentate de: infectii respiratorii, renale, maladii vasculare, diabet. Sanatate orala mortalitate Scaderea eficientei masticatorii- starea de nutritie (malnutritie datorata unei selectii necorespunzatoare a alimentelor).Manifestari fizice ale imbatranirii: Scade progresiv capacitatea functionala a organelor si rezistenta la efort fizic Statistic, aproximativ fiecare persoana de 80 de ani prezinta 5 boli cronice.Primele semne ale imbatranirii: Cresterea tesutului adipos Scaderea rezistentei la agresiuni microbiene si fizice Scaderea secretiei salivare Scade densitatea osoasa (mai accentuat la femei) Reducerea traficului molecular si a hidratarii tisulare Apar modificari structurale la nivelul: matricei intercelulare, fibrelor de colagen si elastina, substantei fundamentale.Primele manifestari ale patologiei varstnicului: La nivelul aparatului loco-motro: artroze La nivelul sistemului circulator; HTA, aterosleroza, La nivelul functiilor de relatie scade acuitatea vizuala si auditiva, tulburari senzoriale.Teorii ale imbatranirii (mecanisme biologice)Teriile radicalilor liberi> 1956 D. Horman Radicali liberi mediaza distrugerea celulelor in inflamtie, ischemie, leziuni medicamentoase si cu mularea acestor reactii ar produce imbatranirea\teoria dde sustinere de scadere a longevitatii subiectilor iradiati Teoria este afirmata de administrarea de antioxidanti fara consecinte spectaculoase asupra evolutiei imbatranirii.Teoria instabilitatii genomice: Walloce, anul 1995 apar alterari ale ADN care sunt responsabile de modificarile metabolice sinteza proteica si eliminarea proteinelor sunt alterateTeora modificarilor neuro-endocrine: scaderile fiziologice ale performantelor de la nivelul organelor sunt consecinta sistemelor de feedback prozitiv si negativ asociate controlului neuro-endocrin al functiilor viscerale unii gerontologi considera modificarile neuro-endocrine ca fiind determinate de o programare a imbatranirii cu pacemakerul in Sistemmul Nervol Central (SNC).Teoria psihologica: Teoria psihologica se imparte in 1. Atunci cand omul doreste sa traiasca foarte mult 2. Atunci cand omul doreste moarte din motiv psihologicTeoria imunologica: Conform acestei teorii celulele mutante stimuleaza aparitia unor reactii imune autodistructive Teoria este sustinuta de frecventa mai mare a bolilor autoimune la varstnici Experientele pe soarei tratati cu imunosupresoare au aratat ca acestia sunt mai longevivi cu 10% fata de soarecii martori.Teoria mortii programate: Existat celule cu durata de viata determinata genetic Pierderea programarii genetice= oprirea dezvoltarii timusului dupa nastere Toate celulele au viata limitata si mor independente de conditiile de mediu ambient (cu exceptia celulelor sexuale).Teoria stress-ului: Zilnic prin functionarea organismului se produce uzura acestuia (apar distructi) iar reparatiile nu sunt complete (odihna insuficienta); in acest mod apar prin acumulare produsi toxici care grabesc evolutia spre moarte, precedata de imbatranire Teoria este infirmata de experientele pe soareci supusi unor conditii de stress care au trati mai mult decat soarecii martori.Teorii evolutioniste adaptative: Mediul influenteaza imbatranirea prin actiunea unor gene adaptative. Ex: rezistenta la Hiv a descendentior persoanelor care au avut ciuma Conform acestor teorii avantajul imbatranirii/mortii il consitutie lipsa concurentei varstnicilor cu progesniturile lor pentru consumul resurselor asigurandu-se astfel supravietuirea speciei si evitand suprapopularea.Teorii evoluntioniste non-adaptative: Imbatranirea este prvita ca o consecinta indirecta a selectiei naturale Selecta naturala favorizeaza genele benefice in prima parte a vietii si intarzie expresia genelor negative in a doua parte a vietii. Aceste gene negative se manifesta pana cand supravietuirea in mediul primitiv devine imposibil.Concluzii asupra teoriei imbatranirii: Nu exista dovezi despre existenta unor gene Killer Numeroase gene pot modula senesecenta si impreuna cu factorii de mediu, pot influenta mecanismele biologice ale imbatranirii Procesul complex de imbatranire are cai patogenice multiple, minore si majore, supuse controlului genetic si de mediu. Dintre factorii de merdiu, pana in prezent, numai dieta calorica s-a dovetit ca influenteaza cu certitudine, durata de viata.Nici o teorie nu explica in totalitate si nu a fost deplina confirmat