ghid informativ pentru fermierii care solicită sprijin pe suprafaţă
TRANSCRIPT
GHID INFORMATIV
PENTRU FERMIERII CARE SOLICITĂ SPRIJIN PE SUPRAFAŢĂ
PENTRU MĂSURILE PRIVIND UTILIZAREA DURABILĂ A
TERENURILOR AGRICOLE ÎN ANUL 2013
Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată Codul măsurii: 211
Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană Codul măsurii: 212
Plăţi de Agro- mediu Codul măsurii: 214
VERSIUNEA 4.1
Cod PPS- AG
2
Acronime
APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
APDRP Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
CE Comisia Europeană
DAJ Direcţia pentru Agricultură Judeţeană
GAEC Bune Condiţii Agricole şi de Mediu
IACS Sistemul Integrat de Administrare şi Control
LPIS Sistemul de identificare a parcelelor agricole
SAPS Schema de Plată Unică pe Suprafaţă
SMR Cerinţe Legale în materie de gestionare
PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
UVM Unitate Vită Mare
EVOLUŢIA MODIFICĂRILOR GHIDULUI
Versiunea Data
aprobării
Numele şi funcţia persoanei
care a operat modificările
Justificarea modificărilor
1.0 10.09.2009 Anişoara Calea
Mihaela Ochirosi
Iniţială (implementarea procedurilor privind
masura 214 – plati pe agromediu)
2.0 21.01.2010 Anişoara Calea
Mihaela Ochirosi
Completarea manualului cu modelul de caiet de
agromediu pentru pachetele P1,P2,P3 si P4
Actualizarea legislatiei
3.0 Nastasia Stefan
Daniela Cucu
Margareta Floarea
Actualizarea legislatiei
Completarea cu modificari ale cerintelor
specifice pachet P3, P4, model nou caiet
agromediu
Introducerea pachetului 5 conform PNDR 2007-
2013
4.0 Nastasia Stefan
Mihaela Ochirosi
Actualizarea legislatiei
Completarea cu modificari pentru eligibilitatea
P1, P2, P3, pentru cerintele minime, GAEC,
SMR, clauza de revizuire, model nou caiet
agromediu
Introducerea pachetelor 6 si 7 conform PNDR
2007-2013, varianta VIII
4.1 Adriana Străistaru
Radu Ghenea
Actualizarea legislaţiei
S-au introdus măsurile 211 si 212
Au fost eliminate informaţiile referitoare
documentele ce trebuie depuse la depunerea
cererii unice de plata pe suprafaţă
3
Definiţii
Agricultorul/fermierul – reprezintă o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau
juridice, indiferent de statutul juridic pe care grupul şi membrii săi îl deţin în temeiul dreptului naţional şi
a cărei exploataţie se află pe teritoriul Comunităţii şi care desfăşoară o activitate agricolă.
Activitatea agricolă – reprezintă acţiunea care vizeză producţia agricolă, cultivarea plantelor agricole,
inclusiv recoltarea, creşterea şi întreţinerea animalelor de producţie şi reproducţie în scopuri agricole sau
menţinerea terenurilor în bune condiţii agricole şi de mediu, conform art. 2(c) din Regulamentul CE nr.
73/2009 cu modificările şi completările ulterioare.
Cererea unică – reprezintă orice cerere de plăţi directe în cadrul schemei de plată unică şi al altor scheme
de ajutoare pe suprafaţă conform art. 2, alin. 11 din Regulamentul CE nr. 1122/2009 cu modificările şi
completările ulterioare.
Exploataţia agricolă (ferma) – reprezintă ansamblul de unităţi de producţie gestionate de
agricultori/fermieri şi situate pe teritoriul României.
Plata directă – reprezintă o plată acordată direct agricultorilor în cadrul uneia din schemele de sprijin
pentru venit enumerate în Anexa nr. I din Regulamnetul CE nr. 73/2009.
Axă: un grup coerent de măsuri cu obiective specifice care rezultă direct din punerea în aplicare a acestora
şi contribuie la realizarea unuia sau a mai multor obiective. Axa 2: ameliorarea mediului şi a spaţiului
rural, prin sprijinirea gestionării terenurilor;
Măsură: un ansamblu de operaţiuni care contribuie la punerea în aplicare a unei axe.
Suprafaţa agricolă – reprezintă orice suprafaţă de teren arabil, păşune permanentă sau culturi permanente
conform art. 2, litera (h) din Regulamnetul CE nr. 73/2009. ,,În sensul prezentului titlu, suprafaţa agricolă
utilizată înseamnă suprafaţa totală a terenurilor arabile, a păşunilor permanente, a culturilor permanente şi
a grădinilor familiale, conform definiţiei date de Comisie”- art. 124, alin.1, paragraful din 2.Regulamentul
CE nr. 73/2009.
Măsură pe suprafaţă- înseamnă măsură sau submăsură pentru care ajutorul se bazează pe dimensiunea
suprafeţei declarate. (art. 6, 2, a din Regulamentul CE nr. 65/2011).
Suprafaţă determinată- înseamnă suprafaţa terenurilor sau parcelelor pentru care se solicită ajutorul,
identificată în conformitate cu rezultatele controalelor administrative şi controalelor la faţa locului.
Eco-condiţionalitatea – reprezintă cerinţele legale în materie de gestionare (Art. 5 şi Anexa II a
Regulamentului (CE) nr. 73/2009), bunele condiţii agricole şi de mediu (Art. 6 şi Anexa III a
Regulamentului CE nr. 73/2009) şi cerinţele minime referitoare la utilizarea îngrăşămintelor şi a
produselor de protecţie a plantelor definite la Art. 39 (3) al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 (Art. 23
(2) al Regulamentului (CE) nr. 1975/2006).
Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) – reprezintă standardele de eco-condiţionalitate definite
conform art. 4, 6 şi anexei III la Regulamentul CE nr. 73/2009, inclusiv menţinerea suprafeţelor ocupate
cu pajişti permanente. Aceste standarde au ca scop respectarea unor cerinţe minime în domeniul protecţiei
mediului şi solului, care vizează combaterea eroziunii, menţinerea materiei organice, a structurii solului, a
unui nivel minim de întreţinere a solului, protejarea şi gestionarea apelor.
Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) – reprezinta instrumentul tehnic de gestionare şi
control, creat pentru administrarea şi controlul riguros al cererilor unice de plată depuse de fermieri, care
se aplică anumitor scheme de plăţi, în conformitate cu prevederile de instituire a acestora – art. 14 din
Regulamentul CE nr. 73/2009 şi art.4, alin.1 din OUG nr. 125/2006. Componentele lui sunt: o bază de
date informatizată, un sistem de identificare a parcelelor agricole, cererile de plată, un sistem integrat de
control, un sistem unic de identificare a fiecărui agricultor care a depus cerere de plată, un sistem de
identificare şi înregistrare a drepturilor la plată conform art. 15 din Regulamentul CE nr. 73/2009.
4
Sistemul de identificare al parcelelor agricole (LPIS) - reprezinta componenta Sistemului Integrat de
Administrare şi Control, constituit pe baza ortofotoplanurilor, hărţilor, documentelor cadastrale sau a altor
referinţe cartografice conform art. 17 din Regulamentul CE nr. 73/2009 şi art. 6, alin.1 din Regulamentul
CE nr. 1122/2009.
Parcela de referinţă – reprezintă suprafaţa delimitată geografic, identificată în mod unic în GIS, în
sistemul de identificare al statelor membre menţionat la art. 15 din Regulamentul CE nr. 73/2009 şi art. 2,
alin. 27 din Regulamentul CE nr. 1122/2009. Romania a decis ca parcela de referinţă să fie blocul fizic.
Blocul fizic- reprezintă suprafaţa continuă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi
fermieri, cu limite liniare naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai multe parcele
agricole, conform art. 3, alin. 1 din OUG nr. 125/2006.
Parcela agricolă – reprezintă o suprafaţă continuă de pământ, declarată de către un singur
agricultor, pe care se cultivă o singură grupă de culturi, situată în acelaşi bloc fizic, cu o singură
categorie de folosinţă, ce poate fi constituită din una sau mai multe parcele cadastrale; totuşi, în cazul în
care, în temeiul prezentului regulament, se solicită o declaraţie separată privind utilizarea unei suprafeţe
care face parte dintr-o grupă de culturi, utilizarea specifică respectivă limitează, după caz, ,,parcela
agricolă”; de asemenea, statele membre pot stabili criterii suplimentare pentru delimitarea unei parcele
agricole (conform art. 2(1) din Regulamentul CE nr. 1122/2009 şi art. 3, alin. 1 din OUG nr. 125/2006).
Grupă de culturi- se consideră că suprafeţele declarate de un beneficiar, pentru care acesta primeşte
acelaşi cuantum de ajutor în cadrul unei anumite măsuri pe suprafaţă, constituie o grupă de culturi.
În cazul în care valorile ajutorului sunt descrescătoare, se ia în considerare media acestor valori în raport
cu suprafeţele declarate respective.
Verificări încrucişate – reprezintă controalele administrative în sistem cu scopul detectării neregulilor
privind datele declarate de fermier faţă de datele de referinţă din IACS. Controalele încrucişate au ca scop
evitarea acordării aceluiaşi tip de ajutor de mai multe ori în acelaşi an calendaristic sau an de piaţă şi
pentru a preveni cumularea necorespunzătoare de ajutoare în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă,
verificarea admisibilităţii pentru acordarea sprijinului, verificări între parcelele agricole declarate în
cererea unică şi parcelele de referinţă care figurează în sistemul de identificare a parcelelor agricole, cu
scopul verificării eligibilităţii acordării sprijinului pentru suprafeţe, atâta timp cât acestea coincid,
verificări între parcelele agricole declarate în cadrul cererii unice şi documente constând în contracte şi
declaraţii de cultură care trebuie să fie furnizate, în scopul stabilirii eligibilităţii sprijinului pentru
suprafaţă pentru suprafaţa în discuţie (art. 28 din Regulamentul CE nr. 1122/2009 si art. 20, alin. 1 din
Regulamentul CE nr. 73/2009).
SAPS (schema de plată unică pe suprafaţă) - reprezintă acordarea unei sume stabilite pe hectar,
plătibilă o dată pe an, decuplată total de producţie (necondiţionat de obţinerea de producţie).
Controlul pe teren – reprezinta verificarea la faţa locului a conformităţii cu realitatea, a informaţiilor din
cererea de plată. Controlul pe teren se face pe baza unui plan de eşantionare a fermierilor, elaborat de
APIA. Selectarea cererilor care urmează să fie verificate pe teren se face pe baza analizei de risc şi a
elementelor de reprezentativitate a cererilor de plată depuse.
Terenul arabil – reprezintă terenul cultivat în scopul producţiei de culturi sau menţinut în bune condiţii
agricole şi de mediu, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu acoperit de sere sau de un mijloc de
protecţie fix sau mobil (art. 2, lit. (a) din Regulamentul CE nr. 1120/2009 şi art. 5, alin. 3, punctul (a) din
OUG nr. 125/2006.
Categoria de folosinţă teren arabil (TA) - cuprinde terenul cultivat pentru producţie cu cereale pentru
boabe, plante leguminoase pentru boabe, plante industriale, cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase pentru
nutreţ, legume proaspete, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante pentru nutreţ, plante pentru
producerea de seminţe şi seminceri pentru comercializare, alte culturi în teren arabil), inclusiv terenurile
de sub sere şi solarii şi terenul lăsat necultivat în mod deliberat, dar menţinut în bune condiţii agricole şi
de mediu - art. 5, alin. 3 din OUG nr. 125/2006;
5
TAn (teren arabil) – reprezinta categoria de folosinţă aferentă parcelelor agricole pentru care nu se
solicită sprijin. Aceste parcele se menţin în bune condiţii agricole şi de mediu.
Categoria de folosinţă pajişte permanentă-păşuni şi fâneţe (PP) – cuprinde terenul utilizat pentru
păşunatul animalelor sau pentru producerea de furaje care nu este inclus pe o perioadă de minim 5 ani în
sistemul de rotaţie a culturilor în cadrul exploataţii.
Păşunea permanentă – reprezintă terenul folosit pentru producţia de iarbă sau de alte erbacee furajere în
mod natural (spontan) sau prin cultivare (însămânţare) care nu au fost incluse timp de 5 ani sau mai mult
în sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie, cu excepţia suprafeţelor scoase din producţia comercială
în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2078/1992, a suprafeţelor scoase din producţia comercială în
conformitate cu art. 22, 23, 24 din Regulamentul (CE) nr.1257/1999 şi a suprafeţelor scoase din
producţia comercială în conformitate cu art. 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/1999 – art. 2, literele (c)
şi (d) din Regulamentul CE nr. 1120/2009 cu modificările şi completările ulterioare.
Pajiştile permanente utilizate în comun de mai mulţi fermieri - reprezintă suprafeţele de pajişti în
interiorul cărora nu există nici o delimitare naturală sau artificială, iar animalele păşunează liber sau se
coseşte pe întreaga suprafaţă a pajiştii în cauză.
Pajiştile permanente comunale utilizate individual - reprezintă suprafeţele de pajişti permanente
contractată de la consiliile locale utilizeazate individual.
Pajistile permanente utilizate individual - reprezintă suprafeţele de pajişti permanente care nu sunt
contractate de la consiliile locale şi sunt utilizate individual
Livada tradiţională utilizată extensiv poate fi asimilată cu sistemul agro-pomicol prezentat în literatura
de specilitate. Potrivit acesteia, nu există o simetrie a culturii. În cazul în care pomii sunt plantaţi pe linii
şi rânduri, distanţele între aceştia pot fi mai mari de 12-15 m între rânduri şi 3,5-5 m pe rând. În aceste
livezi se pot cultiva orice specii pomicole, livada putând avea şi o combinaţie de specii. În majoritatea
livezilor extensive se regăsesc specii pomicole locale, cu rezistenţă mare la condiţiile pedoclimatice
specifice şi cu productivităţi reduse, constituind rezervoare genetice la nivel local. Inputurile în cadrul
acestor livezi sunt foarte reduse sau inexistente, producţia rezultată fiind foarte mică comparativ cu
livezile intensive. Densitatea pomilor este scăzută (140-240 pomi/ha), indiferent de specia cultivată,
gradul de acoperire cu pomi al terenului fiind redus. Intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii
furajere perene (utilizate ca pajişti permanente prin cosit sau păşunat) sau în unele cazuri intervelele dintre
rânduri sunt cultivate cu plante furajere, cartof sau alte specii de plante. Eligibile pentru pachetele 1 şi 2
ale Măsurii 214 vor fi numai livezile tradiţionale care sunt utilizate ca pajişti permanente prin cosit şi/sau
păşunat, parcelele eligibile având dimensiunea minimă prezentată în fişa tehnică a măsurii 214 pentru
pachetul 1.
Iarba şi alte plante furajere erbacee – reprezintă toate plantele erbacee perene care se găsesc în mod
natural pe păşuni şi fâneţe sau sunt incluse în amestecurile specifice pentru însămânţări şi
supraînsămânţări, din familiile de graminee şi leguminoase utilizate ca furaje în hrana animalelor erbivore,
pe baza cărora se calculează valoarea nutriţională a păşunii permanente şi încărcătura optimă de animale
pentru păşunat.
Fâneţele – reprezintă pajiştile permanente care, conform practicii agricole locale, sunt recunoscute ca
fiind destinate recoltării de furaje pentru bovine, ovine, caprine şi ecvidee. Totuşi, acest lucru nu exclude
utilizarea mixtă a terenurilor în decursul aceluiaşi an (păşune, fân şi fân însilozat).
PP n (pajiştea permanentă) – reprezintă categoria de folosinţă aferentă parcelelor agricole pentru care nu
se solicită sprijin de către fermier. Aceste parcele se menţin în bune condiţii agricole şi de mediu.
VIn (vie) – reprezintă categoria de folosinţă aferentă parcelelor agricole pentru care nu se solicită sprijin
de către fermier. Aceste parcele se menţin în bune condiţii agricole şi de mediu.
Categoria de folosinţă cultură permanentă (CP) – cuprinde terenul plantat cu livezi, arbuşti fructiferi,
hamei, pepiniere pomicole, viticole şi forestiere şi alte culturi permanente (terenuri în pregătire pentru vii,
livezi şi altele).
6
CPn (cultură permanentă) – reprezinta categoria de folosinţă aferentă parcelelor agricole pentru care nu
se solicită sprijin de către fermier. Aceste parcele se menţin în bune condiţii agricole şi de mediu.
Terenul necultivat - reprezintă terenul arabil care nu mai este exploatat în scopul producţiei dar menţinut
în bune condiţii agricole şi de mediu. Conform art. 2 al Regulamentul CE nr. 73/2009, menţinerea
terenurilor în bune condiţii agricole şi de mediu este considerată activitate agricolă. Conform OUG nr.
125/2006, terenul arabil este terenul cultivat pentru producţie cu cereale pentru boabe, plante leguminoase
pentru boabe, plante industriale, cartof, sfeclă de zahăr, rădăcinoase pentru nutreţ, legume proaspete,
pepeni şi căpşuni, flori şi plante ornamentale, plante pentru nutreţ, plante pentru producerea de seminţe şi
seminceri pentru comercializare, alte culturi în teren arabil, inclusiv terenurile de sub sere şi solarii şi
terenul lăsat necultivat în mod deliberat, dar menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu.
Terenul necultivat (atribuit doar categoriei de folosinţă TA) este eligibil numai pentru plata SAPS, dacă
este îndeplinită condiţia minimă de eligibilitate a suprafeţei parcelei (0,3 ha) şi dacă sunt respectate bunele
condiţii agricole şi de mediu, conform art. 124, alin. 1, paragraful 3 din Regulamentul CE nr. 73/2009 din
Regulamentul CE nr. 73/2009; ,,Pentru Bulgaria şi România, suprafaţa agricolă inclusă în schema de plată
unică pe suprafaţă reprezintă partea din suprafaţa agricolă utilizată a acestor state care este menţinută în
bune condiţii agricole, indiferent dacă se află sau nu în exploatare, ajustată în conformitate cu criteriile
obiective şi nediscriminatorii care urmează să fie stabilite de Bulgaria, respectiv România, după aprobarea
Comisiei”.
Atenţie! Terenul necultivat nu reprezintă aceeaşi categorie ca Terenul nesolicitat (suprafeţe pentru care
nu se solicită sprijin şi pentru care fermierul înscrie categoria de folosinţă-TAn/PPn/VIn/CPn/Gn).
Terenul posibil abandonat / TPA – reprezintă terenul ce cuprinde modificări de peisaj: construcţii nou
apărute, depozite de moloz, vegetaţie lemnificată, suprafeţe pe care nu se vede intervenţia fermierului
pentru păstrarea şi întreţinerea terenului în bune condiţii agricole şi de mediu.
Irigaţiile - reprezintă o completare absolut necesară precipitaţiilor în vederea diminuării deficitului de apa
din sol pentru a asigura condiţii optime de dezvoltare a culturilor, reprezentând, de asemenea, o verigă
tehnologică în creşterea producţiei agricole.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) - reprezintă contribuţia financiară
comunitară pentru sprijinirea dezvoltării rurale, destinată finanţării programelor de dezvoltare rurală
derulate în conformitate cu legislaţia comunitară.
Fondul European pentru Garantare în Agricultura (FEGA) – este destinat finanţării măsurilor de
piaţă, restituirilor la export, plăţi directe către fermieri, conform Regulamentului CE nr. 1290/2005 cu
modificarile si completarile ulterioare.
Agenţiile de plăţi – reprezintă autorităţile şi organismele menţionate la art. 8, alin.1 din Regulamentul CE
nr. 1290/2005.
Zone defavorizate- reprezintă zonele montane caracterizate printr-o limitare considerabilă a
posibilităţilor de utilizare a terenului şi printr-o creştere apreciabilă a costurilor exploatării lor, zonele
unde există pericolul ca terenurile să fie lăsate în paragină şi unde este necesară conservarea spaţiului
natural (sol cu productivitate scăzută, cultivare dificilă, populaţie scăzută sau în scădere, dependentă în cea
mai mare parte de activitatea agricolă) şi alte zone afectate de dificultăţi specifice, în care agricultura ar
trebui continuată şi supusă, dacă este necesar, unor anumite condiţii, pentru a conserva sau îmbunătăţi
calitatea mediului, pentru a întreţine spaţiul natural.
7
CADRUL LEGISLATIV
LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală cu modificările şi completările ulterioare;
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 versiunea X, decembrie 2012;
Acordul cadru de delegare nr. P 74 pentru implementarea Măsurilor privind plăţile compensatorii
cuprinse în Axa II din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR) încheiat între
APDRP şi APIA în data de 13.10.2010;
Ordinul MADR/MMP nr. 30/147/2010, cu modificarile si completarile ulterioare privind aprobarea
GAEC în Romania
Ordinul MADR/MMP nr.187/2155/42/2011 privind aprobarea Cerinţelor Legale în materie de
gestionare Ordinul MADR nr. 32/2013 pentru aprobarea Formularului de cerere unică de plată pe suprafaţă 2013;
Ordinul M.A.D.R. nr. 22/2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul Unic de
Identificare în vederea accesării măsurilor reglementate de Politica Agricolă Comună;
O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe
complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din
Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată prin
Legea nr. 139/2007, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordinul MADR nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a
criţeriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare
în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate cu
modificarile ulterioare;
Ordinul MAPDR nr. 118/2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului MADR nr. 246/2008 privind
stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea
schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea
sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate;
Ordinul MAPDR nr. 653/2008 pentru modificarea alin. 4 art. 10 din Ordinul MADR nr. 246/2008 privind
stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea
schemelor de plăţi directe naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului
aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate;
Ordinul MAAP nr. 226/2003 pentru aprobarea strategiei privind organizarea activităţii de îmbunătăţire şi
exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung cu modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor
forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997
modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei,
precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordinul MADR nr. 541/2009 pentru modificarea şi completarea Strategiei privind organizarea activităţii
de îmbunatăţire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung, aprobată prin Ordinul
ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice nr. 226/235/2003
H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin PNDR 2007- 2013 cu modificările şi completările
ulterioare;
8
Ordinul MADR nr. .../2013 pentru aprobarea sistemului de sancţiuni pentru Măsurile 211 – „Sprijin
pentru zona montană defavorizată”, 212 – “Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană” şi
„Plăţi de agro-mediu” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013
Ordinul M.A.D.R nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura
ecologică, cu modificările şi completările ulterioare;
Protocolul de colaborare A.P.I.A. - Garda Naţională de Mediu nr. 14/18.09.2009 privind necesitatea
unor intervenţii comune în materia prevenirii constatării şi sancţionării prevederilor legale privind
respectarea unor cerinţe cuprinse în GAEC şi în cerinţele minime pentru măsura de plăţi pe agromediu;
Protocolul de colaborare A.P.I.A. - Agenţia Naţională Fitosanitară nr. 11/18.08.2009 privind
asigurarea informaţiilor necesare verificărilor încrucişate referitoare la cerinţele minime de utilizare a
produselor de protecţie a plantelor pentru măsura 214 din PNDR;
Ordinul nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de
identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor;
Ordin M.A.D.R., M.M.P., A.N.S.V.S.A. nr. 187/2155/42/2011 pentru aprobarea cerinţelor legale în
materie de gestionare (S.M.R.) privind mediul şi identificarea şi înregistrarea animalelor în cadrul
schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori în România;
Ordinul M.A.D.R nr. 181/2012 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi
certificare în agricultura ecologică;
Ordinul M.A.D.R. nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a
criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe
complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone
defavorizate, cu modificările prevăzute în Ordinul nr. 31/25.02.2013;
LEGISLAŢIA COMUNITARĂ
Regulamentul (CE) nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru
agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori,
de modificare a Regulamentelor CE nr. 1290/2005, CE nr. 247/2006, CE nr. 378/2007 şi de abrogare a
Regulamentului CE nr. 1782/2003 cu modificările şi completările ulterioare;
Regulamentul (CE) nr. 1120/2009 de stabilire a normelor de aplicare a schemei de plată unică prevăzute
în titlul III din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 cu modificările şi completările ulterioare;
Regulamentul CE nr. 1121/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 73/2009 în
ceea ce priveşte schemele de ajutor pentru fermieri prevăzute în titlurile IV şi V din Regulamentul
respectiv (abrogă de la 1 ianuarie 2010 Regulamentul CE nr. 1973/2004) cu modificările şi completările
ulterioare;
Regulamentul CE nr. 1122/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 73/2009 în
ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea, modularea şi sistemul integrat de administrare şi control în cadrul
schemelor de ajutor direct pentru agricultură (abrogă de la 1 ianuarie 2010 Regulamentul CE nr.
796/2004) cu modificările şi completările ulterioare;
Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 cu privire la finanţarea politicii agricole comune cu modificările şi
completările ulterioare;
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) cu modificările şi completările ulterioare;
Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 stabilind regulile detaliate pentru aplicarea Regulamentului CE
nr.1698/2005 privind susţinerea pentru dezvoltare rurală de către Fondul Agricol European pentru
Dezvoltare Rurală cu modificările şi completările ulterioare;
Regulamentul (CE) nr. 65/2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr.
1685/2005 al Consililului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a
ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, cu modificările ulterioare;
9
SCOPUL GHIDULUI
România a elaborat, în conformitate cu legislaţia comunitară în vigoare, Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007–2013, care respectă liniile strategice de dezvoltare rurală ale
Uniunii Europene ce guvernează acest domeniu, precum si realităţile şi nevoile identificate în spaţiul
rural românesc. Prin acest Program s-a avut în vedere îmbunătăţirea echilibrului dintre
dezvoltarea economică şi utilizarea durabilă a resurselor naturale, menţinerea şi creşterea
atractivităţii zonelor rurale – ca elemente de bază în diversificarea activităţilor economice .
Prin intermediul acestui document, România a creat baza legală pentru a oferi plăţi pe suprafaţă
pentru zonele defavorizate şi plăţi de agro-mediu.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) implementează schemele de sprijin pentru
fermieri finanţate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură – FEGA, incluzând Schema de
Plată Unică pe Suprafaţă - SAPS ca plată directă în cadrul măsurilor de sprijin pe suprafaţă, precum şi
măsuri de sprijin pentru dezvoltare rurală finanţate din Fondul European pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală - FEADR şi bugetul naţional. În cadrul Axei 2 din PNDR 2007-2013 sunt prevăzute
măsuri cu finanţare FEADR (măsurile 211, 212, 214) ce vizează acordarea de plăţi compensatorii pentru
pierderile de venituri şi cheltuielile suplimentare înregistrate de utilizatorii de terenuri agricole situate în
zone defavorizate sau datorate angajamentelor în favoarea protecţiei mediului.
În vederea administrării şi controlului sprijinului acordat fermierilor în cadrul APIA a fost creat un
instrument denumit Sistem Integrat de Administrare şi Control - IACS. Componentele IACS
gestionează cererile de plată înaintate de către fermieri şi asigură corectitudinea informaţiilor declarate de
aceştia şi respectarea cerinţelor în cadrul schemelor de plată şi a măsurilor de sprijin. Acest control se
realizează prin compararea datelor declarate de fermier în cererea de plată cu o serie de date de referinţă,
stocate în baza de date a sistemului.
Prezentul ghid se adresează fermierilor în scopul informării acestora cu privire la:
Măsurile de sprijin pentru zonele defavorizate (LFA)
Informaţii privind măsurile 211 şi 212
Informaţii privind măsura 214-Plati de agromediu
Pachetele de agro-mediu disponibile în cadrul Măsurii 214;
Condiţiile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească în vederea obţinerii plăţilor de agro-
mediu;
Cerinţele de eco-condiţionalitate, GAEC si SMR, care trebuie respectate pe toată suprafata exploataţiei
(standardele obligatorii);
Modalitatea de completare şi depunere a cererii de plată unică pe suprafaţă în campania 2013 privind
măsurile 211 şi 212 şi măsura 214; Termenele pe care fermierii trebuie să le respecte pentru depunerea
cererii şi a documentelor anexate la cerere, în vederea obţinerii sprijinului financiar solicitat în campania
2013. Accesarea clauzei de revizuire pentru măsurile 211, 212 şi măsura 214;
Cerinţele minime şi cerinţele specifice ale pachetelor de agro-mediu;
ANEXE: Coduri de cultură pentru suprafeţele de pajişti permanente;
10
Modele Caiete de agro-mediu;
Anexă la certificatul de conformitate pentru agricultura ecologică;
Înştiinţare cu privire la suprafeţele şi culturile agricole afectate de un dezastru natural
sever/expropriere/intervenţie temporară;
Lista culturilor acceptate pentru pachetul 5 agricultura ecologică.
În cadrul Axei 2 a PNDR- Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural, pentru perioada 2007-2013, sunt
prevăzute măsuri cu finanţare din FEADR, ce vizează acordarea de plăţi compensatorii pe suprafaţă
pentru utilizatorii de terenuri agricole, în cadrul următoarelor măsuri:
-Măsura 211 - Plăţi compensatorii pentru zonele montane defavorizate – ZMD
-Măsura 212 - Plăţi compensatorii pentru zonele specific şi semnificativ defavorizate din punct de vedere
natural – ZSD şi ZDS
-Măsura 214 - Plăţi de Agro-mediu cuprinde următoarele pachete:
pachetul 1 - pajişti cu înaltă valoare naturală
pachetul 2 - practici agricole tradiţionale
pachetul 3 - pajişti importante pentru păsări
pachetul 4 - culturi verzi
pachetul 5 – agricultură ecologică
pachetul 6 - pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.)
pachetul 7 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta
ruficollis).
Sprijinul acordat prin intermediul măsurilor 211 şi 212 este menit să contribuie în zona montană
defavorizată şi în zonele defavorizate - altele decât zona montană, la utilizarea continuă a terenurilor
agricole, menţinându-se astfel viabilitatea spaţiului rural şi, de asemenea, menţinându-se şi susţinându-se
activităţile agricole durabile.
Măsura 211 este un instrument prin care se sprijină financiar utilizarea terenurilor agricole situate în zone
unde producţia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ din cauza unor condiţii naturale induse
de altitudine şi pantă.
Măsura 212 este un instrument prin care se acordă sprijin financiar pentru utilizatorii terenurilor agricole
situate în zone unde producţia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ datorită unor condiţii
naturale şi unde este importantă menţinerea echilibrului de mediu stabilit între practicile agricole şi
condiţiile naturale.
Plăţile de agro-mediu ale măsurii 214 sunt necesare pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a zonelor
rurale şi pentru a răspunde cererii din ce în ce mai mari a societăţii pentru servicii de mediu.
Plăţile acordate prin această măsură trebuie să încurajeze fermierii să deservească societatea ca întreg prin
introducerea sau continuarea aplicării metodelor de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi
îmbunătăţirea mediului, a peisajului şi caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului şi a diversităţii
genetice.
Măsurile de sprijin pentru zonele defavorizate (LFA)
Măsura 211 - Sprijin pentru fermierii din zonele montane defavorizate - ZMD
Se acordă pentru fermierii persoane fizice/juridice care desfăşoară activitate agricolă în:
unităţile administrativ teritoriale (U.A.T.) situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m,
limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice care aparţin de aceste UAT-uri.
11
unităţile administrativ teritoriale situate la altitudini medii între 400-600 m şi care au o pantă medie
egală sau mai mare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice care aparţin de aceste
UAT-uri.
Obiectiv specific: să contribuie în zona montană defavorizată la utilizarea continuă a terenurilor agricole,
menţinându-se astfel viabilitatea spaţiului rural şi, de asemenea, menţinându-se şi susţinându-se
activităţile agricole durabile.
Beneficiarii Beneficiarii acestei măsuri sunt fermierii care desfăşoară activităţi agricole pe terenurile agricole situate în
Zona Montană Defavorizată. UAT-urile delimitate ca fiind eligibile pentru această măsură se regăsesc în
Anexa 4A din PNDR 2007-2013.
Beneficiarii trebuie să se angajeze că vor continua activităţile agricole timp de 5 ani de la data efectuării
primei plăţi aferente acestei măsuri şi că vor respecta Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu(GAEC) şi
Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) pe toată suprafaţa agricolă a fermei şi pe toată durata
angajamentului.
Criterii de eligibilitate:
● Sunt eligibile numai parcelele cu suprafaţa minimă de cel puţin 0,3 hectare, iar suprafaţa agricolă
aparţinând unei ferme, compusă din parcele de cel puţin 0,3 hectare, trebuie să fie de minim 1 hectar. În
cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole şi arbuştilor
fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha.
● Sprijinul financiar oferit pentru suprafeţe utilizate în comun de către mai mulţi fermieri pentru păşunatul
animalelor se poate acorda fiecărui fermier proporţional cu dreptul de utilizare sau se acordă unui
reprezentant al fermierilor.
Astfel, în cazul utilizării în comun a păşunilor comunale, dreptul de utilizare al fermierilor este dat de
încheierea unui contract* între fermieri şi administratorii păşunilor comunale. Aceste contracte prevăd
alocarea de suprafeţe de păşunat fermierilor conform unui raport UVM (calculat în baza animalelor pentru
care fermierii solicită păşunat) / suprafaţă de păşunat. În acest fel Consiliile Locale atribuie fermierilor o
suprafaţă de păşunat, suprafaţă pentru care se pot primi plăţi compensatorii în mod individual de către
fiecare fermier. De asemenea, aceşti fermieri pot împuternici un reprezentant pentru a solicita plăţi
compensatorii.
● În cazul utilizării în comun a păşunilor aferente unor forme asociative de proprietate, membrii acestora
pot aplica pentru suprafeţele pentru care deţin drept de utilizare sau pot numi un reprezentant care poate
aplica în numele lor.
* Conform, art. 5 din OMADR nr. 246/2008, cu modificările şi completările ulterioare, dovada dreptului
de folosinţă a pajiştilor permanente comunale se face pe baza contractelor de concesiune sau de închiriere
încheiate între consiliile locale şi crescătorii de animale, din care să reiasă suprafaţa folosită, iar dovada
utilizării pajiştilor se face pe baza adeverinţei eliberate de primărie conform înscrisurilor din registrul
agricol. Orice contract încheiat înainte de intrarea în vigoare a ordinului 246 modificat şi completat, având
ca obiect utilizarea pajiştilor comunale, continuă să îşi producă efectele până la data încetării de drept.
Beneficiarii trebuie:
- să depună în termen la A.P.I.A cererea unică de plată pe suprafaţă 2013
- să se angajeze că vor continua activităţile agricole timp de 5 ani de la data efectuării primei plăţi aferente
acestei măsuri prin semnarea părţii III.1 Angajamente şi Declaraţii din formularul de cerere unică de plată
pe suprafaţă
- să respecte cerinţele de eco-condiţionalitate (G.A.E.C. şi S.M.R.) pe toată suprafaţa agricolă a fermei,
pe toată durata angajamentului.
12
- să utilizeze cel puţin o parcelă în UAT-urile delimitate ca fiind eligibile pentru această măsură conform
Anexei 4A din PNDR 2007-2013.
Măsura 212 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate altele decât cele montane
Se acordă pentru fermierii care desfăşoară activitate agricolă în:
- zone unde producţia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ datorită unor condiţii naturale şi
unde este importantă menţinerea echilibrului de mediu stabilit între practicile agricole şi condiţiile
naturale. Sprijinul financiar acordat compensează diferenţele faţă de condiţiile naturale prezente în alte
zone, care nu sunt defavorizate. Acest sprijin reprezintă în acelaşi timp o acţiune menită să contracareze
procesul de depopulare şi să menţină potenţialul turistic al acestor zone.
Zonele defavorizate - altele decât zona montană sunt determinate conform criteriilor prezente în
Anexa 4 din P.N.D.R 2007-2013 şi sunt clasificate în două categorii:
A. Zona Semnificativ Defavorizată - ZSD - cuprinde acele UAT-uri care se suprapun în totalitate sau
parţial cu Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării”, unde productivitatea agricolă este limitată datorită calităţii
reduse a solului, climatului nefavorabil, condiţiilor de relief şi de umiditate a solului şi ca urmare nota de
bonitare are o valoare medie ponderată de 16 puncte. De asemenea, această zonă prezintă valori mici de
densitate a populaţiei şi un grad mare de dependenţă a populaţiei faţă de activităţile agricole.
B. Zonele Defavorizate de Condiţii Naturale Specifice - ZDS - cuprind acele areale continue unde nota
de bonitare nu depăşeşte valoarea de 28 de puncte şi care prezintă caracteristici naturale particulare.
Aceste areale trebuie să fie formate din cel puţin 3 UAT şi nici un UAT nu trebuie să aibe o notă de
bonitare a terenurilor agricole mai mare de valoarea 30.
Obiectiv specific: să contribuie în zonele defavorizate - altele decât zona montană, la utilizarea continuă a
terenurilor agricole, menţinându-se astfel şi viabilitatea spaţiului rural şi de asemenea, menţinându-se şi
susţinându-se activităţile agricole durabile.
Beneficiarii Beneficiarii acestei măsuri sunt fermierii care desfăşoară activităţi agricole pe terenurile agricole situate în
Zonele defavorizate- altele decât zona montană. UAT-urile delimitate ca fiind eligibile pentru această
măsură se regăsesc în Anexa 4A din PNDR 2007-2013.
Beneficiarii trebuie să se angajeze că vor continua activităţile agricole timp de 5 ani de la data efectuării
primei plăţi aferente acestei măsuri şi că vor respecta Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu(GAEC) şi
Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) pe toată suprafaţa agricolă a fermei şi pe toată durata
angajamentului.
Criterii de eligibilitate:
● Sunt eligibile numai parcelele cu suprafaţa minimă de cel puţin 0,3 hectare, iar suprafaţa agricolă
aparţinând unei ferme, compusă din parcele de cel puţin 0,3 hectare, trebuie să fie de minim 1 hectar. În
cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole şi arbuştilor
fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha.
● Sprijinul financiar oferit pentru suprafeţe utilizate în comun de către mai mulţi fermieri pentru
păşunatul animalelor se poate acorda fiecărui fermier proporţional cu dreptul de utilizare sau se acordă
unui reprezentant al fermierilor.
Astfel, în cazul utilizării în comun a păşunilor comunale, dreptul de utilizare al fermierilor este dat de
încheierea unui contract* între fermieri şi administratorii păşunilor comunale. Aceste contracte prevăd
alocarea de suprafeţe de păşunat fermierilor conform unui raport UVM (calculat în baza animalelor pentru
care fermierii solicită păşunat) / suprafaţă de păşunat. În acest fel Consiliile Locale atribuie fermierilor o
suprafaţă de păşunat, suprafaţă pentru care se pot primi plăţi compensatorii în mod individual de către
fiecare fermier. De asemenea, aceşti fermieri pot împuternici un reprezentant pentru a solicita plăţi
compensatorii.
13
● În cazul utilizării în comun a păşunilor aferente unor forme asociative de proprietate, membrii
acestora pot aplica pentru suprafeţele pentru care deţin drept de utilizare sau pot numi un reprezentant care
poate aplica în numele lor.
* Conform, art. 5 din OMADR nr. 246/2008, cu modificările şi completările ulterioare, dovada dreptului
de folosinţă a pajiştilor permanente comunale se face pe baza contractelor de concesiune sau de închiriere
încheiate între consiliile locale şi crescătorii de animale, din care să reiasă suprafaţa folosită, iar dovada
utilizării pajiştilor se face pe baza adeverinţei eliberate de primărie conform înscrisurilor din registrul
agricol. Orice contract încheiat înainte de intrarea în vigoare a ordinului 246 modificat şi completat, având
ca obiect utilizarea pajiştilor comunale, continuă să îşi producă efectele până la data încetării de drept.
Beneficiarii trebuie:
- să depună în termen la A.P.I.A cererea unică de plată pe suprafaţă 2013
- să se angajeze că vor continua activităţile agricole timp de 5 ani de la data efectuării primei plăţi aferente
acestei măsuri prin semnarea părţii III.1 Angajamente şi Declaraţii din formularul de cerere unică de plată
pe suprafaţă
- să respecte cerinţele de eco-condiţionalitate (G.A.E.C. şi S.M.R.) pe toată suprafaţa agricolă a fermei,
pe toată durata angajamentului.
- să utilizeze cel puţin o parcelă în UAT-urile delimitate ca fiind eligibile pentru această măsură conform
Anexei 4A din PNDR 2007-2013.
Valoarea sprijinului anual
Tipul de Zonă Defavorizată Valoarea Plăţii eur/ha
Zone Montane Defavorizate ZMD 107 euro
Zone Semnificativ Defavorizate ZSD 94 euro
Zone Defavorizate de condiţii naturale
Specifice ZDS
80 euro
Informaţii privind măsurile 211 şi 212
● Angajamentele asumate pe o perioadă de 5 ani nu sunt condiţionate de menţinerea aceleeaşi
suprafeţe pe durata celor 5 ani.
Suprafeţele pentru care se solicită anual sprijin pot varia ca dimensiune sau localizare, plăţile
efectuându-se în funcţie de suprafaţa pentru care se aplică anual, cu condiţia amplasării într-o
zonă defavorizată, desemnată în cadrul PNDR.
● Obligativitatea respectării angajamentului pe durata a 5 ani se referă la :
● Solicitarea pentru plată se realizează anual, prin aplicarea unei bife la rubricile: „Sprijin pentru zona
montană defavorizată” (ZMD), „Sprijin pentru zonele defavorizate altele decât zona montană (zona
semnificativ defavorizată-ZSD şi zona defavorizată de condiţii naturale specifice-ZDS)” pe cererea unică
de plată pe suprafaţă 2013, în căsuţe separate pentru fiecare măsură. În lipsa bifei se va consideră că
solicitantul nu doreşte sprijinul aferent schemei/măsurilor pe anul în curs.
● Fermierii trebuie să declare toate parcelele agricole pe care le utilizează, indiferent dacă acestea sunt sau
nu sunt eligibile pentru sprijin şi trebuie să respecte G.A.E.C. şi cerinţele S.M.R. pe suprafaţa întregii
exploataţii.
● LaCentrele judeţene/locale APIA fermierii vor fi informaţi asupra UAT- urilor eligibile pentru zonele
defavorizate.
● Angajamentul pentru zonele defavorizate este în vigoare atat timp cât fermierul desfăşoară
activitate agricolă pe terenuri agricole situate în respectivele zone.
Degresivitatea sprijinului financiar la nivel de fermă
14
În cazul fermelor cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha, valoarea plăţii scade pentru acele suprafeţe
agricole care depăşesc această valoare, conform tabelului de mai jos:
Suprafaţa
(HA)
Valoarea plăţii
(Euro/Ha)
1-50 100% din valoarea plăţii pentru fiecare
hectar
50,01-100 75% din plată
100,01-300 50% din plată
peste 300 35% din plată
Schimbări survenite în legislatia naţională şi în cea comunitară Dacă schimbările nu sunt acceptate de către beneficiari, angajamentele vor fi anulate fără a fi solicitată
rambursarea plăţilor efectuate pentru perioada anterioară schimbărilor legislative, în care angajamentele
au fost în vigoare.
Reducerea sau anularea plăţilor
Când beneficiarii acestei măsuri nu respectă pe întreaga suprafaţă a fermei GAEC şi S.M.R. sau nu
continuă activitatea agricolă în zonele defavorizate timp de 5 ani de la primirea primei plăţi, ca urmare a
unei acţiuni sau a unei omisiuni care le este direct imputabilă, plata pentru anul în care nu s-au respectat
aceste condiţii poate fi micşorată sau anulată.
Măsura 214- Plăţi de agro-mediu
Obiectiv specific
Obiectivul specific al Măsurii 214 îl reprezintă dezvoltarea durabilă a spaţiului rural prin încurajarea
utilizatorilor de terenuri să introducă sau să continue metodele de producţie agricolă compatibile cu
protecţia şi îmbunătăţirea mediului, a biodiversităţii, apei, solului, peisajului rural.
Plăţile de agro- mediu vor fi acordate fermierilor care îşi asumă, în mod voluntar, angajamente de agro-
mediu pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării angajamentului. Plăţile de agro-mediu cuprind doar acele angajamente care depăşesc cerinţele minime evidenţiate în
continuare, care prezintă nivelul de referinţă neremunerat, considerat drept punct de pornire pentru
elaborarea plăţilor compensatorii de agro-mediu.
Aceste plăţi compensatorii sunt sume fixe stabilite prin fişa tehnică a măsurii 214 din cadrul PNDR 2007-
2013, acordate pe suprafaţa de teren agricol utilizată, situată într-o zonă eligibilă, pe care fermierul le
poate obţine anual.
Sumele acordate în cadrul măsuriii 214 se cumulează, acolo unde este cazul, cu celelalte tipuri de
plăţi pe suprafaţă acordate de A.P.I.A. (plăţile directe pe suprafaţă – SAPS, plăţile naţionale
directe complementare – CNDP, plăţi pentru zone defavorizate – LFA, Schema de sprijin pentru
orez din zonele defavorizate altele decât zona montană ).
Cele 7 pachete de agro-mediu prevăzute a fi remunerate în PNDR 2007- 2013 au obiectivele
operaţionale, se aplică pe categoriile de folosinţă a terenului , în zonele şi în cuantumurile prezentate
în tabelul următor :
Denumire
pachet
Obiective
operaţionale
Categorie de
folosinţă
teren
Delimitare teritorială Cuan
tum
plată/
pache
t
15
(euro/
ha)
1- Pajişti cu
înaltă valoare
naturală
Menţinerea
pajiştilor cu înaltă
valoare naturală
Pajişti
permanente
Livezi
tradiţionale
utilizate
extensiv ca
pajişti
UAT eligibile cf. Anexa 4B2 din
PNDR 2007- 2013
124
2- Practici
agricole
tradiţionale
Menţinerea
biodiversităţii prin
aplicarea practicilor
agricole tradiţionale
Pajişti
permanente
Livezi
tradiţionale
utilizate
extensiv ca
pajişti
UAT eligibile cf. Anexa 4B2 din
PNDR 2007- 2013
58
3- Pajişti
importante
pentru păsări
3.1 – Crex crex
3.2– Lanius
minor şi Falco
vespertinus
Managementul
adecvat al pajiştilor
importante pentru
păsări
Pajişti
permanente
UAT eligibile cf. Anexa 4B2 din
PNDR 2007- 2013
3.1-
209
3.2-
101
4- Culturi verzi Asigurarea
protecţiei apei şi a
solului
Teren arabil
Terenuri arabile situate pe
teritoriul întregii ţări
130
5- Agricultură
ecologică
5.1-1Culturi
agricole pe
terenuri
arabile(inclusiv
plante de nutreţ)
5.2-
Legume(inclusiv
ciuperci şi
cartofi)
5.3- Livezi
5.4- Vii
5.5- Plante
medicinale şi
aromatice
Asigurarea protejării
resurselor naturale
prin încurajarea
practicilor
agriculturii
ecologice
Teren arabil
Vii
Culturi
permanente-
Livezi şi
plantaţii de
arbuşti
fructiferi
Terenuri agricole certificate în
agricultura ecologică
5.1-
162
5.2-
335
5.3-
393
5.4-
393
5.5-
270
7- Terenuri
arabile
importante ca
zone de hrănire
pentru gâsca cu
gât roşu (Branta
ruficollis)
Asigurarea unui
management
adecvat protecţiei
terernurilor arabile
importante ca zone
de hrănire pentru
gâsca cu gât roşu
Teren arabil
UAT eligibile cf. Anexa 4B2 din
PNDR 2007- 2013
171
Condiţiile de eligibilitate care trebuie îndeplinite în vederea obţinerii plăţilor de agro-mediu
Plăţile de agromediu pot fi acordate dacă beneficiarul îndeplineşte următoarele criterii de
eligibilitate:
● este utilizatorul unei suprafeţe agricole localizată pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul
Integrat de Administrare şi Control, cu o suprafaţă minimă de 1 ha iar parcelele eligibile au dimensiunea
minimă de 0,3 ha (0,1 ha pentru vii şi livezi, arbuşti fructiferi, hamei, pepiniere pomicole şi viticole);
16
● se angajează să menţină angajamentul de agro-mediu pentru o perioada de 5 ani, de la data semnării
acestuia;
● se angajează să respecte cerinţele minime relevante pe suprafaţa întregii ferme; (în Anexa 4B a PNDR
sunt prezentate cerinţele minime relevante stabilite pentru pachetele de agro-mediu).
● se angajează să respecte cerinţele specifice pachetelor de agro-mediu pentru care aplică;
● se angajează să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-
mediu;
● declară pe propria răspundere că nu a utilizat fertilizanţi chimici şi/sau pesticide în ultimii 5 ani pe
suprafeţele pe care intenţionează să aplice pachetul 1 „Pajişti cu înaltă valoare naturală” şi/sau pachetul 6
„pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.)”. În situaţia în care fermierul utilizează acele suprafeţe
de mai puţin de 5 ani, declaraţia va avea aplicabilitate doar pentru perioada anterioară în care fermierul a
utilizat efectiv acele suprafeţe. Acest criteriu de eligibilitate este aplicabil numai în cazul pachetelor 1 şi 6.
Pentru încadrarea în criteriile de eligibilitate enumerate anterior, fermierul va avea în vedere următoarele
aspecte:
● trebuie să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu
(Caietul de agro-mediu) pe o perioadă de 5 ani începând de la data la care a semnat angajamentul cu
APIA. Toate înscrisurile trebuie actualizate ori de câte ori se realizează activităţi legate de angajamentul
de agromediu asumat. Fermierul trebuie să păstreze acest caiet cu înregistrările făcute, pe toată perioada
angajamentului, pentru toate campaniile începând cu anul în care s-a semnat angajamentul şi 3 ani după
încheierea acestuia. In cazul unui control din partea A.P.I.A. dar şi a altor organisme de control abilitate
fermierul trebuie să prezinte acest caiet. Conform O.M.A.D.R. nr. 161/2012, lipsa Caietului de agro-
mediu (pe anul în curs şi anii precedenţi), dar şi necompletarea totală sau parţială a acestuia, atrage după
sine sancţionarea fermierului, sancţionare care poate ajunge până la excluderea de la plată pe
pachet/măsură şi în plus returnarea tuturor sumelor primite în anii anteriori.
● Angajamentele pentru pachetele 1,2,3,5,6 şi 7 se aplică şi se urmăresc la nivel de parcelă agricolă.
● Angajamentul pentru pachetul 4 se aplică şi se urmăreşte la nivel de suprafaţă totală angajată.
●.Intr-un an de cerere nu poate exista pe o parcelă decât un singur angajament în desfăşurare. Excepţie
face combinaţia Pachetelor 1 cu 2, pentru care pot exista două angajamente la nivel de parcelă şi Pachetul
4 care poate fi combinat pe aceeaşi suprafaţă de teren arabil cu variantele 5.1-culturi agricole pe teren
arabil (inclusiv plante de nutreţ) sau 5.2 legume (inclusiv ciuperci şi cartofi) ale P 5.
● Fermierii trebuie să declare toate parcelele agricole pe care le utilizează, indiferent dacă acestea sunt sau
nu sunt eligibile pentru sprijin şi trebuie să respecte GAEC., S.M.R precum şi cerinţele minime relevante
pentru măsurile de agro-mediu la nivel de exploataţie agricolă.
● Fermierii trebuie să încheie un angajament de agro-mediu pe o perioadă de 5 ani. Angajamentele din
primul an sunt considerate contracte care se încheie între fermieri şi APIA, motiv pentru care acestea
trebuie să fie semnate în dublu exemplar (o copie fiind destinată fermierului) şi originalul rămâne arhivat
la APIA pe toată perioada de 5 ani la dosarul fizic al fermierului întocmit din primul an de angajament. Pe
parcursul următorilor ani, solicitantul trebuie să reînnoiască cererea unică de plată anual, prin aplicarea
,,bifelor” în câmpul de pe cerere, corespunzător măsurii şi înscrierea pachetului corespunzător în dreptul
fiecărei parcele.
● Solicitarea plăţii pentru pachetele de agromediu se realizează prin aplicarea unei bife pentru “plăţi de
agro-mediu” pe formularul de cerere unică de plată pe suprafaţă. Lipsa bifei pe formularul de cerere de
plată implică nesolicitarea măsurii, respectiv pachetului de agro-mediu, în anul respectiv.
● Comasările parcelelor aflate sub angajament de agromediu nu sunt permise.
● La o parcelă aflată sub angajament de agro- mediu din anii anteriori se poate alipi o suprafaţă
care nu se afla sub angajament din anii anteriori, cu excepţia parcelelor aflate sub angajament de
pachet 5.
● Divizarea parcelelor într- o exploataţie agricolă: Parcelele aflate sub angajament se pot diviza numai
ca urmare a actualizării LPIS; parcelele rezultate din divizare nu pot fi mărite prin comasarea cu alte
parcele cu sau fără angajament de AM până la sfârşitul perioadei de angajament.
17
ATENŢIE!!! Pe suprafeţele de teren pe care se desfăşoară activităţi agricole pentru care se acordă
plăţi compensatorii în cadrul măsurii 214 nu se pot desfăşura şi alte tipuri de activităţi. În vederea
realizării unor investiţii în scop neagricol, inclusiv instalaţii de energii regenerabile, pe terenurile
agricole, „terenurile destinate construirii se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, potrivit
legii”,-cf. art. 23 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
republicată,cu modificările şi completările ulterioare.
Cerinţele de eco-condiţionalitate (GAEC şi SMR) care trebuie respectate pe toată
suprafaţa exploataţiei (standardele obligatorii)*
Bunele condiţii agricole şi de mediu ( GAEC) şi cerinţele legale în materie de gestionare ( SMR)
sunt obligatorii pentru toţi utilizatorii de teren agricol care solicită sprijin în cadrul schemelor de
plată şi măsurilor de sprijin pe suprafaţă. Aceste condiţii sunt obligatorii pentru toate parcelele
agricole din cadrul exploataţiei (atât cele eligibile, cât şi cele neeligibile, solicitate si nesolicitate),
indiferent dacă fermierul solicită sprijin numai pentru o parte dintre ele. Conform Ordinului nr. 187/2155/42/2011, încadrarea normelor de eco-condiţionalitate pe domenii este
următoarea**:
a) în domeniul ”mediu”, se vor respecta cerinţele legale în materie de gestionare de la SMR 1 la
SMR 5 şi cerinţele minime pentru îngrăşăminte
b) în domeniul ”sănătate publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor” se vor respecta
cerinţele legale în materie de gestionare de la SMR 6 la SMR 8 şi cerinţele minime pentru produse
fitosanitare
c) în domeniul ”bune condiţii agricole şi de mediu” se vor respecta Bunele condiţii agricole şi
de mediu
Pentru controlul respectării cerinţelor privind eco- condiţionalitatea, A.P.I.A. a încheiat Protocoale de
colaborare cu Agenţia Naţională Fitosanitară şi cu Garda de mediu, în vederea utilizării informaţiilor
primite din partea acestora în scopul verificării, prevenirii, constatării şi sancţionării încălcărilor
prevederilor legale privind respectarea unor cerinţe cuprinse în G.A.E.C. şi în cerinţele minime şi
obligatorii relevante.
Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC)
I.Standarde pentru evitarea eroziunii solului GAEC 1. Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână
nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei.
GAEC 2. Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăsitoare,
inclusiv semănatul, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel.
GAEC 3. Se menţin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007.
II.Standarde pentru menţinerea conţinutului optim de materie organică în sol
GAEC 4. Floarea soarelui nu se cultivă pe acelaşi amplasament mai mult de 2 ani consecutiv.
GAEC 5. Nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil.
III.Standarde pentru menţinerea structurii solului GAEC 6. Nu este permisă efectuarea lucrării de arat în condiţii de umiditate excesivă a solului.
IV.Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a terenurilor agricole
GAEC 7. Întreţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat de 0,3 UVM/ha
şi/sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an, evidenţiate în registrul activităţilor desfăşurate pe pajiştile
permanente, completat la zi, conform modelului aprobat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură.
GAEC 8. Nu este permisă arderea vegetaţiei pe pajiştile permanente.
18
GAEC 9. Nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile
agricole.
GAEC 10. Evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu
sunt folosite în scopul producţiei.
V.Standarde pentru protejarea şi gestionarea apelor GAEC 11. Respectarea prevederilor legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în agricultură.
GAEC 12. Nu este permisă aplicarea îngrășămintelor de orice fel pe suprafeţele de teren care se
constituie în fâşii de protecţie în vecinătatea apelor de suprafață, a căror lăţime minimă este de 1 m pe
terenurile situate în blocurile fizice cu panta medie de până la 12% și de 3 m pe terenurile situate în
blocurile fizice cu panta medie mai mare de 12%.
Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, identificarea şi înregistrarea
animalelor
MEDIU:
SMR 1 Conservarea păsărilor sălbatice
SMR 2 Protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe periculoase
SMR 3 Protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură
SMR 4 Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole
SMR 5 Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică
SĂNĂTATEA PUBLICĂ, SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI A PLANTELOR:
SMR 6 Identificarea şi înregistrarea porcinelor
SMR 7 Identificarea şi înregistrarea bovinelor
SMR 8 Identificarea şi înregistrarea animalelor din speciile ovină şi caprină.
* pentru Măsura 214 cerinţele de eco- condiţionalitate conţin şi celelalte cerinţe obligatorii
corespunzătoare stabilite în legislaţia naţională privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea
produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi
silvicultură. (Anexa 4B1 PNDR 2007- 2013, col. Legislaţie şi prezentate în Ghid la cap. Cerinţele minime
şi cerinţele specifice ale pachetelor de agro-mediu ).
** pentru detalii, vă recomandăm să consultaţi Ghidul fermierului privind eco- condiţionalitatea 2013.
Unde şi când se solicită plăţile de agro- mediu; Completarea şi depunerea cererii de
plată unică pe suprafaţă în campania 2013 privind măsura 214-Plaţi de agro-mediu;
majorare, retragere; restricţii privind UVM şi îngrăşămintele naturale
Beneficiarii plăţilor de agromediu completează şi depun cererea unică de plată în termenul şi forma
prevăzute în OMADR nr. 32/2013.
Solicitarea plăţii pentru pachetele de agromediu se realizează prin aplicarea unei bife pentru “plăţi de
agro-mediu” pe formularul de cerere unică de plată pe suprafaţă.
Lipsa bifei pe formularul de cerere de plată implică nesolicitarea măsurii, respectiv pachetului de
agro-mediu, în anul respectiv.
Fermierii depun cererea unică de plată în anul 2013 la acelaşi centru judeţean/local A.P.I.A. la care au
aplicat în 2012. Fermierii care depun pentru prima dată cerere unică de plată, se vor prezenta la centrul
judeţean/local A.P.I.A. pe raza căruia utilizează parcelele agricole sau pe raza căruia domiciliază. Cererile
de plată sunt gestionate la centrul APIA la care au fost depuse. În cazul în care fermierii utilizează parcele
agricole în mai multe localităţi (UAT diferite), depun cererea unică de plată la centrul A.P.I.A. pe raza
căruia se situează majoritatea parcelelor agricole.
Perioadele de depunere a cererii unice de plată în anul 2013 sunt:
19
1 martie - 15 mai 2013 inclusiv (fără penalităţi) şi
16 mai - 10 iunie 2013,inclusiv (cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere). Cererile depuse începând cu data de 11 iunie 2013 sunt considerate inadmisibile, fiind respinse de la plată.
Solicitanţii care depun cerere unică de plată pentru prima dată şi solicită plată pentru agromediu, trebuie să
verifice dacă terenurile agricole pe care le utilizează se află în unităţile administrativ-teritoriale (UAT)
eligibile. Această verificare se poate face la: sediul centrelor locale şi judeţene APIA; primării, Direcţiile
Agricole Judeţene, pe site-ul MADR, în PNDR 2007-2013 (anexa 4B2).
Cererile de sprijin se depun la Centrele Judetene / Locale ale APIA, se aplică „bifele” în câmpurile de pe
cerere corespunzătoare măsurii, se semnează angajamentul, iar în declaraţia de suprafaţă, în dreptul
parcelelor pentru care se solicită plata pentru agro-mediu, trebuie aplicat codul pachetului de agro-mediu
solicitat.
Dacă un fermier are un angajament de agro-mediu în desfăşurare şi dacă doreşte majorarea
suprafeţei sub angajament cu mai mult de 50% sau cu 1 ha faţă de suprafaţa angajată în primul an,
trebuie să semneze un nou angajament care va începe din acest an pentru suprafaţa majorată şi se va
derula pe o nouă perioadă de 5 ani.
Dacă pe o parcelă există angajament în desfăşurare din anii anteriori pentru pachetul 1 şi în anul
curent de cerere se solicită şi pachetul 2 pe aceeaşi parcelă, fermierul trebuie să semneze un nou
angajament de 5 ani , pentru pachetul 1.2.
Dacă un fermier care a solicitat sprijin financiar pentru agromediu, este în primul an de angajament şi
doreşte să retragă total sau parţial suprafaţa pentru care a făcut solicitarea, o poate face în orice
moment (până la emiterea deciziei de plată), cu excepţia cazului în care fermierul a fost înştiinţat despre
neregulile pe care le conţine cererea de plată (inclusiv notificarea fermierului pentru supradeclarare) sau a
fost înştiinţat cu privire la intenţia agenţiei de a întreprinde un control la faţa locului, sau dacă în urma
controlului pe teren au fost identificate nereguli pe toate sau o parte a parcelelor selectate/aflate sub
angajament.
ATENŢIE !!! Pentru fermierii care au accesat măsura de agromediu 214 în anul 2008, ultimul an de
angajament a fost 2012; fermierii care, în intervalul 2009- 2012, au mărit suprafaţa angajată cu mai
mult de 1 ha sau 50% au semnat un nou angajament aşa încât în anul de cerere 2013 trebuie să
reînnoiască cererea unică de plată, prin aplicarea ,,bifelor” în câmpul de pe cerere, corespunzător
măsurii şi să înscrie pachetul corespunzător în dreptul fiecărei parcele.
Fermierii care au închis angajamentul de AM în anul 2012 şi care doresc să beneficieze în
continuare de plăţile compensatorii din măsura 214, vor semna un nou angajament pe o durată de 5
ani la depunerea cererii unice de plată.
Ce înseamnă UVM/HA?
UVM/ha reprezintă numărul de animale aflate la păşunat raportat la suprafaţa determinată de pajişti
permanente (păşune /fâneaţă /utilizare mixtă) la nivel de exploataţie, de-a lungul unei perioade de
păşunat. În baza datelor preluate de la ANSVSA şi ANARZ, după calculul numărului mediu de animale
pentru fiecare categorie în parte pentru fiecare fermier, se realizează conversia acestora în unităţi vită mare
(UVM). Această conversie se realizează în baza tabelului următor, conform Regulamentului (CE) nr.
1974/2006 al Comisiei din 2006 :
TABELUL DE CONVERSIE A ANIMALELOR ÎN UNITATE VITĂ MARE (UVM)
Tauri, vaci şi alte bovine de mai mult de doi
ani, ecvidee de mai mult de şase luni
1,0 UVM
Bovine între şase luni şi doi ani 0,6 UVM
Bovine de mai puţin de şase luni 0,4 UVM
Ovine 0,15 UVM
Caprine 0,15 UVM
20
Scroafe reproducătoare > 50 kg 0,5 UVM
Alte porcine 0,3 UVM
Pentru a calcula încărcătura de animale pe hectar se va proceda astfel:
Se înmulţeşte numărul de animale pe care le deţine fermierul cu coeficientul prezentat în tabelul anterior,
iar produsul se împarte la numărul de hectare de teren utilizat ca pajişte permanentă (păşune / fâneaţă /
utilizare mixtă).
Exemplu: 10 ovine * 0.15=1,5 UVM. Pentru a putea respecta cerinţa conform căreia maximul admis este
de 1 UVM/ha, fermierul trebuie să deţină pentru cele 10 ovine o suprafaţă de minim 1,5 ha.
În cazul depăşirii incărcăturii de animale specificată în fişa măsurii corespunzatoare fiecărui pachet,
fermierul va trebui să facă dovada repartizării animalelor pe suprafaţa de păşunat. Această dovadă constă
într-o declaraţie pe proprie răspundere asupra efectivului de animale deţinut, repartizarea acestora pe
suprafaţa de pajişte permanentă şi la modul de utilizare al gunoiului de grajd, care rezultă de la
animalele care depăşesc încărcătura maximă admisă de UVM/ha pentru plata de agromediu.
In cazul în care fermierul face dovada repartizării corecte a efectivului de animale pe parcelele de
pajişte permanentă, conform tabelului de conversie UVM/ha, nu va fi sancţionat. În cazul în care un fermier deţine suprafeţe de pajişti, dar nu deţine animale, poate depune solicitare
pentru pachetele de agromediu 1, 2, 3 şi 6, cu condiţia de respectare a cerinţei specifice impuse de
măsură, referitoare la data începerii cositului şi termenul de strângere a masei vegetale. Este evident că
respectivul fermier nu trebuie să utilizeze, pe perioada angajamentului, pajiştea pentru păşunatul
animalelor, sub rezerva aplicării de sancţiuni. În anul de angajament în care va dori să practice păşunatul
animalelor, va face declaraţia corespunzătoare în cererea unică de plată.
Incărcătura UVM/ha se calculează la nivelul supafeţei totale de pajişti existente în exploataţie.
Verificarea respectării cerinţelor:
- utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 30 kg. N
s.a./ha
( P 1, P1.2) şi
- îngrăşămintele naturale aplicate nu pot conţine mai mult de 170 kg de azot (N) ca ingredient pur pe
1 ha de teren agricol ( P 1, P1.2 , P3, P 4, P 5, P6, P 7).
se realizează prin folosirea următorului tabel de conversie
CONVERSIA GUNOIULUI DE GRAJD ÎN AZOT SUBSTANŢĂ ACTIVĂ
Pentru a putea calcula daca aţi aplicat o cantitate corespunzătoare cu cerinţele impuse de fiecare
pachet vă prezentăm compoziţia chimică a gunoiului de grajd de diferite provenienţe:
Tipul de gunoi Compoziţia chimică (% din masa proaspată)
Azot (N) Apă Materii organice
Gunoi de cabaline 0,58 71 25
Gunoi de bovine 0,45 77 20
Gunoi de ovine 0,83 64 31
Gunoi fermentat 3-4 luni 0, 55 77 17
Gunoi fermentat
complet (mranită) 0,98 79 14
Exemplu: fiecare 1000 Kg gunoi fermentat 3-4 luni conţine aproximativ 5 Kg N s.a.
Doza maximă care poate fi aplicată:
Tipul de gunoi de grajd Tone maxime aplicabile pe hectar pentru limita de 30 Kg N s.a./ha
21
Gunoi de cabaline 5.16
Gunoi de bovine 6.67
Gunoi de ovine 3.60
Gunoi fermentat 3-4 luni 5.45
Gunoi fermentat
complet (mranită) 3.00
Documente care se prezintă la depunerea cererii şi pe durata anului de angajament
Fermierii trebuie să prezinte, la cererea APIA, documente legale şi valabile care dovedesc dreptul de
folosinţă şi să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea. Pentru terenul agricol
pentru care solicită sprijin, fermierii nu pot prezenta titluri de proprietate care aparţin altor persoane şi
asupra căruia nu au drept de folosinţă reglementat legal (este cazul proprietarilor de teren agricol a cărui
utilizare a fost cedată cu forme legale).
În situaţia în care fermierii declară în cereri că utilizează suprafeţe mai mari faţă de suprafaţa determinată
în campania anterioară, trebuie să prezinte documente doveditoare ale dreptului de utilizare. *
Fermierii care deţin animale şi accesează măsuri de sprijin pe suprafaţă în care este implicată deţinerea de
animale (ex; pachetele 1, 2, 3, 6) iar păşunatul este restricţionat la un anumit nivel de UVM/ha, au
obligaţia de a deţine şi prezenta documente specifice în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 40 din
2010 al ANSVSA (procesul de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor) şi
ale H.G. nr. 834 din 2010 – ANARZ (evidenţa ecvideelor).
O situaţie deosebită apare în cazul accesării pachetului 5- agricultură ecologică, pentru care trebuie
anexate următoarele documente care constituie condiţie de eligibilitate pentru acest pachet:
Copia contractului încheiat între organismul de inspecţie şi certificare şi beneficiar pentru inspecţie şi
certificare în agricultura ecologică- se prezintă în perioada de depunere a cererii;
Copia fişei de înregistrare la Direcţia Agricolă (DAJ) a beneficiarului în agricultura ecologică, emisă
în anul de cerere- se prezintă în perioada de depunere a cererii;
Până la data de 15 octombrie 2013 inclusiv, copia certificatului de conformitate/master certificat
împreună cu anexa care trebuie să fie identică cu anexa prezentă în Ordinul nr. 181/2012 pentru
aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare.
În cazul în care fermierii sunt reprezentaţi la depunerea cererii de către un împuternicit, acesta va prezenta
documentul de împuternicire valid (procura notarială de împuternicire pentru persoanele fizice şi delegaţia
de împuternicire pentru persoanele juridice) şi copia sa după CI/BI. De asemenea, se va depune la dosarul
cererii şi copia după CI/BI a titularului de cerere. Împuternicitul înlocuieşte titularul doar în scopul şi
pentru perioada pentru care a fost emisă împuternicirea.
* Informaţii complete asupra documentelor necesare privind dreptul de proprietate/folosinţă şi dovada
utilizării terenurilor agricole pentru care se solicită sprijin precum şi alte documente solicitate în scopul
determinării eligi, atât la momentul depunerii cererii unice de plată cât şi pe durata îndeplinirii
angajamentului, se găsesc în Ghidul de informare privind plăţile pe suprafaţă 2013.
Cerinţele minime şi cerinţele specifice ale pachetelor de agro-mediu; 1- Cerinţele minime care trebuie respectate pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei
(preluate din Anexa 4B1 a PNDR 2007- 2013)
Cod
cerinţă Cerinţa minimă Cod pachet
1
Este permisă utilizarea numai a acelor produse de
protecţie a plantelor care au fost autorizate pentru vânzare
şi numai în conformitate cu instrucţiunile de utilizare.
P 1, P1.2 , P3 P 5 P6 P
7
22
2
Persoanele care folosesc produsele de protecţie a
plantelor trebuie să fie calificate (să aibă o atestare
profesională).
P 1, P1.2 , P3 P 7
3
Persoanele care folosesc produsele de protecţie a
plantelor clasificate ca având “toxicitate ridicată” sau ca
“toxice” trebuie să fie înregistrate la serviciul special din
cadrul poliţiei judeţene din raza de activitate. De
asemenea, trebuie să fie înregistrate la unitatea sanitar-
veterinară sau la inspectoratul judeţean pentru siguranţa
muncii.
P 1, P1.2 , P3 P 7
4
Folosirea produselor de protecţie a plantelor poate fi
realizată doar pentru scopul în care aceste produse au fost
omologate doar conform instrucţiunilor de utilizare.
P 1, P1.2 , P3 P 7
5
Tratamentele cu produse de protecţie a plantelor nu sunt
permise în zonele de protecţie a apelor, în zonele
protejate, în zonele de protecţie sanitară, zonele de
protecţie ecologică, precum şi în alte zone protejate
stabilite de autorităţile competente.
P 1, P1.2 , P3 P 7
6
Îngrăşămintele naturale aplicate nu pot conţine mai mult
de 170 kg de azot (N) ca ingredient pur pe 1 ha de teren
agricol.
P 1, P1.2 , P3 P 4 P 5
P6 P 7
7 Fermierii trebuie să respecte perioadele în care aplicarea
fertilizatorilor este interzisă.
P 1, P1.2 , P3 P 4 P 5
P6 P 7
8
Aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile cu pante abrupte
trebuie realizată prin încorporarea îngrăşămintelor în sol
şi luarea în considerare a condiţiilor meteorologice.
P 1, P1.2 , P3 P 4 P6 P
7
9
Nici un tip de îngrăşământ nu poate fi aplicat pe terenuri
acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în exces sau pe
terenuri îngheţate.
P 1, P1.2 , P3 P6 P 7
10 Nu vor fi folosiţi fertilizatori în apropierea resurselor de
apă în conformitate cu următoarele indicaţii: Fertilizator
solid – nu mai aproape de 6 m de apă. Fertilizator lichid –
nu mai aproape de 30 m de apă. În apropierea staţiilor de
captare a apei potabile, nu va fi folosit nici un tip de
fertilizator la o distanţă mai mică de 100 m faţă de staţia
de captare a apei.
P 1, P1.2 , P3 P 4 P6 P
7
11 Fermierii trebuie să se asigure că îngrăşămintele sunt
distribuite uniform.
P 1, P1.2 , P3 P 4 P6 P
7
12 Fermierii trebuie să urmeze un plan de fertilizare. P 1, P1.2 , P3 P 4 P 5
P6 P 7
13 Interzicerea folosirii fertilizatorilor neautorizaţi pentru
vânzare.
P 1, P1.2 , P3 P 4 P 5 P
7
14 Fermierii care produc produsele ecologice au obligaţia de
a-şi înregistra această activitate la MADR, prin
compartimentul de specialitate, şi de a se supune
controlului unui organism de inspecţie şi certificare
aprobat.
P 5
15 În vederea protejarii speciilor de pasari migratoare este
interzisă uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent
de metoda utilizată.
P 7
23
ATENŢIE !!! Parcela pe care nu se respectă cerinţa minimă relevantă se exclude de la plată pentru
măsura de agro-mediu.
2- Cerinţele specifice fiecărui pachet
Pachetul 1: Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală (HNV)
vizează pajiştile cu Înaltă Valoare Naturală, precum şi suprafeţele acoperite cu livezi tradiţionale
utilizate extensiv ca pajişti prin cosit şi/sau păşunat (incepând cu anul 2012). Delimitarea este făcută la
nivel de unităţi administrativ teritoriale (UAT).
Pentru a primi plăţi prin pachetul 1, fermierii utilizatori de pajişti (păşuni şi fâneţe) trebuie să respecte
următoarele cerinţe:
utilizarea fertilizanţilor chimici este interzisă,
utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 30 kg. N s.a./ha,
utilizarea pesticidelor este interzisă,
cositul poate începe doar după data de 1 iulie,
masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii nu mai târziu de două săptămâni de la
efectuarea cositului,
păşunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar,
păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,
este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament,
nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din
flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte degradează sau sunt afectate accidental.
24
Pachetul 2: Practici agricole tradiţionale
este aplicabil în aceleaşi unităţi administrativ teritoriale ca şi pachetul 1.
Acest pachet se poate aplica numai suplimentar primului pachet, cerinţele specifice fiind identice. În plus,
lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor precum şi a suprafeţelor acoperite cu
livezi tradiţionale utilizate extensiv ca pajişti prin cosit şi/sau păşunat.aflate sub angajament cu excepţia
celor operate cu forţă animală. Pe suprafeţele de pajişti se poate folosi orice metodă de întreţinere prin
utilizare (cosit/păşunat/mixt).
Pachetul 3 Pajişti Importante Pentru Păsări (IBA)
Este un pachet pilot care îşi propune să introducă în România viitoarele plăţi pentru speciile şi habitatele
protejate la nivel european prin intermediul reţelei Natura 2000. Cele două variante pentru care se poate
aplica în cadrul acestui pachet sunt Varianta 3.1 – Crex Crex şi Varianta 3.2 – Lanius minor, Falco
vespertinus, fiind eligibile 154 unităţi administrativ teritoriale.
Varianta 3.1 Crex Crex (Ariile Importante pentru Păsări - Confluenţa Jiu Dunăre, Valea Râului Negru
(începând cu anul 2008) şi Câmpia Nirului – Valea Ierului, Lunca Mureşului Inferior, Lunca Timişului,
Lunca Turului Inferior, Valea Fizeşului (începând cu anul 2012).
Cerinţele pentru Varianta 3.1 – Crex Crex sunt:
25
Utilizarea fertilizanţilor este interzisă.
Utilizarea pesticidelor este interzisă.
Cositul se poate efectua doar după data de 31 iulie.
Cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia.
O bandă necosită, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele. Această bandă poate fi
cosită după data de 1 septembrie.
Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii nu mai târziu de două săptămâni de la
efectuarea cositului.
Păşunatul se va efectua cu maximum 0,7 UVM pe hectar.
Păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor.
Este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament.
Nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din
flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte se degradează sau sunt afectate accidental.
Lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament, cu
excepţia celor operate cu forţă animală
Varianta 3.2 Lanius minor şi Falco vespertinus (Ariile Importante pentru Păsări - Aliman - Adamclisi,
Câmpia Crişurilor, Delta Dunării, Dunărea Veche – Bratul Măcin, Eleşteele Jijiei şi Miletinului,
Hunedoara Timişeana, Kogălniceanu - Gura Ialomiţei, Lunca Barcăului, Stepa Casimcea, Saraiu Horea,
Cursul Mijlociu al Someşului, Defileul Inferior al Mureşului, Allah Bahir – Capidava, Cheile Dobrogei,
Dumbraveni, Pădurea Hagieni (începând cu anul 2008) si Bistret, Calafat,Ciuperceni Dunăre, Confluneţa
Olt Dunăre, Gruia – Gârla Mare, Suhaia (incepand cu anul 2012).
Cerinţele pentru Varianta 3.2 – Lanius minor, Falco vespertinus sunt:
Utilizarea fertilizanţilor este interzisă.
Utilizarea pesticidelor este interzisă.
Cositul trebuie efectuat cel mai târziu până la data de 1 iulie.
Cositul se va efectua în etape.
O bandă necosită, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele. Această bandă poate fi
cosită după data de 1 septembrie.
Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii nu mai târziu de două săptămâni de la
efectuarea cositului.
Păşunatul se va efectua cu maximum 1 UVM pe hectar.
Păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor.
Este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament.
Nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din
flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte se degradează sau sunt afectate accidental.
Lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament cu
excepţia celor operate cu forţă animală.
Pachetul 4 Culturi verzi (acest pachet este aplicabil pentru terenul arabil la nivelul întregii ţări )
Cerinţele pentru Pachetul 4 Culturi verzi sunt:
Semănarea culturilor verzi trebuie realizată in perioada 01 august – 30 septembrie. Plantele ce pot fi
utilizate ca şi culturi verzi sunt: mazărea, măzărichea, rapiţa, muştarul, lupinul, sulfina;
Doar fertilizanţii organici pot fi utilizaţi înaintea înfiinţării culturilor verzi. Utilizarea fertilizanţilor
chimici pentru culturile verzi este interzisă;
Biomasa formată trebuie să fie incorporată în sol in perioada 15 februarie - 31martie.
26
●Lucrările agricole necesare pentru următoarea cultură pot începe doar după ce s-a realizat această
acţiune; Nu este permis aratul pajiştilor existente în fermă pe toata durata angajamentului;
●Aplicanţii pot schimba anual suprafaţa pentru care aplică acest pachet cu alte suprafeţe localizate în
cadrul aceleiaşi ferme, dar cu condiţia menţinerii valorii de suprafaţă angajată în cadrul acestui pachet în
primul an de angajament.
Cerinţa cuprinsă în GAEC specifică faptul că: „pe timpul iernii terenul arabil trebuie să fie acoperit cu,
culturi de toamnă sau să fie lăsat nelucrat pe cel puţin 20% din suprafaţa de teren arabil a fermei”. Pentru a
se evita orice suprapunere cu acest GAEC acest pachet se poate aplica pe maximum 80% din suprafaţa de
teren arabil aparţinând unei ferme.
ATENŢIE ! Suprafeţele unde se respectă standardul GAEC 1 nu sunt considerate ca suprafeţe pe
care s-au respectat cerinţele Pachetului 4.
În condiţiile în care un fermier a solicitat Pachetul 4 numai pe o parte din suprafaţa de teren arabil a
exploataţiei, pentru a primi plată compensatorie aferentă acestei suprafeţe, trebuie să asigure respectarea
GAEC1 pe o altă suprafaţă de teren arabil existentă în fermă. Nu va primi plată pe întreaga suprafaţă
semănată cu Pachet 4, dacă nu va avea asigurată respectarea GAEC1 pe alte suprafeţe de teren arabil
existente în fermă. Aşadar, suprafaţa care face obiectul pachetului 4 trebuie să fie diferită de cea pe care
este obligatorie respectarea GAEC1.
Schimbarea parcelei aflată sub angajament de pachet 4
●,,Aplicanţii pot schimba anual suprafaţa pentru care aplică pachetul 4 cu alte suprafeţe localizate
în cadrul aceleiaşi ferme, dar cu condiţia menţinerii suprafeţei declarate în primul an de
angajament.”
Aceasta înseamnă că la depunerea cererii, în declaraţia de suprafaţă se pot schimba parcelele pe
care se înfiinţează cultura verde cu condiţia păstrării suprafeţei angajate în primul an.
- se poate fracţiona parcela nouă pe care se înfiinţează pentru păstrarea suprafeţei totale iniţial
angajate. cu condiţia ca aceasta să nu fie solicitată şi pentru pachetul 5.
Având în vedere faptul că prin PNDR s-a dat posibilitatea efectuării rotaţiei culturilor pentru P4 – culturi
verzi, începând cu campania 2010 fermierul poate accesa P4 pe o parte din parcelă respectând următoarea
regulă: partea de parcelă pe care se accesează P4 se scoate din parcela iniţială şi devine parcelă de sine
stătătoare, cu număr nou imediat următor ultimei parcele solicitate.
Exemple:
1- dacă avem o parcelă cu suprafaţă de 10 ha pentru SAPS/CNDP1, iar culturi verzi se vor cultiva numai
pe 5 ha, suprafaţa solicitată pentru cele 5 ha aferente pachetului 4 va constitui o altă parcelă.
2- dacă nu se mai păstrează aceeaşi parcelă din anul 2012 şi în anul 2013 pentru pachetul 4 se va
proceda conform exemplului de mai jos.
în campania 2011 fermierul deţine o exploataţie formată din 3 parcele:
1 a =5ha
2a =10ha
3a =9ha
In campania 2012 pe parcela 2a se accesează pachet 4 agromediu doar pe 4ha; în această situaţie
parcela 2a se divide astfel: parcela 2a = 6ha fară pachet 4 şi se declară o nouă parcelă 4a = 4ha şi
pachet 4.
In campania 2013 fermierul accesează pachetul 4 pe o parte din parcela 3a. Parcela 2a şi 4a se
comasează devenind o singură parcelă 2a de 10ha . Parcela 3a se divide în 3 a=5ha şi 5a =4ha cu
pachet 4.
● Înfiinţarea pachetului 4 pe altă parcelă decât cea declarată iniţial:
In cazul în care semănarea culturilor verzi se realizează pe altă parcelă decât cea indicată în
cererea unică de plată, fermierul are obligaţia să notifice cu privire la acest aspect în termen de 10
zile de la înfiinţare, dar nu mai târziu de 30 septembrie, în caz contrar fiind exclusă de la plată
suprafaţa respectivă. Aceasta prevedere este valabilă pentru toţi fermierii care solicită P4,
indiferent dacă sunt selectaţi la controlul pe teren sau nu.
27
- se declară pe parcelă întreagă, nu se admite fracţionarea parcelei chiar dacă suprafaţa parcelei pe
care se înfiinţează este mai mare decât cea iniţială.
În cazul în care fermierul nu poate să încorporeze în sol în perioada 15 februarie – 31 martie biomasa
formată, datorită zapezii sau băltirii apei, acesta are obligaţia de a notifica APIA de acest fapt până la data
de 31 martie şi va încorpora biomasa imediat ce factorii climatici îi vor permite, dar nu mai târziu de 15
aprilie. După încorpoarea biomasei în sol fermierul va notifica APIA de efectuarea acestei lucrări, iar
APIA va controla efectuarea lucrării. În caz de nerespectare, in baza raportului de control pe teren,
fermierul va fi sanctionat.
Pachetul 5 agricultură ecologică
Se acordă pentru categoriile de folosinţă: teren arabil, vii, livezi şi plantaţii de arbuşti fructiferi.
Plăţile pentru angajamentele încheiate în cadrul acestui pachet vizează terenurile agricole certificate în
agricultura ecologică, existând următoarele variante/sub-pachete:
Varianta 5.1 Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ)
Varianta 5.2 Legume (inclusiv ciuperci şi cartofi)
Varianta 5.3 Livezi şi plantaţii de arbuşti fructiferi
Varianta 5.4 Vii
Varianta 5.5 Plante medicinale şi aromatice
Variantele pentru pachetul 5 nu pot fi combinate între ele pe aceleaşi parcele de teren.
Cerinţele pentru Pachetul 5 agricultură ecologică sunt:
Terenurile agricole pentru care se încheie angajamente trebuie să fie înregistrate ca terenuri certificate în
sistem ecologic de către un organism de inspecţie şi certificare autorizat, în conformitate cu Regulamentul
834/2007 (cu modificările ulterioare).
Suprafeţele pentru care se încheie angajamente în cadrul acestui pachet trebuie să continue să fie
înregistrate de către un organism de inspecţie şi certificare pe toată perioada angajamentului şi să continue
să fie utilizat conform metodelor de producţie ecologice în conformitate cu legislaţia naţională relevantă şi
cu Regulamentul CE Nr. 834/2007 şi regulamentele care îl amendează.
Nu este permis aratul pajiştilor existente în fermă pe toată durata angajamentului. Această cerinţă se aplică
la toate parcelele agricole utilizate ca pajişti permanente, inclusiv cele care nu fac obiectul unui
angajament de agro-mediu.
Informaţii importante pentru pachetul 5 !
- Plăţile pentru angajamentele încheiate în cadrul acestui pachet vizează terenurile agricole certificate în
agricultura ecologică. Pachetul 5 se accesează numai la nivel de parcelă; dacă,in primul an de
angajament se doreşte accesarea pe o suprafaţă mai mică de teren din cadrul parcelei aceasta se va divide
şi suprafaţa cu pachet 5 va deveni parcelă nouă cu număr imediat următor ultimului număr de parcelă.
Parcela pe care s-a accesat o variantă a pachetului 5 trebuie să rămână parcelă de sine stătătoare pe
toată perioada angajamentului şi pe aceeaşi parcelă nu pot fi schimbate variantele timp de 5 ani.
- Atenţie la bife! Pentru pachetul 5 se aplică şi bifele corespunzătoare câmpului 7 - Plăţi de agro-mediu
din pagina de „documente ataşate”: copie contract încheiat între organismul de inspecţie şi certificare şi
beneficiar (se depune odată cu cererea); copie fişă de înregistrare DAJ a beneficiarului în agricultura
ecologică (se depune odată cu cererea).
Nedepunerea copiilor după fişa de înregistrare actualizată anual şi după contractul valabil încheiat în
perioada de depunere a cererii, conduce la respingerea de la plată a pachetului.
Solicitarea plăţii şi indicarea pachetului şi variantei/variantelor pentru care aplică, se realizează anual prin
aplicarea bifei corespunzătoare în formularul de cerere.
28
- Anexa la certificatul /master certificatul de agricultură ecologică adus la APIA trebuie să fie
identică cu anexa prezentă în Ordinul nr. 181/2012 pentru aprobarea regulilor privind organizarea
sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare şi de
supraveghere a activităţii organismelor de control.
Certificatul /master certificatul împreună cu anexa trebuie emise în fiecare an de cerere.
Fermierul este obligat să solicite Organismului de inspecţie şi certificare, modificarea anexei la
certificatul de conformitate/master în următoarele situaţii:
- la controlul pe teren se constată că blocul fizic în care se află situată parcela cu pachet 5 este altul decât
cel declarat, fără ca amplasamentul parcelei să fi fost modificat.
- parcela cu pachet 5 se divizează în urma actualizării LPIS.
- Parcela pe care s-a accesat pachetul 5 trebuie sa ramână parcelă de sine statatoare pe toată perioada
angajamentului.
-Suprafeţele pentru care se încheie angajamente în cadrul acestui pachet trebuie să continue să fie
înregistrate de către un organism de inspecţie şi certificare pe toată perioada angajamentului.
Nerespectarea acestei cerinţe duce la excluderea de la plată a fermierului pentru suprafaţa parcelei
necertificate precum şi recuperarea sumelor primite în campaniile anterioare pe acea parcelă cu aplicarea
sancţiunilor de supradeclarare.
-Dacă există un angajament de agro-mediu în desfăşurare şi în anul următor o nouă suprafaţă este
certificată ecologic, va trebui să fie înregistrată în campania respectivă ca parcelă/parcele distinctă/e cu
număr nou.
- Nu se acceptă transferul angajamentului aferent suprafeţei care face obiectul P 5. Se poate
transfera P5 doar prin transfer total de exploataţie.
- In Anexe este prezentată lista culturilor acceptatate în agricultura ecologică.
Următoarele documente se prezintă în copie şi se depun odată cu cererea unică de sprijin:
Copia contractului încheiat între organismul de inspecţie şi certificare şi beneficiar pentru inspecţie şi
certificare în agricultura ecologică,
Copia fişei de înregistrare la DAJ a beneficiarului în agricultura ecologică.
Până la data de 15 octombrie 2013 inclusiv, se depune certificatul de conformitate sau master certificat în
copie, împreună cu anexa care trebuie să fie identică cu anexa prezentată în Ordinul nr. 181/2012 pentru
aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare.
Prin excepţie, organismele de inspecţie şi certificare pot elibera anexa la certificatul de
conformitate/master până la data de 15 decembrie, în cazul încheierii contractelor cu fermieri aflaţi
în sistemul de inspecţie şi certificare al altui organism căruia i-a fost retrasă aprobarea, în decursul
anului respectiv.
Atenţionare specială!:
● În conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională, în mod obligatoriu, trecerea de la
agricultură convenţională la cea ecologică se face printr-o perioadă numită CONVERSIE. Pe durata
acestei perioade operatorul aplică regulile din agricultura ecologică, dar produsele recoltate nu pot fi
comercializate cu declaraţia de produs ecologic.
Pentru perioada de conversie se poate beneficia numai de plata ajutorului specific pentru
îmbunătăţirea calităţii produselor în sectorul de agricultură ecologică, în condiţiile stipulate în HG
759/2010, nu şi de plăţi în cadrul pachetului 5 de agro-mediu.
● Numai fermierii care au încheiat perioada de conversie se califică pentru acordarea sprijinului în
cadrul pachetului 5 de agricultură ecologică, cu condiţia obţinerii şi depunerii la APIA a
certificatului de conformitate/master certificat ( nu certificat de confirmare a conversiei) până la
15.octombrie din anul de cerere.
Fermierii care solicită plăţi compensatorii pentru o parcelă sau mai multe aflate în ultimul an de
conversie la data depunerii cererii unice de sprijin (1 martie- 10 iunie a.c.), îşi asumă riscul ca
parcela/parcelele respective să nu fie certificate de OIC şi să nu se regăsească în anexa la certificatul
de conformitate emis până la 15 octombrie a.c.
29
Dacă parcelele declarate şi solicitate la APIA pentru pachetul 5, aflate în ultimul an de conversie, nu vor
fi certificate în anul de cerere în care sunt solicitate, fermierul va fi sancţionat atât pentru supradeclarare
cât şi pentru nerespectarea cerinţei specifice privind certificarea.
● Variantele 5.1-culturi agricole pe teren arabil (inclusiv plante de nutreţ) şi 5.2-legume (inclusiv
ciuperci şi cartofi) ale pachetului 5 pot fi combinate pe aceeaşi parcelă de teren arabil cu Pachetul 4
culturi verzi..
Astfel, o suprafaţă de teren arabil pe care se aplică ambele pachete va trebui să îndeplinească cumulativ:
- să fie întotdeauna declarată ca parcelă de sine stătătoare în scopul pachetului 5 (aceasta implică
menţinerea amplasamentului şi a suprafeţei).
- parcela cu pachet 5 nu se poate diviza, deci pachetul 4 se acceseză pe toată parcela.
- parcela declarată cu pachet 5 la depunerea cererii de plată poate sau nu să fie confirmată integral de
Organismul de Inspecţie şi Certificare în Anexa 5 la certificatul de conformitate (ceea ce presupune
aplicarea de sancţiuni), astfel încât în anul următor de angajament vor fi declarate, prin divizare, 2 parcele.
- pachetul 4 se poate accesa pe o parte din parcelă numai cu divizarea parcelei iniţiale în două parcele
(atenţie!- cu suprafeţe eligibile, min. 0,3 ha fiecare parcelă) şi cu condiţia ca aceasta să nu fie solicitată şi
pentru pachetul 5.
● Codurile care se atribuie combinaţiei de P 4 şi P 5 sunt:
- P 4.5.1. pentru combinaţia culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) + culturi
verzi
- P 4.5.2. pentru combinaţia legume (inclusiv ciuperci şi cartofi) + culturi verzi
● Nu se solicită pachet 5 pe parcele cu teren necultivat - cod 970.
● Pentru varianta 5.2 - Legume (inclusiv ciuperci şi cartofi) categoria de folosinţă a terenului este
numai TA (fără categoria de folosinţă Grădini ).
● Dacă există un angajament de agro-mediu în desfăşurare şi în anul următor o nouă suprafaţă este
certificată ecologic, va trebui să fie înregistrată în campania respectivă ca parcelă/parcele distinctă/e cu
număr nou.
● Fiecare variantă de pachet este înregistrată ca parcelă distinctă (5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5).
- Variantele pentru pachetul 5 nu pot fi combinate între ele pe aceleaşi parcele de teren.
- Nu este permisă aplicarea mai multor variante de pachet 5 pe aceeaşi parcelă (ex. pe parcela 3a-cu
grâu şi 3b cu mentă nu se poate aplica varianta 5.1 pentru 3a şi varianta 5.5 pentru 3b).
- Variantele de pachet 5 aplicate pe o parcelă trebuie menţinute pe toată durata angajamentului şi
nu pot fi schimbate în decursul celor 5 ani de angajament. Se pot modifica numai culturile din cadrul
aceleiaşi variante de pachet, sau se pot înfiinţa mai multe culturi aparţinând aceleiaşi variante.
(Ex.1 dacă în 2012 pe parcela 1a a fost accesată varianta 5.1, în 2013 nu se poate înscrie pe parcela 1a
niciuna din celelalte variante 5.5.
Ex 2 dacă în 2012 pe parcela 1a s-a aplicat varianta 5.1 cultura grâu, în 2013 se poate aplica
secară,deci o altă cultură , dar tot din cadrul aceleiaşi variante 5.1
Ex 3 dacă în 2012 pe parcela 1a s-a aplicat varianta 5.1 cultura grâu, în 2013 se poate aplica: 1a grâu,
1b floarea soarelui, 1c secară, etc.)
● Nu se acceptă transferul angajamentului aferent suprafeţei care face obiectul pachetul 5. Se poate
transfera pachetul 5 numai prin transfer total de exploataţie.
Pachetul 6 pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.)
30
Cerinţele pentru Pachetul 6 pajişti importante pentru fluturi sunt:
Utilizarea fertilizanţilor chimici este interzisă.
Utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 30 kg . N
s.a./ha.
Utilizarea pesticidelor este interzisă.
Cositul poate începe doar după data de 25 august.
Cositul se poate efectua manual sau cu utilaje mecanizate de mică capacitate, fiind interzisă folosirea
utilajelor grele. .*
Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii nu mai târziu de două săptămâni de la
efectuarea cositului.
Păşunatul se efectuează cu maxim 0,7 UVM pe hectar.
Păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor.
Este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament.
Nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din
flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte degradează sau sunt afectate accidental.
Sunt interzise acţiunile care să conducă la accelerarea drenajului natural al pajiştilor aflate sub
angajament.**
.*Pentru ca utilajele folosite pentru cosit să nu inducă un impact negativ, se vor folosi utilaje cu o masă
redusă de până la 400 Kg, iar lăţimea lamei nu trebuie să fie mai mare de 1,2 m.
.**Acţiunile care contribuie la accelerarea drenajului natural al solurilor cu exces de umiditate sunt
constituite din oricare din soluţiile tehnice care au ca rezultat drenajul artificial la suprafaţă ( prin reţele de
canale deschise de colectare şi evacuare a apei, prin lucrări de nivelare în pantă sau de modelare a terenului,
prin drenaje de tip cirtiţă, prin adâncirea reţelei hidrografice de colectare a apelor sau prin oricare alte
lucrari agrotehnice specifice) şi drenajul artificial de adâncime (drenaje orizontale, drenaje verticale sau
drenaje mixte).
Pachetul 7 terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) Pachetul se aplică la nivel de parcelă agricolă utilizată ca teren arabil, bazându-se pe o un sistem de rotaţie a
culturilor pe toată perioada de derulare a angajamentelor, dar şi pe un sistem de culturi succesive în anumiţi
ani de angajament. Astfel, cultura principală pentru asigurarea obiectivelor pachetului (cea însămânţată pe
timpul iernii), poate fi urmată de o altă cultură pe timpul verii, înfiinţarea culturii de toamnă fiind
obligatorie în fiecare an în cadrul angajamentelor.
31
Cerinţele pentru Pachetul 7 terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu sunt:
în fiecare an de angajament, după data de 15 septembrie, trebuie înfiinţată o cultură de cereale de
toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau de rapiţă,
însămânţarea cerealelor de toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau a rapiţei trebuie finalizată înainte de
data de 15 octombrie,
parcelele angajate vor putea fi însămânţate cu porumb, dar nu mai târziu de data de 15 mai, iar porumbul
nu va fi recoltat înainte de data de 15 septembrie,
la recoltarea culturii de porumb este lăsată o suprafaţă de minim 5% nerecoltată sau în situaţia în care nu
este înfiinţată o cultură de porumb, în anul respectiv de angajament fermierul este obligat să asigure o
cantitate de 100 kg de porumb boabe pe hectar, în cel puţin un punct de hrănire situat pe suprafaţa fiecărei
parcele angajate,
în situaţia în care se înfiinţează o cultură de porumb, în anul respectiv, pe parcela angajată, cultura de
toamnă este încorporată în sol până cel târziu la finalul lunii martie,
pe perioada de 5 ani a angajamentelor este obligatorie înfiinţarea în cel puţin 2 ani a culturii de porumb
pe timpul verii,
pesticidele şi fitostimulatorii (ingrăşămintele naturale) nu pot fi folosite în perioada cuprinsă între
însămânţarea culturii de toamnă şi 15 martie;
se interzic lucrările agricole în perioada 15 octombrie – 15 martie;
este interzisă folosirea metodelor de alungare şi/sau utilizarea otrăvurilor în perioada cuprinsă între 15
octombrie şi 31 martie;
păsunatul este interzis în perioada începând cu 15 octombrie, până în 15 martie pe parcelele aflate sub
angajament,
este interzis aratul sau discuitul pajiştilor din cadrul fermei.
Având în vedere cerinţa GAEC1: „pe timpul iernii terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de
toamnă sau să fie lăsat nelucrat pe cel putin 20% din suprafata de teren arabil a fermei”, pentru a se evita
orice suprapunere cu acest GAEC, P7 se poate aplica pe maximum 80% din suprafata de teren arabil
aparţinând unei ferme. Aşadar, luând în considerare că Bunele condiţii agricole şi de mediu sunt
obligatorii pentru toate exploataţiile, indiferent de schema de plată solicitată, nu trebuie considerat
că acolo unde există P7, GAEC 1 este parte componentă a acestuia (suprafaţa care face obiectul P7
trebuie să fie diferită de cea pe care este obligatorie respectarea GAEC 1).
Informaţii importante pentru pachetul 7 !
● Culturile definite ca obligatorii de înfiinţat pe perioada de 5 ani sunt: culturi de toamnă (grâu,
secară, orz, triticale şi rapiţă), respectiv porumb.
● Cultura de toamnă se înfiinţează în fiecare an din cei cinci pe toate parcelele angajate.
32
● Cultura de porumb se înfiinţează în cel puţin doi ani din cei cinci ani de angajament pe toată
suprafaţa parcelei (nu se accesează pe aceaşi parcelă cu pachet 7 mai multe culturi eligibile din
pachetul 7).
● În situaţia în care în anul 2012 pe parcela cu P7 a fost înfiinţată cultura de porumb şi este
respectată cerinţa specifică “la recoltarea culturii de porumb este lăsată o suprafaţă de minim 5 % si
maxim 10% nerecoltată ”, în anul 2013 parcela va fi declarată după cum urmează:
- în anul de cerere 2012 pe parcela 1a de 10 ha, având cultura porumb, s-a accesat pachetul 7.
- în toamna 2012 se recoltează porumbul de pe suprafaţa de 9.5 ha şi se însămânţează (obligatoriu!)
cultura de toamnă (de ex. grâu), ramânând nerecoltată suprafaţa de 0.5 ha.
- în anul de cerere 2013 se declară parcela 1 cu pachet 7 cu suprafaţa totală de 10 ha astfel:
1a = 9.5 ha grâu şi
1b = 0,5 ha orice cultură specifică terenului arabil; parcela va începe să fie lucrată la 15 martie şi
cultura va fi recoltată începând cu 15 septembrie, ulterior înfiinţându- se cultura obligatorie de
toamnă, până la data de 15 octombrie.
Transferul de suprafeţe agricole aflate sub angajament de agromediu
● În cazul în care, în cursul perioadei de îndeplinire a unui angajament luat ca o condiţie de acordare a
unui sprijin, exploataţia unui beneficiar este transferată, în totalitate sau parţial, unei alte persoane,
aceasta poate prelua angajamentul pentru perioada rămasă. În cazul în care angajamentul nu este
preluat, beneficiarul trebuie să ramburseze ajutorul primit.
● Transferul de exploataţie reprezintă operaţiunea de vânzare-cumpărare, arendare sau orice alt tip de
tranzacţie similară, care are drept obiect exploataţia agricolă în cauză.
● Angajamentul de agromediu se poate transfera şi odată cu întreaga exploataţie.
● Pentru beneficiarii măsurii 214 "Plăţi de agromediu", în cazul pierderii dreptului de utilizare prin
transferul suprafeţei care face obiectul angajamentului, sau a unei părţi a acesteia, fermierul va
proceda diferit, după cum urmează:
a) nu returnează plăţile primite, în situaţia în care noul utilizator al suprafeţei în cauză acceptă să preia
angajamentul existent;
b) returnează plăţile efectuate până la acea dată pentru respectiva suprafaţă, în situaţia în care noul
utilizator nu acceptă preluarea angajamentului existent.
● În cazul pachetelor 1, 2, 3, 6 şi 7 se poate efectua transfer parţial, adică la nivel de parcelă.
● În cazul pachetului 4 – Culturi verzi, se acceptă doar transferul total al angajamentului aferent
suprafeţei care face obiectul acestui pachet cu obligaţia ca fermierul care preia angajamentul să se
asigure că în urma transferului poate asigura pe suprafaţa de teren arabil pe care o deţine la nivel de
exploataţie respectarea cerinţei GAEC 1 şi menţinerea suprafeţei de P 4 preluat prin transfer.
Dacă nu se respectă cerinţa de a avea suprafaţa de teren pe care trebuie respectat GAEC1
fermierul care preia angajamentul va fi sancţionat pentru nerespectarea angajamentului.
● Pentru pachetul 5 nu se acceptă decât transferul total de exploataţie.
● În cazul transferului de angajament, fermierii semnează o declaraţie privind transmiterea/preluarea
dreptului de proprietate/folosinţă asupra unei/unor parcele din declaraţia de suprafaţă pentru care s-au
solicitat plăţi de agromediu. Ambii fermieri trebuie sa se prezinte la APIA si sa semneze aceasta
declaratie
Declaraţia poate fi înregistrată până la data de 10 iunie 2013 inclusiv. Incepând cu 11 iunie 2013,
documentul este considerat inadmisibil, parcelele în cauză figurând ca netransferate şi având ca efect
inchiderea angajamentului pentru nerespectare, şi recuperare sume necuvenite din anii anteriori
pentru fermierul care a cedat. ● Fermierul care preia angajamentul se angajează să preia dreptul de proprietate/folosinţă asupra unei/unor
parcelele care fac obiectul declaraţiei, împreună cu plăţile de agromediu şi toate angajamentele aferente
campaniei curente. Fermierul care preia angajamentul declară de asemenea, că şi-a însuşit şi cunoaşte
33
angajamentele generale şi specifice plăţilor de agromediu, prevăzute în anexa ataşată declaraţiei, şi preia şi
obligaţiile ce revin din perioada de angajament anterioară momentului preluării.
ATENŢIE! În cazul în care după efectuarea transferului se constată nerespectări ale
angajamentului care necesită recuperarea sumelor primite în anii anteriori, aceste sume vor fi
recuperate de la fermierul care a preluat angajamentul
Transferul total de exploataţie se poate realiza oricând, până la momentul emiterii deciziei de plată,
acesta trebuind să fie anunţat în scris la APIA în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la producerea lui.
În cazul în care fermierul care a preluat un angajament de agromediu prin transfer odată cu
preluarea angajamentului să preia de la cedent şi caietul de agromediu completat de la începutul
angajamentului.
În cazul în care fermierul care a preluat un angajament de agromediu prin transfer deţine şi un
angajament propriu anterior, cele două angajamentele vor continua să se deruleze distinct.
Alte situaţii în care angajamentul încetează înainte de expirarea termenului de 5 ani de la semnarea
sa şi consecinţele încetării
● În cazul în care beneficiarul se găseşte în imposibilitatea de a continua să-şi onoreze angajamentele
aferente măsurilor de dezvoltare rurală luate deoarece exploataţia face obiectul unei comasări sau a unor
măsuri de amenajare funciară decise sau aprobate de autorităţile publice competente, autorităţile
competente iau măsurile necesare pentru a permite adaptarea angajamentelor la noua situaţie a
exploataţiei. În cazul în care adaptarea se dovedeşte imposibil de realizat, angajamentul încetează fără a
se solicita o rambursare pentru perioada în care angajamentul a fost efectiv.
● În cazul în care exploataţia unui beneficiar este transferată, în întregime sau parţial, unei organizaţii
care are drept obiectiv principal gestionarea resurselor naturale în vederea conservării mediului, cu
condiţia ca transferul să vizeze utilizarea permanentă a terenului în scopul conservării naturii şi să fie
asociat unui beneficiu ecologic semnificativ.
Cazurile de forţă majoră şi circumstanţe excepţionale
Statele membre pot recunoaşte, în special, următoarele categorii de cazuri de forţă majoră sau de
împrejurări excepţionale, în care nu vor solicita rambursarea unei părţi sau a întregului ajutor primit de
către beneficiar:
În conformitate cu art. 47 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, sunt considerate cazuri de forţă majoră
sau împrejurări excepţionale următoarele evenimente:
(a) decesul beneficiarului;
(b) incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;
(c) exproprierea unei părţi importante a exploataţiei, în cazul în care această expropriere nu era previzibilă
la data subscrierii la respectivul angajament;
(d) catastrofă naturală gravă, cu efecte notabile asupra terenurilor exploataţiei;
(e) distrugerea accidentală a construcţiilor destinate creşterii animalelor din exploataţie;
(f) o epizootie care afectează o parte sau întregul efectiv de animale al agricultorului.
(2) Beneficiarul sau succesorul său în drepturi notifică în scris autorităţii competente cazurile de forţă
majoră sau împrejurările excepţionale, în termen de 10 zile lucrătoare de la data în care aceştia sunt în
măsură să facă acest lucru şi anexează, la cererea autorităţii competente, documentele justificative
corespunzătoare.
34
Cazurile de forţă majoră sau circumstanţele excepţionale menţionate anterior (cu excepţia decesului
agricultorului şi a incapacităţii profesionale de lungă durată a agricultorului) trebuie aduse la cunoştinţa
APIA de către fermier printr-o Înştiinţare, iar documentele doveditoare ale fenomenului invocat trebuie să
fie prezentate de către fermier Centrelor Locale/Centrelor Judeţene/Centrului APIA al Municipiului
Bucureşti în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care acesta este în măsură să facă acest lucru. În
cazurile de deces al agricultorului şi de incapacitate profesională de lungă durată a acestuia, înştiinţarea
constă într-o declaraţie scrisă însoţită de documentele doveditoare. Documentele doveditoare ale
cazurilor de forţă majoră sau circumstanţe excepţionale sunt următoarele: - în cazul decesului fermierului:
o certificatul de deces al agricultorului, în original;
o certificatul de calitate de moştenitor/certificat de moştenitor eliberat de notarul public,
o declaraţia de împuternicire a moştenitorului desemnat sã preia exploataţia agricolã, în cazul în care
existã mai mulţi moştenitori,
o acte de identitate, în copie şi original.
- în cazul incapacităţii profesionale de lungă durată a agricultorului:
o certificat medical de constatare a incapacităţii de muncă pentru incapacitatea profesională de lungă
durată a agricultorului/adeverinţă medicală din care să reiasă incapacitatea profesională de lungă durată a
agricultorului/scrisoare medicală/bilet de externare din spital. Aceste documente trebuie să acopere
perioada invocată de agricultor prin declaraţia proprie privind incapacitatea profesională de lungă durată şi
perioada în care agricultorul nu s-a achitat de obligaţiile prevăzute de legislaţie privind cererea unică de
plată depusă.
- în cazul unui dezastru natural sever care afectează grav suprafeţele agricole ale exploataţiei,
distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor, aflate pe teritoriul exploataţiei, o
epizootie care afectează parţial sau integral şeptelul agricultorului:
o procesul verbal de constatare eliberat de primărie/procesul verbal de constatare emis de către
autorităţile competente pentru dezastre naturale severe şi distrugerea accidentală a clădirilor exploataţiei.
- în cazul exproprierii unei părţi importante a exploataţiei, dacă aceasta nu a fost previzionată la data
la care a fost depusă cererea unică de plată şi/sau data la care angajamentul de agromediu/LFA a fost
semnat:
o decizie de expropriere însoţită de extrasul din anexa la decizie cu indicarea poziţiei la care
agricultorul se regăseşte. Aceste documente sunt afişate la sediul consiliului local de pe raza localităţii
unde se desfăşoară lucrările.
- intervenţiile temporare prin lucrări de reparaţii/întreţinere la reţelele de transport
apă/canal/gaze/electricitate/drumuri/poduri/lucrări de îmbunătăţiri funciare efectuate pe suprafeţele
declarate la APIA la o dată ulterioară depunerii cererii şi/sau semnării angajamentului de
agromediu/LFA, neprevizionată de fermier, constituie circumstanţe excepţionale şi se procedează la fel ca
în situaţiile de forţă majoră expuse mai sus (fermierul completează Anexa 37 şi prezintă documente
doveditoare emise de instituţia Documentele doveditoare pot fi: convenţii/adeverinţe/procese verbale, etc.
încheiate între fermier şi agentul economic care efectuează lucrările de intervenţie. Toate documentele
doveditoare trebuie prezentate de fermieri în original în termen de 10 zile lucrătoare de la data
emiterii. La dosarul cererii de plată se păstrează copia documentului doveditor pe care funcţionarul
APIA înscrie „conform cu originalul” şi semnează. Ulterior, copia documentului este datată,
ştampilată şi înregistrată de funcţionarul APIA în Registrul de intrări-ieşiri.
Clauza de revizuire pentru măsura 214
Clauza de revizuire este necesară pentru angajamentele de agro-mediu pentru a asigura ajustarea acestora
în cazul amendării standardelor obligatorii relevante sau a cerinţelor stabilite în conformitate cu
prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr.73/2009 si cu anexele sale II şi III, şi totodată, pentru
cerinţele minime pentru fertilizanţi şi produse folosite pentru protecţia plantelor şi a altor cerinţe
obligatorii relevante stabilite prin legislaţia naţională.
35
Dacă o asemenea ajustare a legislaţiei naţionale sau comunitare nu este acceptată de către beneficiar,
angajamentul va fi anulat însă nu se va cere rambursarea plăţilor efectuate pâna la acea dată,
respectând astfel perioada în care angajamentul a fost în vigoare. ( extras din PNDR 2007- 2013).
Pentru a accesa clauza de revizuire, fermierii care au semnat un angajament de agro-mediu trebuie sa
completeze si să depună o Declaraţia de revizuire a angajamentului.
Clauza de revizuire se poate aplica numai în anul de cerere la care se referă modificarea legislativă, în
perioada de depunere a cererii unice de plată.
NOTĂ:
La acest moment, clauza de revizuire nu poate fi accesată pentru anul de cerere 2013.
Recapitulare pentru Agro- mediu:
Suprafaţa determinată în urma tuturor controalelor, eligibilă, din primul an de angajament este
considerată suprafaţa aflată sub angajament de agromediu. Valoarea acestei suprafaţe angajate
iniţial trebuie menţinută (la nivel de parcelă sau la nivel de suprafaţă totală, în funcţie de pachetul
accesat) pe toată perioada de 5 ani.
Fermierii care se află sub angajament de agromediu vor ţine seama de următoarele (pentru
obţinerea la nivel maxim a plăţilor compensatorii):
-! trebuie să depună în fiecare an din intervalul de 5 ani cererea unică de plată şi să aplice bife în
câmpurile dedicate (a se verifica cu atenţie la depunere cerere şi declaraţie de suprafaţă în aplicaţia
IPA on line);
- ! nedepunerea cererii poate conduce la sancţiuni de diferite intensităţi;
-! întreruperea voluntară a angajamentului poate conduce, în anumite condiţii, la recuperarea
tuturor sumelor aferente plătite anterior.
De asemenea, pentru obţinerea integrală a plăţilor compensatorii pentru unul sau mai multe pachete de
agromediu din cele prezentate, Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare
rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) prevede că
beneficiarul trebuie
să respecte
● standardele obligatorii stabilite în conformitate cu articolele 4 şi 5 din Regulamentul (CE) nr.
1782/2003 şi cu anexele III şi IV la regulamentul menţionat:
- Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) şi
- Cerinţele legale în materie de gestionare privind mediul, identificarea şi înregistrarea
animalelor (SMR) şi
● cerinţele minime pentru îngrăşăminte şi produse fitosanitare şi
● celelalte cerinţe obligatorii corespunzătoare stabilite în legislaţia naţională şi indicate în
program (PNDR),
acesta fiind nivelul de referinţă neremunerat (se respectă pe toată suprafaţa agricolă a
exploataţiei, pe toate parcelele solicitate şi nesolicitate cu şi fără angajament şi primeşte numai
subvenţia SAPS)
şi
să îşi asume voluntar angajamentul de agromediu, care se remunerează prin plata
compensatorie. Angajamentul de agromediu conţine cerinţele de management/specifice fiecărui
pachet.
Constatarea de către funcţionarii APIA în cadrul controalelor administrative sau a controalelor efectuate
pe teren, a nerespectării condiţiilor de eligibilitate şi a cerinţelor de eco-condiţionalitate-(cerinţe
GAEC, SMR, cerinţe minime, alte cerinţe obligatorii) atrage aplicarea unor reduceri sau excluderi de la
plată asupra pachetului sau întregii măsuri, pentru unul sau mai mulţi ani de cerere. Neconformităţile
36
constatate şi nivelul sancţiunilor sunt evaluate în funcţie de gravitatea, amploarea, persistenţa şi repetarea
acestora şi din punct de vedere al neglijenţei sau intenţiei.
În cazul în care beneficiarii sau reprezentanţii acestora împiedică efectuarea controalelor, cererile
de ajutor se resping. Orice sume deja plătite pentru operaţiunea în cauză se recuperează.
ATENŢIE!!!
În cazul angajamentelor multianuale, reducerile, excluderile şi recuperările se aplică, de asemenea,
sumelor deja plătite în anii precedenţi pentru angajamentul respectiv.
Dar, în condiţiile respectării cerinţelor prezentate, se pot obţine cuantumuri superioare la ha pentru
fiecare pachet aplicat:
182 euro/ha pentru pachetele 1 şi 2 combinate pe aceeaşi parcelă sau
292 euro/ha pentru pachetele 4 şi 5.1 combinate pe aceeaşi parcelă sau
465 euro/ha pentru pachetele 4 şi 5.2 combinate combinate pe aceeaşi parcelă,
fiecare însoţită de plata unică pe suprafaţă SAPS.
NOTĂ
Pe parcursul prezentării au fost făcute referiri la diverse tipuri de documente- contracte, certificate,
declaraţii, notificări,clarificări, înştiinţări, adeverinţe etc.- care trebuie depuse în diferite situaţii şi
la anumite termene la APIA; dintre acestea numai câteva, considerate ca fiind strict necesare
(d.p.d.v. al formei şi/sau conţinutului) susţinerii explicării situaţiilor care le generează, sunt ataşate
în ANEXA acestui ghid. Informaţii complete privind toate tipurile de documente solicitate pentru
buna gestionare a cererilor unice de sprijin pentru schemele şi măsurile de sprijin pe suprafaţă vă
vor fi furnizate de funcţionarii APIA de la Centrele locale/judeţene la care aţi aplicat. De asemenea,
vă vor fi oferite spre completare şi depunere exemplarele pretipărite ale documentelor elaborate în
baza procedurilor interne ale Agenţiei privind aceeaşi corectă gestionare a cererilor dvs.
Stimaţi fermieri,
Pentru o informare coerentă şi exhaustivă privind posibilităţile de accesare a plăţilor pentru
schemele şi măsurile de sprijin pe suprafaţă din fondurile europene gestionate de APIA , vă
invităm să consultaţi deopotrivă, ghidurile de informare privind plăţile pe suprafaţă şi de informare
asupra cerinţelor de ecocondiţionalitate (postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro) şi informaţiile
relevante din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (postat pe site-ul MADR www.madr.ro).