1. VASCULARIZATIA UTERULUIVascularizaţia arterială a uterului este asigurată de artera uterină, ramură a arterei hipogastrice, de artera ovariană, ramură din aortă, şi de artera ligamentului rotund.

2. ETIOPATOGENIA SARCINII EXTRAUTERINE TUBARE- Alterarile trompei congenitale (malformatii, diverticuli, lungime excesiva,trompe accesorii)

sau dobandite dobândite în urma inflamatiei - infectiei sau a unei interventii chirurgicale.- folosirea pilulei "morning after", a pilulelor ce contin doar progesteron (mini pilIs),

a dispozitivelor contraceptive intrauterine cu progesteron si a inductoarelor de ovulatie.- boala inflamatorie pelvina;- sarcina tubara anterioara;- chirurgie pe trompe în antecedente.

3. TEHNICA PERINEOTOMIEI-RAFIEI

4. LIMFATICELE UTERULUI

Provin din trei retele: mucoasa, musculara, seroasa. Conflueaza sub peritoneu - reteaua subseroasa. De la acest nivel pornesc vase spre grupele ganglionare. Anatomic se descriu trei statii ganglionare (I-ganglionii pelvisului, II-ganglionii

iliaci comuni, promontorieni si presacrati, III-ganglionii juxta-aortici/lombo-aortici si peri-cavi).

Statia I-trei grupe de ganglioni: parametriali si/sau ai arterei uterine; hipogastrici/obturatori; iliaci externi

Statia a II-a: trei grupe. Iliaca primitiva (1/3 din gg situati ep marg externa a arterei iliace comune); promontorieni; pre si/sau latero-sacrati.

Statia a III-a (lombo-aortici/2-7 ganglioni plasati pe vena cava, de-a lungul versantului drept al aortei). Gg cei mai interesati in extensivitatea cancerului de col sunt cei din statia I.

5. DATE ANTROPOMETRICE FETALE

In luna a treia embrionul devine fat. Pe parcursul gestatiei, lungimea si greutatea fatului cresc in proportii bine definite. Calculul acestora se face in felul urmator:

luna a III-a - lungimea 3cm x 3 = 9cm

luna a IV-a - lungimea 4cm x 4 = 16cm; greutatea 270g

luna a V-a - lungimea 5cm x 5 = 25cm; greutatea 650g

luna a VI-a - lungimea 6cm x 5 + 5 = 35cm; greutatea - 1000g

luna a VII-a - lungimea 7cm x 5 + 5 = 40cm, greutatea 1000g+750g=1750g

luna a VIII-a - lungimea 8cm x 5 + 5 = 45cm; greutatea 1750g + 750g = 2500g

luna a IX-a - lungimea 9cm x 5 + 5 = 50cm; greutatea 2500g + 750g = 3250g

6. STADIALIZAREA CLINICA (FIGO/T DIN TNM) A CANCERULUI DE COL UTERIN

7. ANATOMIA TROMPEI UTERINE

Trompele uterine sunt doua conducte intinse de la uter la ovare. Organe canaliculare, pornesc de la nivelul coarnelor uterine pe directie laterala, acoperind fata superioara sau mediala a ovarelor, coborand inapoia ligamentelor largi. Descriptiv, trompele au patru portiuni:

-Interstitiala/cuprinsa in grosimea miometrului, ingusta.

-Istmica/lumen filiform, ingusta, cilindrica; iese din uter intre ligamentul rotund si ligamentul utero-ovarian; istmul este rectiliniu, dur la palpare, amintind rezistenta canalului deferent.

-Ampulara/fuziforma, larga, neregular calibrata, moale, depresibila. Prezinta plicaturi longitudinale ale mucoasei.

-Infundibulara sau pavilionul/forma unei palnii cu baza franjurata. Aceasta margine prezinta o serie de ciucuri (fimbrii), fiecare festonat la randul sau.

Trompa uterina e situata in ligamentul larg. Artere: tubara externa, tubara interna, tubara mijlocie. Vene identice ca traiect cu arterele.

8. PREZENTATII CRANIENE DEFLECTATE – ENUMERARE, DIAMETRE DE ANGAJARE ALE CRANIULUI FETAL

- Prezentatia craniana faciala – se prezinta la stramtoarea superioara cu diametrul submentobregmatic - 9,5 cm

- Prezentatia craniana frontala se prezinta la stramtoarea superioara cu diametrul mento-sincipital - 13,5 cm

- Prezentatia craniana bregmatica – prezinta un grad mic de deflexie, in centrul stramtorii superioare se afla bregma, iar punctul de reper este fruntea. Diametru de angajare este diametrul occipitofrontal, de 12 cm.

9. VULVOVAGINITA MICOTICA – SIMPTOME, DIAGNOSTIC, TRATAMENTVolvovaginita candidozica:Diagnostic – leucoree alba, groasa, branzoasa, aderenta de peretii vaginali, cu prurit intens. Regiunea vulvara este rosie si edematiata. Simptomele se intensifica premenstrual si dupa contact sexual. Examenul microscopic al secretiei vaginale precizeaza diagnosticul prin identificarea miceliilor. Tratament:

- Local: de bicarbonat de sodiu sau borat de potasiu; antimicotice administrate intravaginal sub forma de ovule, crema – Cotrimazol, miconazol, terconazol

- General: fluconazol, ketoconazol

10. ANATOMIA OVARULUIOvarele sunt glandele sexuale feminine, situate in pelvis de o parte si de alta a uterului.

Ovarele au forma ovoidala, putin turtita. Prezinta o margine anterioara (pe care se insera mezo-ovarul, trec vase si nervi), o margine posterioara sau libera, doua fete, interna sau tubara, externa sau parietala, doua extremitati. Ovarul este situatul in portiunea inferioara a trunchiului, dispus dupa lig larg, in cavum retrouteri. Este singurul organ din cav abdominala neacoperit de peritoneu.Structura:= acoperit de un strat epitelial (albugineea ovarului), care imbraca parenchimul ovarian format din zona corticala si zona medulara.Zona corticala cuprinde:

- Foliculii ovarieni in diferite stadii de dezvoltare:foliculi primordiali,foliculul primar,foliculi cavitari,foliculul matur (de graaf)

- Stroma conjunctiva- Corpii galbeni

In zona medulara se gaseste tesut conjunctiv, vase de sange, limfatice si nervi

11. DETERMINISMUL TRAVALIULUI

Teoria fetală Fătul, prin dezvoltarea sa, exercită un control asupra biosintezei estrogenilor via glanda

suprarenală şi eventual „decide” şi momentul când să înceteze sinteza lor.Teoria volumului

Raportul volum uterin şi dimensiuni placentare, V/P se pare că ar juca un rol deosebit în declanşarea travaliului.

Cu cât volumul creşte mai rapid (polihidramnios, sarcină gemelară, făt gigant) sau placenta este mai redusă , cu atât mai repede, miometrul, scapă de sub efectul inhibitor al placentei.

Fătul voluminos ar stimula receptorii uterini care pun în joc, prin căi nervoase, declanşarea de ocitocină de către hipotalamus (reflexul Ferguson). Teoria balanteiOxitocina materna Progesteron Oxitocina fetala Cortisol fetalEstrogeni Distensie PgF2α Ca++ Teoria placentară

Placenta inhibă contracţiile uterine în special în prima jumătate a sarcinii. Pe măsură ce sarcina se dezvoltă, muşchiul uterin creşte mai rapid, zona placentară mai

puţin, şi astfel muşchiul scapă de sub controlul (inhibiţia) placentei.

12. BOALA INFLAMATORIE PELVINA

Etiopatogenie:A.Caile de propagare si circumstantele favorizante:

a.Contactul sexual/bolile sexuale transmisibile.Agenti microbieni-> vulvo-vaginite si colpo-cervicite->salpingita

B.Germeni implicati: Neisseria gonorrheae,Chlamydia trachomatis,Mycoplasma hominis, E.Coli, Streptoccocus fecalis, anaerobi.Dg pozitiv:

Simptomatologie:-durere pelvina:durere joasa abdominala,surda-leucoreea-metroragiile-fenomene urinare: disurie,polakiurie,etc-dispareunie

Ex.clinic: la palpare- impastare anexiala sau masa anexiala la tuseu vaginal,aparare joasa,tulb de tranzit,febra moderata

Investigatii paraclinice: a.Prelevari bacteriologice uzualeCercetarea atc: ELISA,IFb.Teste nespecifice ale inflamatiei: cresterea VSH,Prot C reactive,leucocitozac.Serodiagnostic- pt Chlamydiad.Teste de sarcina- dozarea Beta HCGe.Imagistica: ecografie pelvina,CT,RMNf.Pelviscopia- metoda de electie

Tratament: antibioterapie, tratam chirurgical.

13. PERIOADELE NASTERII NORMALE LA TERMENFaza 0 – incepe dinainte de implantarea oului, fiind reprezentata de modificarile fiziologice miometriale si cervicale in scopul mentinerii sarcinii; miometrul este mentinut intr-un status necontractil, iar colul ramane inchis.Faza 1 – statusul necontractil al uterului este suspendat, faza 0 disparand prin: cresterea capacitatii celulei miometriale de a regla concentratia citoplasmatica a Ca2+, reinstalarea senzitivitatii si responsivitatii la uterotonie; odata cu formarea segmentului inferior, fatul coboara cu partea prezentata (Cap sau pelvis) in pelvisul matern.Faza 2 – este de fapt travaliul activ, in care contractiile uterine determina progresiv dilatarea colului si expluzarea fatului. Cuprinde o serie de fenomene succesive = perioadele nasterii:

- Prima perioada – dilatatia colului pana la stergerea si dilatarea lui la un diametru de 10 cm- Expulzia fatului – atunci cand dilatatia este completa, capul fatului este coborat; dureaza 30-

45 min la primipare si 15-20 min la multipare- Delivrenta – dezlipirea si eliminarea placentei si a anexelor fetale; dureaza 30 minute- Postpartumul imediat – primele 2-4 ore ce urmeaza nasterii, in care se va urmari hemostaza

uterina si starea mameiFaza 3 = perioada de lehuzie, care dureaza pana cand se reinstaleaza fertilitate

14. RUPTURA PREMATURA DE MEMBRANE – CONSECINTE, ATITUDINE TERAPEUTICA

Ruptură prematură de membrane (RPmM) - este definită ca ruperea membranelor la o vârstă gestaţională de peste 26 săptămâni de amenoree şi sub 37 săptămâni de amenoree complete, cu cel puţin o oră înainte de debutul travaliului.

Cauze:

-polihidramniosul -sarcina multipla -infectiile vaginale

Consecinte:

• avortul spontan si nasterea prematura;• complicatii in timpul travaliului si nevoia de a resuscita nou-nascutul;• infectiile.

RPmM între 26-31 săptămâni de amenoreeMedicul trebuie să evalueze gravida şi fătul .Medicul trebuie să indice monitorizarea materno-fetală. Se impune depistarea precoce a semnelor de corioamniotită sau de suferinţă fetală. Intre 26 şi 31 SA, medicul trebuie să indice CONDUITAadministrarea de corticosteroizi conform protocoalelor actuale. Medicul trebuie să indice administrarea unei singure cure de corticosteroizi după cum urmează:• Betamethasonum 2 doze a 12 mg im, la 24 ore interval sau• Dexamethasonum 4 doze a 6 mg im, la 12 ore interval.

RPmM între 34-37 săptămâni de amenoreeMedicul trebuie evalueze gravida şi fătul. Medicul trebuie să nu indice administrarea de corticoiziîn scopul maturării pulmonare fetale.Medicul trebuie să nu indice administrarea de preparate tocolitice.Medicul trebuie să aleagă calea de naştere în funcţie de: condiţiile obstetricale şi de starea fătului.

15. INFECTIA VULVO-VAGINALA CU TRICHOMONAS – SIMPTOME SI TRATAMENT

16. ANATOMIA VAGINULUI

17. TIMPII MECANISMULUI DE NASTERE

18. MECANISMUL HEMORAGIILOR DIN PREMENOPAUZAMenstruatiile devin foarte neregulate , alternand menstrele lungi cu ciclurile frecvente,scurte(polimenoreea) sau lungi(oligo-hipomenoreea), alteori survenind sangerari abundente fara niciun ritm.Mecanism:-diminuarea activitatii gonadice-readaptabilitatea organismului la o noua homeostazie

19. ANATOMIA FOLICULULUI MATUR DE GRAAF

Foliculul dominant preovulator (foliculul de Graaf) atinge mărimea de 20-25 mm şi este constituit din trei straturi succesive din afară spre interior: teaca externă, o condensare a stromei corticale, care conţine şi celule musculare netede, teaca internă bine vascularizată, formată din celule cilindrice (prin metaplazia celulelor conjunctive din stroma), ce au proprietăţi de sinteză hormonală şi granuloasa alcătuită din celule foliculare (granuloase) dispuse pe mai multe rânduri. In cavitatea foliculară pluteşte în lichidul folicular cumulusul proliger (disc proliger) format din ovocitul înconjurat de celule granuloase dispuse radiar – coroana radiata şi care este ataşat de folicul printr-un pedicul fin.

20. TIMPII COMPLEMENTARI AI ANGAJARII – VEZI 1721. SINDROMUL INTERMENSTRUAL

= tulburare de sensibilitate ce apare in perioada de mijloc a ciclului mentrual intre a 12-a si a 16-a zi, corespunde ovulatieiClinic:- dureri pelvi-hipogastrice

- metroragii: scurgeri sanghinolente de la cateva picaturi la cantitati mai mari, ce dureaza de la cateva ore la 1-2 zile

- tulburari neuro-vegetative reflexe; cefalee,palpitatii , precordalgii,tulb digestive,epistaxis

22. MIJLOACELE DE SUSTINERE SI DE SUSPENSIE ALE UTERULUIMijloace de fixare:

= mijl de suspensiue: lig largi, lig rotunde, lig antero-post, lig uterolombare, peritoneul

= mijl de sustinere: planseul musculoperineal, rap cu org de vecinatate ( vezica si rect)

23. MECANISMUL HEMORAGIEI IN DELIVRENTA

, avand ca sursa aria de insertie placentara

24. DISMENOREEA – DEFINITIE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT= menstruatia insotita de dureri pelviene cu caracter colicativ, adesea asociata si cu alte tulburari locale si generaleDiagnostic: durere cu sediu hipogastric, cu iradiere in regiunea lombara, de tip colicativ. In formele severe, crampele hipogastrice sunt frecvente, intense, prelungite si dau o capacitate temporara de munca. Durerea poate fi intensa in primele ore sau in primele 1-2 zile ale menstrei, dupa care dispare sau diminua progresiv. Alteori este permanenta, pe toata durata fluxului menstrual, cu exacerbari intermitente.Tratament:

- Masuri generale: repaus la pat, caldura locala, fizioterapie- Antispastice: atropina, scobutil, papaverina- Analgezice: algocalmin, antinevralgic

- Neuroplegice, anxiolitice, hipnotice, antihistaminice- Ca-blocante – nifedipina- Beta-agonisti: salbutamol, fenoterol- AINS: acid salicilic, indometacin, ibuprofen- Mijloace chirurgicale: dilatatia canalului cervical, corectarea malformatiilor obstructive,

chiuretaj uterin, extractia unui DIU

25. AGREGATUL NODAL CENTRAL AL GONADOSTATULUIAcesta este reprezentat de sistemul nervos (hipotalamus) si sistemul endocrin (hipofiza). Aria hipofizara e constituita din neuroni secretori peptidergici:Neurohormonii hipotalamici care controleaza secretia adenohipofizara:1. Neurohormonul de eliberare a hormonului de crestere2. Neurohormonul de inhibitie a eliberarii hormonului de crestere3. Neurohormonul de eliberare a prolactinei4. Neurohormonul de inhibitie a eliberarii de prolactina5. Neurohormonul de eliberare a tireotropinei6. Hormonul de eliberare a gonadotropinelor LRH(gonadoliberina) sau Gn-RH7. Hormonii de stimulare si inhibitie a eliberarii de prolactina PRF si PRIFCelulele adenohipofizare raspunzatoare de secretia tropilor:• Celule acidofile- includ cel.somatrotope care secreta STH, GH, acestea accelereaza cresterea organismului• Cel.lactotrope (mamotrope, prolactinice)• Cel.bazofile (beta) include celule tireotrope , raspund de secretia STH care stimuleaza cresterea si secretia tiroidei• Cel.gonadotrope (G) • Cel.cromofobe –include o serie de celule de rezerva• Cel.corticotrope- includ o serie de celule care secreta ACTH(stimuleaza cresterea corticosuprarenalei si secretia de glucocorticoizi), MSH(stimuleaza sinteza de melanina).Alte conexiuni ale agregatului nodal central:Formatiunea reticulata. Sistemul limbic.MezencefalulEpifizaO serie de alte conexiuni ale agregatului nodal central (variatii de temperature, mirosul, stressul, numerosi alti inductor chimici, fizici, biologici).

26. ETAPELE LEHUZIEI FIZIOLOGICE3 etape:• Lehuzia imediata (primele 24 ore). Stare de astenie, oboseala, transpiratii profuse, somnolenta, bradicardie explicate de efortul fizic. Lehuza necesita o supraveghere atenta, monitorizarea functiei cardio-respiratorii, renale.• Lehuzia propriu-zisa (10-12 zile dupa nastere) e reprezentata de fenemonele involutive rapide ale uterului, uterul devine organ pelvin in 10-12 zile de la nastere.

• Lehuzia indepartata/tardiva. Se intinde pe o perioada de 6 saptamani- 12 sapt.Organismul matern sufera modificari lente, revenind morfo-functional la starea pregestationala.

27. ETIOPATOGENIA STERILITATII DE ORIGINE TUBARAFactori tubari:

- Obstructia tubara proximala, distala (hidrosalpinx), pe intregul lumen (TBC)- Inflamatii nespecifice sau specifice (gonoree), TBC- Neinflamatorii: malformatii, distrofii, endometrioza tubara, tumori, spasmul trompei,

aglutinarea franjurilor28. SEMNELE CLINICE MAJORE ALE TRAVALIULUI

29. RUPTURA UTERINADef: aparitia spontana sau determinarea artificiala, accidentala, provocata a unor solutii de continuitate in peretele pungii gestatorii la orice nivel al organului situate deasupra insertiei vaginului pe col.

Clinic:Rupturi uterine spontane in travaliu:a) sindromul de preruptura uterine: -> abdominal: uter hiperton, dureri cu caracter permanent atat in contractie cat si in relaxare, corp uterin gros, bataile cordului fetal sunt alterate. vaginal: orificiu uterin dur, dilatatie stationara.

Ruptura uterine propriu-zisa:- durere abdominala violenta- uterul devine aton- stare de soc hipovolemic- palpare abdominala dureroasa.

Ruptura uterine provocata: - accident, arme albe, glont- abdomen acut chirurgical traumatic

Conduita terapeutica:

-reechilibrare pe 2 cai venoase: solutii cristaloide, trasfuzii de sange izo-grup, masa eritrocitara-terapia intensiva: initiate de echipa salii de nastere, medical neonatolog este present pt resuscitarea fatului extras.- histerorafia: se excizeaza marginile anfractuoase ale bresei in plin tesut sanatos.-ligaturile elective vasculare: artera uterina, pediculii lombo-ovarieni, ligamente rotunde; cu fire de catgut 2/3-histerectomia: in scop hemostatic

30. HEMORAGIILE UTERINE DISFUNCTIONALE LA TINERE SI ADOLESCENTE= sangerari excesive, prelungite sau frecvente de origine uterina, care nu se datoreaza sarcinii sau unei boli pelvine sau sistemice.Sângerările uterine disfuncţionale ovulatorii apar secundar unor defecte locale de hemostază în timp ce metroragiile disfuncţionale anovulatorii sunt rezultatul unor tulburări sistemice apărând secundar unor mecanisme endocrinologice, neurochimice saufarmacologice.Adolescenţa predispune oarecum la apariţia unor tulburări menstruale datorită întârzierii instalării mecanismelor de feed-back pozitiv şi a unei stări tranzitorii de hiperandrogenism.Clinic: durere anormala ca si cantitate sau interval; semne de anemieParaclinic: ecografie vaginala, histeroscopie cu sau fara biopsie, sonografie cu infuzie salina, teste de laborator (Hb, test de sarcina, culturi cervicale, frotiu cito-diagnostic)Tratament:

- Daca sangerarea nu se repetă şi nu determină instalarea unei anemii importante nu necesită instituirea unui tratament hormonal.

- Dacă anemia devine manifestă- tratament cu pilula combinată, sau, la fetele care nu au viaţă sexuală, progestativ 10 zile pe lună, în ultima parte a ciclului

- In caz de sângerări importante dozele de contraceptive orale se potmări la 2-4 cp/zi.

31. STRUCTURA SPATIULUI INTERVILOS

- Spatiul format intre vilozitatile care plutesc in lacunele de sange formate prin erodarea vaselor din mucoasa uterina (=decidua)

- = limitat de o parte de placa coriala, de origine ovulara, formata din sincitiotrofoblast, si de alta parte de placa bazala, de origine mixta ovulara si uterina, compusa din mucoasa uterina tapetata de trofoblast. Intre aceste 2 placi circula sangele matern in care plutesc vilozitatile coriale

32. SARCINA ECTOPICA CERVICALA – SEMNE CLINICE, TRATAMENTSimptomatologie – semne neuro-vegetative de sarcina si amenoree, intrerupta de mici sangerari, care apar la traumatisme minime.La examenul cu valve: colul apare marit de volum, edematiat, violaceu. Orificiul uterin intredeschis. La tatcul vaginal, col ramolit, dilatat, in forma de „butoias”, deasupra caruia se gaseste corpul uterin de volum normalTratamentul – depinde de stabilitatea hemodinamica a apacientei. Pacienta in soc sau cu abdomen acut chirurgical beneficiaza de interventie chirurgicala de urgenta, de resuscitare intravenoasa hemodinamica.Tratament chirurgical:

- Laparoscopia – la pacientele stabile hemodinamic; dezavantaj – dificultate de control al hemoragiei

- Laparotomia – la pacientele cu hemoperitoneu, la cele cu hemodinamica compromisa, la cele cu interventii chirurgicale in antecedenteTehnici chirurgicale: evacuarea SE prin aspirare sau compresiunea trompei, salpingectomia partiala, salpingostomia. Salpingectomia este cea mai sigura metoda pentru prevenirea recidivelorTratament medicamentos: Methotrexat i.m.– cu evaluarea initiala a functiei renale, hepatice, medulare, numaratoarea trombocitelor, determinarea Rh, HLG

33. ETIOPATOGENIA FIBROMIOMULUI UTERIN- Factorul genetic – antecedente familiale- Estrogeni- Obezitatea- HTA- Afectiunile tiroidiene- Nuliparitatea- Infertilitatea

Factori protectivi: multiparitatea, contraceptia hormonala, fumatul

34. ANATOMIA SI ULTRASTRUCTURA SPERMATOZOIDULUI

Spermatozoidul are o lungime de aproximativ 60 microni şi are trei segmente: cap, piesa intermediară, coadă (flagel).

Capul are o formă ovală şi este constituit din nucleu acoperit de un capişon numit acrozom, o veziculă ce reprezintă aparatul Golgi şi care conţine enzime necesare fertilizării.

Piesa intermediară format din gât, cu cei doi centrioli, unul proximal şi altul distal şi piesa mijlocie ce conţine mitocondrii dispuse în spirală şi care sunt sursa de energie.

Coada (flagelul) lungă de 45-50 microni conţine două filamente tubulare, înconjurate de 9 perechi de microfilamente bogate în ATP. Perechile de microfilamente sunt articulate între ele prin punţi formate din proteine contractile ce asigură mobilitate flagelului. Coada este învelită de o teacă fibroasă, iar în porţiunea terminală, de o membrana plasmatică.

35. APOPLEXIA UTERO-PLACENTARA – DIAGNOSTIC, CONDUITA

36. TUMORILE SOLIDE BENIGNE DE OVARTumorile benigne solide ale ovarului sunt tumori foarte rare si dificil de diagnosticat. Se prezinta sub forma unor mase tumorale latero-uterine, de consistenta ferma, nedureroasa si mobile care se mobilizeaza indiferent de corpul uterin. Tumorile benigne ale ovarului necesita diferentierea de fibromul uterin subseros pediculat, de care uneori nu pot fi deosebite decat laparoscopic.Din categoria tumorilor solide benigne de ovar se mentioneaza:- adenofibroamele sunt tumori rare de origine celomica, alcatuite din tesut fibros si structuri glandulare. Tumorile au dimensiuni variabile si suprafata neteda. Tratamentul este chirurgical de ablatie simpla, diagnosticul de certitudine fiind numai histologic.- tumora Brennen este o tumora solida, derivata din celulele granuloase, iar uneori asociaza si un chist mucoid. Tratamentul este anexectomia cu examen extemporaneu.- teratoamele mature solide sunt mai rar decat chistul dermoid. Tratamentul este anexectomia cu examen histo-patologic al tuturor componentelor tumorale.- gusa ovariana sau carcinoidul este o tumora solida alcatuita din tesut tiroidian cu activitate secretorie constanta.- gonadoblastomul este o tumora solida, de dimensiuni mici, pana la 8 cm, frecvent bilaterala. Este necesara gonadectomia bilaterala dupa pubertate, deoarece aceste tumori se malignizeaza sau sunt asociate cu disgerminoame.- fibromul ovarian se incadreaza in categoria tumorilor derivare din cordoanele sexuale si frecvent asociaza un tecom. Este o tumora solida, neteda, dura si mobila, uneori bilaterala. Tratamentul consta in ablatia tumorii.

37. ANATOMIA SI STRUCTURA UTERULUI

38. VARIANTELE DE PREZENTATIE PELVIANASe descriu două varietăţi principale: a) Prezentaţia pelviană completă în care coapsele sunt flectate pe abdomen, iar genunchii flectaţi şi încrucişaţi pe coapse, astfel încât la strâmtoarea superioară apar pelvisul şi picioarele (pelvipodalică). b) Prezentatia pelviana incompletă cu diferite moduri:- modul feselor în care membrele inferioare sunt flectate pe abdomenul fetal, cu gambele în extensie, astfel că la strâmtoare se prezintă numai pelvisul;- modul genunchilor, cu coapsele în extensie, iar gambele flectate; - modul picioarelor (prezentaţie podalică) în care la strâmtoarea superioară se prezintă cu unul sau ambele picioare, gambele şi coapsele fiind în extensie. Varietăţile de poziţie rezultă din raportul punctului de reper al pelvisului – sacrul (S) – cu extremităţile diametrelor oblice şi transverse ale strâmtorii superioare

39. SARCINA ECTOPICA OVARIANAPoate fi:

- Primitiva – fecundarea s-a facut in interiorul foliculului ovarian- Secundara – fecundarea s-a facut la nivelul pavilionului, cu nidatie ulterioara la nivelul

ovarului, la nivelul unor zone cu tesut ectopic (endometrioza ovariana)Evolutia este marcata de hemoragie intraperitoneala care apare ca urmare a congestiei, necrozei, din jurul membranelor ovulare. Poate evolua pana la termen sau poate roduce resorbtia embrionului dupa moartea lui

40. MECANISMUL FIZIOLOGIC AL MENSTRUATIEI

Prima zi de sangerare menstruala este considerata prima zi a ciclului menstrual. Durata ciclului menstrual este nr de zile scurs intre prima zi de sangerare menstruala a unui ciclu menstrual si prima zi de sangerare a urmatorului ciclu menstrual. Durata minima fiziologica este de 21-24 de zile iar cea maxima de 35-40 de zile. Un ciclu menstrual normal se considera in general a avea o lungime in jur de 28 de zile. Durata menstruatiei este considerata normala intre 2-3 si 6-8 zile.Menstruatia fiziologica apare ca rezultat al incapacitatii unui ovul de a fi fecundat si de a se obtine o sarcina. Exista 3 componente ale acestui proces ciclic care trebuie sa preceada fiecare menstruatie fiziologica:- faza foliculara ovariana care induce in endometru o faza proliferativa simultana- ovulatia- faza luteala ovariana care induce in endometru o faza secretorie simultana.

41. STADIALITATEA CLINICA A AVORTULUI SPONTAN

Stadialitate clinica:- tendinta la avort

-amenintarea de avort

-iminenta de avort

-avortul in curs de efectuare

-avortul incomplet efectuat.

42. ENDOMETRIOZA=localizarea heterotopica a endometrului-prezenta implantelor de endometru (glande,stroma) in afara cavitatii uterine sau la distanta de acestea.

Diagnostic: -acuze subiective:durere(dismenoree) exacerbata spre sfarsitul menstrei si persistenta 48-72 de ore dupa terminarea ei.

-hemoragia(hipermenoree sau menoragii) -alte:dispareunia,tenesme rectale,disuria

-Examen clinic-tumefactii rosii-albastrui,hematice-brun sau verzui,la perineu,vulva,vagin,col uterin,inghinal sau cicatrici abdominale dupa interventii chirurgicale.

-tuseu:retroversia uterina fixata,hipertofia regulata sau nodulara a uterului,tumefactia ovariana sau tubara,retractia sau umflarea fundurilor de sac vaginale,infiltrarea parametrelor -Explorari paraclinice:colposcopia,histerosalpingografia-aspect digitiform,reticulat,fin ramificat sau in boabe de vasc -Alte:salpingografia selectiva retrograda,histeroscopia si tuboscopia,pelviscopia,eco,laparotomia,examen cito-histo-patologic,rx ale ileonului terminal,cecului,colonului,determinari imunologice prin anticorpi monoclonali.

Obiectivele principale ale tratamentului pot fi sistematizate astfel: reducerea simptomatologiei (în primul rând a durerii), blocarea evoluţiei bolii, ameliorarea potenţialului reproductiv.

Mijloacele avute la dispoziţie sunt reprezentate de terapiile medicamentoase (hormonale, în principal), tratamentul chirurgical şi în ultimă instanţă tehnicile de asistare a reproducerii.

43. ORIGINEA LICHIDULUI AMNIOTICIn formarea sa se disting 2 perioade:Etapa initiala – producerea de lichid evolueaza progresiv, iar compozitia sa chimica este asemanatoare cu cea a lichidului extracelular al tesuturilor fetale si materne. In aceasta etapa rolul cel mai important in formarea lichidului amnitoic il au amnioblastele si ectodermul embrionar. A doua perioada din a doua jumatate a sarcinii, cu deosebire de trimestrul trei cand lichidul amniotic diminueaza cantitativ si devine hipotonic. La formarea lichidului amniotic participa surse principale si aditionale. Ca sursa principala cea mai importanta este calea urinara, iar sursele aditionale sunt: amniosul placii coriale, cu chorion frondosum, corionul neted, cordonul ombilical.

Sau:Lichidul amniotic are o origine dublă: maternă şi fetală. La începutul sarcinii, când embrionul este foarte mic, este produs printr-o secreţie activă -o secreţie care necesită energie. Ulterior, se produce din ultrafiltrarea prin pielea fetală, pentru ca după luna a 5-a de producere a lui să fie responsabile în principal urina fetală şi secreţia pulmonară fetală.

44. ETIOPATOGENIA NASTERII PREMATUREI. Cauze materne: - factori generali: o patologie infecţioasă asociata cu hipertermie (gripă, rubeolă, citomegalovirus, toxoplasmoză, listeria, infecţie urinară, pielonefrită, pneumonie) o disgravidie o diabet o anemie - factori locali: o malformaţii uterine congenitale (uter hipoplazic, uter bicorn) o fibrom uterin o sinechie uterină o insuficienta cervico-istmică- factori favorizaţi: o condiţii socio-economice precare o multiparitatea o tabagism o vârsta (35 ani) o antecedente de naştere prematura, avort II. Cauze fetale: sarcinile multiple, malformaţii fetale, retard de creştere intrauterin III. Cauze anexiale: placenta praevia, insuficienta placentara, hidramnios, dezlipire prematura de placenta normal inserata, ruptura prematura de membrane

45. LEZIUNILE PRECURSOARE IN CANCERUL DE COL UTERINDisplaziile cervicale:

Sunt considerate leziuni preneoplazice Sunt leziuni caracterizate prin perturbarea arhitecturii şi morfologiei celulelor la nivelul

epiteliului exocolului (90% interesează epiteliul malpighian şi rar, în 10%, epiteliul cilindric). Displaziei îi sunt definite 3 grade: uşoară, moderată şi severă. Numai examenul histologic afirmă diagnosticul de displazie şi gradele respective. CIN I corespunde displaziei uşoare (tulburarea de maturare a epiteliului este prezentă doar

în 1/3 profundă), nu există anomalii nucleare, nici perturbare arhitecturală, iar activitatea celulară bazală este discret crescută.

CIN II - (displazia moderată). Modificarea celulară ajunge până în 1/3 medie a epiteliului (index mitotic crescut, anomalii citonucleare moderate).

CIN III – (displazie severă ). Modificările cuprind întreg epiteliul până în straturile superioare. Arhitectura epitelială este tulburată indexul mitotic crescut, atipiile citonucleare sunt marcate.

In toate cazurile membrana bazală este respectată. Există 3 modalităţi evolutive: regresia, persistenţa (staţionarea) şi agravarea în continuare

până la neoplasm. Cancerul "in situ" este atins în aproximativ 10 ani, alţi 10 ani ar fi necesari pentru cancer

microinvaziv, apoi invaziv.

46. LEUCOREEA FIZIOLOGICAIn stare normala toate segmentele aparatului genital au o oarecare secretie, dar nu abundenta

- Mucoasa labiala se acopera de o secretie alba cremoasa- Glandele Bartholin secreta un mucoid incolor, vascos, care se produce mai ales in timpul

excitatiei sexuale- Mucoasa vaginului, cu toate ca nu are glande, furnizeaza un lichid alb-laptos cu ph acid;

aceasta secretie este provenita din transsudatia plasmatica si descuamatia epiteliala a celulelor vaginale

- Glandele colului uterin secreta o substanta vascoasa, alcalina, asemanatoare cu albusul de ou; aceasta apare numai la femeile adulte intre a 12 a si a 16 a zi a ciclului, date intre care colul este usor intredeschis

- Endometru, fara glande, contine un lichid alburiu, alcalin, apos, putin abundent, care nu este altceva decat un filtrat seros cu celule epiteliale

- Trompele sunt umectate de un lichid apos, alcalin, rezultat dintr-un transsudat tubar

47. VARIANTELE DE SARCINA GEMELARAModul de fecundare al ovulului determina obtinerea sarcinii gemelare – monozigota, cu gemeni identici („frati adevarati”) sau dizigota cu gemeni diferiti („frati falsi”).a)Sarcina gemelara monozigota – provine ca urmare a fecundarii unui ovul de catre un singur spermatozoid. Oul rezultat se divide in primele 12 saptamani de gestatie in etape diferite de evolutie dand nastere la gemeni adevarati cu fenotip si genotip identicEvolueaza in una din urmatoarele variante:

- Monozigotica, monoovulara: diamniotica, dicoriala;- Monozigotica monoovulara: diamniotica, monocoriala;- Monozigotica, monoovulara: monoamniotica, monocoriala

b) Sarcina gemelara dizigota – provine din fecundarea a doua ovule de catre doi spermatozoizi. In aceasta situatie se dezvolta 2 oua din care se vor dezvolta 2 feti cu fenotip si genotip diferit

48. CERVICOGRAMA FRIEDMAN

Urmarirea dilatatiei se inscrie pe un grafic (cervicograma sau curba Friedman) unde se descriu:

- faza de latenta – de la aparitia CUD sistematizate pana la 2 cm dilatatie – dureaza in medie 8 ore (maxim 20 ore la primipare si 14 ore la multipare)

- faza de dilatatie activa – dureaza in medie 3 – 6 ore la primipare si 2 – 4 ore la multipare – in care dilatatia progreseaza mai rapid (1,2 cm / h la primipare si 1,5 cm / h la multipare) si care se imparte in:

- faza de acceleratie – pana la 4 – 5 cm- faza de panta maxima – pana la 8 cm- faza de deceleratie – intre 8 cm si dilatatia completa (10 cm) – in care dilatatia isi incetineste

cursul (1 cm / h la primipare si 2 cm / h la multipare)

49. HORMONII STEROIZI PLACENTARIHormonii steroizi placentari = produsi de placenta in a doua jumatate a sarcinii; traverseaza lent placenta, trecand in sangele fetal, unde se afla in concentratii mult mai mari decat in sangele matern

- Progesteronul = hormonul gestatiei, datorita rolului important pe care il are in asigurarea supravietuirii produsului de conceptie

- Estrogenul – sub forma de estriol

50. SARCINA MOLARA

51. LEZIUNILE PRECURSOARE PENTRU CANCERUL DE ENDOMETRU

Cancerul de endometru poate fi precedat de o serie de leziuni care trebuie sa fie considerate leziuni precanceroase: polipoza endometriala, hiperplazia endometriala activa in postmenopauza, hiperplazia adenomatoasa, hiperplazia cu atipii.

52. HORMONII PROTEICI PRINCIPALI AI PLACENTEIHormonii proteici sunt reprezentati de: gonadotropina corionica (HCG), somatotrofina corionica si hormonul lactogen placentar (HPL)

- HCG = secretata din ziua 4-5, este sintetizata in concentratie mare mai ales in timpul primului trimestru al sarcinii. In cea mai mare parte este sintetizata de sincitiotrofoblastul vililor corionici (in a 8 a zi de sarcina: >1000 U), este secretata in spatiul intervilos si apoi ajunge in sistemul circulator matern. Din punct de vedere chimic, este o glicoproteina foliculostimulanta si luteinizanta. La HCG predomina actiunea luteinizanta, de unde rolul sau important in mentinerea corpului galben de sarcina, in primele 3 luni, perioada in care acesta secreta intens progesteron si estrogeni

- HPL = sintetizat progresiv pe parcursul gestatiei pana la saptamana 36, cand atinge in serul matern o concentratie de 5-15 microg/ml. Are rol in cresterea fatului, proliferarea ductului mamar maternal, precum si in metabolismul lipidelor si glucidelor. Este produs de sincitiotrofoblast din saptamanile 5-6; secretia sa creste foarte mult in al 3 lea trimestru de gestatie si dispare foarte repede din sange, dupa nastere. El dezvolta si pregateste glanda mamara pentru lactatie. Cea mai mare cantitate este metabolizata in ficat si foarte putin este eliminata prin urina materna.

53. CONSULTATIA PRENATALA

Consultaţia prenatală are ca scop:

- Reducerea riscului obstetrical matern şi fetal astfel ca sarcina să decurgă în condiţii normale; - Naşterea unui făt la termen, eutrofic, sănătos biologic, cu posibilităţi de dezvoltare fizică şi

psihică normală; - Asigurarea unei refaceri complete a organismului femeii după perioada de lehuzie, cu o

integrare perfectă socială, aptă pentru o nouă sarcină. De aici decurg principalele obiective ale asistenţei prenatale:

- Identificarea factorilor de risc ce pot complica evoluţia sarcinii, naşterea şi lehuzia; ei pot fi de natură medicală, obstetricală şi socio-economică;

- Reducerea efectelor acestor factori prin măsuri corespunzătoare, inclusiv terapeutice; - Supravegherea stării fătului; - Educarea femeii gravide pentru o participare activă la propria-i îngrijire, prin informaţii privind

igiena sarcinii, pregătirea pentru naştere, alăptare, îngrijirile nou-născutului, precum şi recunoaşterea unor semne de alarmă respectiv, primele măsuri de urgenţă ce pot fi luate.Conţinutul unei consultaţii cuprinde în mod obligator:

- Anamneza, cu obţinerea de informaţii privind datele personale, antecedentele medicale şi obstetricale, evoluţia sarcinii actuale din punct de vedere al stării mamei şi fătului;

- Un examen clinic general şi obstetrical; - Efectuarea unor examinări de laborator; examen ecografic - Evaluarea continuării asistenţei în sistemul de bază sau transferarea în sistemul de asistenţă a

gravidelor cu risc; - Recomandări pentru gravidă şi programarea următoarei consultaţii; - Inregistrarea datelor obţinute în fişă şi carnetul gravidei.

Sau:

Prima consultatie prenatala: se stabileste diagnosticul de sarcina+luarea in evidenta a gravidei.Cuprinde:date personale, anamneza completa, examenul general pe aparate si sisteme, examenul obstetrical se incepe prin consemnarea datei primei zi a ultimei menstruatii,stabilirea varstei gestationale cu precizarea datei probabile a nasterii( examen ginecologic complet+examen digital), investigatii obligatorii( grup sanguin si rh, explorari hematologice,explorari serologice pentru boli infectioase, examen sumar de urina si urocultura, examen bacteriologic al secretiei vaginale, examen ecografic). Trimestrul II(sapt 16-28):stare generala, evolutia sarcinii, eventuale acuze, conditii de igiena, greutate, inaltimea fundului uterin, circumferinta abdminala, data perceperii primelor miscari fetale, frecventa si calitatea batailor cordului fetal. Trimestrul III(28-40 sapt): se acorda cp de catre medicul specialist; se realizeaza bilant al starii generale(HLG, glicemie, examen bacteriologic al secretiei vaginale, examen sumar de urina si urocultura); se urmaresc aceleasi elemente ca in trim II: TA, puls,greutate,prezenta edemelor; examen ecografic.

54. PRINCIPII TERAPEUTICE IN CANCERUL DE COL UTERINProfilactic. Controale periodice ginecologice dupa varsta de 25 aniCurativa) Tratamentul cu energii inalte.Razele Roentgen. Se administreaza etern/percutanat,Intravaginal /de contactCurieterapia endocavitara. Este o metoda de iradiere directa a coluluiTelecobaltoterapia b) Tratamentul chirurgical- colpohisterectomia totala largita(consta in ablatia uterului,anexelor)c) Imunoterapia.Imunoterapia activa nespecificaImunoterspia specifica(vaccinare)Imunoterapia pasiva d) Chimioterapia(in special in stadiul 4 inoperabil)

55. STRUCTURA ENDOMETRULUI SI FAZELE CICLULUI MENSTRUALEndometrul-epiteliu cilindric simplu si lamina propria cu glande tubulare simple. Structura neuro-endocrină care guvernează cele 28 de zile ale ciclului menstrual la femeie are 3 componente de bază: nucleul arcuat al hipotalamusului, gonadotropinele hipofizare şi ovarul. 1. Răspunsul hipotalamic:Secreţia GnRH 2. Răspunsul hipofizar. Celulele gonadotrope hipofizare răspund la cele mai mici schimbări de GnRH. La femeia adultă hormonii sexuali hipofizari (FSH-LH) ca şi hormonii ovarieni (E şi P) sunt secretaţi într-un mod ciclic în cursul ciclului menstrual. 3. Răspunsul ovarian: a) Faza foliculară.Foliculogeneza La debutul fazei foliculare este necesar ca secreţia şi efectele FSH să fie privilegiateNumai foliculul dominant, bogat în receptori FSH va continua să se

dezvolte..Foliculul matur sau de Graaf, reprezinta stadiul final al dezvoltarii foliculare inainte de ovulatie. b) Ovulaţia.Peak-ul de LH este elementul principal deoarece condiţionează secreţia de progesteron. Peak-ul ovulator de FSH are rolul de a favoriza detaşarea ovocitului. c) Faza luteală. Evoluţia corpului galben are trei faze: de formare, activitate(Această perioadă este dependentă de soarta ovulului. Dacă acesta nu a fost fecundat, el devine corp galben de menstruaţie. El va involua devenind corp albicans al ovarului) şi de luteoliză ceea ce corespunde ciclului luteal.

56. CARACTERISTICILE CONTRACTIEI UTERINE DIN TRAVALIU

57. MIJLOACE HORMONALE DE CONTRACEPTIE FEMININA

Tipuri de contraceptive si abortive hormonale:

a. Contraceptive si abortive hormonale orale:- estroprogestative combinate: normodozate, minidozate, secventiale- progestative: macrodozate, microdozate, cu actiune întârziata, asociate cu alte tipuri de mijloace

contraceptive.b. Contraceptive si abortive hormonale injectabile:- contin progesteron;- se administreaza prin injectii, la un interval de 3 luni (DMPA);- particulele de progesteron sunt minuscule, fixate pe un polimer care, dupa injectare se dizolva si

elibereaza hormonul la un ritm dat- efectul este cel descris mai jos si este atât contraceptiv cât si abortiv.c. Implanturi hormonale (Norplant):- contin un progestativ (levonorgestrel) de depozit, înglobat într-o capsula care se introduce sub

piele (subdermal);- mecanismul de actiune este acelas cu al unui CO si abortiv hormonal;- Norplant-ul contint 5 capsule, eficace timp de 3-5 ani

progesteronul înglobat în capsula va fi eliberat într-un ritm oarecum constant pâna la epuizarea stocului.

58. AGREGATUL NODAL PERIFERIC AL GONADOSTATULUI – DEFINITIE, STRUCTURA

Gonadostatul - agregatul nodal periferic  1. Componenta adenohipofizara - celulele adenohipofizare raspunzatoare de sinteza, depozitarea si eliberarea gonadotropinelor   - celulele gonadotrope (fsh, lh)   - celulele lactotrope - activitate asupra glandei mamamre (prolactina); acest hormon initiaza si mentine functia lactata, alaturi de progestageni, estrogeni, corticosteroizi si insulina   2. Componenta gonadica - gonada reprezinta al 2lea element component al agregatului nodal periferic

59. PERIOADELE NASTERII

Actul nasterii - 4 perioade:

• Perioada I de dilatatie. Dureaza 8-12 ore la primipare/6-8 la multipare si se caracterizeaza prin: prezenta contractiilor uterine dureroase; in contractie uterul devine sensibil, dur, bombeaza; modificari ale colului care constau in scurtare, stergere, dilatatia orificiului uterin. Marginile orif. Uterin se subtiaza si permite dilatatia completa.

• Perioada a II-a sau de expulzie a fatului. Dureaza in jur de 1 ora, aici se remarca asocierea contractiei abdominale la contractilitatea uterine, contractii expulsive.

• Perioada III-a de expulzie a placentei (perioada delivrentei). Dureaza 15-30 min pana la o ora.• Perioada a IV-a de consolidare a hemostazei. Reprezinta primele 2 ore dupa delivrenta

60. CORIOCARCINOMUL

Se prezinta ca o masa tumorala asemanataore ficatului, friabila, invadeaza peretele uterin determinand necroza si hemoragie. Clinic: Simptomatologia variaza in functie de evolutie si struncturile invadate. -sangerare neregulata, continua sau intermitenta, neasteptata sau hemoragie masiva. -subinvolutie uterine. -tumora se poate extinde determina durere si fixare -poate da metastaze pulmonare -> spute hemoptoice. Diagnostic evocat de o sarcina molara:Simptome: metroragii, expulzia de vezicule molare, greturi, varsaturi, preeclampsia. Obiectiv: uter mare, in discordanta cu varsta cronologica sarcinii, niveluri ridicate de HCG. Evacuarea continutului uterin prin aspiratie sau chiuretaj, Examen histopatologic fragmente. Diagnostic la distanta de o sarcina cunoscuta: orice sangerare neobisnuita dupa o sarcina/nastere la termen sau avort, trebuie explorata endouterin printr-un chiuretaj bioptic si hemostatic. Uterul paote fi marit sau subinvoluat. Conduita: Leziuni ale palcii coriale: leziuni benigne dar cu potential de malignizare ->histeretomia Tumori ale placii bazale: chimioterapie Supravegherea: determinarea sistematica a HCG serice. Examen gineco pentru urmarirea localizarilor veginale si de evaluare in anumite cazuri.

61. MECANISMUL DE NASTERE IN PREZENTATIA CRANIANA FLECTATA

In mecanismul naşterii se descriu trei timpi importanţi: angajare, coborâre şi degajare. Aceşti timpi sunt respectaţi la nivelul extremităţii cefalice, care este premergătoare şi este mai mare.

- Angajarea craniului se efectuează prin flectarea în articulaţia occipito-atlantoidiană, prin care diametrul occipito-frontal este înlocuit cu altul mai mic, suboccipito-bregmatic, prin orientarea cu sutura sagitală într-unul din diametrele oblice (de obicei cel stâng) şi printr-o mişcare de sinclitism, când sutura sagitală este la egală distanţă de sacru şi pube, sau asinclitism anterior sau posterior, în funcţie de angajarea cu parietalul anterior sau posterior.

- Coborârea craniului se realizează prin continuarea flectării şi printr-o mişcare de rotaţie internă, ce aduce occiputul la simfiza pubiană. Rotaţia internă începe după ce craniul a ajuns la nivelul spinelor sciatice şi se sfârşeşte de cele mai multe ori când a atins planşeul perineal; în varietăţile posterioare rotaţia anterioară a craniului este mai îndelungată (presupune 1350 în loc de 450), dar se poate efectua şi posterior spre sacru.

Degajarea craniului în varietatea anterioară, occipito-pubiană, se face prin accentuarea flectării până la naşterea occiputului şi apoi, prin deflectare, se naşte faţa şi bărbia. In varietatea posterioară, occipito-sacrată, prin flectarea accentuată a bărbiei pe torace, se degajă iniţial fruntea sinciputul şi occiputul, cu o destindere foarte mare a perineului pentru ca apoi, prin deflectare să se nască nasul, gura şi bărbia.

62. SINDROMUL DE PRERUPTURA UTERINA- abdominal: uter hiperton, dureri cu caracter permanent atat in contractie cat si in relaxare,

corp uterin gros, bataile cordului fetal sunt alterate.- vaginal: orificiu uterin dur, dilatatie stationara.

63. CANCERUL OVARIAN – DEFINITIE, FORME CLINICE= cancerul care se formeaza in tesuturile ovaruluiTipul de cancer ovarian este dat de celulele din care acesta se formeaza:

- Tumori ovariene epiteliale (seroase, mucinoase, endometrioide, tumori cu celule clare, tumori Brenner, tumori epiteliale mixte, mezotelioame)

- Tumorile celulelor germinative- Tumori stromale

64. REPERELE ANATOMICE SI DIMENSIUNILE STRAMTORII SUPERIOARE A BAZINULUI OSOSDelimitare:

- Posterior – promontoriu, marginea ant a aripioarelor sacrate- Lateral – articulatiile sacro-iliace, linia nenumita si ramul orizontal al pubisului- Anterior – mg superioara a simfizei pubiene

Dimensiuni:- Diametrul antero-post (promonto-suprapubian) – 11 cm- Diametrul promonto-retropubian (promonto-pubian minim) – 10,5 cm- Diametrul promonto-subpubian – 12 cm – numai acesta poate fi apreciat prin pelvimetrie

interna- Diametrele oblice (eminenta iliopectinee -> articulatia sacro-iliaca controlaterala)– drept 12

cm, stang ceva mai mult

- Diametrele transversale maxim/anatomic (uneste punctele cele mai indepartate ale liniilor nenumite) – 13,5 cm;

- Diametrul transvers mediu/clinic (uneste 2 pct simetrice ale liniilor nenumite) – 12,8 cm- Diametrul stransvers anterior Kehrer – uneste cele 2 eminente iliopectinee – 12 cm-65. RUPTURA UTERINA – ETIOPATOGENIE, DIAGNOSTIC, PRINCIPII TERAPEUTICE *Ruptura uterină poate apare în timpul travaliului (cel mai frecvent) sau în afara lui. Cauzele

predispozante sunt reprezentate de: distensia uterină exagerată (sarcini gemelare, hidramnios), leziuni congenitale ale uterului (uter didelf, uter unicorn), leziuni câştigate ale uterului (sechele după chiuretaje), multiparitatea şi intervalele mici între sarcini.

Tablou clinic. A. Ruptura uterului indemn - parcurge trei timpi:- Timpul I - Uterul îşi intensifică ritmul şi durata contracţiilor iar tonusul uterin se menţine crescut

şi între contracţii. Gravida este agitată, durerile sunt deobicei foarte mari şi în mod caracteristic nu cedează între contracţii. In aceste condiţii se constituie sindromul de preruptură uterină Frommel-Bandl definit prin următoarele elemente obiective: hipertonie uterină, deformarea uterului prin ascensionarea inelului Bandl, tensiune dureroasă a ligamentelor rotunde.

- Timpul II reprezintă momentul rupturii propriu-zise şi este marcat de apariţia unei dureri atroce (la nivelul zonei de ruptură). Uneori pacientele descriu concomitent o senzaţie asemănătoare scurgerii unui lichid cald în abdomen.

- Timpul III este cel al rupturii uterine confirmate. Semne materne: In mod tradiţional se considera că ruptura uterină atrage după sine oprirea

completă a travaliului şi ameliorarea durerilor cu instalarea unei aşa numite “perioade de linişte“. Semnele hemoragiei interne sunt elementele dominante al acestei perioade (paloare, transpiraţii, tahicardie, hipotensiune). Exteriorizarea hemoragiei este un eveniment inconstant, iar atunci când apare este puţin abundentă însă cu tendinţă de accentuare.

Semne fetale: Examinarea abdominală evidenţiază prezenţa a două formaţiuni tumorale de consistenţă şi volum inegale – formaţiunea mică şi rotundă corespunde uterului contractat, în timp ce formaţiunea mai mare corespunde fătului care, nefiind flectat, pare neobişnuit de lung. Această situaţie este însă rar întâlnită, deoarece în mod curent, breşa nu permite exteriorizarea decât a unor părţi fetale. Schimbarea poziţiei fătului (retracţia prezentaţiei din pelvis) sau palparea lui într-un plan superficial (practic sub peretele abdominal) confirmă diagnosticul de ruptură uterină.

Tratament. Ruptura uterină obligă în marea majoritate a cazurilor la efectuarea laparotomiei după o prealabilă reechilibrare (atunci când este necesară). Extragerea fătului este deobicei facilă, exceptând situaţiile în care craniul este angajat profund.

66. VULVOVAGINITA GONOCOCICA – SIMPTOMATOLOGIE, TRATAMENT

In formele simptomatice acute, simptomele apar dupa o incubatie de 7-21 de zile: leucoree (purulenta, verzuie, abundenta, fara miros, care nu irita mucoasa), disurie si polakiurie, orificiul extern al canalului cervical friabil, dispareunie.

In formele cronice, simptomatologia este estompata: leucoree moderata, disurie, metroragii.

Tratament:

- infectie necomplicata: Ciprofloxacina (p.o.), Ceftriaxon (i.m.), Rifampicina (p.o.)

- infectie diseminata: Ceftriaxon (i.m./i.v.)

67. PERIOADELE DE DEZVOLTARE ALE PRODUSULUI DE CONCEPTIE PANA LA TERMEN

Dezvoltarea embrionară

Embriogeneza sau organogeneza se realizează în primele două luni de sarcină (săptămâna 3-8), timp în care se formează toate ţesuturile şi organele. In săptămâna a 2-a – oul este complet implantat şi se află în stadiul de blastocist. In săptămâna 3-a (prima de amenoree) procesul de creştere continuă în ritm alert şi au loc modificări importante în discul embrionar.

Incepând cu ziua 21-22 de sarcină (săptămâna 5-a de la ultima menstruaţie normală) inima începe să bată şi se stabileşte circulaţia embrio-placentară.

In săptămânile 4-8 se desăvârşeşte organogeneza. Pentru aceasta, iniţial discul embrionar suferă modificări de formă: se încurbează atât în sens craniocaudal cât şi în sens median (dorsolateroventral) şi ia forma de C orientat ventral şi orizontal prin părţile sale laterale, transformându-se într-un cilindru care înglobează şi o parte din sacul Yolk (ce va forma intestinul primitiv).

Urmează apoi procesul de morfogeneză – cu formarea ţesuturilor şi organelor din foiţele embrionare primitive:

- ectoderm: pielea şi anexele, sistemul nervos şi organele de simt, porţiunea medulară a glandei suprarenale, hipofiza anterioară, glandele salivare;

- mezoderm: sistemul conjunctiv (muşchi, oase, cartilaje), sistemul cardiovascular, rinichi, tractul genital, seroasele cavităţilor (peritoneală, pericardică, pleurale), splina, porţiunea corticală a suprarenalei;

- endoderm: tractul gastro-intestinal, glandele anexe digestive (ficat, pancreas), vezică biliară şi căile biliare, tractul respirator, celulele germinale (ultimele par a fi de origine ectodermală).La sfârşitul lunii a II-a embrionul are un aspect uman: este lung de 4 cm. şi are 11 g. greutate.

Ultrasonografic se evidenţiază bătăile cordului fetal (BCF).

Dezvoltarea fetală

Din luna III-a, de când produsul de concepţie ia aspect uman şi placenta este funcţională, se poate folosi termenul de făt.

Perioada fetală se caracterizează prin creştere rapidă şi diferenţiere (maturizarea funcţională) a ţesuturilor şi organelor.

Rata de creştere în lungime este foarte rapidă, în special între săptămâna 9-16, iar creşterea în greutate devine maximă în ultimele săptămâni de sarcină.

Caracteristicile fătului la termen nu sunt totdeauna sigure, dar greutatea şi lungimea sunt criterii importante. Alte semne sunt: unghiile de la mâini depăşesc degetele, lanugo este aproape dispărut, intestinul conţine meconiu, ombilicul are dispoziţie centrală, ambele testicule sunt coborâte, epifiza distală femurală osificată şi apar centrii de osificare în epifizele proximale ale humerusului şi tibiei.

68. PLACENTA JOS INSERATA – VARIANTE ANATOMO-CLINICE

69. CANCERUL DE COL UTERIN – METODE DE DEPISTARE SI DIAGNOSTIC PRECOCE

Citologia cervicală este una din cele mai eficiente mijloace de screening pentru cancer, cu rezultate excelente asupra controlului acestei boli.

Din anamneză, cel puţin pentru stadiile incipiente (in situ sau microinvazie) nu se reţin elemente substanţiale pentru diagnostic. In faze mai avansate pot apare sângerările la contact sexual precum şi scurgerile sero-sanguinolente.

Examenul clinic genital cuprinde examenul cu valve, tuşeul vaginal şi tuşeul rectal. Aportul examenului clinic consta în:

• Examenul cu valve: evidenţiază o zona roşie periorificială la nivelul colului, cu fond granulativ, cu secreţii şi care poate sângera la atingere. Ulterior tumora se dezvoltă printr-o formă exofitică sau endofitică. Pentru un cancer avansat, pledează apariţia unei tumori de dimensiuni importante având caractere mixte proliferative - infiltrative - ulcerative (tumoră cu exulceraţie cu margini neregulate, fond cenuşiu, acoperită de membrane necrotice).

• Stadializarea bolii se stabileşte pornind de la tuşeul vaginal respectiv cel rectal, prin care se apreciază parametrele şi ligamentele utero-sacrate. Se urmăreşte infiltrarea lor, extinderea procesului tumoral până la pereţii excavaţiei pelviene. In stadii avansate fundurile de sac vaginale sunt şterse şi infiltrate. Acest examen este de preferat să fie făcut în condiţii de anestezie.

Examenul colposcopic este util în leziunile preclinice: delimitează leziunile benigne, face diagnosticul de neoplazie intraepitelială, creează suspiciunea de cancer.

Examenul histopatologic se efectuează prin biopsie dirijată colposcopic, prin chiuretaj endouterin sau prin conizaţie. Este cel care confirmă diagnosticul de cancer şi evidenţiază tipul histologic de cancer. Stabileşte gradul de invazie, mai ales în formele microscopice, microinvazive.

In momentul stabilirii diagnosticului vor fi demarate o serie de alte investigaţii ce vor viza: extinderea tumorii (se stabileşte operabilitatea), Rx. pulmonar, urografie i.v., cistoscopie, rectoscopie în caz de acuze specifice, CT sau RMN sau alte mijloace de evaluare a invaziei ganglionare ce orientează asupra prognosticului pacientei, bilanţul biologic, absolut obligator înaintea tratamentului (chirurgie, radioterapie, sau chimioterapie), probe hematologice (Hb, Ht, APTT, IP, trombociţi, leucocite), probe hepatice, probe renale, bilanţ ginecologic (evidenţiază patologie asociată ce schimbă conduita terapeutică).

70. STRUCTURA MEMBRANELOR AMNIOTICEAmniosul (sau amnionul) - este a 3-a foiţă (membrană) din sacul embrionar, ia naştere din vezicula amniotică ce se dezvoltă progresiv în perioada de embriogeneză. In afara amniosului se găseşte corionul de care este uşor aderent printr-un ţesut lax. Grosimea amniosului este de 0,02-0,5 mm.Amniosul are 3 porţiuni: amniosul parietal care tapetează cavitatea amniotică, amniosul bazal sau placentar care se găseşte situat la nivelul placentei şi amniosul ombilical care înconjoară cordonul ombilical. Epiteliul amniosului are o mare capacitate de absorbţie şi secreţie a apei. Amniosul este în contact cu lichidul amniotic şi contribuie la formarea lichidului amniotic.

71. MECANISMUL DE NASTERE IN PREZENTATIA PELVIANA

72. CANCERUL DE CORP UTERIN – DIAGNOSTIC CLINIC SI TRATAMENT

Diagnosticul clinic

Simptomul de alarmă la femeile cu cancer de endometru este sângerarea uterină în menopauză. Când acest simptom este ignorat de pacientă, în timp poate apare piometria ca expresie a extinderii cancerului spre col cu obstrucţie, retenţie de sânge şi infecţie.

In stadii incipiente examenul clinic nu obiectivează elemente patologice. In stadii mai avansate însă, se pot pune în evidenţă dimensiuni ale uterului neobişnuit de mari pentru starea de menopauză, cu o consistenţă moale.

Colul poate fi mărit şi ferm, când este afectat de extinderea bolii. Se poate palpa o tumoră ovariană, de obicei stromală - estrogen secretantă.

Diagnosticul paraclinic

Diagnosticul de certitudine este stabilit prin examenul histopatologic recoltat prin biopsie de endometru efectuată cu dispozitive speciale sau prin chiuretaj uterin. El trebuie să precizeze tipul histologic şi gradul de diferenţiere.

Histeroscopia a crescut acurateţea examenului bioptic, prin vizualizarea zonei afectate fiind în plus mai utilă în diferenţierea unui adenocarcinom de corp, cu evoluţie spre endocol de un adenocarcinom cervical.

In faţa diagnosticului histopatologic de carcinom de endometru, se demarează o serie de investigaţii necesare bilanţului preterapeutic.

Pentru stabilirea statusului biologic, respectiv evidenţierea unor afecţiuni asociate sunt necesare: explorări serologice generale (Hb, Ht, APTT, IP, glicemie, probe hepatice, probe renale), explorări pentru afecţiuni asociate (EKG), mamografie (femei peste 40 de ani).

Pentru evaluarea extensiei bolii:

- Gradul de extensie tumorală, în stadii avansate, va fi apreciat prin urografie (repercursiunile asuprea aparatului urinar), tomografia computerizată sau ecografie abdominală (pentru identificarea metastazelor), cistoscopia, rectoscopia (când se suspicionează invazia acestor organe)

- CA125 este ocazional crescut, situaţie în care poate fi folosit pentru monitorizarea postoperatorie

- în prezent se insistă pe evaluarea preoperatorie a gradului de risc; astfel sunt folosite pe scară tot mai largă CT/RMN pentru aprecierea invaziei miometriale respectiv ganglionară.

73. FAZELE OVO-IMPLANTATIEI LA SPECIA UMANA

Faza de atasare:- mecanisme: pregatirea hormonala a endometrului, blastocistul ia contact direct cu endometrul prin

intermed lemmelor sau zona pellucida- modificari ultrastructurale endometrul : acoperit de un strat celular dispus pe o membrana bazala, mebrana bazala este sustinuta de fibre de collagenblastocitul : participa prin intermediul gloiolemmei, nuclei sunt dispusi bazal.functional: lemma dispare la 2-3 zile de la patrunderea oului in cavitatea uterine.

Faza de alipire: - mecanisme: disparitia lemmei, stabilirea contactului dintre trofoblastul invaziv si epiteliul endometrial- modificari ultrastructurale: endometrul: transf deciduiforma devine si mai rapida, transformarile intereseaza toate componentele ultrastructuraleblastocistul: predomina modificarile trofoblastice.

Faza de penetratie: - mecanisme: invazia trofoblastului cu distrugerea epiteliului endometrial, modificari stromale

complexe, diferentierea trofoblastului, se considera ca in ziua a 8-a de la fecundatie blastocistul este deja implantat

- mofificari ultrastructurale: endometrul: implantare pe fundul cavitatii uterine sau pe peretele posterior, elementele celulare prezinta modificari de forma si continut, epiteliul secretor este dezintegrat.blastocistul: acoperit pe toata suprafata de elemente celulare ce se multiplica continuu si accelerat.

Faza de acoperire: - camera ovulara dispusa in intregime sub epiteliul endometrial este acoperita- cand zona de ovoimplantatie este integral refacuta, se considera ovoimplantatia de tip

interstitial practice terminata.

74. DIAGNOSTICUL POZITIV AL SARCINII INTRAUTERINE IN PRIMUL TRIMESTRU

75. TRANSFORMARI SI DEGENERESCENTE IN FIBROMIOMUL UTERIN

Transf.aseptice :-degenerescenta sclerodistrofica ,fibroida -degenerescenta calcara

-degenerescenta osoasa -deg.mixematoasa -deg.amiloida -deg. Angiomatoasa -necroza aseptica (gangrene aseptica) -deg.grasoasa.

Trans.septice :-necroza septica (gangrene ) -supuratii ( abces) -infectarea si sfacelarea polipilor fibrosis

76. FACTORII CARE CONTRIBUIE LA MIGRATIA TUBARA A OULUI

a) Kinetica tubara( contractii peristaltice alte musc. netede): - in portiunea ampulo – pavilionara-> rare, neregulate- in portiunea istmica -> intense, regulate- jonctiunea ampulo-istmica-> lente

b) Miscarile ciliare depind de nr cel ciliare : - in portiunea ampulo-pavilionara-> predomina cel ciliare- in port. ampulo-istmica-> raport unitar- in port. istmica-> raport in favoarea cel secretorii

c) Curentul lichidian: Sensul de deplasare al lichidului tubar fiind : cavitatea uterine – cavitatea peritoneala; circulatie datorata inchiderii temporare a jonctiunii tubouterine. Oul se deplaseaza contracurentului lichidian.

77. VARIANTE TOPOGRAFICE ALE FETILOR IN SARCINA GEMELARA

-feti juxtapusi(ambii sunt in longitudinala,unul la dreapta,altul la stanga)-feti antepusi(unul este anterior/inainte/ventral inspre abd.mamei,iar celalalt posterior/inapoi/dorsal spre spatele mamei)-feti suprapusi.

78. CE ESTE BIOCENOZA VAGINALA?

Este flora bacteriana vaginala normal;un ecosistem dinamic.Formata din lactobacilli si cant. reduse de bacterii aerobe.

79. STRUCTURA PERINEULUI LA FEMEIE

-canalul anal-vulva/introitul vulvo-vaginal-uretra-clitoris-structuri musculo-aponevrotice+vasculare-tegument

Perineul este constituit din ansamblul părţilor moi care închid în jos excavaţia pelviană. Linia biischiadică îl împarte în perineu anterior sau regiunea urogenitală şi perineul posterior sau regiunea anală. Elementele de rezistenţă ale perineului sunt centrul tendinos, anterior şi ligamentul ano-coccigian, posterior.

Perineul posterior este centrat de canalul anal şi cele două fose ischio-anale cu conţinutul lor în grăsime şi pachetul vasculo-nervos ruşinos intern.

Centrul tendinos al perineului este situat în spaţiul recto-vaginal, corespunzător perineului posterior în accepţiunea chirurgilor, adică între anus şi comisura posterioară a vulvei. Prin oblicitatea inversă a vaginului şi a canalului anal, centrul tendinos are forma unei piramide cu baza către tegumente, faţa anterioară către vagin, iar faţa posterioară în raport cu canalul anal. Centrul tendinos reprezintă formaţiunea de rezistenţă cea mai importantă a perineului.

Integritatea perineului este esenţială pentru statica organelor pelviene. Rupturile perineale care interesează centrul tendinos schimbă orientarea vaginului, care coboară în jos şi înapoi, astfel că uterul ajunge în axul vaginului. In aceste condiţii presiunea intraabdominală exercitată asupra uterului va fi îndreptată în axul vaginului, prin care organele pelviene vor fi telescopate în diverse forme de prolaps pelvian.

80. DIAGNOSTICUL SUFERINTEI FETALE ACUTE

81. ETIOPATOGENIA CANCERULUI DE COL UTERIN

1.predispozitia2.factori de risc:varsta(20-29;45-54),predispozitia familiala,imunosupresia,factori hormonali,fumatul,alimentatia,antecedente gineco+obstr.3.factori care tin de mediu:viata sexuala si igiena genitala,agenti biologici,agenti chimici si/sau biochimici,agenti fizici.

82. FAZELE PLACENTATIEI IN SPECIA UMANA

1.decolarea placentei2.coborarea placentei si eliminarea prin vagin3.hemostaza uterine.

83. MECANISMUL NASTERII NORMALE IN PREZENTATIA CRANIANA CU OCCIPUTUL

1.Angajarea-coresp.traversarea stramtorii superioare,iar cel mai important timp este Flexiunea;2.Coborarea-parcurgerea excavatiei pelvine-timp complementar:Rotatie interna;3.Degajarea-timpi complementar:Deflectarea+Rotatia externa.

84. TIPURILE DE SEXUALITATE ALE FATULUI LA SPECIA UMANA- Feminin- masculin

85. ANEXELE UTERULUI

86. LICHIDUL AMNIOTIC

Lichidul amniotic este un lichid limpede in care se scalda fatul in interiorul uterului matern. El protejeaza copilul fata de socurile exterioare si ii permite sa fie mentinut la o temperatura stabila intr-un mediu aseptic. Volumul de lichid creste in decursul sarcinii.

Lichidul amniotic este transparent, este constituit din apa in care se gasesc celule fetale (amniocite). El provine, in principal, din secretiile membranelor care inconjoara fatul, din urina fetala si din lichidul de origine pulmonara.

Lichidul amniotic se reinnoieste in permanenta: el este inghitit de catre fat si apoi eliminat in cursul mictiunii. In sfarsit, in timpul nasterii, el se scurge dupa ruperea (spontana sau provocata) a membranelor si realizeaza o lubrifiere a cailor genitale ale mamei cu scopul de a usura trecerea copilului.

Exista doua examene care permit studierea lichidului amniotic: amniocenteza si amnioscopia.

La sfarsitul sarcinii, volumul lichidului atinge 1,5 litri, cu aproximatie. Insuficienta sa (oligoamnios) sau excesul sau (hidramnios) sunt patologice, rezultand din malformatii fetale sau provocand unele dintre ele.

Examenul clinic, care permite decelarea unui exces sau a unei insuficiente de lichid, trebuie sa fie completat printr-o ecografie, pentru cautarea eventualelor malformatii, in caz de suferinta fetala,

lichidul amniotic se inverzeste, datorita emisiei premature de meconiu (primul scaun verzui) de catre fat. Atunci este necesar adesea sa fie provocata nasterea.

87. TIPURILE DE TULBURARI MENSTRUALE PRIN MINUS SI PRIN EXCES

Tulburarile menstruale “in minus” sunt:

- Hipomenoreea este sangerarea menstruala mult redusa cantitativ sau/si cu o durata anormal de mica, de 1-2 zile. Cele mai frecvente cauze ale hipomenoreei sunt: sinechiile uterine, partiale; tuberculoza endometriala; utilizarea anticonceptionalelor cu continut exclusiv progesteronic, si mai rar de estroprogestative.

- Oligomenoreea consta in succesiunea episoadelor menstruale la intervale de peste 35 de zile. De obicei cantitatea de sange menstrual este mai mica. Ciclurile sunt, in general, anovulatorii, iar cauzele fie sistemice, fie endocrine.

- Amenoreea presupune lipsa instalarii ciclurilor menstruale dupa varsta de 16 ani, iar la femeia menstruata, absenta sangerarii menstruale pentru un interval de timp de peste 90 de zile. Amenoreea poate fi prin urmare primara sau secundara. In inducerea amenoreei sunt implicate afectiuni multiple care, in functie de nivelul la care acestea isi exercita actiunea, se impart in: leziuni ale tractului genital inferior si ale uterului; anomalii si afectiuni ale ovarelor;

leziuni hipofizare; leziuni hipotalamice.Tulburarile menstruale in exces sunt:

- Menoragia (hipermenoreea) reprezinta sangerarea menstruala ciclica excesiva din punct de vedere cantitativ sau/si cu o durata de peste 7 zile. Cand cantitatea de sange pierdut este normala, dar durata sangerarii este mult mai mare, unii prefera denumirea de menstruatie prelungita. Menoragia se datoreste indeosebi unor cauze organice: fibrom uterin submucos, polip endometrial, endometrita, salpingite, adenomioza, hiperplazia endometriala.

- Menstruatia prelungita se datoreste in principal patologiei de corp galben (corp galben cu existenta anormal de scurta si o productie deficitara de progesteron, sau dimpotriva, un corp galben persistent) .

- Polimenoreea defineste ciclurile menstruale care survin mult mai frecvent decat in mod obisnuit, sangerarile succedandu-se la intervale mai mici de 21 de zile. Polimenoreea este mai adesea apanajul ciclurilor anovulatorii. Cand survine totusi la femei cu ciclurile ovulatorii, cauza este endocrina sau sistemica si de obicei, faza preovulatorie este cea afectata.

- Metroragia este sangerarea uterina care survine oricand intre doua menstruatii normale -.cu eel putin 24 de ore inainte de debutul menstrei, sau la mai mult de 24 ore dupa incetarea acesteia. Cauzele cele mai frecvente ale metroragiilor sunt: leziunile organice locale (polipi endometriali), sindromul intermenstrual, tratamentele estrogenice rau conduse. Pot fi implicate si alte cauze sistemice sau endocrine.

- Menometroragia reprezinta pierderea uterina de sange este total neregulata, variabild cantitativ, modesta in general si persistenta. Femeii li este practic imposibil sa-si identifice zilele menstruate.

88. SISTEMUL VILOZITAR PLACENTAR89. PREZENTATIA TRANSVERSALA – VARIETATI DE POZITIE

Prezentatia transversală - varietaţi de poziţie:

- Acromio-iliaca dreapta a umarului stang

- Acromio-iliaca dreapta a umarului drept - Acromio-iliaca stanga a umarului stang - Acromio-iliaca stanga a umarului drept - Cefalo-iliaca dreapta dorsoanterioara- Cefalo-iliaca dreapta dorsoposterioara- Cefalo-iliaca stanga dorsopoanterioara- Cefalo-iliaca stanga dorsoposterioara

90. CANCERUL OVARIAN SECUNDAR91. STRUCTURA CORDONULUI OMBILICAL

Cordonul ombilical contine 2 artere si o vena dispuse spiralat si protejate de gelatina lui Wharton. El ajunge la termen la o lungime de 50-80 mm si un diametru de 15-20 mm si face legatura intre placenta si abdomenul fetal. Prin intermediul acestor conexiuni circulatorii feto materne au loc schimburile metabolice si nutritionale intre mama si fat.

92. AVORTUL TOXICO-SEPTIC – DEFINITIE, ETIOPATOGENIE, PRINCIPII DE TRATAMENT

93. CE MIJLOACE DE CONTRACEPTIE MECANICA CUNOASTETI

Metodele   contraceptive de barieră pot fi împărțite feminine și masculine sau în metode chimice, mecanice sau mixte. Reprezintă una dintre cele mai des folosite metode de contracepție.

Acestea sunt: prezervativul (metodă de contracepție mecanică masculină), prezervativul feminin, diafragmul vaginal, diafragmul cervical, substanțele spermicide, buretele contraceptiv.

94. CARE ESTE SEMNIFICATIA HETEROLOGIEI DE TRANSPLANT IN SARCINA95. CLASIFICAREA FETILOR PREMATURI DUPA CRITERIUL GREUTATII

96. OPERATIA CEZARIANA – DEFINITIE, INDICATII, CONDITII, PRINCIPII TEHNICE

Operatia cezariana este interventia chirurgicala care consta in extragerea fatului si a anexelor sale din cavitatea uterina prin sectionarea peretelui abdominal si uterin.

Indicatii pentru cezariana in timpul sarcinii:

- placenta praevia completa sau partiala- abruptio placente moderata sau severa- cicatrice anterioara clasica pe uter sau doua cicatrici- HTA de sarcina sau sindrom HELLP- candilom acumulat masiv in canalul de nastere- patologie extravaginala decompensata- suferinta fetala- herpes simplex activ

Indicatii pentru operatia cezariana in timpul travaliului:

- placenta praevia completa sau partiala- abruptio placente moderata sau severa- distocii in nastere- bazin clinic stramtat- malprezentari fetale- suferinta fetala- iminenta de ruptura uterina- cordon ombilical prolabat

Conditii necesare: pregatirea profesionala corespunzatoare a chirurgului, prezenta echipamentului necesar si a sigurantei sanitare, acordul pacientei.

Tehnica:

- standardul general acceptat in cazurile de suferinta fetala sau materna acuta stipuleaza ca intervalul de timp intre nastere si luarea deciziei nu trebuie sa depaseasca 30 minute

- metode de baza ale operatiei cezariene: corporala, intraperitoneala cu anumite modificari.Unele detalii ale tehnicii operatiei:

- incizia uterina trebuie sa fie transversala la nivelul segmentului inferior- extragerea placentei manual in cazul operatiei cezariene ar trebui evitata, mai ales la gravidele

cu Rh negativ

- rezultatele inchiderii inciziei intr-un singur strat sau doua sunt similare, insa timpul castigat prin utilizarea intr-un singur strat este important.

97. PROLACTINA – DEFINITIE, STRUCTURA, FUNCTII

Prolactina reprezină un hormon sintetizat depozitat si secretat de lobul anterior al hipofizei (glanda endocrina situata la baza creierului) , ale cărui valori sunt controlate de dopamina (substanţă chimică produsă de creier), fiind prezent în cantităţi mici atât la bărbaţi cât şi la femeile negravide.

Functiile biologice ale prolactinei sunt numeroase, dar cele mai importante sunt: activitatea lactogenica (declansarea secretiei lactate) si activitatea galactopoetica (mentinerea productiei de lapte).

98. MODIFICARILE COLULUI UTERIN IN TRAVALIU. EXPLICATI MECANISMUL DILATATIEI *

Travaliul este mai lung la primipara - 9 ore (cu limite largi intre 6 si 12-18 ore) decat la multipara - 6 (intre 2 si 10-13 ore).

Caracterele dilatatiei colului uterin.

Scurtarea, stergerea si dilatatia colului sunt rezultatul presiunii hidrostatice a membranelor amniotice (sub influenta contractiilor uterine) si a prezentatiei.

Stergerea colului - scurtarea pâna la un orificiu circular (devenit orificiu uterin - segmento-vaginal) cu margini foarte subtiri determina expulzia dopului gelatinos; este uneori realizata înaintea debutului travaliului activ;

Deplasarea colului din pozitie posterioara catre una centrala;

Dilatatia orificiului uterin - progresiva, pâna la dilatatie completa (10 cm); mai rapida la multipare, la care poate fi concomitenta cu stergerea. In travaliul eutocic, are o forma de curba sigmoida si doua faze: latenta si activa.

a. faza latenta corespunde modificarilor cervicale pâna la o dilatatie de 2 cm. Este de durata variabila, preferabil < 10 ore. Contractiile uterine devin progresiv regulate si cresc în durata, intensitate si frecventa.

b. faza activa. Contractiile uterine se intensifica progresiv, în fiecare dintre cele trei subfaze:- faza de acceleratie - predictiva pentru rezultatul travaliului; corespunde dilatatiei între 2 si 4-5

cm;- faza de panta maxima - predictiva pentru eficienta activitatii uterine; corespunde celei mai

rapide evolutii a dilatatiei, pâna la 8 cm;- faza de deceleratie - dependenta de relatia prezentatie - bazin; se termina la dilatatie completa.

99. PRINCIPALELE FORME ANATOMO-PATOLOGICE ALE CANCERULUI DE OVAR

Din punct de vedere histologic cancerele ovariene sunt tumori foarte heterogene, multe dintre entităţi sunt foarte rare şi au o comportare biologică foarte variată.

După originea lor predominantă, tumorile ovariene se clasifică astfel:

- Tumori ovariene epiteliale - sunt cele mai frecvente, cu variantele: seroase, mucinoase, cancer endometrioid, cancer cu celule clare, tumora Brenner.

- Tumori ovariene stromale - cu origine în celulele granuloase, tecale, celulele Sertoli (androblastomul), celule mature ovariene şi testiculare (ginandroblastomul)

- Tumori derivate din celule germinale - cuprind disgerminomul, tumora sacului vitelin, carcinomul embrionar, coriocarcinomul, teratomul imatur. Suplimentar se descriu două categorii particulare, prin evoluţie şi prognostic: tumori borderline,

tumorile metastazate Krukenberg.

100. TROFOBLASTUL – DEFINITIE, STRUCTURA, FUNCTII

Strat celular periferic al oului, format atunci cand acesta este inca in stadiul de blastocist (intre a 5-a si a 7-a zi dupa fecundatie), care se afla la originea placentei.

101. PROBA DE TRAVALIU

102. PRINCIPII TERAPEUTICE IN CANCERUL DE CORP UTERIN

Conduita terapeutică în cancerul de endometru este diferenţiată în funcţie de stadiul bolii. Stadializarea este demarată preoperator, când se decide operabilitatea. Prezenţa unei tumori extinse la structurile pelvine adiacente (vezică, rect) respectiv existenţa metastazelor la distanţă contraindică operaţia.

Pentru formele incipiente sau cu diseminări inaparente clinic sau prin mijloace imagistice, stadializarea se va realiza riguros doar după intervenţia chirurgicală.

Paşii consacraţi în tehnica stadializării cuprind:

- incizie mediană largă

- lavaj peritoneal

- explorare abdominală atentă: oment, ficat, peritoneu (cu precădere pelvian)

- omentectomie infracolică

- limfadenectomia biopsică (iliaci interni, externişi paraaortici) de rutină este controversată.

Chirurgia deţine un loc principal în tratamentul cancerului de endometru în stadiile iniţiale, cu două obiective majore: stadializarea şi evident rezecţia tumorală. In formele în care cervixul nu este afectat macroscopic, operaţia va consta în histerectomie totală cu anexectomie bilaterală şi biopsii pentru stadializare în funcţie de gradul de risc. Rezecţia parametrelor sau a bolţii vaginale nu ameliorează diagnosticul.

Radioterapia este utilizată în formele avansate (tumori nerezecabile), în asociere cu chimioterapia, în vederea reconvertirii sau în ultimă instanţă pentru creşterea supravieţuirii. Deasemenea, poate fi utilă în administrare locală la pacientele cu acuze datorate metastazelor cerebrale, osoase precum şi pentru cuparea unor hemoragii pe cale vaginală rezultate în urma invaziei locale.

Chimioterapia sistemică este recomandată în prezenţa metastazelor ce depăşesc pelvisul. Asocierea Doxorubicină cu Cisplatin conduce la o uşoară creştere a supravieţuirii, fără fenomene toxice majore, comparativ cu monoterapia cu Doxorubicină (9 luni faţă de 7 luni).

Hormonoterapia nu a confirmat aşteptările iniţiale. Atât Medroxiprogesteronul cât şi Tamoxifenul s-au dovedit a fi inutile pentru stadiile incipiente şi cu valoare redusă pentru stadiile avansate.

Supravegherea post terapeutică se va face la interval de 3 luni în primul an, la 6 luni în al 2-lea an şi la 12 luni după doi ani.

103. SEGMENTATIA ZIGOTULUI

Segmentaţia este procesul diviziunilor mitotice primare ale zigotului care duc la reducerea progresivă a dimensiunilor celulare. Prin mitoze succesive apar celule-fiice numite blastomere. Este prima etapă a embriogenezei.

Prima mitoză a segmentaţiei se face într-un plan meridional şi rezultă 2 blastomere.

Pe parcursul segmentaţiei masa totală embrionară rămâne relativ constantă.

In primele 24 de ore după fuziunea pronucleilor zigotul suferă mitozele segmentaţiei.

A doua mitoză a segmentaţiei se face într-un plan ecuatorial, perpendicular pe primul plan de segmentare. Rezultă 4 blastomere.

Când embrionul cuprinde 16 blastomere acestea aderă între ele. Coalescenţa acestora conduce la formarea unei structuri numită morulă (formă demură).

104. SEMNE CLINICE SI PARACLINICE IN SARCINA PRELUNGITA

105. FORCEPSUL – DEFINITIE, INDICATII MATERNE SI FETALE

Def:este un instrument obstetrical in forma de pensa care se utilizeaza pt a apuca craniul fetal si a-l extrage din filiera pelvigenitala extragand un fat viu atunci cand din diverse cauze nasterea trebuie terminata repede.Indicatii fetale: suferinta fetala, durata excesiva a eforturilor de expulzie > 30 min, protectia craniului fatului in cazul nasterii prematureIndicatii materne: diminuarea efortului expulziei, lipsa de progresiune a travaliului, hipodinamie uterine, suferinte materne

106. MODIFICARILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR IN SARCINA

107. ATITUDINEA OBSTETRICALA IN NASTEREA PREMATURA

108. ENUMERATI SI EXPLICATI CONTRAINDICATIILE CONTRACEPTIEI HORMONALE sarcina istoric de boli cardiace ischemice istoric de AVC istoric de tromboze venoase sau embolie pulmonară boli vasculare Boli cardiace valvulare complicate HTA fumat >15 ţigări/zi şi vârsta > 35 ani cefalee cu simptome neurologice faciale intervenţii chirurgicale majore cu imobilizare prelungită cancer mamar hepatită acută virală ciroză severă tumori hepatice benigne /maligne alăptare

sau: Contraindicatiile contraceptiei hormonale:

- afectiuni vasculare: prezenta trombozei arteriale sau venoase sau predispozitie pentru aceste afectiuni; boli de inima (cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, etc.); migrena persistenta; tulburari ale circulatiei cerebrale cu atacuri ischemice tranzitorii, AVC în antecedente, etc.;

- afectiuni hepatice: icter în timpul unei sarcini anterioare, hepatita virala, alte ictere congenitale, adenom hepatic, porfirie, etc.

- alte boli cu indicatii relative: herpes genital recidivant, otoscleroza, depresie severa, migrena, diabet, afectiune renala cronica, boala Crohn, malabsorbtie, astm bronsic, boli de sânge, artrita reumatoida, boala Hodkin, dislipidemii, obezitate,etc..

109. MALFORMATIILE UTERINE

Aplazia sau agenezia uterului

Uter unicom

Uter dublu, pseudodublu, bicom

Bicervical, planifundal

Total sau partial

Uter fetal mic de volum

Uter infantil

Uter asimetric sau virginal, megauterul

110. PREECLAMPSIA – DEFINITIE, ETIOPATOGENIE, DIAGNOSTIC

 Preeclampsia reprezinta un semn specific perioadei de sarcina, caracterizat prin prezenta hipertensiunii arteriale > 140/90 mmHg, a proteinuriei si a edemelor. Diagnostic:  

Criterii minime: - TA >= 140/90 mmHg dupa 20 saptamani de sarcina

- Proteinurie >= 300 mg/24 h Cresterea certitudintii de preeclampsie:

- TA >= 160/110 mmHg

- Proteinurie >= 2g/24 h

- Creatinina serica > 1,2 mg/dl, fara a fi fost anterior crescuta

- Trombocitele <100 000/ microL

- LDH crescut

- ALT sau ASTA crescute

- Cefalee persistenta sau alte perturbari cerebrale sau vizuale

- Durere epigastrica persistenta

Etiopatogenie:- Invazia anormala a vaselor uterine de catre trofoblast- Toleranta imunologica dintre tesuturile fetale si materne- Lipsa de adaptare la modificarile cardiovasculare- Stress-ul oxidativ si anomalii genetice

111. VERSIUNEA INTERNA CU MAREA EXTRACTIE IN PELVIANA

Marea extractie este interventia obstetricala care consta in extragerea artificiala a fatului in prezentatia pelvina prin angajarea , coborarea,si degajarea celor trei segmente-pelvis, umeri, craniu

Timpi: identificarea si prinderea picioarelor, extragerea propriu-zisa a pelvisului, extragerea trunchiului si a umerilor, extragerea capului.

112. ABERATIILE CROMOZOMIALE – IMPLICATII GENETICE IN REPRODUCEREA UMANA

Anomaliile privind numarul sau structura cromozomilor. In numeroase cazuri aberatiile cromozomiale sunt congenitale provenind dintr-o proasta repartitie cromozomiala, sau din cursul primelor diviziuni ale ovulului, sau dintr-un aranjament cromozomic anormal al unuia dintre parinti . Pot fi si dobandite: cromozomul Philadelhia din leucemia mieloida cronica.

113. CRESTEREA UTERULUI IN GESTATIE – FACTORI IMPLICATI, DIMENSIUNI PE PARCURSUL CELOR 9 LUNI

Creste in toate dimensiunile si in volum pe tot parcursul sarcinii ajungand la termen la 1000-1200 g. Cresterea uterului este indusa hormonal si se realizeaza prin hiperplazia si hipertrofia miometrului (celulele musculare se hipertrofiaza de pana la 10 ori. In primele 4 luni are loc cresterea tridimensionala, dupa 4 luni cresterea este in sens sagital si transversal, iar dupa luna a opta cresterea este longitudinala.

114. COLPOSCOPIA – DEFINITIE, LEZIUNI COLPOSCOPICE SPECIFICE

Def :este o metoda ce permite examinarea colului uterin , a vaginului si a vulvei utilizand colposcopul

Leziuni: epiteliu pavimentos displazic lipsit de glicogen

Epitelii displazice sau neoplazice

Ulceratii

115. DIAGNOSTICUL PARACLINIC AL SARCINII MOLARE

-studiul hormonilor gonadotropi corionici

-studiul hormonilor steroizi si ai metabolitilor lor

-punctia uterina- transabdominala

-examen biochimic si citologic

-angiografia pelvina

-α2- glicoproteina asociata sarcinii

-α1 fetoproteina

116. EXPLICATI MECANISMUL SANGERARII IN PLACENTA JOS INSERATA

Ruperea sinusurilor venoase periferice survine ca o consecinta a minim 2 conditii: a) fragilitate –conexiunilor vasculare corio-deciduale de la nivelul segmentului inferior;b) returul venos tempesiv – in timpul contractiilor uterine cvasinormale. Din cauza decolarii periferice a placentei se constituie hematomul decidual marginal.

117. FACTORII PREDISPOZANTI PENTRU CANCERUL DE ENDOMETRU

118. PRINCIPALELE SUBSTANTE CARE TRAVERSEAZA BARIERA SINCITIO-TROFOBLASTICA PLACENTARA

a) subst organice: proteinele nu trec prin membrane sincitio-capilara cu exceptia IgG,aminoacizii trec prin transport active, glucidele sunt trasportate activ,lipidele nu trec prin membrana sincitio-trofoblastica.

b) Subst anorganice: apa difuzeaza in ambele sensuri,electrolitii(Na,k cloruri,hidrocarbonati) sunt transportate rapid prin difuziune simpla ; mineralele Fe,Mg,Ca sunt legate de proteine ,trasportul acestora necesitand eliberarea lor sub actiunea sistemului enzimatic-transfer activ.

119. MODIFICARI ANATOMICE IN BAZINELE OSOASE DISTOCICE

Clasificare etiopatogenica:a) bazine viciate prin exces de maleabilitate: bazin rahitic,osteomalacie;b)bazine viciate prin leziuni de coloana vertebrala: bazin cifotic,lordotic,scoliotic ;c) bazine viciate prin lezarea membrelor inf : bazin asimetric,coxalgic; d) bazine viciate prin anomalii de dezvoltare initiala a oaselor bazinului: bazin infantile.

120. TRATAMENTUL FIBROMIOMULUI UTERIN

Tratamentul chirurgical( procedee clasice conservatoare): histerectomie ,miomectomie,histerectomii istmice-se reface cavitatea uterine si se conserva

partial anumite functii exceptand-o pe cea reproductive. Procedee clasice radicale: histerectomie simpla total ape cale abdominal sau vaginala ,histerectomie totala cu drenaj vaginal.-are caracter mutilant datorita sectionarii integrale a uterului. Tratam medical hormonal – androgeni sintetici(gestriol, danozol) , analogi ai LH –RH . Tratam endoscopic-calea inalta operatorie=pelviscopia, calea joasa operatorie –histerectomia ,electrorezectia transcervicala ,fotocoagularea.

121. STRUCTURA VILOZITATILOR CORIALEVilozitatea corială placentară este elementul funcţional al placentei. Ea este formată dintr-un ax conjunctivo-vascular şi un înveliş epitelial care se modifică cu vârsta placentei.Vilozitatea corială este acoperită de sinciţio-trofoblast care prezintă numeroşi muguri sinciţiali. Stratul Langhans sau citotrofoblastul care se găseşte sub sinciţio-trofoblast este format din celule mari aranjate pe un singur rând. Pe măsură ce placenta îmbătrâneşte, stroma se fibrozează, vasele se apropie de suprafaţă, sinciţiul devine discontinuu iar stratul Langhans dispare aproape în totalitate, rămânând numai câteva celule la locul de ramificaţie al vilozităţilor.

122. HISTEROSCOPIA – INDICATII SI POSIBILITATI DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENTHisteroscopia exploratorie- permite vizualizarea in scop diagnostic a cavitatii cervicale si a cele uterine. Indicatie pt hemoragie de etiologie neprecizata ,explorarea sterilitatii sau infertilitatii,sdr amenoreic de origine uterine. Histeroscopia therapeutica sau operatorie- indicate in patologia tumorala benigna endometriala sau subendometriala , patologia malformatiei uterine ,ablatia endometrului hipertrofic sau in multiple formatiuni polipoide.

123. MASTITA – DIAGNOSTIC, TRATAMENT

Apar cel mai frecvent intre a 15 a si a 30 a zi dupa nastere. Poarta de intrare ragade si fisuri datorate suptului.

Clinic: debut in general lent,alaptarea si mobilizarea sunt dureroase . Inspectie- teg devin rosii aprinse, cu circulatie bogata ,pot aparea placarde de limfangita .Palpare –temp locala este mult crescuta ,durere vie,infiltratie si edem. Comprimare sanului face sa se scurga o secretie galbuie-( semnul lui Budin) – poate sa apara si adenopatie axilara dureroasa, Semne generale: febra ,frison alterarea starii generale.

Tratament – comprese reci ,intreruperea alaptarii pana la regresie infectiei locale, antibioterapie.

124. TROMBOFLEBITA POSTPARTUM- este definita ca o anomalie a hemostazei fiziologice in anumite conditii si diverse cauze. Debuteaza ca o

reactie inflamatorie a peretelui venos, apoi sunt antrenate modificari endoteliale care conduc la hiperagregabilitate plachetara,formarea unui tromb intim aderent.

- Factorii favorizanti: antecendente obstreticale ,antecendete ginecologice,varsta inaintata,obezitatea, diabet.HTA, fumat.

- Factorii determinate: lehuzia se insoteste de modificari adoptative ale organismului matern: cresterea vascozitatii sangelui ,alterarea endoteliului vascular prin hipertrofiere.

- Tablou clinic: tromboflebita pelvina- nu apare imediat dupa nasteree: in sapt a 6-a si a 8-a ,lehuza se plange furnicaturi/parestezii .impresia subiectiva de cald si rece,greutate intr-un membru . La examnul local – membrul inferior –interesat poate fi marit de volum ,cu temp usor crecuta.

- Paraclinic- dozarea a d-dimerilor,proba cu fibrinogen marcat, dozarea de PAI -1 ( plasminogen activator inhibitor-1), flebografie,pletismografia, RMN,CT.

- Tratam: a) tromboflebita superficial – repaus cu gamba ridicata la un unghi de 30 grade ,unguente aplicate local cu actiune anticoagulante, antiiflamatorie, analgetica, medicamente analgetice si antiinflamatorii coprimate sau supozitoare ,antibiotic.

125. LAPAROSCOPIA – DEFINITIE, INDICATII

Laparoscopie – examinarea interiorului abdomenului cu ajutorul unui laparoscop.

Laparoscopia diagnostica: este utilizata pentru evaluarea pelvisului in durerile acute sau cronice, sarcinii ectopice, endometriozei, torsiunii anexiale sau in alta patologie chirurgicala. In functie de aspectele constatate acestea se pot rezolva tot pe cale laparoscopica. Daca se ridica suspiciunea unei malignitati se pot efectua pe aceasta cale biopsii din zonele suspecte. Pentru evaluarea permeabilitatii tubare se injecteaza un colorant cu ajutorul unei canule plasate intrauterin si se vizualizeaza pasajul acesteia la nivelul trompelor uterine.

126. MENOPAUZA – MODIFICARI BIOLOGICE *

Simptomele menopauzei diferă de la o femeie la alta şi pot fi de intensitate diferită. Tulburările ce apar nu sunt grave în sine, nu prezintă niciun pericol pentru sănătate şi pot dura câteva luni sau câţiva ani. Trebuie să ştii că la una din două femei aceste tulburări sunt inexistente sau moderate.

Bufeuri de căldură. 80% dintre femei acuză valuri de căldură, a căror frecvenţă variază foarte mult de la persoană la persoană: de la un bufeu o dată la câteva zile, până la 20 pe zi. Bufeurile de căldură, apărute din cauza lipsei de estrogeni, se manifestă printr-o senzaţie de căldură ce cuprinde întâi faţa şi gâtul, se întinde spre torace, umeri şi apoi se generalizează. La unele femei bufeurile sunt însoţite de transpiraţii abundente. Valurile de căldură pot apărea atât ziua, cât şi noaptea.

Uscăciune vaginală. Carenţa de estrogeni survenită în momentul menopauzei poate avea consecinţe şi la nivelul peretelui vaginal, care devine mai subţire, mai uscat şi mai puţin elastic. Astfel, raporturile sexuale pot deveni inconfortabile. Acest neajuns poate fi corectat prin folosirea unui gel lubrifiant.

Tulburări urinare. Controlul vezicii urinare ar putea scădea după instalarea menopauzei, ceea ce poate provoca o uşoară incontinenţă urinară (pierderi involuntare a unor cantităţi mici de urină), în special în timpul eforturilor (strănut, tuse, râs). Nu neglija problema, căci în timp se poate agrava.

Modificări ale pielii. Structura şi textura pielii sunt influenţate de hormonii sexuali şi de modificările biologice legate de vârstă. După menopauză, pielea tinde să devină mai subţire şi mai fragilă. Kilograme în plus. Adeseori, la menopauză, femeile se îngraşă câteva kilograme şi nu reuşesc să scape de ele decât cu mare dificultate. Această creştere în greutate nu este direct legată de

modificările hormonale din menopauză. Totuşi, menopauza antrenează o schimbare în repartizarea grăsimii, care se acumulează în special la nivelul abdomenului.

Alte tulburări. Menopauza îşi anunţă prezenţa şi prin alte tulburări: iritabilitate, anxietate, insomnie, balonări, dureri de cap, oboseală. Uneori pot apărea tulburări de memorie şi de concentrare, dureri de muşchi şi de articulaţii.

127. GLANDA MAMARA – STRUCTURA, FUNCTII *

- topografic: se dezv din mugurii pectoral, pe fata ventral a peretului thoracic, de o parte si de alta a sternului, intre al 3 lea si al 5 lea spatiu intercostal, intre axila ventral pe linia parasternala; tuberculul mamelonar este de regula plasat in dreptul celei de-a 4a perechi costale si reprezentat de o pica proeminenta (mamelonul); regiunea mamara este dilimitata ant de tegument, post de planul muscular, pectoral, cranial continuata fara delimitare cu regiunea subclaviculara, caudal de restul peretelui ant al toracelui printr-un sant submamar

- forma: globuloasa, hemisferica si/sau piriforma, discoidala, cilindroconica, la polul ant fiind plasat mamelonul

- consistenta: in mod obisnuit (la nuligeste) este elastic-semidura, se reduce in perioada de alaptare, devine moale/flasca la multipare si mari multipare

- numar:in mod normal 2:

= amastia: absenta unei glande a ambelor gl

= atelia: absenta mamelonului

= hipermastia: cresterea numerica sau persistenta lor dupa dispozitia embriogenetica initiala

= hipertelia: cresterea nr de mameloane

- compusa din 15-20 de lobi de glande secretoare de lapte invelite de tesut gras

- canalele excretoare ale acestor gl abusaza la niv mamelonului

- gl mamara nu contine muschi, este continuta intr-o capsula fibroasa provenita din sist clavi-toraco-pectoro-axilar, inconjurata de tesut celulo-adipos, acoperita la ext de tegument

- vasc: artera mamara int si ext, ram intercostale aortice; venele se dispun in reteaua superficiala (dreneaja in venele superf ale regiunii vecine) si reteaua profunda (colecteaza sange din gl si peretele thoracic, drenand medial in v. mamara int, lateral in v. mamara ext)

- limfatice: gg limfatici regionali, gg mamari int, gg supraclav, gg mamari ext, gg scapulari, gg venei axilare

- inervatie: plexul cervical prin ram subclaviculara, plexul brachial prin ram toracice si nervii intercostali

128. Infectia puerperală - semne clinice .Semene generale ale infecţiei: febra, tahicardie, leucocitoză în ziua a 3-4-a.

Semen locale:subinvoluţia uterului, uter flasc, mare, necontractat, dolor pe marginile coarnelor, colul uterin larg permiabil. La tactul vaginal – cavitatea sa spaţioasă, cu pereţii moi, conţine adesea resturi placentare şi cheaguri, lohii purulente cu miros neplăcut, cenuşii, murdare, apoi purulente.

129. Mecanismul de dirijare al nasterii .Dirijarea probei de travaliu:Evolutia dilatatiei se examineaza din 4 in 4 ore prin tuseu vaginal sau la 2 ore rectal. In

caz ca dupa 2 ore se va repeta tactul vaginal se va limita nr acestora la 2 din momentul inceperii probei

Evaluarea starii fatului (BCF, cardiotokograf prin transductorul trasonic abdominal sau cu electrod pe scalp, aspectul lichidului amniotic, pH-metria de scalp.

Starea generala a mamei (TA, puls, respiratii, durere, fen vegetative)Mecanismul normal al nasterii - nu trebuie sa induca suferinta fetalaProba poate fi: completa sau temerara (lunga, favorabila - da un rezultat in 1-2 ore si nu

depaseste 6 ore), limitata, timida (scurta de 1-2 ore/prognostic putin favorabil)Concluziile: proba negativa - cezariana; angajarea craniului (pozitiva) = nastere spontana

sau prin aplicare de forceps.

130. Nou născutul prematur - caracteristici morfo-functionale .Aspectul exterior: prezinta lanugo la nivelul spatelui si al fruntii. Plicile plantare in nr de 1-2 sunt

superficiale si sunt situate numai in partea anterioara a plantei. Eritemul fiziologic este mai pronuntat decat la un n.n. matur - “eritrodermia prematurului”.

Craniul: 1/3 din talie. Parul este moale, gatul subtire si mai lung. Pavilionul urechii este moale cu cartilaj nedezvoltat. Fata este mica, triunghiulare iar fruntea este mare cu barbie ascutita - facies de batran.

Abdomenul - mai voluminos. Cordonul ombilical subtire si implantat mai jos decat la n.n. la termen.

Organele genitale dezvoltate incomplet

- la sexul feminin: labiile mari nu acopera pe cele mici;- la sexul masculin: testiculele nu sunt coborate in scrot.

Sistemul nervos - mai putin dezvoltat, activitatea motorie este mai slaba si de scurta durata.

In afara dimensiunilor si greutatii mici, prezinta o fragiliate particulara la nivelul aparatelor si sistemelor, a caror maturizare nu este completa. Punctele vulnerabile sunt:

- Deficienta respiratorie prin cantitatea insuficienta de surfactant pulmonar ± boala membranelor hialine

- Deficienta de termoreglare ± hipotermia se instaleaza cu usurinta, datorita tesutului subcutanat slab reprezentat

- Fragilitate vasculara accentuata ce predispune la hemoragii cerebrale (in conditii de traumatism minim sau chiar in absenta lui), hemoragie digestiva

- Deficienta in metabolismul glucidic ± tendinta la hipoglicemie

- Deficiente imunitare ± predispozitie la infectii, care imbraca forme clinice de gravitate crescuta.

131. Avortul spontan: etiopatogenie .Cauzele avortului spontan in primul trimestru de sarcina, pot fi:

- anomalii cromozomiale survenite in urma fecundatiei (proces prin care se uneste celula sexuala masculina - spermatozoidul, cu celula sexuala feminina - ovulul), mostenite pe linie genetica;

- varsta inaintata a mamei, peste 35 ani; - istoric personal de avorturi spontane repetate;- consumul de antiinflamatoare nesteroidiene (flamexin sau ibuprofen) in timpul conceptiei

sau in fazele precoce ale sarcinii; - consumul de alcool in timpul sarcinii; - consumul de droguri;- fumatul; - expunerea la substante chimice (arsenic) inaintea sarcinii; - consum de cafeina in timpul sarcinii; - anomalii ale uterului; - declansarea unor boli sau infectii dobandite in timpul sarcinii;- traumatisme fizice in special abdominale; - imunizare Rh (anticorpi materni care pot distruge globulele rosii ale fatului);- carenta de acid folic;- sindromul ovarelor polichistice; - mama cu antecedente de avorturi spontane; - control terapeutic ineficient al unei boli cronice - diabet zaharat; - sindromul antifosfolipidic;- istoric de fat malformat; - prelevare de vilozitati coriale (1 din 100 de cazuri) sau amniocenteza (1 din 200 de

sarcini).

132. Sinechia uterina - definitie, simptome, tratament .Sinechia este o lipire a miometrului de pe cele doua versante ale cavitatii, fenomen aparut în

urma îndepartarii endometrului printr-un chiuretaj abraziv.

Consecintele sinechiei pot fi:

- o oligomenoree: suprafata endometrului functional este redusa;- o amenoree în caz de sinechie totala sau istmica (sindromul Ashemann); - o dismenoree;- sterilitate secundara.

Gravitatea sinechiei depinde de: etiologie (cele provocate în post partum sunt mai grave), marimea ei si vechimea ei.

Diagnosticul se bazeaza pe anamneza si simptomatologie dar certitudinea ne-o poate da doar histerografia care va pune în evidenta în mod constant o imagine lacunara cu contururi nete, neregulate.

Tratamentul este chirurgical si consta în debridarea sinechiei fie prin chiuretaj uterin, fie sub control histeroscopic.

133. Caduca – definitie, variante anatomice .Caduca (decidua) - strat (mucoasa) care captuseste peretii uterului in timpul sarcinii, fiind

eliminata dupa nastere.

Este extinsa pe intreaga suprafata a cavitatii uterului si dpdv topografic, prezinta 3 regiuni:

- decidua bazala (placentara = placa bazala), care se afla adiacent langa locul de plantare a conceptului, si contribuind la formarea partii materne a placentei

- decidua capsulara (partea ce inveleste conceptul spre cavitatea uterului) - decidua parietala (captuseste cavitatea uterina, CU EXCEPTIA locului de nidatie)

134. Fazele eclampsiei .Criza eclamptica a fost impartita in patru etape:

- in etapa de invazie se poate observa o contractura a musculaturii din jurul gurii- in faza de contractie tonica, corpul devine rigid, aceasta etapa dureaza aproximativ 15-20 de

secunde- in faza de convulsie au loc contractii musculare involuntare, limba poate fi muscata, apare

spuma la gura. Pacienta nu mai respira si devine cianotica. Aceasta etapa dureaza aproximativ un minut

- in faza finala se instaleaza coma.

135.SINDROMUL ALGIC PELVIN-ETIOPATOGENIECauze legate de sistemul reproductiv:• dismenoreea; • endometrioza ;• chiste ovariene;• boala inflamatorie pelvină;• boala ovarelor polichistice;• ruptura trompei uterine;• infecţiile cu transmitere sexuală;• fibroamele sau alte tumori benigne uterine;Alte cauze de durere pelvină:• cancerul de colon;• tulburări digestive;• apendicita;litiaza urinara sindrom de intestin iritabil• afecţiuni osteomusculare, contracţii musculare • infecţiile tractului urinar;

136.GONADOTROPII HIPOFIZARIFSH si LH sunt prezenti din sapt 10-12 de viata i.u.; absolut necesari pentru dezvoltareainitiala a gonadelor si diferentiere sexuala-FSH si LH circula liber in plasma, nelegati de proteine-Concentratie plasmatica 5-20 mUI/ml la adult-Se elimina prin urina 10% din productia zilnicaRol fiziologic:a. la femeie

- FSH: cresterea ovarului in greutate; dezvoltare si maturare foliculara; nu estesuficient pentru ovulatie ( este necesara participarea ambelor gonadotropine)- LH: actioneaza asupra ovarului pregatit de FSH; transformarea celulelor tecale din jurul craterului folicular restant in corp galben secretor de progesteronb. la barbat:-FSH: creste volumul testicular ca urmare a dezvoltarii tubilor seminiferi; activarea primelor 2 stadii ale spermatogenezei-LH: stimuleaza celulele interstitiale (Leydig); dezvoltarea organelor genitale masculine sia caracterelor sexuale secundare

137.SEMNE CLINICE SI DIAGNOSTICE IN TRIMISTRUL III DE SARCINADiagnosticul se stabileste pe baza anamnezei ,pe prezenta batailor cordului fetal,perceperea miscarilor active fetale si palparea partilor fetale la ex obstetrical1. Inspectia: -prezenţa modificărilor de pigmentare caracteristice sarcinii;-modificările sânilor; -apariţia de vergeturi violacee, pusă pe seama supradistensiei sau a secreţiei crescute de glucocorticoizi ; -apariţia varicelor şi prezenţa sau absenţa edemelor;-Abdomenul apare la inspecţie mărit de volum prin prezenţa tumorii reprezentate de către uterul gravid -gravidele merg greu,respira dificil.2.palparea. permite stabilirea diagnosticului de prezentaţie, poziţie sau de sarcină multiplă. 3. auscultatia .Zgomotele cordului fetal sunt regulate, bine bătute, ritmice. Frecvenţa medie este de 140 de bătăi/minut (120—160). 4. Examenul cu valve este obligatoriu şi va preceda tactul vaginal. El poate evidenţia: malformaţii sau anomalii ale tractului genital; secreţii patologice in vagin, prezenţa sângelui ,leziuni ale colului uterin.5.Tactul vaginal

138.FACTORII DE RISC IN APARITIA CANCERULUI DE OVAR -varsta--prezenta unui cancer de san-nuliparitatea-sterilitatea-antecedente familiare-tratamente hormonale-traumatisme ovariene-impactul cu diverse microorganisme(virusi,chlamidii)

139.ANOMALIILE DE INSERTIE SI DE LUNGIME ALE CORDONULUI OMBILICALDe insertie-insertie marginala se manifesta prin sangerari-insertie velamentoasa=insertia pe membrane,in afara placii coriale la distanta de marginea placenteiDe lungime-acordia=lipsa cordonului-cordon scurt determina suferinta fetala intrapartum-cordon lung favorizeaza aparitia trombozelor vasculare

140.REPERELE ANATOMICE SI OBSTETRICALE IN PREZENTATIILE CRANIENE DEFLECTATE ,FRONTALA SI FACIALAPrezentatie faciala:punctul de reper mentonul-mento-iliaca stanga superioara-mento-iliaca dreapta posterioara-mento-iliaca stanga posterioara-mento-iliaca dreapta anterioara.-MIST,MIDT,MS,MP

Prezentatie frontala: punctul de reper al prezentatiei este nasul. Diametrele de angajare ale prezentatiei sunt: sincipito-mentonier (13,5 cm) si sincipito-facial (13 cm).

-nazo-iliaca stanga anterioara;- nazo-iliaca dreapta posterioara -nazo-iliaza dreapta anterioara-nazo-iliaza stanga posterioara-nazo-iliaca dreapta transversala-nazo-iliaca stanga transversala-NP,NS

141.PRINCIPII TERAPEUTICE IN CANCERUL DE OVARTratament chirurgical. In stadiile curabile I şi II, histerectomia totală cu anexectomie bilaterală este intervenţia de elecţie.Omentectomia va fi practicată dacă în lichidul peritoneal sunt prezente celule neoplazice .Chirurgia citoreductivă primară-Se practică în stadiile avansate;-Se îndepărtează cât mai mult din uter anexe, epiplon, masă tumorală;-Ţesuturile restante reziduale nu trebuie să depăşească 1,5-2cm diametru.Citoreducţia secundară - se practică la cazurile în care chimioterapia a determinat un răspuns parţial sau există recidive. ChimioterapiaChimioterapia combinată recurge la 2-3-4 agenţi alchilanţi + nealchilanţi; Radioterapia - este folosită ca tratament adjuvant al chirurgiei, dar dozele trebuie să fie foarte ridicate. HormonoterapiaSe folosesc antiestrogeni - Tamoxifen. Laparotomia de control - are ca scop descoperirea precoce a eventualelor recidive tumorale care ar putea fi extirpate. Se efectuează între 6 luni şi un an de la intervenţia primară.

142.EMBRIOGENEZA CONDUCTELOR UTERO-GONADICE(TROMPE,UTER)Trompele si uterul se dezvolta succesiv oarecum similar in vecinatatea pronefrosului din doua formatiuni canaliculare denumite canalele Muller.Evolutia si dezoltarea lor in viata intrauterina se face succesiv in timp(6-26 sapt de gestatie) si spatiu(cranio-caudal,intre cavitatea celomica si sinusul uro-genital)fiind recunostute 3 faze:-faza indiferenta sexual/nediferentiata(intre 6-9S.G)-faza sexuata/de diferentiere(intre 19-16S.G).zigotul si embrionul sunt sexualizati genetic dar nu gonadic si gonoforic-faza de definitivare a sexualizarii gonoforice(dupa 16SG) incepe formarea miometrului ,respectiv a endometrului

143.ASISTENTA LA NASTERE IN SARCINA GEMELARALa nastere: -administrarea de ocitocice pentru inductia sau stimularea travaliului.-nu se recomanda administrarea de prostaglandine si nici tablete de sandopar in dirijarea travaliului.

Nasterea primului fat:- daca prezentatia este in craniana: se practica anestezia locala. Fatul este expulzat spontan in marea majoritate a cazurilor, fara incidente deosebite. Dupa expulzie se aplica pe cordonul ombilical o pensa hemostatica.- prezentatia pelvina a primului fat si craniana fatului 2, exista riscul acrosarii celor doi feti. Odata accidentul produs, primul fat fiind cu trunchiul afara si craniul acrosat in excavatie, singurele posibilitati de rezolvare raman manevra Zavanelli (manevra extrem de dura, cu rezultate discutivabile).Nasterea fatului 2:-ridica cele mai multe probleme-s-a considerat ca intervalul nasterii fatului 2 trebuie sa fie cuprins intre 10-45 de minute(sub 10 minute apar anumite disfunctionalitati fetale specifice nasterii precipitate; peste 45 de minute exista riscul instalarii suferintei fetale acute prin retractia si pensarea arteriolelor spiralate la nivelul spatiului intravilos)Operatia cezariana:Indicatiile extragerii fetilor pe cale inalta: -placenta praevia-distocii de prezentatie-membrane rupte prematur-uterul cicatricial-suferinta fetala in prima parte a travaliului-prolabare de cordon ombiliacal-travalii hipokinetice/hipotone-discordanta mare ponderala intre cei doi feti.

144.CARACTERISTICILE LEUCOREEI PATOLOGICE-DEFINITIE,ETIOPATOGENIELeucoreea patologica- scurgere vaginala abundenta ce se datoreaza unor inflamatii ale vaginului,colului,uterului,trompelor;flora banala existenta in vagin in mod normal(stafilococ,E.Coli,streptococ) se poate exacerba in anumite situatii-apar infectii locale cu scurgeri urat mirositoare,abundente,pruriginoase si are aspecte diferite in fct de germen:-in vulvovaginita cu trichomonas: culoare verzuie,fluida,spumoasa cu miros fad-in vulvovaginita gonococica:galben-purulenta-in vulvovaginita cu chlamidii:galbuie purulenta-vulvovaginitele nespecifice:culoare gri cenusie cu miros fad