gramatică clasa a v

8
Gramatică clasa a V-a Despărţirea în silabe O consoană între două vocale la despărţirea în silabe trece la silaba următoare. Dacă înaintea consoanei sau după ea se află un diftong sau un triftong, la despărţirea în silabe consoana trece în silaba următoare. * u-re-che, ta-xi Notând o consoană, grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi respectă regula dată. Litera x este tratată ca o singură unitate. Două consoane între două vocale la despărţirea în silabe trec prima la silaba dinainte şi a doua la silaba următoare. Dacă în grupul de două consoane a doua este l sau r şi prima este b, c, d, f, g, h, p, t, v, despărţirea în silabe se face înaintea întregului grup. Trei sau mai multe consoane între două vocale la despărţirea în silabe trec prima la silaba dinainte şi celelalte la silaba următoare. * sculptură, somptuos, punctaj, funcţie, arctic, jertfă, sandvÎn cazul grupurilor de consoane lpt, mpt, ncş, nct, ncţ, rct, rtf, stm, ndv, despărţirea se face după a doua consoană din grup. Când două vocale sunt alăturate, despărţirea în silabe se face între ele. * duios, voiau Dacă o vocală este urmată de un diftong sau un triftong, despărţirea se face după vocală. Adverbul, numeralul ordinal Adverbul este partea de vorbire care determină un verb. Adverbul poate să determine şi un adjectiv sau un alt adverb. După înţeles adverbele sunt: De loc – acolo, aici, aproape, deasupra, dedesubt, împrejur, jos, sus, etc; De timp – acum, atunci, astăzi, devreme, ieri, îndată, odată, poimâine, etc; De mod – abia, alene, anevoie, astfel, aşa, bine, bărbăteşte, degrabă, fireşte, etc. Unele adverbe sunt formate prin derivare cu sufixele: -eşte, -iş, -âş. Cuvântul iar este adverb când poate fi înlocuit cu iarăşi sau din nou. În general adverbele au funcţia sinctactica de complement. Numeralul ordinal indică ordinea prin numărare. Numeralele orinale au forme diferite după gen. Numeralul întâi aşezat după substantiv nu îşi schimbă forma, indiferent de genul substantivului. Numeralul ordinal este format: – la genul masculin şi neutru din articolul genitival al + numeral cardinal + articolul hotărât -le + particula-a.

Upload: constantin-maria

Post on 18-Nov-2015

13 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Gramatică Clasa a V

TRANSCRIPT

Gramatic clasa a V-a

Desprirea n silabeO consoan ntre dou vocale la desprirea n silabe trece la silaba urmtoare.

Dac naintea consoanei sau dup ea se afl undiftongsau un triftong, la desprirea n silabe consoana trece n silaba urmtoare.

*u-re-che, ta-xiNotnd o consoan, grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi respect regula dat. Litera x este tratat ca o singur unitate.

Dou consoane ntre dou vocale la desprirea n silabe trec prima la silaba dinainte i a doua la silaba urmtoare.

Dac n grupul de dou consoane a doua este l sau r i prima este b, c, d, f, g, h, p, t, v, desprirea n silabe se face naintea ntregului grup.

Trei sau mai multe consoane ntre dou vocale la desprirea n silabe trec prima la silaba dinainte i celelalte la silaba urmtoare.

*sculptur, somptuos, punctaj, funcie, arctic, jertf, sandvin cazul grupurilor de consoane lpt, mpt, nc, nct, nc, rct, rtf, stm, ndv, desprirea se face dup a doua consoan din grup.

Cnd dou vocale sunt alturate, desprirea n silabe se face ntre ele.

*duios, voiauDac o vocal este urmat de un diftong sau untriftong, desprirea se face dup vocal.

Adverbul, numeralul ordinalAdverbuleste partea de vorbire care determin un verb. Adverbul poate s determine i un adjectiv sau un alt adverb.

Dup neles adverbele sunt:De loc acolo, aici, aproape, deasupra, dedesubt, mprejur, jos, sus, etc;De timp acum, atunci, astzi, devreme, ieri, ndat, odat, poimine, etc;De mod abia, alene, anevoie, astfel, aa, bine, brbtete, degrab, firete, etc.

Unele adverbe sunt formate prin derivare cu sufixele: -ete, -i, -. Cuvntuliareste adverb cnd poate fi nlocuit cuiarisaudin nou. n general adverbele au funcia sinctactica decomplement.

Numeralul ordinalindic ordinea prin numrare. Numeralele orinale au forme diferite dup gen. Numeralulntiaezat dup substantiv nu i schimb forma, indiferent de genul substantivului.

Numeralul ordinal este format: la genul masculin i neutru din articolul genitivalal+ numeral cardinal + articolul hotrt-le+ particula-a. la genul feminin din articolul genitivala+ numeral cardinal + articolul hotrt-a.

nscrierea cu cifre romane, numrul este precedat de articol genitival i este urmat de articol hotrt legat prin cratim de acesta.

Scrierea numeralelor ordinaleal doilea, a douaal treilea, a treiaal patrulea al IV-leaal optulea al VIII-leaa unsprezecea a XI-aa douzecea a XX-a

Cifre romaneV 5X 10XL 40L 50LX 60XC 90C 100CD 400D 500DC 600CM 900M 1000

21 mai 2013 AdjectivulAdjectivuleste partea de vorbire care exprim nsuirea unui obiect.El se folosete pentru a descrie sau pentru a exprima o prere despre cineva sau despre ceva.Adjectivul determin un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume sau numeral).

Adjectivele sunt:propriu-ziseprovenite din alte pri de vorbireAdjectivele sunt:variabile cnd i modific forma n vorbire.invariabile cand nu i modific forma n vorbire

Adjectivul se acord ngen,numricazcu substantivul determinat.

Adjectivul arefuncie sinctacticde: Atribut adjectival (Pisicaharnicprinde oareci) Nume predicativ (Pisica esteharnic)

Adjectivul poate sta nainte sau dup substantivul determinat. Cnd adjectivul st naintea substantivului, preia de la acesta articolul hotrt.

Prefixulne-formeaz antonime.Sunt derivate cu prefixe verbele i nu adjectivele provenite din participiu.Adjectivele devin substantive prin articulare.

Unele adjective sunt formate prinderivare cu sufixe adjectivale: amarnic, brbtesc, crmiziu, darnic, domnesc, fermector, fumuriu, glbui, lemnos, primvratic, rbdtor.

Substantivul, articolul hotrt, articolul nehotrtSubstantivulSubstantivul este partea de vorbire care denumete obiecte n sens larg: fiine, lucruri, fenomene ale naturii, nsuiri, aciuni, stri sufleteti. Substantivele suntpropriisaucomune.

ntr-o naraiune personajele sunt numite prin substantive. Sinctactic, substantivul poate alctui mpreun cu verbul nucleul unui anun. Orice substantiv poate fi determinat de un adjectiv. Substantivele proprii pot deveni substantive comune iar substantivele comune pot deveni substantive proprii.

Articolul hotrtArticolul hotrt arata ca obiectul denumit de substantiv este bine cunoscut, att de emitor, ct i de receptor.

Articolul hotrt se adaug direct la sfritul substantivului, formnd cu acesta o singur unitate sonor i grafic.Articolul hotrt la masculin, numrul singular se leag de substantiv prin sunetul de legturu.Articolul hotrt se scrie cu cratim n locul unde se face sudura cnd se citeaz fr substantivul la care e alipit.Formele articolului hotrt: -l, -le, -a, -lui, -i, -lor.

Articolul nehotrtArticolul nehotrt arat c obiectul denumit de substantiv este mai puin cunoscut emitorului i receptorului.Articolul nehotrt se aaz naintea substantivului, fiind un cuvnt scris separat.Formele articolului nehotrt: un, unui, nite, unor, o, unei.

Complementul direct, Complementul indirectComplementul directarat obiectul asupra cruia se exercit direct aciunea verbului determinat.ntrebrile la care raspunde complementul direct sunt: pe cine? ce?

Complementul direct se exprim prin:substantivn acuzativ cu prepoziiape i vdpe copii.substantivn acuzativ fr prepoziie Adorsportul.pronumepersonal n acuzativ cu prepoziiape i vdpe ei.pronumepersonal n acuzativ fr prepoziie ivd mine.numeralcu valoare substantival n cazul acuzativ cu prepoziiape l vdpe al doilea.

Complementul indirectarat obiectul asupra cruia se rsfrnge indirect aciunea verbului determinat.ntrebrile la care rspunde complementul indirect sunt: cui? la cine? la ce? despre cine? despre ce? de cine? de ce? cu cine? cu ce? pentru cine? pentru ce? etc.

Complementul indirect se exprim prin:substantivn cazut dativ i daubiatului.n cazul acuzativ cu prepoziie Se gndeala biat.- pronumepersonal n cazul dativ idaului.n cazul acuzativ cu prepoziie Se gndeala el.numeralcu valoare substantival Se gndeala prima.

Personificarea, Enumeraia, Repetiia, Epitetul

Figuri de stil (1)Figura de stileste un procedeu utilizat n scopul sporirii expresivitii unei comunicri.

Personificareaeste o figur de stil prin care se atribuie nsuiri omeneti unor fiine necuvnttoare sau unor lucruri i fenomene ale naturii.

Enumeraiaeste o figur de stil care const n niruirea unor termeni de acelai fel sau cu sensuri apropiate, pentru a accentua ideea exprimat.

Repetiiaeste o figur de stil care const n reluarea unui cuvnt sau a unui grup de cuvinte, pentru evidenierea anumitor aspecte ale obiectelor sau ale aciunilor prezentate.

Epitetuleste o figur de stil care exprim nsuiri deosebite, neateptate ale obiectelor sau ale aciunilor, determinnd un substantiv sau un verb.

Autorul, naratorul, personajuln cazul operelor literare, ntre narator i autor nu se pune niciodat semnul egalitii.

Autoruleste persoana care imagineaz i scrie o oper literar.

Naratoruleste persoana care povestete o anumit ntmplare.

Personajuleste o persoana care particip la aciunea prezentat ntr-o oper literar. Personajul poate fi principal (protagonist), secundar, episodic, figurant.

Naraiuneapoate fi relatat: la persoana a III-a, cnd naratorul povestete ntmplrile din exterior, asemenea unui spectator, fr s participe la aciune. la persoana I, cnd naratorul este i personaj, adic participant la aciune.

InterjeciaInterjeciaeste partea de vorbire care, folosit exclamativ, exprim stri sufleteti, ndemnuri sau reproduce sunete din natur.De obicei, interjecia nu are funcie sinctactic.

Interjeciile exprim: senzaii sau stri sufleteti; acte de voin (ndemnuri, ordine).Interjeciile reproduc: sunete care imit zgomotele din natur (onomatopee).

n comunicare interjeciile pot fi folosite: pentru a te adresa direct unei persoane: mi, m, f, bre (au acelai rol ca i vocativul); pentru a atrage atenia cuiva asupra unui lucru: ia, iac, iat, uite.

Punctuaia interjeciei Dupa interjecie se pune virgul sau semnul exclamrii. Semnul exclamrii pus dup o interjecie nu este considerat semn de punctuaie final, comunicarea putndu-se continua cu liter mic.

Exemple de interjecii:O, ct m bucur c vine Patele!Uf, ce greu e!Au, m doare!Vai, ce ru imi pare!Ah, ct m bucur!Brrr! Ce frig!U!Miau!Cucurigu!Buf!

Ei! Ai cumprat iepurai de ciocolat?Vai! am uitat cozonacul n cuptor!

PrepoziiaPrepoziia este partea de vorbire care leag un complement sau un atribut de cuvintele determinate.

PrepoziiiSimple(alctuite dintr-un singur termen).Exemple: cu, de, dup, fr, n, ntre, la, lng, pe, pentru, peste, pn.

PrepoziiiCompuse(alctuite din mai muli termeni).Exemple: de la, de lng, de pe, de peste, de prin, de sub, pe dup, pe la, pe lng, pe sub, de pe la, de pe lng, de pe sub, etc.

Cazurile substantivuluiCazul este forma luat de substantiv pentru a exprima funcia lui sintactic ntr-un enun.

Cazul nominativSubstantivul care are funcia sintactic desubiectsaunume predicativeste n cazul nominativ.

Cazul acuzativSubstantivul care are funcia sintactic decomplementsau deatributi este precedat de prepoziii se afl n cazul acuzativ.

Cazul dativSubstantivul care are funcia sintactic decomplementi rspunde la ntrebareacui?este n cazul dativ.

Cazul genitivSubstantivul care are funcia sintactic deatributi rspunde la ntrebrileal, a, ai, ale cui?este n cazul genitiv.Atributul exprimat prin substantiv se numeteatribut substantival.

Cazul vocativSubstantivul care arat o chemare sau prin care unei persoane i se atrage atenia este n cazul vocativ.Substantivul n cazul vocativ nu are funcie sintactic

NaraiuneaNaraiunea prezint o succesiune de ntmplri petrecute ntr-o ordine temporal. este un mod de expunere prin care se relateaz fapte i ntmplri. naraiunea presupune: narator, aciune i personaje.

Ideea principal este o propoziie sau o fraz care cuprinde informaia esenial desprins dintr-un paragraf sau dintr-un pasaj.

Ideile secundare constituie o dezvoltare a ideilor principale. Acestea surprind detalii i ofer lmuriri cu privire la aciunile personajelor, locul i timpul desfurrii aciunilor, mprejurrile n care se petrec faptele.

Planul simplu de idei cuprinde ideile principale, nlnuite n ordinea apariiei lor n text.

Planul dezvoltat de idei cuprinde ideile principale i ideile secundare corespunztoare acestora, nlnuite n ordinea apariiei lor n text.

Diftongul, triftongul, hiatulDiftongul este grupul de sunete alctuit dintr-o vocal i o semivocal, pronunate n aceeai silab. tiu c broas c

Exemple diftongi cine, doi, cuib, soare, deal, iute, piatr, nou, vrei, ziu.

Triftongul este grupul de sunete alctuit dintr-o vocal i dou semivocale pronunate n aceeai silab. cre ioa ne

Exemple triftongi doreau, inimioar, lcrmioar, aripioar.

Hiatul apare ntre dou vocale alturate, pronunate n silabe diferite. duel cai s

Exemple hiaturi aeroport, fiinta, alcool, idee, respectuos, poezie, totdeauna.

Tipuri de texteOpera literar este o lucrare prin care autorul creeaz un univers imaginar propriu.

Textele literare nfieaz ntmplri, situaii sau lucruri aparinnd ficiunii, imaginaiei scriitorului.

Textele nonliterare se refer la aspecte din realitate. Ele pot informa, convinge sau amuza cititorul.

Figura de stil este un procedeu utilizat n scopul sporirii expresivitii unei comunicri.

Personificarea este o figur de stil prin care se atribuie nsuiri omeneti unor fiine necuvnttoare sau unor lucruri i fenomene ale naturii.

Comparaia este o figur de stil prin care se altur doi termeni, cu scopul de a-l evidenia pe primul; acetia pot denumi obiecte, fiine, persoane, aciuni sau noiuni abstracte.

Versul este un rnd dintr-o poezie. Exist versuri scurte i versuri lungi.

Strofa este un grup de dou sau mai multe versuri. Strofele se delimiteaz ntre ele printr-un spaiu alb.

Rima este potrivirea ultimelor sunete de la sfritul versurilor dintr-o strof.

Cuvntul, derivarea i familia lexicalCuvantul de baz servete ca element fundamental pentru formarea altor cuvinte.

Rdcina este alcatuit din sunetele comune cuvntului de baz i tuturor cuvintelor obinute de la acesta.

Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adugate la sfritul rdcinii pentru a forma un cuvnt nou.

Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adugate naintea rdcinii pentru a forma un cuvnt nou.

DerivareaCuvintele derivate sunt cuvintele formate cu ajutorul sufixelor i al prefixelor.

Familia lexical saufamilia de cuvintecuprinde toate cuvintele obinute prin derivare, sau prin alte procedee, de la un cuvnt de baz.Aceste cuvinte sunt nrudite ca sens. frunz nfrunzit, desfrunzit, frunzos.

Cmpul lexical cuprinde toate cuvintele care aparin aceluiai domeniu i au trsturi de sens comune so, mire, logodnic. mam, tat, frate, sor.

Vocabularulsau lexicul este totalitatea cuvintelor care exist sau au existat cndva n limb.

Arhaismele lexicale sunt cuvinte care nu se mai ntrebuineaz astzi n vorbire.